STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*republicat*)pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 10 februarie 2020



    *) Republicat în temeiul art. II din Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 116/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 și 13 bis din 10 ianuarie 2020.Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române a fost recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2008, și a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 20 februarie 2008.  +  Dispoziții generale  +  Articolul 1Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși, clerici, monahi și mireni, constituiți canonic în parohii și mănăstiri din eparhiile Patriarhiei Române aflate în interiorul și în afara granițelor României, care mărturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, pe temeiul Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiții și participă la viața Bisericii prin aceleași Sfinte Taine, slujbe liturgice și rânduieli canonice.  +  Articolul 2(1) Biserica Ortodoxă Română, de origine apostolică, este și rămâne în comuniune și unitate dogmatică, liturgică și canonică cu Biserica Ortodoxă universală.(2) Biserica Ortodoxă Română este autocefală și unitară în organizarea și în lucrarea sa pastorală, misionară și administrativă.  +  Articolul 3(1) Biserica Ortodoxă Română are conducere sinodală ierarhică, potrivit învățăturii și canoanelor Bisericii Ortodoxe și tradiției sale istorice.(2) Biserica Ortodoxă Română se administrează în mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constituite din clerici și mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispozițiilor prezentului statut și altor dispoziții ale autorității bisericești competente.  +  Articolul 4(1) Biserica Ortodoxă Română este autonomă față de stat și față de alte instituții.(2) Biserica Ortodoxă Română stabilește relații de dialog și cooperare cu statul și cu diferite instituții pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educaționale și social-filantropice.  +  Articolul 5(1) Biserica Ortodoxă Română cuprinde pe creștinii ortodocși din țară și pe creștinii ortodocși români din afara granițelor țării, precum și pe cei primiți canonic în comunitățile ei.(2) Biserica Ortodoxă Română este națională și majoritară potrivit vechimii apostolice, tradiției, numărului de credincioși și contribuției sale deosebite la viața și cultura poporului român. Biserica Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc.  +  PARTEA I Organizarea  +  Articolul 6(1) Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura „Patriarhia Română“.(2) Patriarhia Română cuprinde eparhii (arhiepiscopii și episcopii) grupate în mitropolii, precum și alte unități în interiorul sau în afara granițelor României, după cum urmează:I. Mitropolia Munteniei și Dobrogei, cuprinzând:1. Arhiepiscopia Bucureștilor, cu sediul în municipiul București;2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanța;3. Arhiepiscopia Târgoviștei, cu sediul în municipiul Târgoviște;4. Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeș;5. Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău;6. Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galați;7. Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu sediul în municipiul Slobozia;8. Episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria;9. Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu;10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea;II. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cuprinzând:11. Arhiepiscopia Iașilor, cu sediul în municipiul Iași;12. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sediul în municipiul Suceava;13. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, cu sediul în municipiul Roman;14. Episcopia Hușilor, cu sediul în municipiul Huși;III. Mitropolia Ardealului, cuprinzând:15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu;16. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia;17. Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea;18. Episcopia Covasnei și Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc;19. Episcopia Devei și Hunedoarei, cu sediul în municipiul Deva;IV. Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, cuprinzând:20. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca;21. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, cu sediul în municipiul Baia Mare;22. Episcopia Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău;V. Mitropolia Olteniei, cuprinzând:23. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova;24. Arhiepiscopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea;25. Episcopia Severinului și Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin;26. Episcopia Slatinei și Romanaților, cu sediul în municipiul Slatina;VI. Mitropolia Banatului, cuprinzând:27. Arhiepiscopia Timișoarei, cu sediul în municipiul Timișoara;28. Arhiepiscopia Aradului, cu sediul în municipiul Arad;29. Episcopia Caransebeșului, cu sediul în municipiul Caransebeș;VII. Mitropolia Basarabiei, autonomă și de stil vechi și Exarhat al Plaiurilor, cuprinzând:30. Arhiepiscopia Chișinăului, cu sediul în municipiul Chișinău;31. Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), cu sediul în orașul Bălți;32. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în orașul Cahul;33. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari;VIII. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, cuprinzând:34. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu sediul la Paris;35. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma;36. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei, cu sediul la Madrid;IX. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, cuprinzând:37. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, cu sediul la Nürnberg;38. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm;X. Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu sediul la Chicago, cuprinzând:39. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii, cu sediul la Chicago (SUA);40. Episcopia Ortodoxă Română a Canadei, cu sediul la St. Hubert/Montreal (Quebec, Canada);XI. (41) Episcopia Daciei Felix, cu sediul în Vârșeț, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;XII. (42) Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei, cu sediul în Gyula, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;XIII. (43) Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;XIV. Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;XV. Reprezentanțe și comunități ale Patriarhiei Române în străinătate: Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Așezământul Românesc de la Ierusalim; Așezământul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii și Pelerinaje „Sfântul Cuvios Ioan Iacob“, Așezământul Românesc de la Iordan), Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene (Bruxelles), Comunitatea Ortodoxă Română din Sofia (Bulgaria), Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Istanbul), Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud (Johannesburg), Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru (Nicosia), Reprezentanța Patriarhiei Române de la Tokyo (Japonia) și Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka (Japonia), Comunitatea Ortodoxă Română din Siria (Damasc) și altele, înființate conform principiilor înscrise la art. 8 alin. (1) și art. 14 alin. (11) din prezentul statut.XVI. Unități ortodoxe române din străinătate, care păstrează legături spirituale și culturale cu Patriarhia Română: Așezămintele Românești din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu și alte schituri sau chilii), precum și alte unități asemănătoare acestora.  +  Articolul 7(1) Înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor și episcopiilor se fac prin hotărâri ale Sfântului Sinod, ținându-se seama de cerințele pastoral-misionare și luându-se în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului.(2) Titulatura mitropoliților, arhiepiscopilor și episcopilor este cea a mitropoliei sau a eparhiei în care păstoresc. Titulatura episcopilor-vicari patriarhali, a episcopilor-vicari și a arhiereilor-vicari se stabilește de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României pentru episcopii-vicari patriarhali și a chiriarhului locului pentru episcopii-vicari și arhiereii-vicari.(3) Ierarhii eparhioți din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut și cu importanță pastoral-misionară, administrativă și cultural-națională, care s-au distins printr-o slujire chiriarhală deosebită și îndelungată a Bisericii, la propunerea Patriarhului României, făcută în consultare cu Sinodul Permanent, pot primi, cu aprobarea Sfântului Sinod, ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi și de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia păstrându-și în continuare locul stabilit în dipticele canonic și administrativ al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, episcopiile vechi pot deveni arhiepiscopii, pe baza unei motivații temeinice.(4) Membrii Sfântului Sinod cărora li se acordă ranguri onorifice cu titlu personal vor fi înscriși în lista membrilor Sfântului Sinod și pomeniți la slujbele religioase după mitropoliții, respectiv, după arhiepiscopii din ordinea administrativă a Bisericii Ortodoxe Române.(5) Succesorii în scaunul arhiepiscopilor și episcopilor care au primit ranguri onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.(6) Hotărârile luate în temeiul prevederilor alin. (1), (2) și (3) din prezentul articol se comunică ministerului de resort.  +  Articolul 8(1) Organizarea canonică și pastorală a credincioșilor ortodocși români din afara granițelor României se asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.(2) Episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile și alte unități bisericești din afara granițelor țării sunt organizate și funcționează în conformitate cu statutele proprii, aprobate de Sfântul Sinod, concordante cu Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române.(3) În cazul înființării de noi eparhii în afara granițelor țării, mitropolitul locului sau delegatul Sfântului Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou-înființate, inclusiv întocmirea statutelor eparhiilor respective, informând periodic Patriarhia Română despre stadiul misiunii sale.  +  Capitolul I Organizarea centrală  +  Articolul 9(1) În Biserica Ortodoxă Română, la nivel central, funcționează organisme deliberative, executive, de judecată și administrative.(2) Organismele centrale deliberative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:a) Sfântul Sinod;b) Sinodul Permanent;c) Adunarea Națională Bisericească.(3) Organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:a) Patriarhul României;b) Consiliul Național Bisericesc;c) Permanența Consiliului Național Bisericesc.(4) Organismele centrale de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:a) Consistoriul Arhieresc Prim, ca instanță de judecare în fond a cauzelor ierarhilor;b) Consistoriul Arhieresc Ultim, ca instanță de judecare în apel a cauzelor ierarhilor;c) Consistoriul Superior Bisericesc, ca instanță de judecare în recurs a cauzelor clericilor de mir sancționați cu caterisirea;d) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, ca instanță de judecare în recurs a cauzelor monahilor clerici sancționați cu caterisirea.(5) Organismele centrale administrative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:a) Cancelaria Sfântului Sinod;b) Administrația Patriarhală.  +  Dispoziții comune  +  Articolul 10(1) Organismele centrale deliberative și executive bisericești sunt valabil constituite cu prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor lor și iau hotărâri cu jumătate plus unu din voturile valide, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 14 alin. (7), (10) și (12) - alegerea de Patriarh al României, (15) și (16) din prezentul statut. Pentru situațiile care privesc alegerile sau retragerile de ierarhi, votul organismelor centrale deliberative sau executive este secret, iar pentru situații de procedură, votul este deschis.(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici și mireni aleși se face de către Adunarea Națională Bisericească.(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de către președinte, cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință, iar, în cazuri excepționale, în cel mai scurt timp posibil.(4) Deschiderea și închiderea ședințelor de lucru ale organismelor centrale deliberative și executive se fac de către președinte.(5) Procesul-verbal al fiecărei ședințe de lucru a organismelor centrale deliberative și executive se semnează de președinte și de secretarii desemnați.(6) Hotărârile organismelor centrale deliberative și executive sunt obligatorii pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.  +  Secţiunea I Organismele centrale deliberativeA. Sfântul Sinod  +  Articolul 11Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate.  +  Articolul 12(1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarhul României și toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii-vicari în funcție. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.(2) Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul României. În absența Patriarhului, președinte al Sfântului Sinod este, în ordine, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalți mitropoliți, arhiepiscopi sau episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (Diptice).(3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului României.  +  Articolul 13(1) Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni și în ședințe solemne.(2) Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară și de judecată centrală a membrilor săi în ultimă instanță.(3) Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară de cercetare și de judecată în primă și ultimă instanță a Patriarhului României.  +  Articolul 14Atribuțiile Sfântului Sinod sunt următoarele:(1) păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică, statutară și regulamentară, în Biserica Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;(2) promovează coresponsabilitatea, consultarea și cooperarea între ierarhii săi, în timpul și între ședințele de lucru, prin conslujire la diferite evenimente bisericești centrale și regionale, prin scrisori de felicitare, prin conlucrare permanentă între sinoadele mitropolitane învecinate, la nivel pastoral-misionar, social-filantropic și cultural, prin întrajutorarea frățească a eparhiilor mai sărace din interiorul și din afara granițelor țării și prin solidaritate spirituală și materială exprimată în cazuri de urgență (dezastre, calamități naturale etc.);(3) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură;(4) se îngrijește de sfințirea Marelui Mir, potrivit cerințelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;(5) aprobă canonizarea sfinților și emite tomosul sinodal de canonizare;(6) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale statului referitoare la activitatea cultelor recunoscute și organizațiilor religioase, la învățământul teologic și religios, la asistența socială și religioasă, la patrimoniul cultural-național, în special cel bisericesc, precum și în alte domenii importante pentru Biserică și societate;(7) aprobă, prin vot deschis, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și regulamentele de aplicare a acestuia și modifică textul acestor documente când este strict necesar;(8) inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu statul și cu alte instituții în domenii de interes general bisericesc;(9) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societății;(10) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii eparhiilor (episcopiilor și arhiepiscopiilor) și mitropoliilor din Patriarhia Română, iar, în cazul înființării de noi eparhii, emite tomosul sinodal de înființare;(11) are dreptul și îndatorirea de a se îngriji de păstorirea credincioșilor ortodocși români din afara granițelor României, în care scop aprobă sau retrimite, motivat, spre amendare, statutele de organizare și funcționare a eparhiilor (episcopiilor și arhiepiscopiilor) și mitropoliilor, precum și ale altor unități bisericești din afara granițelor României, și adresează acestora îndemnuri pastorale;(12) alege, cu două treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul României, iar cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți pentru eparhiile din Patriarhia Română;(13) alege, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari și pe arhiereii-vicari;(14) emite gramata sinodală pentru întronizarea Patriarhului României;(15) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, cu privire la retragerea ierarhilor și stabilește drepturile acestora;(16) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Ultim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare;(17) aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale preoților și diaconilor sancționați prin caterisire care, după recurs, a rămas definitivă și irevocabilă, dacă aceștia, timp de mai mulți ani, au dat sau nu dovadă de pocăință și îndreptare;(18) aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale ierarhilor sancționați prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhierească, care, după recurs, a rămas definitivă și irevocabilă, dacă aceștia, timp de mai mulți ani, au dat sau nu dovadă de pocăință și îndreptare;(19) stabilește criteriile după care arhimandriții sau preoții văduvi (prin deces) sunt eligibili pentru slujirea de arhiereu;(20) aprobă propunerile Sinoadelor mitropolitane privind componența Consistoriului Superior Bisericesc și a Consistoriului Superior Bisericesc Monahal;(21) aprobă propunerile Sinodului Permanent privind componența Consistoriului Arhieresc Prim și a Consistoriului Arhieresc Ultim;(22) aprobă sau respinge hotărârile Consistoriului Superior Bisericesc și ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile clericilor de mir și din cinul monahal sancționați prin caterisire;(23) aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, hotărârile Consistoriului Arhieresc Ultim;(24) îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor deliberative și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii și Patriarhia Română să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și regulamentare bisericești;(25) inițiază și cultivă relații frățești interortodoxe, relații de dialog și cooperare intercreștină și interreligioasă pe plan național și internațional;(26) aprobă, la solicitarea chiriarhului, înființarea, organizarea, funcționarea și desființarea unităților de învățământ teologic preuniversitar (școli de cântăreți bisericești/școli de arte și meserii, seminarii teologice liceale) și universitar (departamente și facultăți de teologie) și a altor unități de învățământ organizate de Biserica Ortodoxă Română, precum și normele privind predarea Religiei în școlile de stat, particulare și confesionale;(27) stabilește normele privind învățământul confesional de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor și adulților;(28) aprobă înființarea și desființarea instituțiilor media scrise (reviste, ziare și periodice oficiale) și audiovizuale (radio, televiziune și altele) ale Patriarhiei Române și ale centrelor eparhiale, la propunerea temeinic motivată a Patriarhului României sau a chiriarhilor eparhiilor din țară și din afara granițelor țării, în scopul păstrării, promovării și apărării unității de credință și a unității vieții bisericești;(29) aprobă normele activității misionar-pastorale și pe cele pentru promovarea vieții religioase și morale a clerului;(30) stabilește normele activității de asistență social-filantropică pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile pentru organizarea asistenței religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale și medicale destinate persoanelor defavorizate etc.;(31) aprobă înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor bisericești cu caracter național, care sunt constituite și conduse de către Biserica Ortodoxă Română;(32) acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înființarea, organizarea și, respectiv, desființarea asociațiilor și fundațiilor cu caracter național, altele decât cele bisericești, care au fondator unic sau membri asociați unități de cult, având conducere proprie formată din creștini ortodocși, și care contribuie la opera misionară, socială, culturală, educativă din Patriarhia Română, activând în eparhiile acesteia;(33) aprobă sau respinge motivat raportul financiar anual și rapoartele semestriale de activitate ale asociațiilor și fundațiilor care funcționează cu binecuvântarea Sfântului Sinod, pe care acestea au obligația de a le prezenta Cancelariei Sfântului Sinod;(34) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea, editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea cărților de cult și acatistelor, a calendarului bisericesc, manualelor de teologie și a manualelor de Religie;(35) supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic și canonic lucrările de arhitectură, pictură, sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile cuvenite în caz de abateri;(36) aprobă anual modul de constituire și de repartizare a Fondului central misionar;(37) instituie fonduri speciale și stabilește modul de constituire și destinația acestora;(38) aprobă sau respinge motivat propunerile chiriarhilor de acordare a rangului de arhimandrit;(39) aprobă sau respinge motivat solicitările primite la Patriarhia Română sau la eparhii din partea unor instituții sau persoane fizice, pentru cercetarea academică, publicistică sau de altă natură a documentelor din Arhivele Patriarhiei Române ori din arhivele centrale eparhiale, privind viața personală și activitatea ierarhilor;(40) interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate organismele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare.  +  Articolul 15(1) Pentru studierea și formularea propunerilor asupra problemelor ce urmează a se supune deliberării, Sfântul Sinod alege, dintre membrii săi, 4 comisii sinodale.(2) Fiecare comisie este prezidată de un mitropolit și are un raportor. Ceilalți mitropoliți sunt copreședinți ai comisiilor în care sunt repartizați de Sfântul Sinod.(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:a) Comisia pastorală, monahală și socială;b) Comisia teologică, liturgică și didactică;c) Comisia canonică, juridică și pentru disciplină;d) Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.(4) Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două sau mai multe comisii.(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia dintre cele 4 comisii. Din subcomisii pot face parte și ierarhi din alte comisii și pot fi cooptați profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfinților români.  +  Articolul 16(1) Sfântul Sinod poate invita la lucrările comisiilor sale, pentru consultări, profesori de teologie și specialiști din alte domenii.(2) Asociațiile și fundațiile menționate la art. 14 alin. (31) și (32) au obligația de a prezenta Cancelariei Sfântului Sinod, de două ori pe an (primăvara și toamna), rapoarte privind activitatea desfășurată și, o dată pe an, raportul privind situația financiară.(3) Patriarhia Română, prin Corpul de control financiar și audit, poate verifica inopinat situația financiară și patrimonială a respectivelor asociații sau fundații, împreună sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. În cazul în care constată deficiențe și lipsuri, Patriarhia Română adoptă măsuri pentru remedierea acestora.(4) Nu intră în atribuțiile Sfântului Sinod să devină, în fața autorităților de stat, garantul sau reprezentantul organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), chiar dacă unele dintre acestea funcționează cu aprobarea Bisericii; acestea se vor adresa direct instituțiilor de resort în nume propriu, ca fiind dedicate unor activități specifice.B. Sinodul Permanent  +  Articolul 17(1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care funcționează în timpul dintre ședințele Sfântului Sinod, când importanța unor probleme impune examinarea lor fără întârziere.(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarhul României și toți mitropoliții în funcție de la eparhiile din țară și din afara granițelor României. Din Sinodul Permanent fac parte și alți 3 ierarhi eparhioți (un arhiepiscop și 2 episcopi) desemnați anual de Sfântul Sinod.(3) Președintele Sinodului Permanent este Patriarhul României. În lipsa Patriarhului, ședințele Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevăzută de art. 12 alin. (2) din prezentul statut.(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de către președinte, ori de câte ori este nevoie.(5) Secretarul Sfântului Sinod este și secretarul Sinodului Permanent.(6) Sinodul Permanent ia hotărâri valabile prin consens sau cu votul a jumătate plus unu dintre membrii prezenți.(7) Dispozițiile art. 16 alin. (1) din prezentul statut se aplică și cu privire la ședințele Sinodului Permanent.  +  Articolul 18(1) Sinodul Permanent exercită, în timpul dintre ședințele Sfântului Sinod, următoarele atribuții:a) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în relațiile ei cu statul și în probleme de interes general ale societății;b) sprijină, în diferite forme, predarea Religiei în școlile de stat, particulare și confesionale;c) inițiază și sprijină traducerea, diortosirea, editarea și distribuirea Sfintei Scripturi și a cărților de cult, inclusiv a acatistelor, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie și a manualelor de religie;d) semnalează Sfântului Sinod literatura teologică și spirituală sincretistă și confuză;e) hotărăște în privința înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Patriarhiei Române, cu excepția bunurilor sacre, care sunt inalienabile.(2) Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală pentru mitropoliți, pentru ierarhii din afara României aflați sub directa autoritate a Patriarhiei Române și pentru episcopii-vicari patriarhali în ceea ce privește abaterile acestora.(3) Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală care analizează și aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, trimiterea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în judecata Consistoriului Arhieresc Prim.(4) Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală care aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare.(5) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului României sau a membrilor săi, examinează și formulează propuneri privind probleme ce urmează a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod.(6) Sinodul Permanent exercită și alte atribuții date de către Sfântul Sinod sau prin statut și regulamente.(7) Sinodul Permanent aduce la cunoștință Sfântului Sinod, pentru aprobare, hotărârile luate în timpul dintre ședințele acestuia.C. Adunarea Națională Bisericească  +  Articolul 19Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.  +  Articolul 20(1) Adunarea Națională Bisericească este alcătuită din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și 2 mireni, delegați de Adunările eparhiale din țară și din jurul granițelor, pe termen de 4 ani. Ei pot fi delegați pentru cel mult două mandate.(2) Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naționale Bisericești.(3) Președintele Adunării Naționale Bisericești este Patriarhul României. În lipsa Patriarhului României, ședințele sunt prezidate în ordinea prevăzută de art. 12 alin. (2) din prezentul statut.(4) Hotărârile Adunării Naționale Bisericești devin executorii după ratificarea lor de către Sfântul Sinod.  +  Articolul 21Adunarea Națională Bisericească se întrunește o dată pe an în ședință de lucru, iar în caz de necesitate, ori de câte ori este nevoie. Adunarea Națională Bisericească se întrunește și în ședințe solemne.  +  Articolul 22Atribuțiile Adunării Naționale Bisericești sunt următoarele:(1) susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române;(2) avizează regulamente de aplicare ale prezentului statut cu privire la domenii de activitate date în competența sa de către Sfântul Sinod;(3) la propunerea Patriarhului României, alege membrii Consiliului Național Bisericesc;(4) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii;(5) stabilește mijloacele de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești;(6) examinează și aprobă Raportul general anual al Consiliului Național Bisericesc privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română și hotărăște cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru buna desfășurare a vieții bisericești;(7) aprobă contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al instituțiilor centrale bisericești cu scop misionar;(8) aprobă bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al instituțiilor centrale bisericești cu scop misionar;(9) aprobă măsuri unitare privind administrarea bunurilor mobile și imobile, aflate în proprietatea sau folosința unităților de cult din întreaga Biserică Ortodoxă Română, precum și a celor fundaționale;(10) aprobă proiecte sociale, culturale, educaționale și comunicaționale ale Bisericii Ortodoxe Române;(11) stabilește mijloacele de ajutorare a românilor din afara granițelor țării;(12) exercită și alte atribuții care îi sunt date prin statut, prin regulamentele bisericești sau de către Sfântul Sinod.  +  Articolul 23(1) Pentru studierea problemelor și formularea propunerilor ce urmează a fi supuse deliberării, Adunarea Națională Bisericească alege, la începutul fiecărui mandat de 4 ani, dintre membrii ei clerici și mireni, 5 comisii de lucru permanente, care au câte un președinte, vicepreședinte și raportor desemnați de plen, la propunerea președintelui. Comisiile Adunării Naționale Bisericești sunt:a) Comisia administrativ-juridică și de validare;b) Comisia socială și pentru comunicații media;c) Comisia culturală și educațională;d) Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești);e) Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.(2) La lucrările Comisiei pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești pot fi invitați și reprezentanți clerici și mireni ai eparhiilor ortodoxe române din afara granițelor țării, când ordinea de zi impune acest fapt.(3) La convocarea președintelui, comisiile Adunării Naționale Bisericești se pot întruni și între ședințele acesteia, potrivit cerințelor.  +  Secţiunea a II-a Organismele centrale executiveA. Patriarhul României  +  Articolul 24Patriarhul României este Întâistătătorul între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române și președintele organismelor centrale deliberative și executive bisericești.  +  Articolul 25(1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este și Arhiepiscopul Bucureștilor și Mitropolitul Munteniei și Dobrogei.(2) Titulatura sa este: „Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte (N), Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, Locțiitorul tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române“ sau „Patriarhul României“.(3) În conformitate cu Sfintele Canoane, cu tradiția panortodoxă și cu practica Bisericii Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul României este pomenit de către mitropoliți, mitropoliții sunt pomeniți de către ierarhii sufragani, iar arhiepiscopii și episcopii sunt pomeniți de către preoții slujitori.(4) Patriarhul României poartă ca însemne distinctive: o cruce și două engolpioane, haine de culoare albă: reverendă și rasă, culion și camilafcă având cruce.(5) Patriarhul României exercită drepturile și îndeplinește îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut și de regulamentele bisericești.(6) În exercitarea drepturilor și îndatoririlor sale, Patriarhul României emite: tomosuri patriarhale, gramate patriarhale, acte patriarhale, decizii și dispoziții patriarhale, acte de acordare a unor ordine, distincții și ranguri bisericești, prevăzute de prezentul statut și de regulamentele bisericești.  +  Articolul 26Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuții:(1) convoacă și prezidează organismele centrale deliberative și executive bisericești și veghează pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;(2) convoacă Sfântul Sinod în cel mult trei zile, în cazuri de urgență și de forță majoră;(3) când constată că aplicarea unei hotărâri a Sfântului Sinod nu mai este favorabilă vieții bisericești, convoacă Sinodul Permanent, într-o ședință extraordinară, pentru a formula și propune Sfântului Sinod, spre dezbatere și aprobare, o nouă hotărâre prin care se modifică sau se completează hotărârea precedentă;(4) dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru pregătirea și sfințirea Marelui Mir la Patriarhia Română;(5) reprezintă Patriarhia Română în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, în justiție și față de terți, personal sau prin delegați împuterniciți;(6) reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relațiile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, personal sau prin delegați;(7) reprezintă, personal sau prin delegați, Biserica Ortodoxă Română în relațiile cu celelalte Biserici creștine, organizații intercreștine, organizații religioase și interreligioase, din țară și de peste hotare;(8) adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu încuviințarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;(9) efectuează vizite canonice (statutare) în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, la invitația chiriarhilor acestora;(10) efectuează vizite irenice la celelalte Biserici Ortodoxe și adresează scrisori irenice întâistătătorilor acestora, în scopul menținerii unității Ortodoxiei și al promovării comuniunii frățești;(11) efectuează vizite oficiale la alte Biserici creștine, la organizații creștine, religioase și civile în folosul Bisericii Ortodoxe Române;(12) se îngrijește de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor vacante;(13) prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea mitropoliților ortodocși români din țară și din afara granițelor;(14) hirotonește împreună cu alți ierarhi și întronizează pe mitropoliți;(15) emite tomosul patriarhal pentru proclamarea ridicării în rang a unei eparhii, pe baza aprobării Sfântului Sinod;(16) emite gramata patriarhală pentru întronizarea mitropoliților și a chiriarhilor din afara granițelor țării care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;(17) emite gramata patriarhală pentru acordarea de ranguri onorifice unor ierarhi (arhiepiscop sau mitropolit onorific);(18) numește locțiitori de mitropoliți în cazul vacanței scaunelor mitropolitane;(19) sfătuiește frățește pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din țară și din afara granițelor și conciliază eventuale neînțelegeri dintre aceștia;(20) sesizează Sinodul Permanent, printr-o adresă scrisă, cu privire la abaterile mitropoliților, ale ierarhilor aflați sub autoritatea directă a Patriarhiei Române și ale episcopilor-vicari patriarhali, solicitând cercetarea respectivei sesizări în vederea trimiterii în judecata Consistoriului Arhieresc Prim;(21) primește apelul motivat al unui ierarh sancționat printr-o hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim aprobată de Sinodul Permanent și îl trimite spre judecare Consistoriului Arhieresc Ultim;(22) în consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidați de episcop-vicar patriarhal și prezidează alegerea acestora;(23) în consultare cu Adunarea eparhială a eparhiei vacante, propune Sinodului Permanent 2 (doi) candidați pentru slujirea de episcop eparhiot al unei eparhii aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;(24) exercită dreptul de a primi apel și dreptul de devoluțiune în mitropolii și în eparhiile aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române pentru restabilirea ordinii canonice și administrative;(25) numește, sancționează și revocă, într-o ședință a Permanenței Consiliului Național Bisericesc, personalul de conducere, precum și celelalte categorii de personal clerical și neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administrația Patriarhală, de la Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă, de la celelalte instituții centrale bisericești cu scop misionar, precum și personalul de la unitățile bisericești din interiorul țării și de la reprezentanțele, comunitățile și unitățile bisericești din afara granițelor țării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;(26) convoacă și prezidează ședințele Comisiei de pictură bisericească, personal sau printr-un delegat, aprobă, modifică sau respinge hotărârile Comisiei, cu scopul de a promova pictura ortodoxă autentică și de a sprijini unitățile bisericești; (27) numește pe membrii Comisiei de pictură bisericească, iar în caz de indisciplină sau incompetență, îi sancționează și îi revocă; (28) emite, suspendă sau anulează atestatele de pictor/restaurator bisericesc într-o ședință a Comisiei de pictură bisericească, dacă ele nu corespund cu exigențele Comisiei de pictură bisericească;(29) aprobă, modifică sau respinge soluțiile Comisiei de pictură bisericească în cazurile de apel sau arbitraj;(30) aprobă în regim de urgență proiecte/devize de pictură bisericească și dispune măsuri pentru ducerea la îndeplinire a procedurilor legale și pentru realizarea obiectivelor aprobate;(31) aprobă anual lista pictorilor și restauratorilor bisericești autorizați din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de pictură bisericească;(32) deleagă un membru al Comisiei de pictură bisericească sau mai mulți pentru cercetarea sesizărilor primite de la eparhii asupra oricăror lucrări de pictură bisericească executate necorespunzător;(33) emite, suspendă sau anulează, într-o ședință a Comisiei de pictură bisericească, autorizațiile în diferite domenii ale artei bisericești;(34) sancționează pictorii sau restauratorii bisericești autorizați din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de pictură bisericească;(35) aprobă formatul documentelor utilizate de Comisia de pictură bisericească, la propunerea acesteia;(36) prin Decizie patriarhală, dizolvă Adunările eparhiale în vederea organizării de noi alegeri și confirmă noile adunări eparhiale; (37) în cazul unor acțiuni potrivnice Bisericii din partea Adunării eparhiale, la solicitarea chiriarhului locului sau a locțiitorului acestuia, Patriarhul României, prin decizie, dizolvă respectiva Adunare eparhială în vederea organizării de noi alegeri;(38) în mod excepțional și cu motivații justificate, în acord cu tradiția ortodoxă și cutuma românească, poate întemeia stravropighii în interes bisericesc, cu acordul prealabil al chiriarhului locului și cu aprobarea Sfântului Sinod, pe care le organizează și administrează prin delegații săi;(39) conferă distincții patriarhale clericilor și mirenilor din Biserica Ortodoxă Română, precum și unor personalități din țară și de peste hotare, care sprijină activitățile Patriarhiei Române;(40) aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, cartea canonică de ieșire din Biserica Ortodoxă Română a unui cleric, de mir sau din cinul monahal, care a fost emisă de chiriarhul lui;(41) aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, transferul monahilor în Muntele Athos sau în mănăstiri din alte Biserici Ortodoxe autocefale, după ce au obținut în prealabil acordul chiriarhului lor;(42) aprobă hirotonia absolvenților instituțiilor de învățământ teologic ortodox din România pentru comunități ale eparhiilor ortodoxe române din afara țării, după ce au obținut acordul scris al chiriarhului care le-a acordat binecuvântarea pentru studii și a chiriarhului român din afara granițelor țării care solicită hirotonia absolventului respectiv;(43) aprobă transferul absolvenților instituțiilor de învățământ teologic ortodox din România într-o altă biserică ortodoxă autocefală, în vederea hirotoniei, după obținerea în prealabil a acordului chiriarhului ortodox român care a acordat binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru studiile de teologie și consultarea chiriarhului ortodox român din regiunea respectivă (Europa, America și Australia); (44) acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru teologii ortodocși români care doresc să studieze în străinătate; (45) aprobă aducerea moaștelor unor sfinți din afara țării, pentru pelerinaj sau în dar, în Biserica Ortodoxă Română și informează Sfântul Sinod despre aceasta;(46) aprobă solicitările adresate eparhiilor ortodoxe române pentru pelerinaj cu moaște ale unor sfinți în afara României și informează Sfântul Sinod despre acestea;(47) acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru trecerea moaștelor de la o eparhie ortodoxă română la alta, pentru pelerinaj sau în dar, și informează Sfântul Sinod despre aceasta;(48) aprobă efectuarea concediului de odihnă pentru mitropoliții din țară și din afara granițelor, pentru ierarhii care sunt sub autoritatea sa directă, precum și pentru personalul angajat în instituțiile bisericești centrale și în unitățile bisericești care sunt sub autoritatea sa directă;(49) exercită și alte atribuții prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut, de regulamentele bisericești și cele încredințate de Sfântul Sinod.  +  Articolul 27Pentru desfășurarea activității curente, la dispoziția Patriarhului României se află Cabinetul Patriarhului, coordonat de un vicar patriarhal, cu personalul corespunzător și serviciile aferente: secretariat, registratură, arhivă, bibliotecă etc.B. Consiliul Național Bisericesc  +  Articolul 28Consiliul Național Bisericesc este organism central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești.  +  Articolul 29(1) Consiliul Național Bisericesc se întrunește, la convocarea președintelui, cel puțin de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.(2) Consiliul Național Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naționale Bisericești, câte un cleric și câte un mirean reprezentând fiecare mitropolie din țară, desemnați pe o perioadă de 4 ani și pentru cel mult două mandate.(3) Președintele Consiliului Național Bisericesc este Patriarhul României, iar în lipsă locțiitorul său, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din prezentul statut. Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la ședințele Consiliului Național Bisericesc.(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului Național Bisericesc, cu vot deliberativ.(5) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc sunt membri permanenți ai Consiliului Național Bisericesc, cu vot consultativ.(6) Consiliul Național Bisericesc ia hotărâri valabile prin consens sau cu votul a jumătate plus unu dintre membrii prezenți.(7) Secretar al ședințelor este vicarul patriarhal coordonator de la Cabinetul Patriarhului, iar în lipsa acestuia unul dintre consilierii patriarhali, desemnat de Patriarhul României.  +  Articolul 30Consiliul Național Bisericesc exercită, în timpul dintre ședințele Adunării Naționale Bisericești, următoarele atribuții:(1) susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române;(2) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii; (3) stabilește mijloace de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești; (4) întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naționale Bisericești;(5) întocmește contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar;(6) întocmește bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar;(7) aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei și atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă;(8) aprobă modul de administrare a bunurilor mobile și imobile ale Administrației Patriarhale, ale Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar și ale fundațiilor bisericești centrale;(9) stabilește normele (instrucțiunile) de administrare a bunurilor bisericești centrale, în materiile care nu sunt stabilite printr-o altă normă statutară sau regulamentară;(10) decide, după aprobarea prealabilă a Sinodului Permanent, în privința înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Patriarhiei Române, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile;(11) exercită și alte atribuții care îi sunt date prin statut, regulamente sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.C. Permanența Consiliului Național Bisericesc  +  Articolul 31(1) Între ședințele Consiliului Național Bisericesc funcționează Permanența Consiliului Național Bisericesc, ca organism central executiv. (2) Permanența Consiliului Național Bisericesc se compune din Patriarhul României, ca președinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc, ca membri, și ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenți. În funcție de agenda ședinței, pot participa și conducătorii eparhiilor, reprezentanțelor, comunităților și altor unități bisericești din interiorul și din afara granițelor țării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.(3) Din încredințarea Patriarhului României, Permanența Consiliului Național Bisericesc poate fi prezidată de unul din episcopii-vicari patriarhali sau de un delegat. În această situație, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Patriarhului. Hotărârile devin executorii numai după confirmarea lor în scris, de către Patriarhul României.  +  Articolul 32Permanența Consiliului Național Bisericesc, prezidată de Patriarhul României, exercită atribuțiile Consiliului Național Bisericesc, în perioada dintre ședințele sale, precum și următoarele competențe:(1) susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române;(2) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii; (3) stabilește mijloace de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești; (4) întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naționale Bisericești;(5) întocmește contul de execu