STATUT din 17 februarie 1949pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL din 23 februarie 1949



      +  DISPOZIŢIUNI GENERALE  +  Articolul 1Biserica Ortodoxa Română cuprinde pe toţi credinciosii de religie creştină ortodoxa din Republica Populara Română.  +  Articolul 2Biserica Ortodoxa Română este autocefala şi unitară în organizarea sa.Ea îşi păstrează unitatea dogmatica, canonica şi a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului.  +  Articolul 3Biserica Ortodoxa Română are conducere sinodala ierarhica, potrivit invataturii şi canoanelor Bisericii ecumenice a Rasaritului şi Traditiei sale şi se administrează în mod autonom prin organe proprii reprezentative, alese din cler şi popor, prin votul credinciosilor şi constituite în conformitate cu dispoziţiunile prezentului Statut.  +  Articolul 4Controlul Statului, prevăzut de Constituţia Republicii Populare Române şi de legea pentru regimul general al Cultelor, se exercită prin Ministerul Cultelor.  +  Partea I Organizarea  +  Articolul 5Biserica Ortodoxa Română, organizată ca Patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Română", sub raportul oranduirii canonice şi administrative, cuprinde:I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:1. Arhiepiscopia Bucureştilor, cu reşedinţa în Bucureşti.2. Episcopia Buzaului, cu reşedinţa în Buzau.3. Episcopia Dunării de Jos, cu reşedinţa în Galaţi.II. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, cu eparhiile:4. Arhiepiscopia Iasilor, cu reşedinţa în Iaşi.5. Episcopia Romanului şi Husilor, cu reşedinţa în Roman.III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:6. Arhiepiscopia Alba-Iuliei şi Sibiului, cu reşedinţa în Sibiu.7. Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu reşedinţa în Cluj.8. Episcopia Oradiei, cu reşedinţa în Oradia.IV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:9. Arhiepiscopia Craiovei, cu reşedinţa în Craiova.10. Episcopia Ramnicului şi Argesului, cu reşedinţa în Ramnicu Valcea.V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:11. Arhiepiscopia Timisoarei şi Caransebesului, cu reşedinţa în Timişoara.12. Episcopia Aradului, Ienopolei şi Halmagiului, cu reşedinţa în Arad.  +  Articolul 6Asistenţa religioasă, organizarea bisericeasca, cum şi trimiterea de conducatori pentru Românii ortodocsi de peste hotare, se reglementează de Patriarhia Română, cu aprobarea Guvernului.  +  Articolul 7Titlul mitropolitilor, arhiepiscopilor şi episcopilor este cel al eparhiei pe care o pastoresc.Schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, intinderilor teritoriale, precum şi înfiinţarea de noi eparhii, ca şi desfiinţarea de eparhii, se va face prin hotărîrea Adunării Naţionale Bisericesti, confirmată prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, dat la propunerea Ministerului Cultelor.  +  Capitolul 1 Organizarea Centrala  +  Articolul 8Biserica Ortodoxa Română are ca organe centrale deliberative: a) Sfantul Sinod, şi b) Adunarea Naţionala Bisericeasca;iar ca organe centrale executive: a) Consiliul Naţional Bisericesc; b) Administraţia Patriarhala.Hotărîrile organelor centrale sînt obligatorii pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.  +  SECŢIA IA. Sfantul Sinod  +  Articolul 9Sfantul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române pentru toate chestiunile spirituale şi canonice, precum şi pentru cele bisericesti de orice latura date în competenţa sa.  +  Articolul 10Atribuţiunile Sfantului Sinod sînt: a) A păstra unitatea dogmatica, canonica şi a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului şi cu celelalte Biserici ortodoxe; b) A păstra unitatea dogmatica, canonica şi a cultului în Biserica Ortodoxa Română; c) A trata orice chestiune dogmatica, canonica şi a cultului şi a o rezolva în conformitate cu învăţătura Bisericii ecumenice a Rasaritului; d) A-şi da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserica Ortodoxa Română; e) A examina dacă alegerile de Patriarh, Mitropoliti, Arhiepiscopi şi Episcopi s-au săvârşit cu respectarea normelor legale în vigoare şi dacă cei aleşi îndeplinesc condiţiunile canonice; f) A emite gramata pentru intronizarea Patriarhului; g) A alege, cînd ar fi cazul, pe episcopii Românilor ortodocsi de peste hotare; h) A hotărî asupra cererilor de retragere a membrilor săi; i) A acorda concedii mai mari de trei luni membrilor săi; j) A judeca cu competenţa exclusiva şi în conformitate cu dispoziţiile sfintelor canoane, pe membrii săi pentru abaterile bisericesti de orice natura; k) A judeca recursurile clericilor în materie de caterisire; l) A îndrumă şi supraveghea ca activitatea organelor executive din eparhii, mitropolii şi de la Patriarhie să se desfăşoare potrivit normelor legale; m) A iniţia, autoriza şi supraveghea tipărirea de cărţi de ritual şi de icoane religioase pentru trebuinţele cultului; n) A executa toate atribuţiunile legale cu privire la învăţămîntul pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele; o) A stabili programele şi normele activităţii de catehizare; p) A lua măsuri pentru promovarea vieţii religioase şi a moralităţii clerului; r) A iniţia, autoriza şi supraveghea traducerea, editarea şi răspândirea Sfintei Scripturi, atît pentru uzul clerului, cat şi al credinciosilor; s) A iniţia, autoriza şi supraveghea răspândirea a tot felul de cărţi şi obiecte cu caracter religios, pentru întărirea moralităţii şi religiozitatii credinciosilor; t) A supraveghea şi controla, din punct de vedere dogmatic, moral şi artistic, operele de literatura şi arta bisericeasca ortodoxa; u) A hotărî conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natura care intră în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sînt date prin legi, statute sau regulamente în competenţa vreunui alt organ bisericesc; v) A interpreta cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericesti, dispoziţiunile statutare sau regulamentare proprii.  +  Articolul 11Sfantul Sinod se compune din Patriarh, ca preşedinte şi toţi mitropolitii, episcopii şi Vicarii Patriarhiei în funcţiune, ca membri.În lipsa Patriarhului, preşedinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Olteniei, al Banatului, sau cel mai vechi episcop în hirotonie.  +  Articolul 12Sfantul Sinod se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an, iar în sesiune extraordinară ori de câte ori va fi nevoie.Convocarea, cu arătarea ordinei de zi, se va face de Preşedintele Sfantului Sinod, cu 14 zile înainte şi va fi adusă la cunoştinţa Ministerului Cultelor.  +  Articolul 13Deschiderea şi închiderea sesiunilor Sfantului Sinod se va face prin decizie data de Ministerul Cultelor.  +  Articolul 14Sfantul Sinod este valabil constituit cu prezenta a cel puţin 12 membri.El ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.Ministrul cultelor poate asista şi lua parte la dezbateri.  +  Articolul 15Sfantul Sinod poate chema la consfatuire pe reprezentanţii clerului, ai mănăstirilor şi ai învăţămîntului teologic.B. Sinodul Permanent  +  Articolul 16În timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod, funcţionează Sinodul Permanent.Sinodul Permanent exercita atribuţiunile Sfantului Sinod, cu excepţia celor prevăzute în art. 10, punctele: a, e, f, g, j, k, u şi v.În ce priveşte însă atribuţiunile de sub punctele b, c, l, ele nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârzieri, iar hotărîrile luate vor fi supuse ratificării Sfantului Sinod.Aproba concedii pînă la trei luni membrilor Sfantului Sinod.Sinodul Permanent exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Sfantul Sinod sau prin legi şi regulamente.  +  Articolul 17Sinodul Permanent se compune din Patriarh, ca preşedinte, mitropolitii şi arhiepiscopii în funcţiune ca membri.În lipsa Patriarhului, şedinţele Sinodului vor fi prezidate de către unul din mitropoliti, în ordinea prevăzută în art. 11, alin. 2.  +  Articolul 18Sinodul Permanent se întruneşte la convocarea Preşedintelui sau, ori de câte ori va fi nevoie.El ia hotărîri valabile, cu votul majorităţii membrilor săi.Dispoziţiunile art. 15 se aplică şi cu privire la Sinodul Permanent.  +  SECŢIA IIA. Adunarea Naţionala Bisericeasca  +  Articolul 19Adunarea Naţionala Bisericeasca este organul reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Române, pentru toate chestiunile economico-administrative, precum şi pentru cele care nu intră în competenţa Sfantului Sinod.  +  Articolul 20Atribuţiunile Adunării Naţionale Bisericesti sînt: a) A susţine interesele şi drepturile Bisericii Ortodoxe Române; b) A reglementa şi conduce treburile patrimoniale, culturale, fundationale şi epitropesti ale întregii Biserici; c) A susţine aşezămintele culturale, filantropice şi economice ale Bisericii; d) A stabili mijloacele de ajutorare a organelor şi aşezămintelor bisericesti şi de cultura religioasă, precum şi pentru Institutul Biblic; e) A hotărî asupra schimbării titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a infiintarilor de noi eparhii; f) A alege pe membrii Consiliului Naţional Bisericesc; g) A examina raportul general anual, întocmit de Consiliul Naţional Bisericesc şi a hotărî măsurile ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti; h) A hotărî asupra administrării bunurilor bisericesti, a fundaţiilor şi institutiunilor centrale ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare; i) A vota bugetul general al Patriarhiei, a verifica şi aproba contul de gestiune dimpreuna cu bugetele şi conturile de gestiune anexe ale Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Fondului de asigurare, Fondului de credit şi ajutor al Bisericii Ortodoxe Române etc.; j) A îndrumă, verifica şi controla administraţia şi gestiunea bunurilor părţilor componente ale Bisericii; k) A exercita orice atributiuni care îi sînt date prin legi şi regulamente.  +  Articolul 21Adunarea Naţionala Bisericeasca se compune din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii, un cleric şi doi mireni, delegaţi din adunările eparhiale respective, pe termen de patru ani.Membrii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adunarea Naţionala Bisericeasca.Preşedintele Adunării Naţionale Bisericesti este Patriarhul, iar în lipsa unul dintre Mitropolitii sau Episcopii în funcţiune, în ordinea prevăzută de art. 11 alin. 2 din prezentul Statut.  +  Articolul 22Adunarea Naţionala Bisericeasca se întruneşte la convocarea Preşedintelui, în sesiune ordinară, o dată pe an, iar în sesiuni extraordinare ori de câte ori va fi nevoie.  +  Articolul 23Deschiderea şi închiderea sesiunilor Adunării Naţionale Bisericesti se face prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R.  +  Articolul 24Adunarea Naţionala Bisericeasca este valabil constituită cu prezenta majorităţii membrilor săi şi ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.Dispoziţiunile alin. 3 al art. 14 se aplică şi cu privire la Adunarea Naţionala Bisericeasca.B. Consiliul Naţional Bisericesc  +  Articolul 25Consiliul Naţional Bisericesc este organul suprem administrativ pentru afacerile întregii Biserici şi totdeodată organul executiv al Sfantului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericesti. El se compune din noua membri, trei clerici şi şase mireni, aleşi de Adunarea Naţionala Bisericeasca pe termen de patru ani şi din consilierii administrativi, ca membri permanenţi şi care nu pot ocupa alta funcţiune.  +  Articolul 26Consiliul Naţional Bisericesc exercita atribuţiunile Adunării Naţionale Bisericesti, cu excepţia celor prevăzute în art. 20, lit. e, f, g, întocmeşte darea de seama anuală asupra mersurilor treburilor bisericesti şi exercită orice alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Naţionala Bisericeasca prin regulamente, cum şi cele de la art. 34.Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsa locţiitorul sau. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc.  +  Articolul 27Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte la Convocarea Preşedintelui, ori de câte ori va fi nevoie.El este valabil constituit cu majoritatea membrilor aleşi şi ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.  +  SECŢIA IIIOrgane executive centraleA. Patriarhul  +  Articolul 28Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este şi Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Ungro-Vlahiei.Patriarhul este întâiul statator între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române.  +  Articolul 29Patriarhul se bucura de toate drepturile stabilite în sfintele canoane, în statutul de faţa şi în regulamentele bisericesti.Titulatura sa este: "Înalt Prea Sfintitul Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române".Pomenirea numelui sau la serviciile religioase se face în conformitate cu sfintele canoane şi cu practica Bisericii noastre.El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane şi o cruce, culion şi camilafca alba cu cruce.  +  Articolul 30Patriarhul are următoarele atributiuni: a) Convoacă şi prezidează organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române; b) Aduce la îndeplinire hotărîrile organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române; c) Reprezintă Patriarhia Română în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legali; d) Întreţine raporturi cu celelalte Biserici crestine ortodoxe în chestiunile bisericesti; e) Da pastorale pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română cu încuviinţarea Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar; f) Trimite sfaturi fratesti ierarhilor din Ţara şi împacă neînţelegerile personale dintre aceştia; g) Se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor vacante; h) Viziteaza colegial cînd va găsi de bine pe ierarhii Bisericii; i) Prezidează colegiul electoral pentru alegerea Mitropolitilor; j) Hirotoneste, împreună cu alţi ierarhi, potrivit sfintelor canoane, pe Mitropoliti; k) Emite gramate pentru instalarea Mitropolitilor; l) Acorda concedii Mitropolitilor pînă la 30 zile; m) Numeşte loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantelor mitropolitane; n) Primeşte plângerile aduse împotriva chiriarhilor şi cu autorizaţia Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa Sfantului Sinod; o) În conformitate cu dispoziţiunile canon. 11 al Sinodului VII ecumenic, exercita dreptul de devolutiune; p) Executa orice alte atributiuni date lui prin canoane, legi şi regulamente.B. Administraţia Patriarhala  +  Articolul 31În exercitarea atributiunilor sale executive, Patriarhul este ajutat de:- Doi vicari arhierei, asimilaţi în drepturile de salarizare, pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioti;- Şase consilieri administrativi, care fac parte de drept din Consiliul Naţional Bisericesc;- Cancelaria Patriarhala;- Corpul de inspecţie şi control.  +  Articolul 32Vicarii se aleg de Sfantul Sinod la propunerea Patriarhului, dintre doctorii sau licentiatii în teologie, care îndeplinesc condiţiunile prevăzute de sfintele Canoane, pentru treapta de arhiereu.Ei îndeplinesc atribuţiunile delegate prin decizie de Patriarh.  +  Articolul 33Consilierii administrativi se aleg de Adunarea Naţionala Bisericeasca, cu aprobarea Patriarhului, dintre preotii definitivi de categoria I-a, doctori sau licentiati în Teologie.  +  Articolul 34Consiliul Naţional Bisericesc exercita, prin consilierii administrativi, ca membri permanenţi, următoarele atributiuni: a) Studierea şi întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organele deliberative ale Bisericii sau a fi rezolvate de Patriarh; b) Editarea Buletinului Oficial al Patriarhiei; c) Editarea revistei Institutelor de Teologie; d) Executarea oricăror alte atributiuni date de către organele deliberative ale Bisericii sau de Patriarh;Fiecărui consilier administrativ i se va fixa de către Patriarh, prin decizie, sfera de activitate în probleme de ordin: a) Bisericesc; b) Cultural, misionar şi al legăturilor cu strainatatea; c) Învăţământ teologic; d) Economic; e) Manastiresc.În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi în şedinţa comuna.Consilierii administrativi participa la şedinţele organelor deliberative centrale cu vot consultativ, în afară de cazul cînd sînt membri.  +  Articolul 35Cancelaria patriarhala executa toate lucrările administrative ale organelor deliberative şi executive centrale ale Bisericii.Ea este condusă de un director, ajutat de doi subdirectori.  +  Articolul 36Cancelaria patriarhala are următoarele servicii: a) Secretariatul, registratura şi arhiva; b) Personalul; c) Învăţămîntul pentru pregătirea personalului bisericesc; d) Administrarea bunurilor bisericesti; e) Contabilitatea şi casieria; f) Tehnic; g) Contencios; h) Cabinetul Patriarhului; i) Corpul de inspecţie şi control.  +  Articolul 37Corpul de inspecţie şi control este încadrat cu: a) Un inspector general bisericesc, numit dintre preotii definitivi de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control şi acuzator la consistoriul central bisericesc; b) Un inspector pentru şcolile de cantareti şi seminariile monahale; c) Un inspector general, un subinspector general şi un inspector pentru controlul financiar şi gestionar.  +  Articolul 38Consilierii administrativi, membrii corpului de inspecţie şi control şi personalul cancelariei patriarhale, se bucura de dispoziţiunile generale privitoare la funcţionari, în ceea ce priveşte salarizarea.Consiliul Naţional Bisericesc, administraţia şi cancelaria patriarhala vor funcţiona conform unui regulament întocmit de Consiliul Naţional Bisericesc şi votat de Adunarea Naţionala Bisericeasca.  +  Capitolul 2 Organizaţia locală  +  Articolul 39Părţile componente şi organele locale ale Bisericii Ortodoxe Române sînt: a) Parohia; b) Protopopia; c) Manastirea; d) Eparhia; e) Mitropolia.  +  Articolul 40Fiecare din părţile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiunile prezentului Statut, are dreptul a se conduce şi administra, independent de altă parte componenta de acelaşi grad şi a participa, prin reprezentanţii săi, la lucrările părţilor componente superioare.Modul de constituire şi funcţionare a părţilor componente şi al organelor locale de acelaşi grad, sînt identice pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.  +  SECŢIA IA. Parohia  +  Articolul 41Parohia este comunitatea bisericeasca a credinciosilor, clerici şi mireni, de religie creştină ortodoxa asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.  +  Articolul 42Membrii parohiei au îndatorirea: a susţine, întări şi răspândi credinţa Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toţi credinciosii sa vietuiasca potrivit invataturilor acestei credinţe; a cerceta sfanta biserica, a participa la sfintele slujbe; a se impartasi cu sfintele taine; a îndeplini faptele milei crestine; a întreţine şi ajuta Biserica şi pe slujitorii ei.  +  Articolul 43Comunitatea credinciosilor, care nu poate susţine cu mijloace proprii o parohie, se alătură la o comunitate vecina, împreună cu care formează o parohie.În acest caz, comunitatea care se alătură poarta denumirea de filiala, iar membrii săi au aceleaşi îndatoriri şi drepturi faţă de parohie, ca şi cei din comunitatea la care se alătură.  +  Articolul 44Pentru înfiinţarea unei parohii, este necesar un număr de cel puţin 500 familii la oraşe şi 400 familii la sate. Numai în cazuri excepţionale şi la cererea credinciosilor, se vor putea admite parohii cu un număr mai mic de credinciosi, ţinându-se seama de posibilităţile lor de a susţine biserica.  +  Articolul 45După insemnatatea lor, parohiile sînt de trei categorii.Toate parohiile din oraşele resedinte de regiune şi raion sînt de categoria I-a.Parohiile din comunele suburbane de la oraşele resedinte de regiuni şi raioane şi cele din oraşele neresedinta, sînt de categoria I-a şi a II-a.Parohiile din comunele rurale sînt de categoria I, II şi III.Categoria parohiilor din suburbane, din oraşele neresedinta şi din comunele rurale, va fi stabilită de Adunarea Eparhiala.Aceste categorii nu se aplică la salarizare, care se face în conformitate cu normele generale în vigoare.  +  Articolul 46Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorială a unei parohii, se aproba de Adunarea Eparhiala, la cererea credinciosilor şi cu avizul protopopului.B. Parohul  +  Articolul 47Parohul, ca împuternicit al Episcopului, este conducătorul sufletesc al credinciosilor din parohie, iar în oranduirea administrativă este conducătorul administraţiei parohiale şi organ executiv al adunării parohiale şi al consiliului parohial.  +  Articolul 48Atribuţiunile şi obligaţiunile parohului, în afară de cele harismatice, didactice şi de conducere spirituală a parohiei, sînt următoarele: a) Aduce la îndeplinire toate dispoziţiunile Statutului şi regulamentelor în ceea ce priveşte parohia; b) Reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi, legal împuterniciţi; c) Convoacă şi prezidează adunarea parohiala şi consiliul parohial; d) Aduce la îndeplinire dispoziţiunile organelor superioare; e) Îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor adunării parohiale şi ale consiliului parohial; f) Tine un registru despre toţi parohienii, însemnând: numele, prenumele, ocupaţia, data naşterii, botezului, cununiei, morţii şi data eventualei mutari în alta parohie; g) Controlează administrarea averii bisericesti, instituţiilor culturale şi fundationale bisericesti din parohie; h) Întocmeşte şi tine la zi inventarul averii parohiale.  +  Articolul 49Pe lîngă preotul paroh, într-o parohie, pot fi unul sau mai mulţi preoti slujitori şi diaconi. Numărul acestora se stabileşte la propunerea adunării parohiale, de către Adunarea Eparhiala, cu aprobarea Ministerului Cultelor, ţinînd seama de necesităţile parohiei, numărul credinciosilor şi mijloacele de întreţinere.De fiecare post nou de preot este obligatoriu un număr de minimum 400 familii la sate şi 500 familii la oraşe.Parohul, preotii slujitori, diaconii şi personalul bisericesc inferior, trebuie să locuiască în parohie.  +  Articolul 50La parohiile cu mai mulţi preoti slujitori, aceştia sînt egali în drepturile şi datoriile lor harismatice, didactice şi de conducere spirituală.Fiecare preot slujitor va avea în cuprinsul parohiei un sector bine definit de către Chiriarh.  +  Articolul 51În localităţile în care sînt mai multe parohii, Episcopul va putea delega pe unul din preoti, proistos, cu coordonarea activităţii bisericesti, culturale şi economice din acea localitate.C. Adunarea Parohiala  +  Articolul 52Parohia are ca organ deliberativ adunarea parohiala.Adunarea parohiala este compusa din toţi bărbaţii credinciosi majori ai parohiei, de sine statatori, nepatati şi care îşi îndeplinesc îndatoririle morale şi materiale, faţă de biserica şi aşezămintele ei.  +  Articolul 53Adunarea parohiala are următoarele atributiuni: a) Desemnează prin alegere pe preotii şi diaconii din parohie, precum şi pe cantareti, în cazurile cînd Chiriarhul va cere; b) Alege membrii consiliului parohial şi pe cei ai comitetului parohial; c) Verifica activitatea consiliului parohial; d) Întocmeşte bugetul parohial; e) Ia hotărîri cu privire la zidirea, repararea şi inzestrarea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri parohiale; f) Hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic şi stabileşte normele pentru adunarea mijloacelor băneşti necesare parohiei; g) Fixează cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei; h) Examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei; i) Verifica şi aproba gestiunea anuală a parohiei; j) Hotărăşte cu privire la cumpărarea de imobile şi la vînzarea şi grevarea imobilelor parohiei; k) Administrează averea parohiala, ingrijind de buna întreţinere a edificiilor bisericesti, culturale şi fundationale; l) Înzestrează biserica cu odajdii, icoane, obiecte sfintite, cărţi şi cele trebuincioase pentru serviciul religios (ex.: pâine, vin, etc.), precum şi instituţiile ei, iar prin pangarul şi colportajul parohial aprovizioneaza pe credinciosi cu cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe (ex.: lumanari, icoane, cărţi religioase, etc.).Hotărîrile adunării parohiale şi ale consiliului parohial cu privire la atribuţiunile arătate sub literele c, d, e, h, i şi j, sînt supuse verificării şi aprobării consiliului eparhial.  +  Articolul 54Adunarea parohiala va fi convocată de preşedinte, cu cel puţin o săptămîna înainte de data fixată pentru întrunire, instiintand despre aceasta şi pe protopop.Convocarea va cuprinde locul şi data adunării, precum şi chestiunile ce se vor discuta.Ea va fi citită în biserica, îndată după terminarea Sfintei Liturghii şi va fi afişată la usa bisericii.  +  Articolul 55Adunarea parohiala se întruneşte în şedinţa ordinară o dată pe an şi anume în primul trimestru al anului şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.  +  Articolul 56Preşedintele adunării parohiale este preotul paroh sau locţiitorul sau. În cazul în care la adunare ia parte şi protopopul, acesta va prezida şedinţa.  +  Articolul 57Adunarea parohiala este valabil constituită cu prezenta a cel puţin o zecime din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor adunării.Dacă la data fixată pentru adunare, nu se întruneşte numărul necesar de membri, adunarea va avea loc fără vreo alta convocare, în Duminica următoare, în acelaşi loc şi la aceeaşi ora, cînd adunarea va fi valabil constituită, cu prezenta unui număr de membri, cel puţin egal cu acela al membrilor din consiliul parohial.  +  Articolul 58Adunarea parohiala ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.  +  Articolul 59Împotriva hotărîrilor adunării parohiale sau ale consiliului parohial, se pot face contestaţii la consiliul eparhial.Contestaţiile se introduc în termen de 14 zile libere, la protopopiat, care le va inregistra şi inainta, odată cu avizul sau, consiliului eparhial.D. Consiliul parohial  +  Articolul 60Adunarea parohiala alege dintre membrii săi un număr de şapte, noua sau 12 membri, - după cum parohia are pînă la 1.500, 2.500 şi peste 2.500 de suflete - care formează consiliul parohial.Tatăl şi fiul, fraţii, socrul şi ginerele nu pot fi împreună membri ai consiliului parohial.Fac parte de drept din consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoti şi diaconi din parohie şi primul cantaret al bisericii parohiale, ca membri.  +  Articolul 61Membrii consiliului parohial şi doi supleanţi se aleg pe termen de patru ani.Ei sînt onorifici şi pot fi realeşi.  +  Articolul 62Pentru activitate potrivnica bisericii sau parohiei, membrii consiliului parohial pot fi revocaţi de consiliul eparhial la cererea intemeiata a parohului.  +  Articolul 63Consiliul parohial exercita pe timpul cat adunarea parohiala nu este întrunită, atribuţiunile acesteia, prevăzute în art. 53, în afară de cele de sub literele a, b, c, h, i şi j.În afară de acestea, consiliul parohial alege dintre membrii adunării parohiale respective pe delegatul pentru alegerea membrilor adunării eparhiale, din circumscripţia respectiva.  +  Articolul 64Consiliul parohial ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor săi.Şedinţele consiliului parohial sînt prezidate de preotul paroh.E. Epitropia  +  Articolul 65Consiliul parohial va delega unul, doi sau trei dintre membrii săi aleşi, spre a îndeplini sarcinile de epitrop fixate de consiliu.Alegerea epitropului va fi supusă aprobării protopopului.  +  Articolul 66Epitropul este administratorul averii parohiale, sub controlul parohului.El are următoarele atributiuni: a) A administra averea mişcătoare şi nemişcătoare a bisericii, instituţiilor culturale şi fundatiunilor, sau fondurilor pe care le va primi cu inventar de la consiliul parohial, pangar, colportaj, etc.Administrarea se va face în conformitate cu hotărîrile adunării parohiale sau ale consiliului parohial şi potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare; b) A păstra într-o lada sau casa de fier, banii şi hârtiile de valoare ale parohiei; c) A tine un registru de venituri şi cheltuieli, iar cînd parohia are venituri mai mari, a înfiinţa un oficiu de cassa şi contabilitate; d) A prezenta la sfarsitului anului un raport documentat asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericesti, culturale şi fundationale; e) A îngriji ca edificiile bisericesti, cele ale instituţiilor culturale şi fundationale şi alte bunuri bisericesti, precum şi curtea bisericii, a casei parohiale şi cimitirul să fie bine întreţinute; f) A incasa sumele cuvenite parohiei şi a face plăţile curente cu aprobarea parohului.  +  Articolul 67Epitropul este răspunzător cu întreaga sa avere, pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredinţată.Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.Aprobarea gestiunii nu-l descarca de răspundere, pentru neregulile descoperite ulterior.F. Comitetul parohial  +  Articolul 68Pe lîngă consiliul parohial se va constitui un comitet parohial pentru: a) Inzestrarea şi infrumusetarea bisericilor, a curţilor bisericesti şi a cimitirelor şi pentru ţinerea lor în cea mai buna randuiala; b) Formarea şi susţinerea corului bisericii; c) Ajutorarea saracilor şi ocrotirea orfanilor şi a văduvelor; d) Cercetarea şi ajutorarea bolnavilor; e) Înfiinţarea şi susţinerea bibliotecii parohiale, organizarea colportajului în parohie; f) A ajuta pe preot la catehizare şi înfiinţarea cercurilor misionare, în vederea intaririi credinţei şi simtului moral al credinciosilor; g) Înfiinţarea şi susţinerea oricăror opere de mila creştină.Unde mijloacele parohiei nu vor fi suficiente pentru o atare activitate proprie, organele parohiale pot, cu aprobarea chiriarhului, să se asocieze cu comitetele similare din alte parohii, pentru reciprocă sustinere.  +  Articolul 69Comitetul parohiei, care va putea avea mai multe secţii, va lucra sub preşedinţia parohului sau a delegatului sau, cleric sau mirean.Femeile majore din parohii pot fi alese membre în comitet.Numărul membrilor în comitet nu va fi mai mare decât indoitul numărului membrilor din consiliul parohial. Comitetul parohial poate fi compus şi numai din femei. Nici un alt comitet sau asociaţie nu va putea lua fiinta, afară de cel prevăzut la art. 68 şi 69 din statut.  +  Articolul 70Comitetul parohial nu are gestiune proprie. Veniturile şi cheltuielile lui se administrează prin epitropia parohiala.  +  SECŢIA IIA. Protopopiatul  +  Articolul 71Protopopiatul este o circumscripţie administrativă bisericeasca, care cuprinde mai multe parohii din aceeaşi eparhie.Protopopiatul cuprinde cel puţin 20 şi cel mult 50 parohii.Întinderea teritorială a protopopiatului se determina de adunarea eparhiala, ţinînd seama de întinderea teritorială a unităţilor administrative (raion şi regiune).Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusă de protopop, ajutat de un secretar.B. Protopopul  +  Articolul 72Protopopul este conducătorul protopopiatului şi organul de legătură între parohie şi eparhie.El are următoarele atributiuni: a) Indrumeaza, coordonează şi supraveghează activitatea bisericeasca a parohiilor din protopopiat; b) Inspecteaza cel puţin o dată pe an, parohiile din protopopiat, verificand registrele, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a clădirilor bisericesti, precum şi a cimitirelor şi a altor bunuri bisericesti, observând în acelaşi timp starea religioasă, morala şi socială a parohienilor; c) Întocmeşte proces-verbal amănunţit asupra constatărilor făcute.Procesele-verbale vor fi consemnate în registrele de inspecţiuni ale parohiilor şi se vor inainta autorităţii eparhiale, cu raport şi propuneri; d) Supraveghează şi calauzeste activitatea catehetica, pastorala, culturală, şi socială a preotimii; e) Îngrijeşte ca ordinele şi dispoziţiunile autorităţilor superioare să fie executate; f) Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi şi cantareti; g) Avizează asupra cererii credinciosilor pentru înfiinţarea, desfiinţarea sau modificarea teritorială a parohiilor; h) Aproba clericilor din protopopiat concediu pînă la 8 zile pe an; i) Executa însărcinările primite de la autoritatea eparhiala; j) Întocmeşte un raport anual general despre întreaga viaţa bisericeasca din protopopiat, pe care îl înaintează consiliului eparhial; k) Avizează asupra tuturor lucrărilor organelor parohiale, care urmează a fi supuse aprobării organelor eparhiale; l) Îndeplineşte orice alte atributiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale.  +  Articolul 73Protopopul, cu sediul în localitatea de reşedinţa a raionului, este reprezentantul oficial al Bisericii, faţă de autorităţile Statului şi îndeplineşte sarcinile publice ce-i sînt atribuite prin legi, regulamente şi alte dispoziţii în aceasta calitate.  +  SECŢIA IIIManastirile  +  Articolul 74Manastirea este un asezamant, în care trăieşte o comunitate religioasă de calugari sau calugarite, hotariti a-şi petrece viaţa în infranare, saracie şi ascultare necondiţionată.  +  Articolul 75Manastirea depinde întru toate, direct şi exclusiv de Chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic.  +  Articolul 76Manastiri noi se pot întemeia numai cu binecuvantarea Sfantului Sinod, la propunerea episcopului respectiv, fie ca intemeietorul este un calugar, sau un particular, care să asigure mijloacele necesare pentru susţinerea manastirii şi a personalului ei, fie ca aceasta s-ar face din iniţiativa unor asociaţiuni bisericesti, care şi-ar lua angajamentul de a pune la dispoziţie mijloacele necesare.Desfiinţarea unei manastiri se poate face tot numai cu încuviinţarea Sfantului Sinod.  +  Articolul 77Fiecare manastire este datoare: a) A-şi întocmi astfel viaţa în interiorul ei, încît sa devină un loc de aleasă şi desavarsita viaţa bisericeasca, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de bogata mangaiere sufleteasca şi pilda de viaţa crestineasca, atît pentru convietuitorii ei, cat şi pentru cei ce o vor vizita; b) Sa practice ocupatiuni şi îndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste impreunata cu fapte bune faţă de obstea tarii.  +  Articolul 78În scopul arătat în articolul precedent, manastirile de calugari vor înfiinţa: a) Cursuri monahale pentru monahi, la manastiri mai mari, unde se vor trimite şi fraţii din alte manastiri; b) Cursuri de misionari pentru răspândirea şi întărirea vieţii religioase; c) Tipografii de cărţi bisericesti, religioase şi morale; d) Legatorii de cărţi; e) Ateliere pentru icoane; f) Ateliere pentru pictura, strungarie, sculptura şi argintarie bisericeasca, etc.; g) Cultura de albine, de vie, de viermi de mătase; h) Ateliere pentru meserii, potrivite cu indeletnicirile tagmei.Iar în cele de maici: a) Cursuri monahale pentru pregătirea specială a maicilor; b) Cursuri speciale profesionale şi de menaj; c) Ateliere pentru tesaturi şi cusaturi naţionale; d) Ateliere pentru confecţionarea stofelor preotesti şi ornate bisericesti şi pentru croirea şi cusutul vesmintelor preotesti; e) Ateliere pentru brodatul ornatelor şi mitrelor arhieresti.Fără absolventa a 7 clase primare şi a şcolii monahale cu certificarea calificării unei meserii invatata în atelier, nu poate fi tuns în monahism nimeni, frate sau sora.Calugarii şi calugaritele sînt datori sa lucreze în atelierele din manastiri, unde exista.  +  Articolul 79Conducătorul suprem al oricărei manastiri este Chiriarhul, iar în lipsa lui, sta la faţa locului staretul, care este conducătorul direct al întregii manastiri.Staretul este ajutat la conducerea manastirii de soborul manastiresc, consiliul duhovnicesc şi consiliul economic.  +  Articolul 80Dacă în vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi ales staret, cu aprobarea Chiriarhului.Pentru cazul cînd nu este staret, soborul are să-i facă toate înlesnirile traiului şi să-i dea toată cinstea cuvenită demnităţii arhieresti.  +  Articolul 81Staretul sau stareta, ori împuterniciţii lor legali, reprezintă, cu aprobarea episcopului, manastirea înaintea instanţelor judecătoreşti, a tuturor autorităţilor administrative şi faţă de terţi.  +  Articolul 82Gradele monahale sînt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, sincel, protosincel, arhimandrit.La maici se disting starete fără cruce şi starete cu cruce.Gradele superioare se dau de Chiriarhi pe baza unei recomandări a consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite şi cu pregătire.Gradul de protosincel se va conferi de chiriarhul respectiv cu aprobarea Sinodului mitropolitan, iar gradul de arhimandrit se va conferi cu aprobarea Sfantului Sinod.  +  Articolul 83În temeiul canonului 6 al sinodului II, care porunceste "Monahii nu trebuie să aibă nimic al lor propriu, ci toate ale lor se inchina manastirii", - monahii trebuie să ducă o viaţa chinoviala (de obşte), iar acolo unde o astfel de viaţa lipseşte, conducătorii mănăstirilor trebuie să o introducă.  +  Articolul 84Manastirile cu mijloacele lor materiale vin în ajutor la nevoie eparhiei şi tuturor institutiunilor ei, după normele stabilite de adunarea eparhiala şi de chiriarh.  +  Articolul 85Dispoziţiunile cuprinse în prezentul statut, cu privire la manastirile de calugari (monahi), se aplică prin asemănare şi manastirile de calugarite (monahii).  +  Articolul 86Organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor se face printr-un regulament interior, întocmit de Sfantul Sinod.  +  SECŢIA IVA. Eparhia  +  Articolul 87Eparhiile sînt unităţi teritoriale bisericesti sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate şi din manastirile aflate pe acel teritoriu.Eparhiile sînt Episcopii sau Arhiepiscopii, după cum sînt conduse respectiv de către un Episcop sau Arhiepiscop.  +  Articolul 88Eparhiile au ca organ de conducere harismatica, catehetica şi jurisdicţională, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ, Adunarea eparhiala, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.B. Episcopul şi Arhiepiscopul  +  Articolul 89Episcopul şi Arhiepiscopul se bucura de toate drepturile prevăzute de sfintele canoane, statutul de faţa şi regulamentele bisericesti.  +  Articolul 90Drepturile şi îndatoririle Episcopului sau Arhiepiscopului sînt: a) Conduce eparhia în marginile prescrise de canoane şi de normele în vigoare; b) Se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericesti din eparhie şi de funcţionarea normală a organelor ei; c) Convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei şi îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestora; d) Reprezintă eparhia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi; e) Hirotoneste clerici şi conferă distinctiuni bisericesti; f) Numeşte personalul bisericesc sau îl confirma, în caz de alegere, cu respectarea normelor legale; g) Aproba sau respinge motivat sentinţele pronunţate de consistoriul eparhial; h) Face cat mai des vizite canonice în eparhia sa, pentru a controla mersul treburilor bisericesti, a mangaia şi a lumina direct pe credinciosi, referind despre cele constatate Sfantului Sinod şi Adunării eparhiale; i) Acorda dispense bisericesti de căsătorie şi desface căsătoria bisericeasca, după ce s-a pronunţat divorţul de către judecătoria civilă; j) În cazuri de vinovăţie grava şi vădită, poate suspenda din funcţiune personalul bisericesc de orice fel, din eparhia sa, chiar înainte de începerea cercetărilor, care însă vor fi făcute în termen de cel mult 30 zile de la data suspendării; k) Episcopul este dator a sta neintrerupt la eparhie, afară de cazul cînd ia parte la şedinţele Sfantului Sinod sau alte întruniri oficiale, sau cu încuviinţarea primită de la mitropolit; i) Acorda concediile mai mari de 8 zile pe an personalului bisericesc şi didactic.C. Adunarea eparhiala  +  Articolul 91Adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate chestiunile administrative, culturale şi economice ale eparhiei, precum şi pentru cele care nu intră în competenţa episcopului sau arhiepiscopului.  +  Articolul 92Adunarea eparhiala se compune din reprezentanţii clerului şi ai credinciosilor, în proporţie de 1/3 clerici şi 2