LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978legea educaţiei şi învăţămîntului
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 113 din 26 decembrie 1978



    Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism stabileşte, ca obiective fundamentale ale învăţămîntului, pregătirea multilaterala a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, în strinsa legătură cu cerinţele producţiei de bunuri materiale şi spirituale, formarea şi educarea omului nou, perfecţionarea continua a pregătirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice a oamenilor muncii, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea şi afirmarea capacităţilor creatoare ale membrilor societăţii, ridicarea nivelului general de cultura şi cunoaştere al poporului.Învăţămîntul are misiunea de a asigura însuşirea de către tinerele generaţii a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale, a deprinderilor necesare exercitării unor profesii utile societăţii, formarea lor în spiritul conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre natura şi societate, al umanismului socialist, al ideologiei şi politicii Partidului Comunist Roman, al principiilor eticii şi echităţii socialiste, cultivarea în rindurile acestora a dragostei faţă de patrie, partid şi popor, faţă de idealurile de pace şi progres social.Învăţămîntul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg, o temeinica pregătire în ştiinţele fundamentale, fără de care nici un specialist nu-şi poate îndeplini la nivel corespunzător sarcinile încredinţate, precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei.În vederea realizării acestor obiective, partidul şi statul asigura perfecţionarea şi modernizarea permanenta a învăţămîntului de toate gradele, dezvoltarea sa pe baze revoluţionare, în strinsa legătură cu cerinţele vieţii economice şi social-culturale a României.La temelia şcolii sta principiul politehnizarii, imbinarea strinsa a muncii, învăţămîntului şi cercetării - factori primordiali pentru construcţia socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru progresul şi civilizatia omenirii. Asigurarea policalificării, a posibilităţii de a trece de la o specialitate sau activitate la alta contribuie atît la satisfacerea în condiţii superioare a intereselor generale ale societăţii, cît şi la dezvoltarea multilaterala a personalităţii umane.Potrivit prevederilor Constituţiei, statul garantează dreptul la învăţătura şi asigura accesul neingradit al tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, în învăţămîntul de toate gradele, corespunzător cerinţelor dezvoltării economice şi sociale a tarii, precum şi dorintelor şi aptitudinilor fiecăruia.În acest scop, statul aloca o parte importanţa din mijloacele sale materiale pentru continua dezvoltare şi modernizare a învăţămîntului, asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi baza materială necesară desfăşurării procesului de învăţămînt.În spiritul umanismului socialist ce caracterizează întreaga politica a partidului şi statului nostru, care situeaza în centrul operei de faurire a noii societăţi omul, satisfacerea tot mai deplina a nevoilor sale materiale şi spirituale, şcoala are îndatorirea de onoare de a asigura educarea socialistă şi pregătirea tinerelor generaţii pentru munca şi viaţa, cultivarea în rindurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru ştiinţa şi adevăr, a datoriei de a-şi consacra întreaga energie, capacitate de muncă şi pricepere edificarii societăţii socialiste şi comuniste, a răspunderii pentru viitorul tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, al întregului popor, pentru continua inflorire a Republicii Socialiste România.Tineretul şcolar şi universitar trebuie să invete, să-şi însuşească tot ce este nou şi înaintat în domeniul ştiinţei şi cunoaşterii umane, să se pregătească temeinic pentru a se încadra în producţie, în activitatea economică şi socială, pentru a deveni constructor constient al socialismului şi comunismului, militant activ pentru traducerea în viaţa a Programului partidului de faurire a noii societăţi.Organele de conducere a învăţămîntului, unităţile de învăţămînt şi întregul personal didactic răspund de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, de continua imbunatatire a conţinutului procesului instructiv-educativ, de realizarea integrării organice a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, asigurind îndeplinirea de către şcoala a sarcinilor ce-i sînt încredinţate de societate în vederea pregătirii şi educării tinerelor generaţii.În scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfăşurare şi dezvoltare a învăţămîntului, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Principii generale  +  Articolul 1Învăţămîntul - factor principal de cultura şi civilizatie, de educare a omului nou - asigura înfăptuirea politicii partidului şi statului privind pregătirea cadrelor pentru toate domeniile activităţii economice şi sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, creşterea unor generaţii temeinic pregătite pentru munca şi viaţa, devotate patriei, partidului şi poporului, cauzei socialismului şi comunismului.Prin înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor sale, învăţămîntul contribuie la ridicarea continua a nivelului de pregătire profesională, de cultura şi constiinta a întregului popor, la progresul general al societăţii.  +  Articolul 2Cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie şi fără orice alta ingradire ce ar putea constitui o discriminare.Fiecărui cetăţean îi este asigurat accesul la toate gradele şi formele de învăţămînt, în raport cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii, precum şi de dorinţa şi aptitudinile sale.  +  Articolul 3Învăţămîntul în Republica Socialistă România este învăţămînt de stat.Şcoala este despartita de biserica. Confesiunile, congregatiile sau comunitatile religioase pot organiza, în condiţiile prevăzute de lege, şcoli pentru pregătirea personalului de cult.  +  Articolul 4Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română, asigurindu-se studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii române.În conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Socialiste România, naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera în învăţămîntul de toate gradele a limbii materne, studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii materne a fiecărei naţionalitati.  +  Articolul 5Întregul învăţămînt este gratuit. La nici o formă de învăţămînt nu se percep taxe şcolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea personalului didactic şi a bazei materiale necesare desfăşurării procesului de învăţămînt.Pentru învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional se asigura gratuit manuale şcolare.  +  Articolul 6Elevii şi studenţii beneficiază din partea statului sau a unităţilor socialiste de burse şi alte forme de sprijin material, în condiţiile stabilite de lege.  +  Articolul 7Sistemul de învăţămînt este organizat într-o conceptie unitară şi cuprinde învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior.În sistemul de învăţămînt se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare, învăţămîntul agrozootehnic de masa, precum şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor.  +  Articolul 8Pentru a asigura tuturor cetăţenilor un nivel de pregătire profesională şi culturală corespunzător cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a României, învăţămîntul obligatoriu are durata de 10 ani.  +  Articolul 9Învăţămîntul are un caracter deschis, absolvenţii unei forme de învăţămînt avînd posibilitatea sa continue studiile în forme superioare.  +  Articolul 10Învăţămîntul trebuie să asigure tineretului o temeinica pregătire în ştiinţele fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei.  +  Articolul 11Învăţămîntul se desfăşoară pe baza principiului integrării cu producţia, cercetarea ştiinţifică şi proiectarea. Elevii, studenţii şi personalul didactic participa la activitatea productiva, de cercetare şi proiectare, de creaţie tehnica, ştiinţifică şi cultural-artistică, la realizarea obiectivelor dezvoltării economice şi sociale a tarii.Învăţămîntul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a se adapta cerinţelor dezvoltării rapide a forţelor de producţie, progresului economiei naţionale şi cunoaşterii umane.  +  Articolul 12Prin întregul sau conţinut, procesul instructiv-educativ din învăţămîntul de toate gradele trebuie să asigure: a) un înalt nivel de pregătire ştiinţifică, tehnica şi culturală, policalificarea şi pregătirea în profile largi a elevilor şi studenţilor, astfel încît, după absolvire, să se integreze rapid şi eficient în procesul de producţie şi în activitatea socială, sa îndeplinească în cele mai bune condiţii obligaţiile ce le revin şi, atunci cînd este necesar, să poată trece de la o specialitate sau activitate la alta; b) însuşirea de către elevi şi studenţi a politicii şi ideologiei Partidului Comunist Roman, a socialismului ştiinţific, a conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţa, formarea de oameni inaintati, constructori activi ai socialismului şi comunismului; c) formarea şi dezvoltarea atitudinii înaintate faţă de muncă, de avutul obştesc şi de îndatoririle sociale, a spiritului revolutionar, creator, a devotamentului faţă de cauza socialismului şi comunismului; d) cultivarea dragostei faţă de patrie, partid şi popor, de trecutul de lupta pentru libertate socială şi naţionala a poporului român, faţă de tradiţiile comune de lupta împreună cu naţionalitatile conlocuitoare, faţă de lupta revolutionara a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, a Partidului Comunist Roman, a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică şi socială a tarii, de a apara cu orice sacrificiu cuceririle revoluţionare ale poporului, independenta şi suveranitatea patriei; e) educarea în spiritul unităţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate; f) promovarea spiritului colectiv şi de întrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevăr, cinstei, modestiei şi corectitudinii, a responsabilităţii sociale, a respectului faţă de legile tarii şi normele de convieţuire în societate; g) cultivarea respectului faţă de celelalte popoare, a solidarităţii cu tineretul de pretutindeni, cu toate forţele progresiste, democratice din întreaga lume; h) dezvoltarea fizica şi intelectuală armonioasă a tinerelor generaţii.  +  Articolul 13În societatea noastră munca reprezintă un drept şi o îndatorire de onoare a tuturor cetăţenilor, criteriul fundamental de apreciere a contribuţiei fiecăruia la progresul societăţii, o necesitate pentru formarea, dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane.Şcoala trebuie să educe ţinerii în spiritul dragostei faţă de muncă, al hotărîrii de a desfăşura o activitate utila societăţii, care să le asigure mijloacele de existenta şi dezvoltare spirituală, sa cultive intransigenta faţă de orice formă de sustragere de la munca, de viaţa parazitara, care contravin principiilor eticii şi echităţii socialiste, sînt incompatibile cu esenta şi ţelurile societăţii socialiste.Toţi ţinerii au datoria să se pregătească temeinic, să-şi însuşească cunoştinţele necesare pentru a se încadra în munca în diferite sectoare ale activităţii economice şi social-culturale şi a participa activ la progresul general al patriei.  +  Articolul 14În învăţămîntul gimnazial şi liceal, elevii studiază obligatoriu doua limbi străine, la alegere. În învăţămîntul superior, indiferent de profilul de pregătire, studenţilor li se asigura perfecţionarea cunoştinţelor în limbile străine studiate.  +  Articolul 15Întreaga organizare a învăţămîntului, numărul elevilor din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri, precum şi al studenţilor, se stabilesc în raport cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii.Ţinerii îşi pot alege formele de învăţămînt şi viitoarea meserie sau profesie în funcţie de cerinţele de forta de muncă ale societăţii, de posibilităţile şi aptitudinile lor.Tuturor absolvenţilor li se asigura, potrivit pregătirii obţinute prin studiile efectuate, locuri de muncă, în condiţiile stabilite de lege.  +  Articolul 16Personalul didactic din învăţămîntul de toate gradele are obligaţia să asigure un înalt nivel calitativ întregului proces instructiv-educativ, să se preocupe de continua perfecţionare a pregătirii sale profesionale, politice şi pedagogice, să fie model de ţinuta şi comportare în toate împrejurările, în şcoala, familie şi societate, sa participe activ la formarea şi educarea comunista, revolutionara a elevilor şi studenţilor, a tuturor cetăţenilor tarii.Toate cadrele didactice trebuie să fie buni specialişti şi buni educatori, avînd îndatorirea de a se preocupa permanent de pregătirea elevilor şi studenţilor pe baza celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, de educarea lor în spiritul ordinii şi disciplinei, al responsabilităţii sociale pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, în munca şi viaţa.  +  Articolul 17În vederea dezbaterii şi soluţionării problemelor fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele, a stabilirii căilor şi mijloacelor de infaptuire a sarcinilor ce revin şcolii din Programul partidului, se organizează Congresul educaţiei şi învăţămîntului, for larg democratic, reprezentativ, expresie a participării oamenilor muncii la conducerea activităţii în acest domeniu.  +  Articolul 18Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poarta întreaga răspundere pentru înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, a măsurilor privind organizarea, îndrumarea şi controlul acestuia.Ministerele şi celelalte organe centrale răspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce revin unităţilor de învăţămînt din domeniul lor de activitate.Consiliile populare răspund de aducerea la îndeplinire a sarcinilor privind învăţămîntul şi unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează.  +  Articolul 19În organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, în asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa ale elevilor, studenţilor şi personalului didactic, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunisti din România, Organizaţia Pionierilor, cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Consiliul Naţional al Femeilor şi uniunile de creaţie.Unităţile de învăţămînt colaborează cu organizaţiile de copii şi tineret, cu celelalte organizaţii obşteşti, precum şi cu instituţiile de stat care au sarcini în domeniul educaţiei.  +  Articolul 20Şcoala conlucreaza cu familia în educarea copiilor şi tineretului, în pregătirea lor pentru munca şi viaţa.Comitetele cetăţeneşti de părinţi şi consiliile comitetelor cetăţeneşti de părinţi, forme organizate de colaborare între şcoala şi familie şi de control al societăţii asupra activităţii din învăţămînt, contribuie la perfecţionarea procesului de instruire şi educare a prescolarilor şi elevilor, la integrarea socială a tinerei generaţii.  +  Articolul 21Conducerea fiecărei unităţi de învăţămînt se realizează pe baza principiului muncii şi conducerii colective, cu participarea larga a personalului didactic, a elevilor şi studenţilor, a reprezentanţilor oamenilor muncii din alte unităţi socialiste, precum şi a comitetelor cetăţeneşti de părinţi.Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unităţilor de învăţămînt, întregul personal didactic răspund de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotărîrilor şi în întreaga activitate a unităţilor, de buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ.  +  Articolul 22Consiliul de Miniştri răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului, asigura elaborarea programului unitar de pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă şi urmăreşte îndeplinirea de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, celelalte ministere şi organe centrale şi locale a obligaţiilor ce le revin în acest domeniu.  +  Capitolul 2 Sistemul de învăţămînt  +  Articolul 23Sistemul de învăţămînt în Republica Socialistă România cuprinde: a) învăţămîntul preşcolar; b) învăţămîntul primar - clasele I - IV; c) învăţămîntul gimnazial - clasele V - VIII; d) învăţămîntul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX - X şi treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, şi clasele XI - XIII, la cursurile serale; e) învăţămîntul profesional şi de maiştri; f) învăţămîntul superior; g) cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa; h) învăţămîntul postuniversitar, doctoratul şi alte forme de perfecţionare a pregătirii personalului muncitor;Învăţămîntul primar, gimnazial şi treapta I de liceu constituie învăţămîntul obligatoriu de 10 ani.  +  Secţiunea 1 Învăţămîntul preşcolar  +  Articolul 24Învăţămîntul preşcolar are scopul de a contribui la stimularea gîndirii şi inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasă, la însuşirea unor cunoştinţe necesare pregătirii pentru şcoala, la educarea acestora în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor, formarea unor deprinderi de muncă, de ordine şi disciplina, a trasaturilor de caracter şi comportare înaintate.Activitatea instructiv-educativă în grădiniţele de copii se desfăşoară pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. În organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, unităţile de învăţămînt colaborează cu organizaţiile de copii şi femei.  +  Articolul 25Învăţămîntul preşcolar se organizează pentru copiii în vîrsta de 3-6 ani şi se realizează prin grădiniţe de copii.Grădiniţele de copii funcţionează, de regula, împreună cu şcoli.Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. În condiţiile legii, se pot organiza şi grădiniţe cu program prelungit sau cu program săptămînal.  +  Articolul 26Grădiniţele de copii se organizează de către consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de regula, pe circumscripţii şcolare. Se pot organiza grădiniţe de copii şi pe lîngă unităţi socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 27Planul de cuprindere a copiilor în învăţămîntul preşcolar face parte integrantă din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a tarii.Reţeaua de grădiniţe se aproba, potrivit normelor prevăzute de lege, de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.  +  Secţiunea 2 Învăţămîntul primar şi gimnazial  +  Articolul 28Învăţămîntul primar şi gimnazial asigura însuşirea de către elevi a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuală şi fizica, la educarea politico-ideologica şi patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul şi dragostea acestora pentru munca, le formează deprinderi practice, îi orienteaza şi îi pregăteşte, potrivit cerinţelor de forta de muncă şi aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor în învăţămîntul liceal.  +  Articolul 29Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară în şcoli organizate pe circumscripţii şcolare.În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, şcolile funcţionează cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X.În fiecare comuna sau oraş funcţionează cel puţin o şcoala cu clasele I-X.Pentru cultivarea şi dezvoltarea unor talente şi aptitudini deosebite în unităţile de învăţămînt primar şi gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice şi coregrafie.  +  Articolul 30Şcolile se înfiinţează şi se organizează corespunzător normelor unitare de structura aprobate potrivit legii.  +  Articolul 31Învăţămîntul primar şi gimnazial se organizează ca învăţămînt de zi.În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula, copii care au împlinit vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului şcolar.  +  Articolul 32Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de învăţămînt şi programe şcolare unice. Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează şi se asigura de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.Procesul de pregătire şi educare a elevilor se realizează prin lecţii, lucrări de laborator, practica productiva, precum şi prin cercuri şi alte activităţi instructiv-educative.  +  Articolul 33Practica productiva se efectuează în şcoli, în întreprinderi şi alte unităţi economice şi are ca scop să asigure elevilor cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrări şi realizarea de produse utile.Conţinutul practicii productive se stabileşte prin planurile de învăţămînt şi programele şcolare, eşalonat pe clase, în funcţie de particularităţile de vîrsta şi capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-socială a localităţilor.  +  Articolul 34Elevii care promovează clasa a VIII-a sînt obligaţi să urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu.  +  Secţiunea 3 Învăţămîntul liceal  +  Articolul 35Învăţămîntul liceal asigura tinerilor cunoştinţele ştiinţifice, culturale şi de specialitate, precum şi policalificarea în meserii necesare încadrării în munca sau continuării studiilor în învăţămîntul superior.Învăţămîntul liceal continua educarea prin munca şi pentru munca a tineretului, asigura pregătirea unitară a tuturor elevilor în domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice de specialitate, în raport cu profilul liceului.Totodată, învăţămîntul liceal asigura educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura şi cunoaştere, cu un înalt nivel de constiinta socialistă.  +  Articolul 36Învăţămîntul liceal se realizează prin licee, organizate pe tipuri şi profile. Liceele se organizează, de regula, cu mai multe profiluri, în funcţie de cerinţele de pregătire a forţei de muncă.Reţeaua liceelor, nomenclatorul tipurilor şi profilurilor de licee, precum şi al meseriilor în care se pregătesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential.  +  Articolul 37Învăţămîntul liceal de zi se organizează pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Învăţămîntul liceal seral se organizează numai pentru treapta a II-a şi are durata de 3 ani.Treapta I de liceu este parte integrantă a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi are menirea de a completa cunoştinţele generale din învăţămîntul gimnazial şi de a asigura tuturor tinerilor pregătirea într-o meserie care să le permită să se încadreze în producţie ca practicant, să se înscrie la şcoala profesională sau sa continue studiile în treapta a II-a de liceu.Programele de învăţămînt la disciplinele fundamentale şi de cultura generală sînt unice pentru toate tipurile şi profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri şi profiluri se realizează în treapta I prin disciplinele legate de meseria în care elevii se pregătesc şi prin activitatea practica.Treapta a II-a de liceu completează elevilor pregătirea la disciplinele fundamentale şi adinceste cunoştinţele şi deprinderile practice în meserie, pentru a se putea încadra direct în producţie sau ca practicant, ori de a continua studiile în învăţămîntul superior.Programele de învăţămînt la disciplinele fundamentale sînt unice pentru întregul învăţămînt liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregătirii începute în treapta I, precum şi posibilitatea de a-şi alege profilul de învăţămînt superior pe care îl doresc.Diferentierea pregătirii pe tipuri şi profiluri de liceu în treapta a II-a se realizează prin discipline de specialitate specifice profilului şi meseriei alese, precum şi prin activitatea practica.  +  Articolul 38Liceele se înfiinţează şi funcţionează pe baza unei concepţii unitare, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum şi cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Liceele se organizează ca unităţi de-sine-stătătoare cu clasele IX - XII. În condiţiile prevăzute de lege, liceele folosesc, în comun cu şcolile profesionale şi de maiştri, baza materială, atelierele, laboratoarele şi celelalte dotări.  +  Articolul 39Planul anual de şcolarizare pentru treapta I şi treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale de profil şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Repartizarea planului anual de şcolarizare pe licee se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 40În clasa a IX-a se înscriu fără concurs toţi absolvenţii învăţămîntului gimnazial.Unităţile de învăţămînt au obligaţia să asigure orientarea şcolară şi profesională a elevilor în vederea realizării planului de şcolarizare la toate tipurile şi profilurile de licee.În cazul în care numărul elevilor depăşeşte numărul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învăţămînt, înscrierea în clasa a IX-a se face pe baza verificării cunoştinţelor şi aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Cei care nu au fost admişi vor fi indrumati să se înscrie la alte unităţi de învăţămînt care dispun de locuri libere.  +  Articolul 41La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, precum şi certificat de calificare care le dau dreptul să se încadreze în producţie ca practicanti în meseriile în care s-au pregătit, să se înscrie în învăţămîntul profesional ori sa continue studiile în treapta a II-a a învăţămîntului liceal.  +  Articolul 42Admiterea în treapta a II-a de liceu se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate înscrie orice persoană care desfăşoară o activitate socială utila şi îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege.Întreprinderile şi celelalte unităţi socialiste sînt obligate sa sprijine muncitorii şi ceilalţi oameni ai muncii care urmează învăţămîntul liceal seral sa frecventeze cursurile şi să-şi însuşească temeinic cunoştinţele predate.  +  Articolul 43Procesul instructiv-educativ în învăţămîntul liceal se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu celelalte ministere şi alte organe centrale interesate.Planurile de învăţămînt se întocmesc diferenţiat, pe tipuri şi profiluri de licee. Ele sînt unitare pentru fiecare profil şi cuprind disciplinele ştiinţifice fundamentale, disciplinele de cultura generală şi social-politice, disciplinele de specialitate, precum şi practica în producţie.  +  Articolul 44Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin lecţii, lucrări de laborator, practica în producţie, efectuată în timpul liceului şi al stagiului de practicant, precum şi prin cercuri şi alte activităţi politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive.  +  Articolul 45Practica în producţie se organizează, potrivit legii, în funcţie de profilul liceelor, în concordanta cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregătesc elevii.Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate.  +  Articolul 46Absolvenţii primei trepte a învăţămîntului liceal care nu continua studiile în treapta a II-a de liceu sau în şcoala profesională se încadrează în producţie, fiind obligaţi să efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni.Absolvenţii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregătire prevede efectuarea unui stagiu de practicant şi care nu continua studiile în învăţămîntul superior se încadrează în producţie, avînd obligaţia să efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea şi conţinutul acestuia, precum şi modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 47Studiile liceale se încheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Candidaţii care promovează examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat şi certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice instituţie de învăţămînt superior sau să se încadreze în producţie, potrivit legii.  +  Secţiunea 4 Învăţămîntul profesional şi de maiştri A. Şcolile profesionale  +  Articolul 48Şcolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoştinţele de specialitate şi deprinderile practice necesare exercitării meseriilor în care se califica, pregătirea politico-ideologica, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor muncitoresti, educarea acestora în spiritul ordinii şi disciplinei, al răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate, pentru bunul mers al activităţii unităţilor economice.  +  Articolul 49Şcolile profesionale pregătesc muncitori calificaţi în strinsa legătură cu cerinţele de forta de muncă ale economiei naţionale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.La şcolile profesionale se primesc absolvenţi ai învăţămîntului obligatoriu de 10 ani.Şcolile profesionale funcţionează cu învăţămînt de zi şi seral şi au durata de 1 - 1 1/2 ani.  +  Articolul 50Şcolile profesionale se organizează, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi funcţionează pe lîngă întreprinderi şi alte unităţi socialiste.  +  Articolul 51Şcolile profesionale funcţionează împreună cu şcoli de maiştri sau centre de calificare ori ca unităţi de-sine-stătătoare.În condiţiile prevăzute de lege, şcolile profesionale pot folosi în comun cu licee de profil baza materială.  +  Articolul 52În şcolile profesionale se desfăşoară cursuri de pregătire pentru mai multe meserii în funcţie de necesarul de muncitori calificaţi.  +  Articolul 53Nomenclatorul meseriilor şi durata pregătirii prin şcolile profesionale, precum şi planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale.Repartizarea planului anual de şcolarizare pe meserii, pentru fiecare şcoala, se face de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 54Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs, organizat în condiţiile stabilite de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 55Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 56Planurile de învăţămînt ale şcolilor profesionale se elaborează diferenţiat, în funcţie de meseriile în care acestea pregătesc muncitori calificaţi. Planurile cuprind pregătirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice şi tehnologice specifice, precum şi disciplinele şi activităţile menite să contribuie la educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor.Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin participarea nemijlocită la activitatea productiva, prin lecţii, lucrări de laborator, precum şi prin activităţi extraşcolare organizate cu elevii.  +  Articolul 57Practica în producţie se organizează potrivit legii şi se desfăşoară zilnic, alternînd cu învăţămîntul teoretic, în funcţie de meseria în care se face pregătirea.Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate.  +  Articolul 58Cursurile şcolii profesionale se încheie prin susţinerea unei probe practice în meseria în care s-a efectuat pregătirea. Absolvenţii şcolii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la încadrarea în producţie, potrivit legii. B. Şcolile de maiştri  +  Articolul 59Şcolile de maiştri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoaşterea celor mai noi realizari în domeniul meseriei, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne de lucru, precum şi cunoştinţele de conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii.  +  Articolul 60Şcolile de maiştri se organizează pe lîngă întreprinderi şi alte unităţi socialiste de către ministere şi celelalte organe centrale, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi funcţionează, de regula, împreună cu şcolile profesionale.Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la învăţămîntul de zi şi de 2 ani la învăţămîntul seral.  +  Articolul 61Nomenclatorul specialitatilor care se pregătesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de şcolarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli.  +  Articolul 62Admiterea în şcolile de maiştri se face pe bază de concurs, care se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de lege.  +  Articolul 63Procesul instructiv-educativ din şcolile de maiştri se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de ministere şi alte organe centrale şi locale care organizează asemenea unităţi şcolare, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 64La învăţămîntul de zi, jumătate din timpul de şcolarizare este afectat practicii în producţie. Practica în producţie se organizează şi se desfăşoară potrivit legii.  +  Articolul 65Cursurile şcolilor de maiştri se încheie prin examen de absolvire, care consta din susţinerea unui proiect sau lucrări de diploma pe o tema stabilită cu consultarea întreprinderilor pentru care aceştia se pregătesc. Elevii care promovează examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în funcţia de maistru, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Secţiunea 5 Învăţămîntul superior  +  Articolul 66Învăţămîntul superior pregăteşte specialişti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura însuşirea de către studenţi a celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei, ale culturii şi cunoaşterii umane, a socialismului ştiinţific şi conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţa, a ideologiei şi politicii partidului, contribuie la progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii.  +  Articolul 67Învăţămîntul superior se realizează prin politehnici, universităţi, institute, conservatoare şi academii, organizate pe facultăţi şi secţii.În cadrul facultăţilor funcţionează catedre, formate din cadrele didactice de aceeaşi specialitate sau de specialităţi apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele răspund de realizarea activităţii instructiv-educative, de producţie şi de cercetare ştiinţifică a personalului didactic şi studenţilor, de îmbunătăţirea conţinutului ştiinţific şi ideologic al programelor, manualelor şi cursurilor, de modernizarea metodelor de predare şi de educaţie, precum şi de perfecţionarea profesională şi politica a personalului didactic.  +  Articolul 68Durata studiilor în învăţămîntul superior este de 3 - 6 ani.Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se realizează prin învăţămînt de zi.În instituţiile de învăţămînt superior, inclusiv în cele de învăţămînt superior tehnic, în condiţiile prevăzute de lege se poate organiza învăţămîntul seral, iar la unele facultăţi sau secţii şi învăţămînt fără frecventa.Învăţămîntul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi lucrează nemijlocit în producţie în meserii legate de profilul sau specialitatea facultăţii respective.Durata studiilor la învăţămîntul seral şi fără frecventa este mai mare cu un an faţă de cea stabilită pentru învăţămîntul de zi.  +  Articolul 69Înfiinţarea instituţiilor de învăţămînt superior, facultăţilor şi secţiilor, precum şi desfăşurarea învăţămîntului în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri şi specializări pentru cursurile de zi, serale şi fără frecventa, durata studiilor şi planul de şcolarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 70Admiterea în învăţămîntul superior se face pe bază de concurs.Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La învăţămîntul seral şi fără frecventa sînt admise numai persoane încadrate în munca.Condiţiile de înscriere, disciplinele şi probele de concurs, precum şi organizarea şi desfăşurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 71Absolvenţii cu diploma ai învăţămîntului superior, încadraţi în munca, pot urma, în condiţiile stabilite de lege, o alta facultate prin învăţămîntul seral sau fără frecventa.  +  Articolul 72În scopul pregătirii temeinice a studenţilor pentru munca şi viaţa şi al participării nemijlocite a învăţămîntului superior la activitatea economică, ştiinţifică şi culturală a tarii, întregul proces instructiv-educativ din învăţămîntul superior se desfăşoară pe baza integrării acestuia cu producţia, proiectarea şi cercetarea ştiinţifică.Învăţămîntul superior trebuie să asigure pregătirea specialiştilor în profiluri largi, care să le permită adaptarea rapida la transformările care au loc în viaţa economică şi socială, în domeniul ştiinţei şi tehnicii.  +  Articolul 73Procesul instructiv-educativ se desfăşoară în conformitate cu planurile de învăţămînt şi programele stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate.  +  Articolul 74Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, organele de conducere ale unităţilor de învăţămînt superior, întregul personal didactic răspund de conţinutul ştiinţific şi politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor şi materialelor didactice ajutatoare, necesare desfăşurării procesului de învăţămînt.  +  Articolul 75Practica în producţie a studenţilor trebuie să asigure însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare exercitării eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocită la activitatea de producţie, cercetare ştiinţifică şi proiectare, la activităţi economice, social-politice, cultural-educative, didactice şi de ocrotire a sănătăţii.Activităţile desfăşurate de studenţi în cadrul practicii în producţie se stabilesc pe baza planurilor de învăţămînt şi programelor de practica.Unităţile de producţie, cercetare, proiectare, de prestări de servicii, instituţiile social-politice, de învăţămînt, sanitare, cultural-artistice pentru desfăşurarea practicii în producţie a studenţilor şi cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordonare facultăţi, secţii sau specializări şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.În instituţiile de învăţămînt superior se pot organiza, potrivit legii, unităţi de producţie, cercetare, proiectare, precum şi de prestări de servicii.  +  Articolul 76Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se încheie prin examenul de diploma. Absolvenţii care promovează examenul primesc diplome, care le dau dreptul să fie repartizaţi în producţie în condiţiile prevăzute de lege.  +  Secţiunea 6 Cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa A. Cursurile de calificare  +  Articolul 77În scopul pregătirii muncitorilor calificaţi din rindul persoanelor care nu au calificare într-o meserie, se organizează cursuri de calificare la locul de muncă.Cursurile de calificare se organizează de întreprinderi şi alte unităţi socialiste, în colaborare cu organizaţiile de sindicat şi de tineret.Pentru pregătirea muncitorilor necesari mai multor unităţi socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate şi în licee, şcoli profesionale sau centre de calificare.  +  Articolul 78Organizarea cursurilor de calificare se face fără scoatere din producţie şi se aproba de ministere şi celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau de conducerile centralelor industriale cărora le sînt subordonate aceste unităţi, potrivit planului de şcolarizare şi în limita fondurilor alocate.  +  Articolul 79Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, în funcţie de complexitatea meseriilor, şi cuprind persoane care au absolvit cel puţin învăţămîntul obligatoriu.Condiţiile de înscriere, meseriile şi durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii şi al Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.Planul anual de şcolarizare se stabileşte prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.  +  Articolul 80Cursurile de calificare se desfăşoară potrivit programelor elaborate de organele în subordinea cărora se afla unităţile socialiste care le organizează.  +  Articolul 81Cursurile de calificare se încheie prin examenul de calificare, susţinut în faţa comisiei de pregătire şi perfecţionare, încadrare şi promovare în munca din unitatea respectiva, pe baza căruia absolvenţii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în producţie în condiţiile prevăzute de lege corespunzător calificării obţinute. B. Învăţămîntul agrozootehnic de masa  +  Articolul 82Învăţămîntul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea şi imbogatirea permanenta a cunoştinţelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din întreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, în strinsa legătură cu activitatea pe care aceştia o desfăşoară la locurile de muncă.  +  Articolul 83Învăţămîntul agrozootehnic de masa are caracter permanent şi se organizează pe profile de activitate şi formaţii de muncă de către unităţile agricole de stat şi cooperatiste, sub îndrumarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.  +  Articolul 84Pregătirea practica se realizează direct în procesul de producţie al unităţilor agricole în care lucrează şi consta din efectuarea de lucrări practice specifice şi invatarea conducerii tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole.Pregătirea teoretică se organizează în perioada de iarna în şcoli profesionale, licee agroindustriale ori alte unităţi şcolare sau de producţie şi se realizează pe baza normelor şi programelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 85Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare învăţămîntului agrozootehnic de masa.Materialele didactice se acordă cursanţilor în mod gratuit.  +  Articolul 86În zonele necooperativizate, în perioada de iarna, direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara, împreună cu comitetele judeţene de cultura şi educaţie socialistă organizează cicluri de conferinţe agrozootehnice şi alte forme de pregătire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective.  +  Secţiunea 7 Perfecţionarea pregătirii personalului muncitor A. Perfecţionarea pregătirii muncitorilor, tehnicienilor, maiştrilor şi a altor categorii de personal muncitor  +  Articolul 87În scopul perfecţionării continue a pregătirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, în raport cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de cerinţele dezvoltării economico-sociale a tarii, se organizează, în condiţiile prevăzute de lege, forme de perfecţionare a pregătirii profesionale.Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor se organizează de către ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe specialităţi şi profiluri din domeniul lor de activitate.  +  Articolul 88Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului îndrumă şi coordonează, potrivit legii, întreaga activitate de perfecţionare a pregătirii personalului muncitor, asigurind înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în acest domeniu.Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu Ministerul Muncii şi Comitetul de Stat al Planificarii, elaborează, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, proiectul planurilor anuale şi de perspectiva de perfecţionare a pregătirii profesionale ca parte integrantă a planurilor şi programelor de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă.  +  Articolul 89Pentru realizarea programelor de perfecţionare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile din subordine, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului acorda, prin unităţile de învăţămînt şi de cercetare, îndrumare şi asistenţa de specialitate, elaborează, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale, programe şi tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfecţionare, materiale documentare şi alte lucrări necesare îmbunătăţirii organizării şi conţinutului activităţii de perfecţionare.  +  Articolul 90Activităţile desfăşurate de cadrele didactice în cadrul perfecţionării pregătirii profesionale a personalului muncitor constituie o îndatorire de serviciu, fiind incluse în norma didactica obligatorie a acestora. B. Perfecţionarea prin cursuri postuniversitare  +  Articolul 91Cursurile postuniversitare constituie o formă de perfecţionare a pregătirii specialiştilor din diferite domenii ale economiei, ştiinţei, tehnicii şi culturii care au absolvit o instituţie de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani la cursurile de zi sau cel puţin 5 ani la cursurile serale sau fără frecventa, în scopul completării, adincirii sau reînnoirii cunoştinţelor profesionale.  +  Articolul 92Cursurile postuniversitare se organizează de către instituţiile de învăţămînt superior şi se desfăşoară în cadrul acestora.  +  Articolul 93Nomenclatorul de perfecţionare pe domenii şi planul anual de şcolarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate.Planurile de învăţămînt şi programele pentru cursurile postuniversitare se elaborează de instituţiile de învăţămînt superior, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Articolul 94Cursurile postuniversitare se realizează, de regula, fără frecventa. Durata cursurilor, precum şi condiţiile desfăşurării unor activităţi didactice şi de verificare a cunoştinţelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 95Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum şi prin susţinerea unei lucrări de absolvire potrivit planului de învăţămînt.Absolvenţii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire. C. Perfecţionarea prin doctorat  +  Articolul 96Doctoratul este forma superioară de perfecţionare a pregătirii specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii.Doctoratul se organizează, potrivit legii, de instituţii de învăţămînt superior, academii de ştiinţe şi institute centrale de cercetare.Tematica şi conţinutul activităţilor pentru obţinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri şi domenii ale ştiinţei de către institutele centrale de cercetare, academii de ştiinţe şi instituţiile de învăţămînt superior, în colaborare cu unităţile de producţie şi social-culturale de profil.  +  Articolul 97Specialitatile în care se organizează doctoratul se aproba, în condiţiile stabilite de lege, odată cu nomenclatorul de profiluri şi specializări pentru învăţămîntul superior.  +  Articolul 98Stabilirea cifrei de şcolarizare şi repartizarea acesteia pe instituţii de învăţămînt superior, academii de ştiinţe, institute centrale de cercetare şi unităţi de cercetare se fac de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu avizul Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi al Comitetului de Stat al Planificarii.  +  Articolul 99Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregătire a doctoranzilor şi de obţinere a titlului ştiinţific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. D. Perfecţionarea pregătirii personalului didactic  +  Articolul 100Întregul sistem de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului didactic are ca scop însuşirea temeinica a disciplinei de specialitate şi a metodicii predării acesteia, a ideologiei şi a politicii partidului şi statului nostru, a realizarilor noi în domeniul specialitatii şi al pedagogiei, a metodelor de muncă cu preşcolarii, elevii şi studenţii.  +  Articolul 101Perfecţionarea pregătirii personalului didactic se organizează de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului prin unităţi de învăţămînt şi de cercetare ştiinţifică.Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale care au în subordine unităţi de învăţămînt au obligaţia de a sprijini perfecţionarea pregătirii personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele procesului instructiv-educativ.  +  Articolul 102Activităţile de perfecţionare a pregătirii personalului didactic se organizează diferenţiat, în funcţie de specificul muncii şi de ciclul de învăţămînt în care acesta îşi desfăşoară activitatea, pe baza planurilor anuale şi de perspectiva elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, după cum urmează: a) pentru personalul didactic din învăţămîntul preşcolar şi primar se organizează cursuri de perfecţionare, activităţi metodico-ştiinţifice periodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activităţi de pregătire în vederea definitivării în funcţie şi obţinerii gradelor didactice; b) pentru personalul didactic din învăţămîntul gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri se organizează cursuri de perfecţionare, stagii în unităţi productive, activităţi ştiinţifice şi metodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activităţi de pregătire pentru definitivarea în funcţie şi obţinerea gradelor didactice; c) pentru personalul didactic din învăţămîntul superior se organizează perfecţionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii în unităţi de producţie, cercetare şi proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuiri şi manifestări ştiinţifice de specialitate.Participarea la activităţile de perfecţionare este obligatorie.  +  Articolul 103Perfecţionarea pregătirii personalului didactic care preda discipline de ştiinţe sociale în învăţămîntul de toate gradele se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu Academia "Ştefan Gheorghiu".  +  Articolul 104Perfecţionarea pregătirii cadrelor cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din învăţămîntul preşcolar, primar şi gimnazial se organizează de către inspectoratele şcolare, iar a celor din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri, din învăţămîntul superior şi de la inspectoratele şcolare, de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.  +  Capitolul 3 Învăţămîntul în limbile naţionalitatilor conlocuitoare  +  Articolul 105Tinerilor din rindul naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura condiţii egale de a se pregati în orice formă de învăţămînt şi de a fi repartizaţi în orice loc de muncă, în raport de nevoile economiei şi vieţii sociale, de pregătirea şi aptitudinile lor.  +  Articolul 106În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se organizează, în conformitate cu normele unitare de structura, unităţi de învăţămînt, secţii, clase sau grupe cu predarea şi în limbile naţionalitatilor respective.La şcolile profesionale, şcolile de maiştri, cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa, care funcţionează în aceste localităţi, activităţile didactice se pot desfăşura şi în limbile naţionalitatilor conlocuitoare.  +  Articolul 107Pentru a participa activ la întreaga viaţa politica, economică şi social-culturală a tarii, tinerilor din rindul naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura însuşirea limbii române. În acest scop, în unităţile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal, cu predarea în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, se studiază limba română, iar unele discipline, prevăzute în planul de învăţămînt, se pot preda în limba română.  +  Articolul 108Părinţii sau ţinerii aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare pot opta pentru înscrierea în unitatea de învăţămînt cu predarea în limba naţionalităţii respective sau în limba română.Tinerilor aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare, care frecventează unităţi de învăţămînt cu predare în limba română, li se asigura, la cerere, în condiţiile legii, ca obiect de studiu şi limba naţionalităţii lor.  +  Articolul 109La concursurile de admitere organizate, potrivit legii, candidaţii din rindul naţionalitatilor conlocuitoare au dreptul de a susţine probele în limba naţionalităţii lor la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.  +  Articolul 110Pentru desfăşurarea învăţămîntului în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manualele şi alte materiale didactice necesare.În unităţile de învăţămînt cu predare în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, la disciplinele care se predau în limba română, se asigura şi manuale în limba naţionalităţii respective.  +  Capitolul 4 Bazele generale ale educaţiei şi învăţămîntului  +  Secţiunea 1 Pregătirea profesională, ştiinţifică şi culturală  +  Articolul 111Întreaga activitate desfăşurată în învăţămîntul de toate gradele pentru formarea tineretului pentru munca şi viaţa, pregătirea profesională, ştiinţifică şi culturală, de studiere şi însuşire a ştiinţei şi culturii înaintate trebuie să se bazeze pe conceptia ştiinţifică, revolutionara a materialismului dialectic şi istoric.  +  Articolul 112Învăţămîntul are obligaţia să asigure studierea şi stăpînirea temeinica de către elevi şi studenţi a limbii române, cunoaşterea literaturii, istoriei şi geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru tradiţiile înaintate ale culturii poporului, lărgirea orizontului de cultura generală.De asemenea, trebuie să asigure cunoaşterea istoriei şi geografiei universale, a tot ceea ce este mai valoros în cultura şi civilizatia omenirii.  +  Articolul 113La baza întregii activităţi de pregătire a tineretului, în toate formele de învăţămînt, trebuie să stea cunoaşterea stiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice şi agricole, inarmarea elevilor şi studenţilor cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane.În acest scop, învăţămîntul trebuie să asigure: a) însuşirea de către elevi şi studenţi a cunoştinţelor de baza în domeniul matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei; b) cunoştinţe corespunzătoare, în domeniul electronicii şi electrotehnicii, al mecanicii, mecanicii fine, energeticii şi noilor surse de energie, geologiei, maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor de înaltă performanta, tehnicii şi tehnologiilor moderne din diferite domenii de activitate; c) cunoştinţe corespunzătoare în domeniul stiintelor agricole, botanicii, zoologiei, geneticii şi ştiinţei solului, tehnicilor şi tehnologiilor agricole înaintate; d) educarea ştiinţifică şi tehnica a tineretului, crearea deprinderilor şi obisnuintei de a lucra în activitatea productiva, dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea integra rapid, după terminarea studiilor în activitatea de producţie, de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, pentru a folosi în cele mai bune condiţii tehnica moderna din inzestrarea economiei naţionale şi a contribui la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei româneşti.  +  Articolul 114Învăţămîntul de toate gradele trebuie să inarmeze elevii şi studenţii cu cunoştinţe temeinice în domeniul stiintelor economice, al conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, în vederea participării active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei în toate sectoarele de activitate, la întreaga opera de dezvoltare economică şi socială a tarii, de conducere a societăţii socialiste.  +  Secţiunea 3 Activitatea politico-educativă şi studiul stiintelor sociale în învăţămînt  +  Articolul 115Învăţămîntul de toate gradele are îndatorirea de a asigura, odată cu pregătirea temeinica, profesională, ştiinţifică şi culturală a tuturor tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti şi devotati ai socialismului şi comunismului.Fiecare unitate de învăţămînt trebuie să fie un puternic centru de educaţie socialistă şi comunista a copiilor şi tinerilor.  +  Articolul 116Prin întregul sau conţinut, procesul de învăţămînt trebuie să contribuie la educarea elevilor şi studenţilor în spiritul conceptiei revoluţionare a clasei muncitoare, la formarea în rindurile acestora a unei gindiri ştiinţifice, creatoare, a capacităţii de a acţiona în concordanta cu cerinţele dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii, ale progresului social, de a manifesta o atitudine intransigenta faţă de tot ceea ce este invechit şi retrograd.  +  Articolul 117Toţi ţinerii, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg şi de domeniul în care vor lucra, trebuie să posede temeinice cunoştinţe sociale şi politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societăţi, la conducerea întregii vieţi economice şi sociale.În acest scop, în întregul învăţămînt, odată cu disciplinele ştiinţifice fundamentale, de cultura generală şi de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice şi social-politice.  +  Articolul 118Predarea stiintelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Roman, a ideologiei şi politicii sale, a materialismului dialectic şi istoric şi a principiilor socialismului ştiinţific, a celor mai noi realizari ale practicii revoluţionare şi cunoaşterii umane.  +  Articolul 119Studiul stiintelor sociale are menirea să asigure însuşirea de către tinerele generaţii a ideologiei şi politicii partidului, să contribuie la cultivarea în rindurile acestora a trasaturilor conştiinţei socialiste, a idealurilor şi convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate şi dreptate socială în lume.Predarea stiintelor sociale trebuie să asigure cunoaşterea de către elevi şi studenţi a trecutului de lupta al partidului şi poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a României, însuşirea unor temeinice cunoştinţe economice, social-politice şi filozofice, înţelegerea legilor obiective ale dezvoltării sociale, a proceselor şi fenomenelor care au loc în natura şi societate.Ştiinţele sociale trebuie să contribuie la formarea şi dezvoltarea spiritului combativ al elevilor şi studenţilor faţă de ideile şi teoriile nestiintifice, mistice, faţă de orice influente străine conceptiei comuniste despre lume şi viaţa.  +  Articolul 120Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria să-şi ridice necontenit nivelul de pregătire politico-ideologica, să asigure predarea acestor discipline în strinsa legătură cu realitatile social-politice, cu preocuparile partidului şi statului nostru, cu problemele vieţii internaţionale şi evoluţia societăţii contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea practica, social-politica, la propagarea ideologiei şi politicii partidului în rindul maselor de oameni ai muncii.  +  Articolul 121Educarea comunista a tineretului reprezintă o îndatorire socială şi etica fundamentală a într