ORDONANTA nr. 61 din 29 august 2002 (**republicată**) (*actualizată*)privind colectarea creanţelor bugetare(actualizată până la data de 04 noiembrie 2003*)
EMITENT
  • GUVERNUL




    • -------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 14 august 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 04 noiembrie 2003, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANTA nr. 86 din 28 august 2003; LEGEA nr. 433 din 27 octombrie 2003.**) Republicată în temeiul art. XIV lit. i) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2003.Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003, şi a mai fost modificată prin:- Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanţelor bugetelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 358/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003;- Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003.Conform art. 219 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003, la data de 1 iulie 2003 s-au abrogat orice prevederi referitoare la autorităţile administraţiei publice locale, la compartimentele/organele de specialitate ale acestora şi la bugetele locale din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002.  +  Titlul I Dispoziţii generale  +  Capitolul I Obiectul colectării creanţelor bugetare  +  Articolul 1În sensul prezentei ordonanţe, activitatea de colectare consta în exercitarea funcţiei administrative care conduce la stingerea creanţelor bugetare şi a creanţelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, şi este reglementată de prezenta ordonanţă şi de actele normative emise în aplicarea acesteia.  +  Articolul 2Stingerea creanţelor bugetare se realizează prin plata voluntara efectuată de către debitor, prin executare silită ori prin alte modalităţi întreprinse de către creditorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.  +  Articolul 3Constituie obiect al colectării creanţele bugetare provenind din impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalităţi şi penalităţi de întârziere.  +  Articolul 4Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele bugetare prevăzute la art. 3, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, după cum urmează: a) actul/documentul de impunere pentru obligaţiile bugetare provenite din impozite, taxe şi contribuţii, care se emite de către organele de specialitate pe baza declaraţiilor depuse de contribuabili, sau alte documente privind materia impozabilă; b) declaraţia sau documentul întocmit de plătitor prin care declara impozitul, taxa, contribuţia ori alte venituri bugetare, în cazul obligaţiilor bugetare care se stabilesc de către acesta, potrivit legii; c) documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior efectuat de organele abilitate de lege în acest scop pentru diferenţele constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal datorate, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere, precum şi alte penalităţi stabilite conform legii cu privire la impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare; d) declaraţia vamală pentru obligaţiile de plată în vama; e) documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale pentru obligaţiile bugetare, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru; f) procesul-verbal de constatare a contravenţiei, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale; g) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat, întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească; h) procesul-verbal sau documentul prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru obligaţii bugetare reprezentând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi, stabilite de organele competente pe baza evidentelor proprii; i) decizia emisă de organul competent în cazul soluţionării unei cai administrative de atac sau hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se stabileşte obligaţia la plata creanţelor bugetare; j) alte documente emise de organele competente, prin care se constata şi se individualizează creanţe bugetare.  +  Capitolul II Autorităţi competente  +  Articolul 5Sunt competente sa gestioneze colectarea creanţelor bugetare autorităţile administraţiei publice centrale sau unităţile teritoriale ale acestora, după caz, autorităţile administraţiei publice locale ori alte instituţii publice abilitate sa administreze veniturile bugetare.  +  Capitolul III Obligaţia şi răspunderea la plata  +  Articolul 6 (1) Plătitor al obligaţiei bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligaţia de a plati sau de a retine şi de a plati, după caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare. (2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii bugetare este persoana juridică atât pentru activitatea proprie, cat şi în numele sucursalelor şi/sau al punctelor de lucru, după caz, cu excepţia impozitului pe venitul din salarii, pentru plata căruia persoana juridică poate imputernici sucursalele şi/sau punctele de lucru. (3) Pentru sucursale şi/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesorii ale acestora este sucursala şi/sau punctul de lucru, după caz.  +  Articolul 7 (1) În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligaţi la plata sumei datorate, după caz, în condiţiile legii, următorii: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat; b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz; c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; d) persoana care îşi asuma obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată; e) alte persoane, în condiţiile legii. (2) Pentru obligaţiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil în condiţiile prezentei ordonanţe răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitatii, cu rea-credinţa, cumpara sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care îşi provoacă astfel insolvabilitatea; b) administratorii, asociaţii, actionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credinţa, sub orice formă, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social. (3) Pentru obligaţiile bugetare restante ale societăţii comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii şi persoanele care exercită sau au exercitat administrarea şi conducerea societăţii şi care: a) au determinat, cu rea-credinţa, acumularea de obligaţii bugetare restante pe o perioadă de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi; b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silită. (4) Răspunderea asociaţilor şi acţionarilor la societăţile comerciale debitoare se stabileşte potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 8Răspunderea prevăzută la art. 7 alin. (2) şi (3) se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută de prezenta ordonanţă pentru obligaţiile bugetare datorate şi neachitate după data de 1 ianuarie 2003.  +  Capitolul IV Termen de plată  +  Articolul 9 (1) Obligatiiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează. (2) Pentru obligaţiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finanţelor Publice este abilitat sa stabilească aceste termene.  +  Articolul 10 (1) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare stabilite prin actele de control sau obligaţiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din luna, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. (2) Actele de control prin care s-au stabilit diferenţe de obligaţii bugetare conform alin. (1) constituie şi înştiinţare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii. (3) Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspenda obligaţia acestora de plată. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, autorităţile administraţiei publice, prin organul competent în soluţionarea contestaţiilor, vor dispune suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor bugetare, până la soluţionarea contestaţiei, cu constituirea unei garanţii la nivelul sumei contestate. (4) Garanţia prevăzută la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de garanţie bancară, gaj ori ipoteca, precum şi orice alta forma de garanţie prevăzută de lege. Garanţia se restituie sau se ridica, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestaţia a fost admisă. (5) Pentru obligaţiile bugetare restante eşalonate sau amânate la plata, conform legii, precum şi pentru dobânzile datorate pe perioada eşalonării, respectiv amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plata.  +  Articolul 11În cazul în care termenul de plată al obligaţiei bugetare expira într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungeşte până în ziua lucrătoare imediat următoare.  +  Capitolul V Accesoriile creanţelor bugetare  +  Secţiunea 1 Dobânzi şi penalităţi de întârziere  +  Articolul 12Pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor bugetare debitorii datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere. Dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.  +  Articolul 13 (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. (2) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, până la data stingerii acesteia inclusiv. (3) În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este, pentru compensările la cerere, data depunerii la organul competent a cererii de compensare, iar pentru compensările efectuate din oficiu, data depunerii cererii de rambursare sau restituire. (4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează şi pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante. (5) Pentru obligaţiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesuluiverbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plăţii preţului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător. (6) Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferenţe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere şi impozitul pe profit datorat conform declaraţiei de impunere întocmite pe baza situaţiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. (7) Pentru obligaţiile bugetare neplătite la scadenta de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează: a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plăţile anticipate neefectuate în termen se calculează până la data plăţii debitului, în cazul în care acesta este plătit în cursul anului de impunere, şi până la data de 31 decembrie, pentru plăţile anticipate neachitate până la finele anului de impunere; b) dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv; c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuală este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plăţile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scăzut" rezultat din decizia de impunere anuală. (8) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de orice fel, stabilite potrivit legii.-------------Alin. (3) al art. 13 a fost modificat de ORDONANTA nr. 86 din 28 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003.  +  Articolul 14 (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau pentru fiecare fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligaţia de plată a dobânzilor şi/sau a penalitatilor. (2) Pentru situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (6) şi (7) penalitatilor de întârziere li se aplică regimul stabilit pentru dobânzi. (3) Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. (4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de întârziere de la data încetării valabilităţii acestora, conform legii.  +  Articolul 15 (1) Pentru obligaţiile bugetare ale debitorului declarat insolvabil dobânzile se calculează până la data încheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii. (2) Pentru obligaţiile bugetare neplătite la termen atât înainte, cat şi după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data deschiderii procedurii de faliment, dacă aceasta a fost declansata înainte de începerea procedurii de executare silită.  +  Articolul 16 (1) Nivelul dobânzii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României, o dată pe an, în luna decembrie pentru anul următor sau în cursul anului, dacă aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale. (2) Cota penalitatilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat.  +  Secţiunea a 2-a Alte penalităţi  +  Articolul 17 (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligaţii bugetare calculate şi reţinute la sursa atrage sancţionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, reţinerea şi virarea sumelor. (2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică şi plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice şi juridice, în cazul în care nu au reţinut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.  +  Articolul 18Sancţiunea prevăzută la art. 17 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeaşi suma reţinută şi nevirata, respectiv neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligaţia de plată a dobânzilor şi a penalitatilor de întârziere, conform legii.  +  Secţiunea a 3-a Dobânzi pentru sumele de rambursat sau de restituit de la buget  +  Articolul 19 (1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau de rambursare, cu excepţia sumelor provenite din impozitul pe venit. (2) În cazul în care cererea de restituire sau de rambursare, precum şi documentaţia anexată care sta la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentaţiei complete. (3) Pentru sumele de rambursat aferente operaţiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare. (4) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează şi se plăteşte numai în lei şi se suporta din acelaşi buget şi acelaşi venit bugetar din care trebuie să se restituie, să se ramburseze ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori. (5) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.--------------Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de ORDONANTA nr. 86 din 28 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003.Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de ORDONANTA nr. 86 din 28 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003.Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de ORDONANTA nr. 86 din 28 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003.  +  Titlul II Modalităţi de stingere a obligaţiilor bugetare  +  Capitolul I Dispoziţii comune  +  Articolul 20Obligaţiile de plată datorate de debitori, atât cele principale, cat şi cele accesorii acestora, cum sunt dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile, se calculează şi se plătesc în lei.  +  Articolul 21Creanţele bugetare se sting prin plata, compensare, executare silită, prescripţie, precum şi prin alte modalităţi prevăzute de prezenta ordonanţă.  +  Capitolul II Plata  +  Secţiunea 1 Mijloace de plată  +  Articolul 22 (1) Plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine: a) obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent; b) obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; c) dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b); d) obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare. (2) În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanţă, şi va înştiinţa despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.  +  Articolul 23 (1) Plata obligaţiei bugetare se face prin decontare bancară, mandat poştal, în numerar sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite potrivit dispoziţiilor legale. (2) Ministerul Finanţelor Publice împreună cu Banca Naţionala a României stabilesc de comun acord mijloacele de plată autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligaţiilor bugetare prin decontare bancară.  +  Secţiunea a 2-a Data plăţii  +  Articolul 24 (1) În cazul plăţilor în numerar obligaţia bugetară se considera plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari. (2) În cazul plăţii efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poştal pentru obligaţiile bugetare cu termen de plată fix sau stabilit sub forma de interval, obligaţia bugetară se considera plătită la data la care băncile debiteaza contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnatura autorizata a acestora. (3) Nedecontarea de către unităţile bancare a sumelor cuvenite bugetului, în termen de 48 de ore de la data debitarii contului plătitorului, atrage pentru plătitor dobânzi şi penalităţi la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 şi la art. 17 alin. (1), după intervalul de 48 de ore. (4) Nedecontarea de către unităţile bancare a sumelor cuvenite bugetului şi reţinute din contul plătitorului nu îl exonereaza pe plătitor de obligaţia de plată a sumelor respective, inclusiv dobânzi şi penalităţi la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 şi art. 17 alin. (1). (5) Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului şi nedecontate de unităţile bancare, prevăzute la alin. (4), precum şi a dobânzilor şi penalitatilor prevăzute la alin. (3) şi (4) plătitorul se poate indrepta împotriva unităţii bancare respective.--------------Art. 24 a fost modificat de ORDONANTA nr. 86 din 28 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003.  +  Capitolul III Compensarea  +  Articolul 25Prin compensare se sting creanţele bugetare cu creanţele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat şi cea de debitor al aceluiaşi buget.  +  Articolul 26 (1) Compensarea obligaţiilor bugetare datorate de debitor cu creanţele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu. (2) Compensarea se va efectua cu obligaţii bugetare datorate aceluiaşi creditor bugetar, indiferent de natura lor. (3) Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.  +  Articolul 27Compensarea se efectuează după cum urmează: a) cu obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent; b) cu obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; c) cu dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b); d) cu obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.  +  Capitolul IV Înlesniri la plata obligaţiilor bugetare  +  Articolul 28 (1) La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane juridice sau fizice, creditorii bugetari vor acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plata: a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare; b) amânări la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare; c) eşalonări la plata dobânzilor şi/sau a penalitatilor de orice fel; d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere; e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe, în condiţiile legii. (2) Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabileşte prin legi speciale.  +  Articolul 29 (1) Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari vor cere debitorilor constituirea de garanţii. (2) Pentru obligaţiile bugetare datorate şi neachitate după data de 1 ianuarie 2003 garanţia este de 100% din totalul creanţei pentru care s-a acordat înlesnirea şi poate fi sub forma de scrisoare de garanţie bancară, gaj ori ipoteca, precum şi orice alta forma de garanţie prevăzută de lege.  +  Capitolul V Înştiinţarea de plată  +  Articolul 30 (1) Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispoziţiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifica acestuia suma datorată. (2) În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plată debitorul urmează să îşi plătească obligaţiile restante sau să facă dovada stingerii acestora. (3) Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite.  +  Titlul III Măsuri asiguratorii  +  Articolul 31Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun şi se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari.  +  Articolul 32Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul.  +  Articolul 33Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativă, prin decizie motivată, poprirea asiguratorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.  +  Articolul 34Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 35Măsurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.  +  Articolul 36Măsurile asiguratorii dispuse atât de creditorii bugetari, cat şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităţi.  +  Articolul 37 (1) În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. (2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.  +  Articolul 38Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de către debitor în proprietate comuna cu terţe persoane, pentru cota-parte deţinută de acesta.  +  Articolul 39Împotriva actelor prin care se dispun şi se aduc la îndeplinire măsurile asiguratorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 124.  +  Titlul IV Executarea silită  +  Capitolul I Dispoziţii comune  +  Articolul 40 (1) În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonanţe. (2) Executarea silită a creanţelor bugetare nu se perimeaza. (3) Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere şi altor penalităţi ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare. (4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.  +  Articolul 41 (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somaţii în care i se notifica debitorului ca are obligaţia să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligaţiei bugetare, în caz contrar aplicându-se modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţă. Somaţia este însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. (2) Somaţia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează sa plătească obligaţia prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia; semnatura şi ştampila organului de executare. (3) Somaţia este obligatorie şi se comunică debitorului după cum urmează: a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire; b) prin executorii bugetari, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător; c) prin prezentarea celui somat şi primirea somaţiei de către acesta sub semnatura, ca urmare a înştiinţării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacă se asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. (4) În cazul în care debitorii refuza primirea somaţiei sau se constata lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somaţiei se face prin publicarea unui anunţ în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menţionează că a fost emisă somaţia pe numele debitorului şi ca acesta este invitat sa plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunţului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului. (5) Dovada comunicării somaţiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare şi va fi păstrată la dosarul de executare.  +  Articolul 42 (1) Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor bugetare şi a cheltuielilor de executare. (2) Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.  +  Articolul 43 (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de ipoteca. (2) Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun. (3) Faţa de terţi, inclusiv faţă de stat, o garanţie reală şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileşte de la momentul în care acestea au fost făcute publice prin oricare dintre metodele prevăzute de Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Garanţiile reale şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor, prevăzute la alin. (3), sunt cele care intra sub incidenţa titlului VI din Legea nr. 99/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Codului civil.  +  Articolul 44 (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu şi, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile şi sub forma prevăzute de prezenta ordonanţă. (2) Executarea silită se suspenda: a) când suspendarea a fost dispusă de instanţa sau de creditorul bugetar; b) de la data comunicării aprobării inlesnirii la plata; c) în alte cazuri prevăzute de lege. (3) Executarea silită se întrerupe: a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului; b) în alte cazuri prevăzute de lege. (4) Executarea silită încetează dacă: a) s-au stins integral creanţele bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalităţile de orice fel, cheltuielile de executare, precum şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii; b) a fost desfiinţat titlul executoriu; c) în alte cazuri prevăzute de lege.  +  Articolul 45De la data comunicării aprobării, pentru obligaţiile bugetare pentru care s-au aprobat înlesniri la plata, executarea silită nu se porneşte sau nu se continua, după caz.  +  Articolul 46Înlesnirile la plata se acordă atât înaintea începerii executării silite, cat şi în timpul efectuării acesteia.  +  Secţiunea 1 Titlul executoriu  +  Articolul 47 (1) Executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonanţe de organul de executare competent în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală. (2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetară, denumit titlu executoriu, va conţine: antetul organului emitent; numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare şi/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnatura organului de executare. (3) Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.  +  Articolul 48 (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49. (2) În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis şi dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente. (3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.  +  Secţiunea a 2-a Organe de executare. Competente  +  Articolul 49 (1) Creditorii bugetari care administrează creanţele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, după caz, ori cele ale administraţiei publice locale, sunt abilitaţi sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonanţă. (2) Creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizeaza şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri proprii, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (3) Organele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt denumite în continuare organe de executare. (4) În cazul în care instituţiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor Ministerului Finanţelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.  +  Articolul 50 (1) Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prezentei ordonanţe, sunt denumite executori bugetari. (2) Executorii bugetari îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat pe timpul exercitării atribuţiilor ce le revin potrivit prezentei ordonanţe. (3) Executorul bugetar este împuternicit în faţa debitorului sau a terţilor prin legitimatie de executor bugetar şi delegaţie în cauza.  +  Articolul 51 (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul. (2) Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile. (3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum şi orice alte date utile pentru identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor urmaribile. (4) Pentru creanţele bugetare administrate de autorităţile administraţiei publice locale este competent să efectueze procedura de executare silită organul de executare în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul ori este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz.  +  Articolul 52Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.  +  Articolul 53 (1) Organul de executare coordonator, în cazul debitorilor solidari, este cel în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul ori este luat în evidenta fiscală debitorul despre care exista indicii ca deţine mai multe venituri sau bunuri urmaribile. (2) Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale şi ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza teritorială domiciliază sau îşi au sediul ceilalţi codebitori, aplicându-se dispoziţiile art. 51. (3) Organele de executare sesizate cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită şi vor comunică organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la realizarea acestora. (4) Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însuşi şi de celelalte organe sesizate potrivit alin. (3), el este obligat sa ceara în scris acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.  +  Articolul 54 (1) Organele de executare au obligaţia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum şi a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale acestuia. (2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliţie să facă cercetări, precum şi sa ceara relaţii de la oficiul registrului comerţului sau de la oricare altă persoană fizica sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi al obţinerii oricăror date deţinute în legătură cu acesta.  +  Articolul 55 (1) La cererea organului de executare băncile, organele de poliţie, instituţiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfăşurate în mod independent în condiţiile legii, sunt obligate sa furnizeze de îndată în scris datele şi informaţiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum şi pentru luarea altor măsuri privind stingerea creanţelor bugetare, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume. (2) Organele de executare sunt obligate să asigure confidenţialitatea informaţiilor primite.  +  Articolul 56Organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită.  +  Articolul 57 (1) Băncile sunt obligate sa comunice administraţiei fiscale datele de identificare a conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridică pe care aceştia o au şi domiciliul sau sediul acestora, după caz. Aceasta comunicare se va face în prima jumătate a fiecărei luni, referitor la conturile deschise sau închise în luna anterioară. Comunicarea va fi adresată organului fiscal subordonat Ministerului Finanţelor Publice, în a cărui raza teritorială se afla societatea bancară. (2) Ministerul Finanţelor Publice împreună cu Banca Naţionala a României vor elabora proceduri privind transmiterea informaţiilor menţionate la alin. (1), cu posibilitatea centralizarii informaţiilor la nivel naţional şi utilizarea mijloacelor informatice. (3) Ministerul Finanţelor Publice, la cererea celorlalţi creditori bugetari, va transmite acestora datele deţinute în temeiul prevederilor alin. (1). (4) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi utilizate exclusiv în scopul colectării creanţelor bugetare şi cu respectarea obligaţiei prevăzute la art. 165.  +  Articolul 58 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari pot: a) să între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum şi sa analizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul identificarii terţilor care datoreza sau deţin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului; b) să între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum şi sa cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile; c) să solicite şi sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietate a debitorului. (2) Executorul bugetar poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecătoreşti competente potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă. (3) Accesul executorului bugetar în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei prevăzute la alin. (2).  +  Articolul 59În absenta debitorului sau dacă acesta refuza accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 58 alin. (1), executorul bugetar poate să pătrundă în acestea în prezenta unui reprezentant al poliţiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al forţei publice şi a 2 martori majori. Dispoziţiile art. 58 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile.  +  Articolul 60Pentru fiecare debitor aflat în executare silită se deschide un dosar de executare care cuprinde toate documentele încheiate în cadrul procedurii de executare silită.  +  Secţiunea a 3-a Cheltuieli de executare  +  Articolul 61 (1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează să fie plătită de către debitor se stabileşte de organul de executare prin procesul-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1). (2) Cheltuielile de executare silită a creanţelor bugetare se avanseaza de creditorii care au început procedura de executare silită, din bugetul acestora. (3) Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care să ateste ca au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.  +  Capitolul II Modalităţi de executare silită  +  Articolul 62Organele de executare vor folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţă, dacă legea nu prevede altfel.  +  Secţiunea 1 Executarea silită prin poprire  +  Articolul 63 (1) Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului şi/sau le vor deţine terţii în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. (2) În cazul sumelor urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectiva.  +  Articolul 64Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.  +  Articolul 65 (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi. (2) Poprirea nu este supusă validării. (3) Poprirea înfiinţată anterior, ca măsura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului. (4) Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. (1) şi (3), sa înştiinţeze orga