ORDONANTA nr. 11 din 23 ianuarie 1996privind executarea creanţelor bugetare(actualizată până la data de 10 octombrie 2001*)
EMITENT
  • GUVERNUL




    • --------*)Aceasta ordonanţa este actualizată până la data de 10 octombrie 2001, cu modificările aduse de Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996, Ordonanţa Guvernului nr. 53/1997, Ordonanţa Guvernului nr. 7/1997, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 15/1998, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/1999, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 41/1999, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/1999, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 222/2000, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2001, Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001.În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României emite următoarea ordonanţa:  +  Titlul I Dispoziţii generale────────────* Titlul 1 a fost modificat semnificativ prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Capitolul 1 Creanta bugetară. Modalităţi de realizare────────────* Titlul Capitolului 1 din Titlul I al OG 11/1996 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 1Creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintă resurse financiare publice, potrivit legii, sunt creanţe bugetare care se executa potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe.────────────* Art. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. La 30 iunie 1999 articolul a primit un nou conţinut, conform prevederilor art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999.  +  Articolul 2Creanţele bugetare se realizează prin încasare efectivă, prin executare silită, când este cazul, precum şi prin alte modalităţi prevăzute în prezenta ordonanţa.  +  Articolul 3 (1) Încasarea şi urmărirea creanţelor bugetare prevăzute la art. 1, care sunt administrate de Ministerul Finanţelor, se asigura de către acesta şi de către unităţile sale teritoriale, respectiv: direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Direcţia generală a vamilor, pentru creanţele stabilite în vama, prin unităţile lor subordonate. (2) Realizarea creanţelor bugetare prin modalităţile prevăzute la art. 2 poate fi facuta şi de către alte organe, potrivit legii.  +  Capitolul 2 Titlul de creanta  +  Articolul 4Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele bugetare prevăzute, la art. 1, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, astfel: a) pentru obligaţiile bugetare provenite din impozite şi taxe, care se determina de către organele de specialitate pe baza declaraţiilor de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere sau, după caz, actul declarativ al contribuabilului; b) în cazul obligaţiilor bugetare care se stabilesc, potrivit legii, de către plătitor, titlul de creanta îl reprezintă documentul de evidenta întocmit de acesta. Pe baza acestor evidente, plătitorul întocmeşte deconturile sau declaraţiile fiscale, după caz, care se depun la organul de specialitate, potrivit legii; c) pentru diferenţele constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal datorate, inclusiv majorările de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor, a taxelor şi a altor venituri, stabilite cu ocazia verificărilor ulterioare efectuate de organele abilitate de lege în acest scop, titlul de creanta este documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării; d) pentru obligaţiile de plată în vama, titlul de creanta îl constituie declaraţia vamală; e) pentru obligaţiile bugetare care se percep prin plata directa, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru, titlul de creanta îl reprezintă documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale; f) pentru obligaţiile de plată datorate, potrivit legii, din alte prestări de servicii decât cele prevăzute la lit. e) rezultate din contracte, titlul de creanta îl constituie actul încheiat între părţi; g) pentru obligaţiile privind plata amenzilor, titlul de creanta este procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii, întocmit de organul prevăzut de lege; h) în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească, titlul de creanta este, după caz, ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti, ori un extras, certificat, întocmit în baza acestor acte; i) pentru obligaţii bugetare provenind din majorări, titlul de creanta îl constituie actul prin care se constata şi se individualizează suma de plată; j) în cazul în care asupra unei obligaţii de plată privind creanţele bugetare, dintre cele prevăzute la art. 1, s-a pronunţat o instanţa judecătorească, suma datorată este cea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, iar în cazul unei contestaţii sau cereri de revizuire adresate organului competent potrivit legii, suma datorată este cea prevăzută în decizia emisă de acesta; k) alte documente emise de organele competente, prin care se constata şi se individualizează creanţe bugetare.───────────-* Art. 4 alin. 1 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996  +  Capitolul 3 Plata obligaţiilor bugetare  +  Articolul 5Plătitor al obligaţiei bugetare este debitorul sau o altă persoană care, în numele debitorului sau potrivit legii, are obligaţia de a plati, de a retine şi de a vărsa, după caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare.────────────*Art. 5 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.  +  Articolul 6Plata obligaţiilor bugetare se face în numerar, prin virament sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite prin dispoziţiile legale în vigoare.  +  Articolul 6^1Plata obligaţiilor bugetare se face în lei.────────────* Art. 6^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998, articolul 6^1 a fost modificat.  +  Articolul 7Abrogat prin art. 3 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/1997, aprobată prin Legea nr. 98/1997.  +  Articolul 8 (1) Plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv majorări de întârziere aferente şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine: a) obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent; b) obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decemvrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la lichidarea integrală a acestora; c) majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b); d) obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare. (2) În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. 1, creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administrează în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanţă, despre aceasta fiind înştiinţat şi debitorul.────────────* Art. 8 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare; Ulterior articolul 8 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).  +  Articolul 9 (1) Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute de reglementările legale. (2) În cazul în care termenul de plată a obligaţiei bugetare expira într-o zi nelucrătoare, plata se considera în termen, dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare. (3) Pentru obligaţiile bugetare care nu au prevăzute termene de plată prin actele normative care le-au reglementat, Ministerul Finanţelor este abilitat sa stabilească aceste termene.  +  Articolul 10 (1) Obligaţiile bugetare stabilite de organele competente, prin documente de verificare sau de constatare, se plătesc în termen de cel mult 15 zile de la data semnării sau a comunicării documentului de verificare sau de constatare, care constituie şi înştiinţare de plată. (2) Exercitarea căilor de atac la organele competente, de către plătitori, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspenda obligaţia acestora de plată. (3) Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor sau, după caz, autorităţile administraţiei publice locale, prin organele lor competente în soluţionarea obiectiunilor, pot dispune, la cererea plătitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea obligaţiei de plată la bugetul de stat sau, respectiv, la bugetele locale, până la soluţionarea primei cai de atac.────────────* Art. 10 alin. 2 şi 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Art. 10 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.  +  Articolul 11 (1) În cazul plăţilor în numerar, obligaţia bugetară se considera achitată la data înscrisă în documentul de plată eliberat de unităţile de specialitate. (2) Pentru plătitorii care au cont bancar, data plăţii este data la care băncile debiteaza contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnatura autorizata a acestora, cu condiţia creditarii contului bugetar corespunzător. (3) Societăţile bancare sunt obligate sa vireze sumele reprezentând creanţe bugetare care au fost debitate din contul plătitorului, în contul bugetar corespunzător, în termenul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile în materie.────────────* Art. 11 a fost modificat - în sensul că după alin. 2 s-a introdus alineatul 3 - prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Art. 11 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.  +  Articolul 12 (1) În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor, la plata sumei datorate este obligat, în condiţiile legii: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat; b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice supuse reorganizării; c) asociaţii sau actionarii la societatea comercială debitoare, potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.(2)Prevederile alin. 1 se aplică şi persoanelor care, potrivit legii, îşi asuma obligaţia de plată printr-un angajament de plată sau printr-un alt act, încheiat în forma autentică.────────────* Art. 12 alin. 2 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior art. art. 12 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 pct. 5 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998. Alineatul 2 al art. 12 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Capitolul 4 Majorări de întârziere şi penalităţi────────────* Titlul Capitolului 4 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 13 (1) Pentru achitarea cu întârziere a obligaţiilor bugetare, debitorii datorează majorări de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare şi până la data realizării sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale în vigoare. (2) Cota majorărilor de întârziere a obligaţiilor prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelata cu taxa oficială a scontului, stabilită de Banca Naţionala a României. (3) În cazul constatării unor diferenţe de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua următoare scadentei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, până la data realizării acesteia inclusiv, prevederile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzător. (4) În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, majorările de întârziere pentru neplata acestor obligaţii se calculează până la data la care compensarea a devenit posibila, potrivit legii.────────────* Alin. 2 şi 3 ale art. 13 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior alin. 3 al art. 13 a fost modificat prin Legea nr. 258 din 30 decembrie 1998 (privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997. Aceasta modificare a fost valabilă până la data de 25 martie 1999, când a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenta nr. 22/1999. Articolul 13 a fost complet modificat prin art. 1 pct. 6 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 şi din nou modificat complet prin art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).  +  Articolul 13^1 (1) Nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursa potrivit legii de către plătitorii obligaţiilor bugetare se sancţionează cu o penalitate de 10% din suma reţinută şi nevirata într-un termen mai mare de 30 de zile. (2) Penalitatea prevăzută la alin. 1 se aplică şi plătitorilor de venituri realizate din România de către persoanele fizice şi juridice nerezidente pentru neretinerea impozitului de la aceste persoane. (3) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare, cu excepţia majorărilor de întârziere, a penalitatilor şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau pentru fiecare fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care aveau termene de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligaţia de plată a majorărilor de întârziere şi/sau penalitatilor. (4) Sancţiunea prevăzută la alin. 1 şi 2 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeaşi suma reţinută şi nevirata, respectiv, neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligaţia de pata a majorărilor de întârziere şi a penalitatilor de întârziere, conform legii.────────────* Art. 13^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Prin Legea nr. 258 din 30 decembrie 1998 art. 13^1 alin. 1 a fost modificat. Întreg articolul 13^1 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 14În cazul în care societăţile bancare nu respecta obligaţiile prevăzute la art. 11 alin. 3, majorările de întârziere datorate pentru neplata în termen, prevăzute la art. 13, sunt suportate de către acestea.────────────* Art. 14 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 15Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de majorări, penalităţi şi amenzi de orice fel, stabilite potrivit legii. De asemenea, nu se datorează majorări de întârziere la sumele reţinute prin poprire pe salariu şi pe pensia debitorului, din suma datorată.────────────* Art. 15 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Titlul II Măsuri asiguratorii  +  Articolul 16 (1) Pentru creanţele bugetare ce urmează a fi stabilite de către instanţele judecătoreşti, organele prevăzute la art. 24, o dată cu introducerea acţiunii împotriva debitorului, precum şi persoanelor care, potrivit legii, răspund solidar cu acesta, pot cere instanţei sa dispună, după caz, înfiinţarea popririi asiguratorii asupra veniturilor, a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile, a ipotecii asigurătoare asupra bunurilor imobile, ce aparţin celor chemaţi în judecata, precum şi orice măsură de indisponibilizare a veniturilor şi bunurilor urmaribile, prevăzută de lege, pentru asigurarea creanţelor bugetare. (2) Pentru motive temeinice, înfiinţarea măsurilor de asigurare poate fi cerută şi în cazul în care creanţele bugetare urmează a se stabili în alt mod decât cel prevăzut la alin. 1, dispoziţiile Codului de procedura civilă privind ordonanţa preşedinţială fiind aplicabile. (3) Pentru acţiunile prevăzute la alin. 1 şi 2 nu se datorează depunerea de cauţiuni. (4) Încheierea instanţei, prin care s-a admis cererea prevăzută la alin. 1, de îndată ce a devenit executorie, potrivit legii, va fi comunicată organului competent.────────────* Art. 16 alin. 2 din redactarea iniţială a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior, conform prevederilor art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare art. 16 alin. 2 a devenit art. 16 alin. 3 şi, prin aceeaşi Ordonanţa 53/1997, a fost modificat.  +  Articolul 17 (1) Măsurile de asigurare dispuse de instanţele judecătoreşti, precum şi de alte organe competente, se aduc la îndeplinire de către organele de executare, potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare, dacă legea nu prevede altfel. (2) Organul care aplica măsurile asiguratorii încheie un proces-verbal în care se consemnează toate operaţiunile efectuate. (3) În temeiul încheierii instanţei sau al dispoziţiei organului competent, veniturile şi bunurile urmaribile vor fi indisponibilizate în măsura necesară asigurării realizării creanţei bugetare. (4) În cazul inscripţiei ipotecare, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare, precum şi o copie certificată de pe încheiere a instanţei sau de pe dispoziţia organului competent se vor transmite organului de executare în a cărui raza teritorială este situat imobilul, care, potrivit legii, are competenţa de a solicita efectuarea inscripţiei ipotecare în evidentele de publicitate imobiliară. (5) Actele de dispoziţie care ar putea interveni ulterior inscripţiei ipotecare, prevăzute la alin. 4, sunt nule de drept faţă de creditorii urmăritori.────────────* Art. 17 alin. 4 a fost modificat prin art. 1 pct. 7 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.  +  Articolul 18 (1) Bunurile sechestrate ca măsura asiguratorie, constând în obiecte din metale rare sau pietre preţioase, titluri de valoare, obiecte de arta şi colecţii de valoare, precum şi în obiecte de muzeu, vor fi ridicate în mod obligatoriu. (2) Bunurile prevăzute la alin. 1 vor fi depuse de organul de executare, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate a Băncii Naţionale a României, ori vor fi date în custodia muzeelor sau a altor unităţi abilitate, după caz. (3) Mijloacele de plată străine vor fi sechestrate şi ridicate în mod obligatoriu, urmând a fi depuse, spre păstrare, în 48 de ore, la cea mai apropiată unitate bancară abilitata să efectueze operaţiuni în valută. (4) Bunurile prevăzute la alin. 1 şi 3 se vor păstra de către unitatea la care au fost depuse, la dispoziţia organului care a încuviinţat luarea măsurilor asiguratorii, până la soluţionarea definitivă a cauzei. (5) Sumele în lei, ridicate cu ocazia măsurilor de asigurare, se consemnează la unităţile abilitate, pe numele debitorului. (6) Depunerea bunurilor ori a sumelor prevăzute în prezentul articol se face la dispoziţia organului care a încuviinţat măsurile de asigurare, căruia i se va preda documentul de depunere, în termen de 3 zile de la data depunerii.  +  Articolul 19În cazul în care, prin măsurile asiguratorii dispuse, nu se asigură realizarea integrală a creanţei bugetare, iar organul de executare constata existenta şi a altor venituri sau bunuri ce pot constitui obiectul acestor măsuri, se poate cere instanţei judecătoreşti sau organului care a încuviinţat măsurile asiguratorii sa hotărască completarea măsurilor dispuse anterior.  +  Articolul 20În situaţia în care, cu prilejul aplicării măsurilor de asigurare, se găsesc bunuri deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale, vor fi sesizate organele competente, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.  +  Articolul 21Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă creanta bugetară, măsurile de asigurare pot fi aplicate şi asupra bunurilor comune ce aparţin debitorului şi soţului acestuia. La cererea oricărei părţi, instanţa va hotărî împărţirea bunurilor comune.  +  Articolul 22Împotriva actelor de aplicare a măsurilor asiguratorii, cel interesat poate face contestaţie la instanţa judecătorească competenţa, dacă legea nu prevede altfel.────────────* Art. 22 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Titlul III Executarea silită  +  Capitolul 1 Dispoziţii comune  +  Articolul 23 (1) În cazul în care debitorul nu-şi achită obligaţiile de plată potrivit dispoziţiilor titlului I din prezenta ordonanţa, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifica acestuia suma de plată datorată. În termen de 15 zile debitorul urmează să-şi achite obligaţiile restante sau să facă dovada achitării acestora. Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite. (2) Dacă debitorul nu a efectuat plata în termenul prevăzut în înştiinţarea de plată, organul de executare va începe executarea silită prin comunicarea unei somaţii, prin care îi va face cunoscut debitorului ca, în termen de 15 zile, este obligat să efectueze plata sumelor datorate. (3) Somaţia va cuprinde datele de identificare a debitorului, data emiterii, semnatura şi ştampila organului de executare şi va fi însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. (4) Somaţia este obligatorie şi se va comunică debitorului, după cum urmează:- prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;- prin funcţionarii organelor de executare, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător, sau prin publicare în cotidiene de larga circulaţie. (5) Dovada comunicării somaţiei potrivit alin. 4 se va înscrie, de îndată, în evidentele organului de executare şi va fi păstrată la dosarul de executare.  +  Articolul 24 (1) Pentru creanţele bugetare administrate de către Ministerul Finanţelor, precum şi pentru cele gestionate de către instituţiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, prevăzută de prezenta ordonanţă, organele de specialitate ale direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile subordonate acestora, unităţile subordonate direcţiei Generale a vamilor numai pentru creanţele determinate în vama, precum şi alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. (2) Creanţele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementările legale în materie, se executa silit de către organele de specialitate competente sa gestioneze bugetul trezoreriei statului. (3) Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, după caz, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită în vederea realizării creanţelor aparţinând bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, după caz. (4) Organele şi serviciile de specialitate prevăzute la alin. 1, 2 şi 3 sunt denumite în continuare organe de executare. (5) Creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizeaza şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin împuterniciţi proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (6) Pentru creanţele bugetare prevăzute la alin. 3 şi 5 organele abilitate să efectueze procedura de executare silită vor aduce la îndeplinire şi măsurile asiguratorii. (7) În cazul în care instituţiile publice transmit spre executare silită organelor prevăzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat. (8) Personalul organelor de executare, împuternicit să aplice măsurile de executare silită, îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat.────────────* Art. 24, cu excepţia alin. ultim, a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. La data de 30 iunie 1999 art. 24 a fost complet modificat prin art. 1 pct. 8 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.  +  Articolul 25 (1) Executarea silită a creanţelor bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaşte caracterul de titlu executoriu. (2) Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetară este scadenta prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege. (3) Pentru obligaţiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii, amenzi, majorări de întârziere şi alte sume datorate şi neachitate la termenul legal de plată, titlul executoriu îl constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc. (4) În cazul în care suma neachitata la scadenta din obligaţia bugetară a fost stabilită de organele competente ale Ministerului Finanţelor sau ale serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, organul de executare va întocmi pentru fiecare creanta câte un act distinct, denumit titlu executoriu, care va conţine: antetul organului emitent, numele şi prenumele sau denumirea debitorului, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnatura organului de executare. (5) Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare, se va putea întocmi un singur titlu executoriu.────────────* Art. 25 alin. 4 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998  +  Articolul 26Titlurile executorii, astfel cum sunt definite de reglementările legale în vigoare, emise de organele competente, care privesc creanţe bugetare, se transmit în termen de 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 24, în a căror rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.────────────* Art. 26 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 27 (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. în cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul. (2) Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator, precum şi serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, după caz, pot proceda la indisponibilizarea şi la executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile. (3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. 1, comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vărsa sumele încasate, precum şi orice alte date utile privind identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor supuse executării silite.────────────* Art. 27 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Acest articol a fost modificat ulterior prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.NOTAAcest articol este un exemplu referitor la efectele incoerentei legislative care a dominat societatea postrevolutionara.Art. 27 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, Ordonanţa publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 30 august 1997. La punctul 20 din aceasta Ordonanţa modificatoare se dispune:"Articolul 27 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.Atunci când organul de executare coordonator constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, poate proceda la indisponibilizarea acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile."În urma modificării, alin. 1 era asadar format din două paragrafe, art. 27 având următorul conţinut: (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.Atunci când organul de executare coordonator constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, poate proceda la indisponibilizarea acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile. (2) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. 1, comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vărsa sumele încasate, precum şi orice alte date utile privind identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor supuse executării silite.Totuşi, la o noua modificare - prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 (Monitorul Oficial nr. 315 din 30 iunie 1999) pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 - se vorbeşte despre faptul ca:"Articolul 27 alineatul 2 (nu alineatul 1 paragraful 2 - nota noastră) va avea următorul cuprins:"Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator, precum şi serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, după caz, pot proceda la indisponibilizarea şi la executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile."Evident, o minima logica juridică duce la concluzia ca modificarea se referă la alin. 1 paragraful 2 din textul Ordonanţei 11/1996 - text ce cuprindea aceeaşi idee cu noul text, introdus prin O.U.G. 113/1999 - iar nu la alineatul 2, care descrie procedura de efectuare a executării silite.Dacă mergem pe ideea aplicării voinţei legiuitorului, ar insemna ca paragraful 2 al alineatului 1 din art. 27 ar reglementa aceeaşi situaţie cu alineatul 2 al aceluiaşi articol, existând asadar un paralelism de reglementare, inadmisibil conform logicii juridice. De aceea am considerat ca reactualizarea legii în formula de mai sus corespunde intentiei legiuitorului, cu precizarea ca numai o republicare a legii, eventual după aprobarea de către Parlament a tuturor ordonanţelor de modificare, poate conduce la aflarea voinţei reale a legiuitorului.────────────  +  Articolul 28 (1) În cazul debitorilor solidari, debitul se comunică spre executare unui singur organ de executare coordonator al întregii executări silite. Organul de executare coordonator este cel în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul despre care exista indicii ca deţine mai multe venituri sau bunuri urmaribile. (2) Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale şi ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza teritorială domiciliază sau îşi au sediul ceilalţi codebitori, aplicându-se dispoziţiile art. 27. (3) Organele de executare sesizate cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită şi vor comunică lunar organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului. (4) Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost lichidat prin actele de executare silită, făcute de el însuşi şi de celelalte organe sesizate potrivit alin. 2 el este obligat sa ceara, în scris, acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.────────────* Art. 28 alin. 4 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.  +  Articolul 29 (1) Organele de executare au obligaţia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum şi a bunurilor şi veniturilor lui urmaribile. în cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea în termen de 30 de zile. (2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliţie să facă cercetări, precum şi sa ceara relaţii de la Oficiul Registrului comerţului sau de la oricare altă persoană fizica sau juridică, ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi obţinerii oricăror date deţinute în legătură cu acesta. (3) Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintand, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.────────────* Art. 29 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998  +  Articolul 30Organele de poliţie, persoanele juridice şi fizice, precum şi celelalte organe competente prevăzute la art. 29 alin. 2 sunt obligate sa dea de îndată relaţiile solicitate de organul de executare, fără perceperea vreunei taxe sau vreunui tarif.  +  Articolul 31 (1) Băncile au obligaţia ca în termen de 15 zile sa comunice titularii şi numerele conturilor deschise de persoanele juridice la organul fiscal în evidentele căruia sunt înregistrate acestea. (2) La cererea organului de executare, băncile sunt obligate să-i furnizeze în scris relaţiile solicitate, necesare urmăririi debitorilor prin poprire, precum şi pentru luarea altor măsuri privind realizarea creanţelor bugetare. Organele de executare sunt obligate să asigure secretul informaţiilor primite. (3) Ori de câte ori este necesar, poliţia are obligaţia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită.────────────* Art. 31 alin. 1 - actualmente alin. 2 - a fost modificat prin articolul unic din Legea 108/1996 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior art. 31 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998, în sensul că înaintea alineatului 1 iniţial s-a dispus introducerea unui alt alineat, devenit, evident, alineatul 1.  +  Articolul 32Executarea silită se poate întinde asupra tuturor bunurilor şi veniturilor debitorului, urmaribile potrivit legii.  +  Articolul 33Sumele ce reprezintă veniturile băneşti ale debitorului, persoana fizica, realizate din activitatea proprie, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul de procedură civilă ori de alte dispoziţii legale aplicabile în materie.  +  Articolul 34 (1) În cazul debitorului, persoana fizica, nu se pot urmări, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale: a) bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesională, precum şi la exercitarea profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt uneltele, seminţele, ingrasamintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru; b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de doua luni, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recolta; d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna; e) casa locuita de debitor şi familia sa, împreună cu anexele ei şi terenul din jur. Atunci când casa are mai multe locuinţe, se exceptează de la urmărire numai locuinta ocupată de debitor şi familia sa, precum şi terenul şi anexele corespunzătoare acestei locuinţe; f) obiectele necesare persoanelor handicapate sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave. (2) Dispoziţiile alin. 1 lit. e) nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creanţelor bugetare rezultate din săvârşirea de infracţiuni. (3) Bunurile, altele decât cele prevăzute la alin. 1, valorile şi sumele de bani aparţinând debitorului, persoana fizica, precum şi bunurile, sumele de bani şi valorile proprietate a debitorului, persoana juridică, pot fi urmărite potrivit legii numai în limita valorii necesare stingerii creanţei bugetare.────────────* Art. 34 alin. 1 lit. e) şi art. 34 alin. 2 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.  +  Articolul 35 (1) În exercitarea atribuţiilor ce revin organelor prevăzute la art. 24, pentru aplicarea procedurii de executare silită, acestea pot: a) să între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit; b) să între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum şi sa cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile.Organul de executare poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecătoreşti competente, aplicându-se dispoziţiile Codului de procedura civilă privind ordonanţa preşedinţială; c) să solicite şi sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietatea debitorului. (2) Accesul organului de executare în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica sau juridică se poate efectua între orele 8,00-18,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei prevăzute la alin. 2 din prezentul articol.────────────* Art. 35 alin. 1 lit. a) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 36În absenta debitorului sau dacă acesta refuza accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 35, organul de executare nu poate să pătrundă în acestea decât în prezenta unui reprezentant al poliţiei şi a doi martori majori. Dispoziţiile art. 35 alin. 2 sunt aplicabile, după caz.  +  Articolul 37Cheltuielile de executare silită a creanţelor bugetare se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor, al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, al autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice, după caz.────────────* Art. 37 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.Acest articol a fost ulterior complet modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.  +  Articolul 38 (1) Cheltuielile de orice fel necesare efectuării executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Pe baza dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează a fi plătită de către debitor se stabileşte de către organul de executare prin proces-verbal. (2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal. (3) Pentru sumele stabilite potrivit alin. 1 şi 2, procesul-verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu. (4) În cazul în care prin executarea silită efectuată nu s-au realizat obligaţiile stabilite cu orice titlu în sarcina debitorului, organul de executare va întocmi un proces-verbal în care va consemna atât sumele încasate, cat şi cele care nu au fost recuperate.  +  Articolul 39Dacă legea nu prevede altfel, organul de executare va inceta de îndată orice executare silită, în cazul în care debitorul, odată cu plata creanţei bugetare, achită cheltuielile de executare, majorările de întârziere, dobânzile, precum şi orice alte sume stabilite în sarcina sa, potrivit legii.  +  Capitolul 2 Modalităţi de executare silită  +  Articolul 40Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţa.  +  Secţiunea 1 Executarea silită prin poprire  +  Articolul 41Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati băneşti în lei şi în valută, datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane.  +  Articolul 42 (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice şi persoane juridice, după caz, se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi. (2) Poprirea nu este supusă validării. (3) Poprirea înfiinţată anterior, ca măsura de asigurare, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terţului poprit, şi prin înştiinţarea despre aceasta a debitorului. (4) Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. 1 şi 3, sa înştiinţeze organul de executare dacă datorează vreo suma de bani debitorului. (5) Poprirea se considera înfiinţată la data la care terţul poprit, prin înştiinţarea trimisa organului de executare, confirma ca datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alineatul precedent. (6) După înfiinţarea popririi, terţul poprit este obligat ca, de îndată, să facă retinerile prevăzute de lege şi sa verse sumele reţinute în contul indicat de organul de executare. (7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit va anunta în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 71. ────────────* Art. 42 alin. 5 şi 7 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.NOTAAlineatul 1 al articolului 42 a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 46 din 7 februarie 2001. ────────────  +  Articolul 43 (1) Pentru realizarea creanţelor bugetare, debitorii deţinători de conturi bancare pot fi urmăriţi prin decontare bancară. În acest caz, odată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcute debitorului potrivit art. 23, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă în banca unde se afla deschis contul debitorului. (2) Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul. (3) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate, la data sesizării societăţii bancare, potrivit alin. 1, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii şi până la achitarea integrală a obligaţiilor bugetare, societatea bancară nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale. (4) Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somaţie, indisponibilizarea menţionată la alin. 3 încetează total sau parţial, corespunzător sumei achitate. În caz contrar, banca este obligată să efectueze de îndată executarea. (5) În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, organele bancare vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului. (6) Dispoziţiile art. 42 alin. 7 se aplică în mod corespunzător.────────────* Alin. 3 al art. 43 a fost modificat iniţial prin articolul unic din Legea 108/1996 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior art. 43 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Articolul 44 (1) Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit sau nu respecta dispoziţiile art. 42 alin. 6 şi 7 şi ale art. 43, precum şi în cazul în care invoca alte neregularităţi în legătură cu drepturile şi obligaţiile părţilor privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi. (2) Judecata se face cu precădere. (3) Instanţa poate aplica o amenda civilă de la 50.000 lei la 1.000.000 lei terţului poprit, în cazul în care acesta nu respecta obligaţiile ce-i revin, potrivit legii, privind efectuarea instiintarilor, reţinerilor, precum şi pentru neîndeplinirea oricărei alte obligaţii ce-i revine în legătură cu poprirea.────────────* Art. 44 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.  +  Secţiunea a 2-a Executarea silită asupra bunurilor mobile  +  Articolul 45 (1) Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu. (2) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile prevăzute de lege. (3) Înainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate. Pentru bunurile mobile, anterior sechestrate prin aplicarea de măsuri asiguratorii, nu se va mai proceda la o noua sechestrare pe baza titlului executoriu. (4) Sechestrul nu poate fi extins mai mult decât este necesar pentru acoperirea creanţei bugetare.  +  Articolul 46 (1) Aplicarea sechestrului se face de către organul de executare, care încheie un proces-verbal de sechestru. (2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: denumirea organului de executare; indicarea locului, a zilei şi a orei când s-a făcut sechestrul; numele şi prenumele persoanei care aplica sechestrul, numărul legitimatiei şi funcţia acestuia; precizarea titlului executoriu în baza căruia se face executarea silită; actul normativ în baza căruia se face executarea silită; sumele datorate, pentru a căror executare se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând majorări de întârziere, menţionându-se şi cota acestora, precum şi actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligaţia de plată; numele, prenumele şi domiciliul debitorului, persoana fizica, ori, în lipsa acestuia, a persoanei majore ce locuieşte împreună cu debitorul sau denumirea şi sediul debitorului, ale altor persoane majore care au fost de faţa la aplicarea sechestrului, precum şi alte elemente de identificare a acestor persoane; data şi numărul de înregistrare a somaţiei de plată; descrierea bunurilor mobile sechestrate, pentru i