ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civilă
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000



    În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă:  +  Articolul ICodul de procedură civilă se modifica şi se completează după cum urmează:1. Litera a) a punctului 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:"a) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la 10 miliarde lei inclusiv, precum şi procesele şi cererile în aceasta materie al căror obiect este neevaluabil în bani;"2. Litera b) a punctului 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:"b) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei;"3. După litera b) a punctului 1 al articolului 2 se introduce litera b^1) cu următorul cuprins:"b^1) conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe;"4. Punctul 1 al articolului 3 va avea următorul cuprins:"1. în prima instanţa, procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei, precum şi procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor administraţiei publice centrale;"5. Punctul 3 al articolului 3 va avea următorul cuprins:"3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţa de tribunale în procesele şi cererile în materie comercială, precum şi în alte cauze prevăzute de lege;"6. Articolul 16 va avea următorul cuprins:"Art. 16. - Cererile în materia reorganizării judiciare şi a falimentului sunt de competenţa exclusiva a tribunalului în circumscripţia căruia se afla sediul principal al debitorului."7. După articolul 18 se introduce articolul 18^1 cu următorul cuprins:"Art. 18^1. - Instanţa investită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţa după valoarea obiectului cererii rămâne competenţa sa judece chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ceea ce priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect."8. Alineatul 5 al articolului 22 va avea următorul cuprins:"Instanţa competenţa sa judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare."9. Punctul 6 al articolului 27 va avea următorul cuprins:"6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;"10. Alineatul 3 al articolului 30 va avea următorul cuprins:"Recuzarea tuturor membrilor unei secţii a Curţii Supreme de Justiţie se judeca de o alta secţie a Curţii Supreme de Justiţie."11. Alineatul 2 al articolului 32 va avea următorul cuprins:"Dacă recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii."12. Articolul 35 se abroga.13. Alineatul 2 al articolului 38 va avea următorul cuprins:"Strămutarea pentru siguranţa publică se poate cere numai de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."14. După alineatul 4 al articolului 40 se introduce un alineat, care devine alineatul 5, cu următorul cuprins:"Aceasta instanţa va fi instiintata de îndată despre admiterea cererii de strămutare. În cazul în care instanţa a săvârşit acte de procedura sau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedura îndeplinite ulterior strămutării şi hotărârea pronunţată sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de strămutare."15. Alineatul 5 al articolului 40, devenit alineatul 6, se abroga.16. Alineatul 2 al articolului 43 va avea următorul cuprins:"Actele de procedura îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte."17. Alineatul 1 al articolului 44 va avea următorul cuprins:"În caz de urgenta, dacă persoana fizica lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată sa stea în judecata, nu are reprezentant legal."18. După alineatul 1 al articolului 44 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"Dispoziţiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă."19. Articolul 45 va avea următorul cuprins:"Art. 45. - Ministerul Public poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale disparutilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.În cazul în care procurorul a pornit acţiunea, titularul dreptului la care se referă acţiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispoziţiile prevăzute în art. 246, 247 şi 271-273, iar în cazul în care procurorul şi-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecaţii.Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, dacă apreciază ca este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.În cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii.Procurorul poate, în condiţiile legii, sa exercite căile de atac împotriva oricăror hotărâri, iar în cazurile prevăzute de alin. 1 poate să ceara punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat."20. După articolul 45 se introduce articolul 45^1 cu următorul cuprins:"Art. 45^1. - Actele procesuale de dispoziţie reglementate de art. 246, 247 şi 271-273 sau de alte dispoziţii legale, făcute în orice proces de reprezentanţii persoanelor prevăzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, dacă instanţa apreciază ca ele nu sunt în interesul acelor persoane."21. Articolul 73 se abroga.22. Alineatul 1 al articolului 75 va avea următorul cuprins:"Asistenţa judiciară cuprinde:1. acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în condiţiile legii;2. apărarea şi asistenţa gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor."23. Alineatul 1 al articolului 81 va avea următorul cuprins:"Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea asistenţei judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale, şi vor fi urmărite potrivit legii. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată a acestor sume, constituie titlu executoriu şi se va comunică din oficiu organelor fiscale, prin îngrijirea grefierului."24. Alineatul 1 al articolului 82 va avea următorul cuprins:"Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie facuta în scris şi sa cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor şi ale reprezentantului, obiectul cererii şi semnatura."25. Alineatul 2 al articolului 82 va avea următorul cuprins:"În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii. Despre toate acestea judecătorul va face menţiune pe cerere."26. Alineatele 3 şi 4 ale articolului 82 se abroga.27. Alineatul 3 al articolului 83 va avea următorul cuprins:"Reprezentantul legal va alătură copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale."28. Alineatul 4 al articolului 83 se abroga.29. Articolul 86 va avea următorul cuprins:"Art. 86. - Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se afla cel căruia i se comunică actul.Instanţa solicitată, când i se cere sa îndeplinească procedura de comunicare pentru alta instanţa, este obligată sa ia de îndată măsurile necesare, potrivit legii, şi sa trimită instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii.În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia."30. Punctul 2 al articolului 87 va avea următorul cuprins:"2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, după caz, al reprezentantei."31. Punctul 4 al articolului 87 se abroga.32. Punctul 5 al articolului 87 va avea următorul cuprins:"5. cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar;"33. Alineatul 1 al punctului 8 al articolului 87 va avea următorul cuprins:"8. în cazul în care prin tratate sau convenţii internaţionale la care este parte România sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla în străinătate, având domiciliul sau reşedinţa cunoscută, printr-o citaţie scrisă trimisa cu scrisoare recomandată cu dovada de primire. Dispoziţiile art. 114^1 alin. 4 sunt aplicabile."34. La alineatul 1 al articolului 88, după punctul 5 se introduce punctul 5^1 cu următorul cuprins:"5^1. alte menţiuni prevăzute de lege;"35. Articolul 91 va avea următorul cuprins:"Art. 91. - Înmânarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedura, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 şi 7, precum şi în cele prevăzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 şi 6 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat ori notar public, se poate face funcţionarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care îşi va arata în clar numele şi prenumele, precum şi calitatea, iar apoi va semna dovada."36. După articolul 92 se introduce articolul 92^1 cu următorul cuprins:"Art. 92^1. - Comunicarea citaţiei şi a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afişare în cazul persoanelor juridice, precum şi al asociaţiilor sau societăţilor care, potrivit legii, pot sta în judecata, cu excepţia cazurilor în care se refuza primirea sau dacă se constata, la doua termene consecutive, lipsa oricărei persoane la sediul acestora."37. Alineatul 4 al articolului 95 va avea următorul cuprins:"Dacă pârâtul se înfăţişează şi dovedeşte ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinţa, toate actele de procedura ce au urmat încuviinţării acestei citări vor fi anulate, reclamantul putând fi sancţionat cu amendă şi obligat la despăgubiri, potrivit legii."38. Articolul 99 se abroga.39. După capitolul IV din titlul II al Cărţii I se introduce capitolul IV^1, intitulat "Amenzi judiciare şi despăgubiri", cu următorul cuprins:"CAPITOLUL IV^1Amenzi judiciare şi despăgubiriArt. 108^1. - Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:1. cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei: a) introducerea, cu rea-credinţa, a unor cereri vadit netemeinice; b) formularea, cu rea-credinţa, a unei cereri de recuzare sau de strămutare; c) obţinerea, cu rea-credinţa, a citarii prin publicitate a oricărei părţi; d) obţinerea, cu rea-credinţa, de către reclamantul căruia i s-a respins cererea, a unor măsuri asiguratorii prin care pârâtul a fost pagubit; e) contestarea, cu rea-credinţa, a scrierii sau semnăturii unui înscris;2. cu amendă judiciară de la 300.000 lei la 5.000.000 lei: a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanţa, în afară de cazul în care acesta este minor; b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de către aceştia a îndatoririlor stabilite de lege sau de către instanţa, dacă în acest mod s-a cauzat amânarea judecării procesului; c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute; d) neluarea, de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiza, a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei; e) neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţa; f) refuzul sau omisiunea unei autorităţi ori a altei persoane de a comunică la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidentele ei; g) cauzarea amânării judecării sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea actelor de procedura.Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă pct. 2 al alin. 1, dacă motive temeinice le-au împiedicat sa aducă la îndeplinire obligaţiile ce le revin.Art. 108^2. - Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanţa pentru asigurarea ordinii şi solemnitatii şedinţei de judecată se sancţionează cu amendă de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.Nerespectarea de către orice persoană a dispoziţiilor privind desfăşurarea normală a executării silite se sancţionează de către preşedintele instanţei de executare, la cererea executorului, cu amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.O dată cu aplicarea sancţiunii se va stabili în ce consta abaterea săvârşită.Art. 108^3. - Cel care, cu intenţie sau din culpa, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea părţii interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.Art. 108^4. - Amenda şi despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.Art. 108^5. - Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, data în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."40. La articolul 109 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata."41. Punctele 1 şi 2 ale articolului 112 vor avea următorul cuprins:"1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arata şi domiciliul ales în România, unde urmează sa i se facă toate comunicările privind procesul;2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;"42. Articolul 114 va avea următorul cuprins:"Art. 114. - La primirea cererii de chemare în judecata preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea şi să depună, potrivit art. 113, copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibila, cererea se va inregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin posta, reclamantului i se vor comunică în scris lipsurile ei, cu menţiunea ca, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare.Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, în toate cazurile, cu menţiunea ca neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecaţii potrivit art. 155^1.În procesele în care, în condiţiile art. 47, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, preşedintele instanţei, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispoziţiile art. 68 şi 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovada mandatului va fi depusa de către reclamant în condiţiile prevăzute de alin. 2, iar de către pârât, o dată cu întâmpinarea."43. După articolul 114 se introduce articolul 114^1 cu următorul cuprins:"Art. 114^1. - Preşedintele, de îndată ce constata ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, fixează termenul de judecată pe care, sub semnatura, îl da în cunoştinţa reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii.Preşedintele va dispune în acelaşi timp să se comunice pârâtului, o dată cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata.Termenul de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 30 de zile pentru a-şi pregati apărarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile.Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, preşedintele va putea fixa un termen mai îndelungat. Prin citaţie pârâtul va fi informat ca are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmează sa i se facă toate comunicările privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformează acestei obligaţii, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la posta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovada de îndeplinire a procedurii.Sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfăţişare, preşedintele, cu ocazia fixării termenului prevăzut la alin. 1, dacă s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, precum şi orice alte măsuri pentru administrarea probelor.De asemenea, în condiţiile legii, preşedintele va putea incuviinta, prin încheiere executorie, măsuri asiguratorii, precum şi măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt."44. Articolul 118 va avea următorul cuprins:"Art. 118. - Întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afară celor de ordine publică.În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preşedintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfăţişare, sa arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de apărare despre care se va face vorbire în încheierea de şedinţa; instanţa va acorda, la cerere, un termen pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării."45. După alineatul 6 al articolului 122 se introduce un alineat, care devine alineatul 7, cu următorul cuprins:"Dacă în cursul şedinţei se săvârşeşte o faptă penală, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură penală."46. Articolul 129 va avea următorul cuprins:"Art. 129. - Părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, sa urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia sa îndeplinească actele de procedura în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1, precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările.Judecătorul, în tot cursul procesului, conduce desfăşurarea acestuia, veghează la respectarea dispoziţiilor legale şi are puterea de a fixa termenele şi de a ordonă măsurile necesare judecării cererii. De asemenea, el are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.În cazul în care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevăzuţi la art. 68 alin. 5, judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces.Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invoca în susţinerea pretenţiilor şi apararilor lor, judecătorul este în drept să le ceara acestora să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi sa pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare.Judecătorii au îndatorirea sa stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevărului în cauza, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordonă administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecaţii."47. Articolul 130 va avea următorul cuprins:"Art. 130. - Judecătorii sau părţile pot pune întrebări martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate însă incuviinta ca aceştia sa pună întrebările direct."48. Articolul 131 va avea următorul cuprins:"Art. 131. - În faţa primei instanţe judecătorii au datoria de a incerca împăcarea părţilor. În acest scop ei pot solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate.Dacă părţile se împacă, judecătorul va constata condiţiile împăcării în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 273 sunt aplicabile."49. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 138 va avea următorul cuprins:"4. când dovada nu a fost cerută în condiţiile legii, din pricina neştiinţei sau lipsei de pregătire a părţii, care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat."50. După alineatul 1 al articolului 138 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"În cazurile prevăzute la pct. 2 şi 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiaşi aspect."51. Articolul 153 va avea următorul cuprins:"Art. 153. - Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţa, precum şi partea care a fost prezenta la o înfăţişare, ea însăşi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citata în tot cursul judecării la acea instanţa, prezumandu-se ca ea cunoaşte termenele ulterioare.Aceasta dispoziţie nu se aplică:1. în cazul redeschiderii judecaţii după ce a fost suspendată;2. în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;3. în cazul când procesul se repune pe rol;4. în cazul militarilor în termen şi al detinutilor.Termenul luat în cunoştinţa sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea părţilor. Citarea acestora se face în termen scurt, în camera de consiliu. Soluţionarea cererii de preschimbare a termenului este de competenţa preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului care îl înlocuieşte. În cursul judecării procesului cererea de preschimbare a termenului se soluţionează de către completul de judecată."52. Articolul 154 se abroga.53. După articolul 155 se introduce articolul 155^1 cu următorul cuprins:"Art. 155^1. - Când constata ca desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecata sau în cursul judecaţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 108^3 sunt aplicabile.La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua."54. Alineatul 3 al articolului 158 va avea următorul cuprins:"Dacă instanţa se declara necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Dosarul va fi trimis instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competentei a devenit irevocabilă."55. Alineatul 1 al articolului 169 va avea următorul cuprins:"Administrarea probelor se face în faţa instanţei de judecată, dacă legea nu dispune altfel."56. Articolul 175 va avea următorul cuprins:"Art. 175. - Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau a altei persoane, instanţa va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care deţine înscrisul este îndreptăţit sa refuze aducerea acestuia în cazurile prevăzute de art. 173.Înfăţişarea şi aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala părţii care a cerut dovada; suma de plată va fi stabilită prin încheiere irevocabilă."57. Articolul 185 se abroga.58. Alineatul 1 al articolului 188 va avea următorul cuprins:"Împotriva martorului care lipseşte la prima citare instanţa poate emite mandat de aducere."59. La articolul 189 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. 1 pct. 1 şi 2."60. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 191 va avea următorul cuprins:"3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune ei înşişi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele arătate în art. 189 la pct. 1 şi 2 la o pedeapsă penală sau la dispreţul public."61. Articolul 194 se abroga.62. Alineatul 2 al articolului 200 va avea următorul cuprins:"Încheierea instanţei este executorie."63. Articolul 201 va avea următorul cuprins:"Art. 201. - Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa considera necesar sa cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţa să aibă loc conform dispoziţiilor art. 209.Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.În domeniile strict specializate, în care nu exista experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în şedinţa publică, părţile fiind îndreptăţite sa pună şi ele întrebări.Dispoziţiile referitoare la expertiza, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3.La efectuarea expertizei în condiţiile alin. 2 pot participa şi experţi desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu se dispune altfel."64. Articolul 202 va avea următorul cuprins:"Art. 202. - Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţa, prin tragere la sorţi, în şedinţa publică, de pe lista întocmită de biroul local de expertiza.Încheierea de numire va stabili şi plata experţilor."65. Articolul 203 se abroga.66. Alineatul 3 al articolului 205 se abroga.67. Se reintroduce articolul 206 cu următorul cuprins:"Art. 206. - Expertul, precum şi cei solicitati să-şi exprime punctul de vedere potrivit art. 201 alin. 3 vor depune următorul jurământ: «Jur ca imi voi îndeplini cu cinste şi nepartinire însărcinarea încredinţată de instanţa de judecată. Asa să-mi ajute Dumnezeu!». Dispoziţiile art. 193 alin. 2-7 sunt aplicabile în mod corespunzător.Pentru depunerea jurământului ei vor fi chemaţi în camera de consiliu, îndată după numire, fără citarea părţilor. Instanţa va constata depunerea jurământului prin încheiere."68. Alineatele 2 şi 3 ale articolului 209 se abroga.69. Articolul 211 va avea următorul cuprins:"Art. 211. - Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie."70. Articolul 220 va avea următorul cuprins:"Art. 220. - Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele încheiate şi faptele săvârşite de el în aceasta calitate."71. Alineatul 1 al articolului 238 va avea următorul cuprins:"Încheierea instanţei este executorie şi poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor."72. Alineatul 1 al articolului 239 va avea următorul cuprins:"Orice persoană care are interes să constate de urgenta o anumită stare de fapt care ar putea sa înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor va putea cere instanţei în circumscripţia căreia urmează să se facă constatarea sa delege un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie să constate la faţa locului aceasta stare de fapt".73. La capitolul III al titlului III din Cartea a II-a, după articolul 241 se introduce secţiunea a III-a^1, intitulata "Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi", cu următorul cuprins:"SECŢIUNEA a III-a^1Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţiArt. 241^1. - Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie.Art. 241^2. - La prima zi de înfăţişare părţile pot conveni ca avocaţii care le asista şi le reprezintă sa administreze probele în cauza, potrivit dispoziţiilor prezentei secţiuni.Consimţământul pentru administrarea probelor, prevăzut la alin. 1, se va da de către părţi, personal sau prin mandatar cu împuternicire specială, în faţa instanţei, luându-se act despre aceasta în încheiere, sau prin înscris întocmit în faţa avocatului, care este obligat sa certifice consimţământul şi semnatura părţii pe care o asista sau o reprezintă. Dacă sunt mai multe părţi asistate de acelaşi avocat, consimţământul se va da de fiecare dintre ele separat.Totodată, fiecare parte este obligată sa declare ca pentru procedura din prezenta secţiune îşi alege domiciliul la avocatul care o reprezintă.Consimţământul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de către una dintre părţi.Art. 241^3. - În cazul reprezentării părţilor în condiţiile art. 241^2, şedinţele de judecată se pot desfăşura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaţilor, fiind admise şi părţile ori, când este cazul, mandatarii lor.Art. 241^4. - După constatarea valabilităţii consimţământului dat conform art. 241^2 instanţa:1. va rezolva excepţiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;2. va hotărî asupra cererilor de intervenţie formulate de părţi sau de terţe persoane, în condiţiile legii;3. va examina fiecare pretentie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecata, a întâmpinării şi a explicatiilor avocaţilor;4. va constata care din pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate;5. la cerere, va dispune, în condiţiile legii, măsuri asiguratorii, măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 114^1 alin. 6;6. va lua act de renunţarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia părţilor;7. va incuviinta probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului; dispoziţiile art. 168 sunt aplicabile;8. va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfăţişare.Când, potrivit legii, cererile arătate la alin. 1 pot fi formulate şi ulterior primei zile de înfăţişare, instanţa poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunoştinţa părţilor reprezentate prin avocat.Dispoziţiile art. 131 şi ale art. 138, cu excepţia celor de la pct. 4 al acestui din urma articol, sunt aplicabile.Partea care lipseşte nejustificat la termenul de încuviinţare a dovezilor va fi decăzută din dreptul de a mai propune şi administra orice dovada, cu excepţia celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de către cealaltă parte şi va putea combate aceste dovezi.Art. 241^5. - Pentru administrarea probelor de către avocaţi instanţa va stabili un termen de până la 6 luni, ţinând seama de volumul şi complexitatea acestora.Termenul prevăzut la alin. 1 va putea fi prelungit dacă în cursul administrării probelor:1. se invoca o excepţie sau un incident procedural asupra căruia, potrivit legii, instanţa trebuie să se pronunţe; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul necesar soluţionării excepţiei sau incidentului;2. a încetat, din orice cauza, contractul de asistenţa juridică dintre una din părţi şi avocatul sau; în acest caz, termenul se prelungeşte cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;3. una dintre părţi a decedat; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul în care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat părţii interesate pentru introducerea în proces a moştenitorilor;4. în orice alte cazuri în care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeşte cu perioada suspendării, dispoziţiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind însă aplicabile.Art. 241^6. - În cel mult 15 zile de la încuviinţarea probelor avocaţii părţilor vor prezenta instanţei programul de administrare a acestora, purtând semnatura avocaţilor, în care se vor arata locul şi data administrării fiecărei probe. Programul se încuviinţează de instanţa, în camera de consiliu, şi este obligatoriu pentru părţi şi avocaţii lor.În procesele prevăzute la art. 45 alin. 3 şi 4 programul încuviinţat potrivit alin. 1 va fi comunicat de îndată procurorului, în condiţiile art. 241^17.Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocaţi sau în orice alt loc convenit, dacă natura probei impune aceasta. Părţile, prin avocaţi, sunt obligate să-şi comunice înscrisurile şi orice alte acte, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnatura.Nerespectarea nejustificată a programului prevăzut la alin. 1 atrage decăderea părţii din dreptul de a mai administra proba respectiva.Dispoziţiile art. 170 sunt aplicabile.Art. 241^7. - Dacă în cursul administrării probelor una dintre părţi formulează o cerere, invoca o excepţie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanţa care, cu citarea celeilalte părţi, prin încheiere data în camera de consiliu, se va pronunţa de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată. Încheierea poate fi atacată numai o dată cu fondul procesului.Art. 241^8. - În cazul în care se dispune înfăţişarea unui înscris deţinut de o autoritate sau de o altă persoană, instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 175, va dispune solicitarea înscrisului şi, îndată ce acesta este depus la instanţa, comunicarea lui în copie fiecărui avocat.Art. 241^9. - Dacă una dintre părţi nu recunoaşte scrisul sau semnatura dintr-un înscris, avocatul părţii interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instanţei sa procedeze la verificarea de scripte.Art. 241^10. - Martorii vor fi ascultaţi, la locul şi data prevăzute în programul încuviinţat de instanţa, de către avocaţii părţilor, în condiţiile art. 192 şi 196, care se aplică în mod corespunzător. Ascultarea martorilor se face fără prestare de jurământ, punându-li-se însă în vedere ca, dacă nu vor spune adevărul, savarsesc infracţiunea de mărturie mincinoasă. Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisă.Martorii arătaţi la art. 195 vor fi ascultaţi numai de către instanţa.Art. 241^11. - Mărturia se va consemna întocmai de către o persoană convenită de părţi şi se va semna, pe fiecare pagina şi la sfârşitul ei, de către avocaţii părţilor, de cel ce a consemnat-o şi de martor, după ce acesta a luat cunoştinţa de cuprinsul consemnarii.Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviinţate prin semnatura celor arătaţi la alin. 1, sub sancţiunea de a nu fi luate în seama.Dacă mărturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisă. Atât stenograma, cat şi transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 şi depuse la dosar.Art. 241^12. - Părţile pot conveni ca declaraţiile martorilor să fie consemnate şi autentificate de un notar public. Dispoziţiile art. 241^10 sunt aplicabile.Art. 241^13. - În cazul în care este încuviinţată o expertiza, în programul administrării probelor părţile vor trece numele expertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum şi numele consilierilor fiecăreia dintre ele.Dacă părţile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanţei sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.Expertul este obligat să efectueze expertiza şi sa o predea avocaţilor părţilor, sub semnatura de primire, cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul fixat de instanţa potrivit art. 241^5. De asemenea, el are îndatorirea sa dea explicaţii avocaţilor şi părţilor, iar după fixarea termenului de judecată, să se conformeze dispoziţiilor art. 211 şi următoarele.Art. 241^14. - Dacă s-a dispus o cercetare la faţa locului, aceasta se va face de către instanţa potrivit dispoziţiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevăzut la art. 216 alin. 2 va fi întocmit în atâtea exemplare câte părţi sunt şi va fi înmânat avocaţilor acestora în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetării.Art. 241^15. - Când s-a încuviinţat chemarea la interogatoriu, instanţa va cita părţile, la termenul stabilit, în camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum şi de pe cel dispus şi primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi înmânate de îndată avocaţilor părţilor.Art. 241^16. - Instanţa, în condiţiile art. 241^7, va hotărî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.De asemenea, în condiţiile arătate la alin. 1, instanţa se va pronunţa cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare şi care nu puteau fi prevăzute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1 pct. 7.Art. 241^17. - După administrarea tuturor probelor încuviinţate de instanţa reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind susţinerea pretenţiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau le va inmana în mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte părţi din proces şi, când este cazul, Ministerului Public.După primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunică, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte părţi, precum şi, când este cazul, Ministerului Public.Art. 241^18. - Avocaţii părţilor vor alcătui pentru fiecare parte câte un dosar şi unul pentru instanţa, în care vor depune câte un exemplar al tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecărei probe.Dosarele prevăzute la alin. 1 vor fi numerotate, şnuruite şi vor purta semnatura avocaţilor părţilor pe fiecare pagina.Art. 241^19. - La expirarea termenului stabilit de instanţa potrivit art. 241^5 avocaţii părţilor vor prezenta împreună instanţei dosarul cauzei întocmit potrivit art. 241^18.Primind dosarul, instanţa va fixa termenul de judecată dat în cunoştinţa părţilor, care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanţa poate proceda la judecarea în fond a procesului, acordând părţilor cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat.Art. 241^20. - La termenul prevăzut de art. 241^19 alin. 2, dacă socoteşte necesar, instanţa va dispune, prin încheiere motivată, să fie administrate nemijlocit în faţa sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocaţi. În acest caz, pentru administrarea probelor instanţa va stabili termene scurte, în continuare, date în cunoştinţa părţilor.Pentru prezentarea în faţa instanţei martorii vor fi citaţi, de asemenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispoziţiile art. 89 alin. 1 şi ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.Art. 241^21. - Dispoziţiile secţiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile dacă în prezenta secţiune nu se prevede altfel.La cererea avocatului sau a părţii interesate instanţa poate lua măsura amenzii şi obligării la plata de despăgubiri, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 108^1-108^4.Art. 241^22. - Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile în mod corespunzător şi consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintă partea."74. Punctul 2 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:"2. prin interdicţie sau punere sub curatela a unei părţi până la numirea tutorelui sau curatorului;"75. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:"4. prin încetarea funcţiei tutorelui sau curatorului;"76. Punctul 5 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:"5. prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile."77. După articolul 244 se introduce articolul 244^1 cu următorul cuprins:"Art. 244^1. - Asupra suspendării judecării procesului instanţa, în toate cazurile, se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.Recursul se poate declara cat timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."78. Punctul 2 al articolului 245 va avea următorul cuprins:"2. prin cererea de redeschidere, facuta cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, după caz, a părţii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute de art. 243."79. Articolul 249 va avea următorul cuprins:"Art. 249. - Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifica un interes."80. Alineatul 1 al articolului 250 va avea următorul cuprins:"Cursul perimării este suspendat cat timp dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţa în cazurile prevăzute de art. 244, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de staruinta a părţilor în judecata."81. Articolul 252 va avea următorul cuprins:"Art. 252. - Perimarea se constata din oficiu sau la cererea părţii interesate. Preşedintele instanţei va cita de urgenta părţile şi va dispune ca grefa sa întocmească o dare de seama asupra actelor de procedura în legătură cu perimarea.Perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie, în camera de consiliu sau în şedinţa publică."82. Articolul 253 va avea următorul cuprins:"Art. 253. - Dacă instanţa constata ca perimarea nu a operat, pronunţa o încheiere, care poate fi atacată o dată cu fondul procesului.Hotărârea care constata perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare."83. Alineatul 1 al articolului 258 va avea următorul cuprins:"După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancţiunea nulităţii, de către judecători şi în care se va arata, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate."84. Alineatul 2 al articolului 260 va avea următorul cuprins:"Judecătorul care a luat parte la judecata este îndreptăţit să se pronunţe, chiar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanţei, afară de cazul când i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din funcţie. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea părţilor, pentru ca acestea sa pună din nou concluzii în faţa instanţei legal constituite."85. Alineatul 3 al articolului 261 va avea următorul cuprins:"Hotărârea se va comunică părţilor, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronunţarea hotărârii."86. Alineatul 2 al articolului 272 se abroga.87. Punctul 1 al articolului 278 va avea următorul cuprins:"1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;"88. Punctul 3 al articolului 278 va avea următorul cuprins:"3. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii, precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;"89. După punctul 3 al articolului 278 se introduce punctul 3^1 cu următorul cuprins:"3^1. despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii, dacă despăgubirile s-au acordat sub forma de prestaţii băneşti periodice;"90. Alineatele 3, 4 şi 5 ale articolului 280 vor avea următorul cuprins:"Cererea de suspendare se va judeca de instanţa de apel. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.Suspendarea va putea fi încuviinţată numai cu dare de cauţiune, al carei cuantum îl va fixa instanţa.Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţa preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. 4."91. Secţiunea a VI-a a capitolului IV din titlul III al Cărţii a II-a se va intitula "Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii" şi va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA a VI-aÎndreptarea, lămurirea şi completarea hotărâriiArt. 281. - Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.Instanţa se pronunţa prin încheiere data în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte ca este necesar sa dea anumite lămuriri.În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.Art. 281^1. - În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea sa lamureasca dispozitivul sau sa înlăture dispoziţiile potrivnice. Cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru declararea, după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri.Instanţa va rezolva cererea de urgenta, prin încheiere data în camera de consiliu, cu citarea părţilor.Încheierea se va ataşa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cat şi în dosarul de hotărâri al instanţei.Art. 281^2. - Dacă prin hotărârea data instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.Cererea se soluţionează de urgenta, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducatorilor, interpreţilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.Art. 281^3. - Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 281^1, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 281^2 sunt supuse aceloraşi cai de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea.Părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii."92. Titlul IV "Căile ordinare de atac" din Cartea a II-a se va intitula "Apelul".93. Secţiunea I "Termenul şi formele apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul I "Termenul şi formele apelului" din titlul IV.94. După articolul 282 se introduce articolul 282^1 cu următorul cuprins:"Art. 282^1. - Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în prima instanţa în cererile introduse pe cale principala privind pensii de întreţinere, obligaţii de plată a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, acţiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.Hotărârile instanţelor judecătoreşti prin care se soluţionează plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel."95. După alineatul 4 al articolului 284 se introduce alineatul 5 cu următorul cuprins:"Apelul declarat în termen suspenda executarea hotărârii de prima instanţa, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege."96. Alineatele 1 şi 2 ale articolului 289 vor avea următorul cuprins:"Preşedintele instanţei de apel, îndată ce primeşte dosarul, va fixa termen de înfăţişare, potrivit dispoziţiilor art. 114^1, şi va dispune citarea părţilor.Totodată, preşedintele va dispune să se comunice intimatului, o dată cu citaţia, o copie de pe cererea şi de pe motivele de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate şi care nu au fost înfăţişate la prima instanţa, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata."97. Articolul 291 va avea următorul cuprins:"Art. 291. - În cazul când intimatul nu a primit, în termenul prevăzut de art. 114^1, comunicarea motivelor de apel şi a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de înfăţişare, un termen înăuntrul căruia să depună la dosar întâmpinare.Dacă intimatul lipseşte la prima zi de înfăţişare şi instanţa constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amânarea cauzei şi efectuarea comunicării, iar dacă motivele nu au fost comunicate în termen, instanţa va dispune amânarea cauzei, cu îndeplinirea cerinţelor art. 114^1 alin. 3."98. Articolul 292 va avea următorul cuprins:"Art. 292. - Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât de cele invocate la prima instanţa sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanţa de apel poate incuviinta şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.În cazul în care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţa."99. Se reintroduce articolul 293 cu următorul cuprins:"Art. 293. - Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa adere la apelul făcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care să tinda la schimbarea hotărârii primei instanţe. Cererea se poate face până la prima zi de înfăţişare.Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevăzută la alin. 1 rămâne fără efecte. Cu toate acestea, dacă aderarea s-a făcut înăuntrul termenului de apel, ea se considera apel principal."100. După articolul 293 se introduce articolul 293^1 cu următorul cuprins:"Art. 293^1. - În caz de coparticipare procesuala, precum şi atunci când la prima instanţa au intervenit terţe persoane în proces, intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa declare apel împotriva altui intimaţi sau unei persoane care a figurat în prima instanţa şi care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urma ar fi de natura sa producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces. Dispoziţiile art. 293 se aplică în mod corespunzător."101. Secţiunea a II-a "Judecarea apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul II "Judecarea apelului" din titlul IV.102. Articolul 295 va avea următorul cuprins:"Art. 295. - Instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţa. Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu.Instanţa va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţa, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 292, dacă considera ca sunt necesare pentru soluţionarea cauzei."103. Articolul 296 va avea următorul cuprins:"Art. 296. - Instanţa de apel poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată. Apelantului nu i se poate însă crea în propria cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată, afară de cazul în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 293 sau 293^1."104. Articolul 297 va avea următorul cuprins:"Art. 297. - În cazul în care prima instanţa s-a declarat necompetentă ori a respins sau a anulat cererea de chemare în judecata fără a intră în cercetarea fondului şi instanţa de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelata, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotărâre definitivă.Dacă prima instanţa s-a declarat competenţa şi instanţa de apel stabileşte ca a fost necompetentă, anuland hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent, afară de cazul când constata propria sa competenţa. În acest caz, precum şi atunci când exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţa a judecat în fond, instanţa de apel, anuland în tot sau în parte procedura urmată şi hotărârea pronunţată, va retine procesul spre judecare."105. Articolul 298 va avea următorul cuprins:"Art. 298. - Dispoziţiile de procedura privind judecata în prima instanţa se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu."106. Capitolul II "Recursul" al titlului IV "Căile ordinare de atac" din Cartea a II-a va deveni capitolul I "Recursul" al titlului V "Căile extraordinare de atac" din Cartea a II-a.107. Alineatul 3 al articolului 300 va avea următorul cuprins:"Suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părţilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător."108. Alineatul 4 al articolului 300 se abroga.109. Alineatul 5 al articolului 300 va avea următorul cuprins:"Pentru motive temeinice instanţa poate reveni asupra suspendării acordate, dispoziţiile alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător. Cauţiunea se eliberează recurentului de îndată, dacă intimatul declara în mod expres că nu urmăreşte obligarea recurentului la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate în urma exercitării recursului."110. Partea introductivă a articolului 304 va avea următorul cuprins:"Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere:"111. Punctul 6 al articolului 304 va avea următorul cuprins:"6. dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut."112. Punctul 11 al articolului 304 se abroga.113. Alineatul 2 al articolului 308 va avea următorul cuprins:"Intimatul este obligat să depună întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată."114. Alineatul 3 al articolului 308 va avea următorul cuprins:"După fixarea termenului de judecată preşedintele completului va întocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului în acest scop. La Curtea Suprema de Justiţie raportul poate fi întocmit şi de un magistrat-asistent."115. Alineatul 4 al articolului 308 va avea următorul cuprins:"Raportorul va verifica dacă recursul îndeplineşte cerinţele de forma, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute de art. 304 şi va arata poziţia jurisprudenţei şi a doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea data prin hotărârea atacată."116. Articolul 312 va avea următorul cuprins:"Art. 312. - Instanţa poate admite recursul, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată poate fi modificată sau casată, în tot sau în parte.Modificarea hotărârii atacate se pronunţa pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 şi 10, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanţa de recurs va casa în întregime hotărârea atacată, pentru a se asigura o judecata unitară.În caz de casare, curţile de apel şi tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situaţie în care se pronunţa o singura decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.Cu toate acestea, în cazul în care instanţa a carei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intră în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost regulat citata atât la administrarea probelor, cat şi la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată sau altei instanţe de acelaşi grad.În caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanţa va trimite dosarul spre judecare instanţei judecătoreşti competente sau organului cu activitate jurisdicţională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.Dacă instanţa de recurs constata ca ea însăşi era competenţa să soluţioneze pricina în prima instanţa sau în apel, va casa hotărârea recurată şi va soluţiona cauza potrivit competentei sale."117. Alineatul 1 al articolului 315 va avea următorul cuprins:"În caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului."118. La articolul 315, după alineatul 3 se introduce un alineat, care devine alineatul 4, cu următorul cuprins:"La judecarea recursului, precum şi la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanţa de recurs, dispoziţiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzător."119. Capitolul I "Contestaţia în anulare" din titlul V "Căile extraordinare de atac" al Cărţii a II-a devine capitolul I^1 "Contestaţia în anulare" al titlului V al Cărţii a II-a.120. Partea introductivă a alineatului 1 al articolului 317 va avea următorul cuprins:"Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:"121. Alineatul 2 al articolului 318 se abroga.122. Alineatul 2 al articolului 320 va avea următorul cuprins:"Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată."123. Punctul 4 al articolului 322 va avea următorul cuprins:"4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricina sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecaţii. În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentala, asupra existenţei sau inexistentei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel invinuit de săvârşirea infracţiunii;"124. Punctul 5 al articolului 322 va avea următorul cuprins:"5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere;"125. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 324 va avea următorul cuprins:"3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţa de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţa de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;"126. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 324 va avea următorul cuprins:"4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invoca ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţa de hotărârea desfiintata sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere;"127. Articolul 325 va avea următorul cuprins:"Art. 325. - Instanţa poate suspenda executarea hotărârii a carei revizuire se cere, sub condiţia dării unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător."128. Alineatul 2 al articolului 326 va avea următorul cuprins:"Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată."129. După alineatul 2 al articolului 326 se introduce un alineat, care devine alineatul 3, cu următorul cuprins:"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază."130. Articolul 329 va avea următorul cuprins:"Art. 329. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, sa ceara Curţii Supreme de Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.Deciziile prin care se soluţionează sesizările se pronunţa de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Soluţiile se pronunţa în interesul legii şi nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate."131. Articolul 330 va avea următorul cuprins:"Art. 330. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Suprema de Justiţie, hotărârile judecătoreşti irevocabile pentru următoarele motive:1. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;2. când s-a produs o încălcare esenţială a legii, ce a determinat o soluţionare gresita a cauzei pe fond, printr-o hotărâre rămasă irevocabilă, în urma epuizarii căilor de atac prevăzute de lege;3. când s-au săvârşit infracţiuni de către judecători în legătură cu hotărârea pronunţată;4. când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale şi faptul ca partea, potrivit legii române, poate obţine o reparatie, cel puţin parţială, prin anularea hotărârii pronunţate de o instanţa română."132. Articolul 330^1 va avea următorul cuprins:"Art. 330^1. - În cazurile prevăzute de art. 330 alin. 1 pct. 1 şi 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.Pentru motivul prevăzut la art. 330 alin. 1 pct. 3, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.În cazul prevăzut de art. 330 alin. 1 pct. 4, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data comunicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului către statul român."133. Articolul 330^2 va avea următorul cuprins:"Art. 330^2. - După introducerea recursului în anulare, la cererea părţii interesate, instanţa poate să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. Cauţiunea este obligatorie şi va fi stabilită de către instanţa. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Cererea de suspendare se poate soluţiona şi înainte de primul termen de judecată, în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi concluziile procurorului."134. Alineatul 2 al articolului 330^3 va avea următorul cuprins:"Judecata recursului în anulare se face de urgenta şi cu precădere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs şi pune concluzii."135. Alineatul 3 al articolului 339 va avea următorul cuprins:"Apelul împotriva încheierii date de preşedintele judecătoriei se judeca de tribunal, iar apelul împotriva încheierii date de preşedintele tribunalului sau al curţii de apel se judeca de completul instanţei respective."136. Alineatul 3 al articolului 365 va avea următorul cuprins:"Instanţa judecătorească va putea suspenda executarea hotărârii arbitrale atacate cu acţiune în anulare numai după depunerea unei cauţiuni fixate de ea. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător."137. La capitolul I din Cartea a V-a se introduce secţiunea I, intitulata "Scopul şi obiectul executării silite", cu următorul cuprins:"SECŢIUNEA IScopul şi obiectul executării siliteArt. 371^1. - Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.În cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă legea nu prevede altfel.Executarea silită are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.Art. 371^2. - Pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect consta în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege.În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.Art. 371^3. - Veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmaribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.Art. 371^4. - Creditorul şi debitorul pot conveni, în tot cursul executării silite, ca aceasta să se efectueze numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.De asemenea, ei pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă, în tot sau în parte, prin buna învoiala.Art. 371^5. - Executarea silită încetează dacă: a) s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor; b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea de obligaţie ce a fost executată; c) creditorul a renunţat la executare; d) a fost desfiinţat titlul executoriu.Art. 371^6. - În cazurile prevăzute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, dacă se indica bunuri ce pot fi urmărite potrivit legii.Reluarea executării silite poate fi cerută şi asupra aceluiaşi bun, dacă acesta este un imobil. În acest caz, atât timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executării silite, nu se va putea dispune radierea somaţiei înscrise potrivit dispoziţiilor art. 497 alin. 2.Art. 371^7. - Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este obligată sa avanseze cheltuielile necesare în acest scop.Pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de către creditor.Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.Art. 371^8. - Depunerea sau consemnarea oricărei sume în scopul participării la desfăşurarea, potrivit legii, a executării silite, cum sunt sumele cu titlu de cauţiune ori de preţ al bunurilor supuse vânzării, se face numai la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia instanţei de executare sau a executorului judecătoresc."138. Secţiunea I din capitolul I al Cărţii a V-a devine secţiunea I^1 şi se va intitula:"SECŢIUNEA I^1Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu"139. Articolul 372 va avea următorul cuprins:"Art. 372. - Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."140. Articolul 373 va avea următorul cuprins:"Art. 373. - Hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se executa de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se afla acestea. Dacă bunurile urmaribile se afla în circumscripţiile mai multor judecătorii, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afară cazurilor în care legea dispune altfel."141. După articolul 373 se introduc articolele 373^1, 373^2, 373^3 şi 373^4 cu următorul cuprins:"Art. 373^1. - Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va inainta, în copie, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu.Instanţa încuviinţează executarea silită prin încheiere data în camera de consiliu, fără citarea părţilor.După încuviinţarea cererii instanţa va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.Art. 373^2. - În cazurile prevăzute de lege, precum şi atunci când executorul judecătoresc considera necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, după caz, sunt obligaţi să-i acorde concursul la îndeplinirea efectivă a executării silite.La cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au datoria sa dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării.De asemenea, la cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc instituţiile, băncile şi orice alte persoane sunt obligate să-i comunice de îndată, în scris, datele şi informaţiile necesare realizării executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a părţii interesate instanţa de executare poate lua măsurile prevăzute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) şi de art. 108^3.Instanţa de executare şi executorul judecătoresc sunt obligaţi să asigure secretul informaţiilor primite, dacă legea nu prevede altfel.Art. 373^3. - Încheierea prin care preşedintele instanţei judecătoreşti respinge cererea de investire cu formula executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris, în cazurile prevăzute de lege, poate fi atacată cu recurs de către creditor. Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare, pentru creditorul prezent, şi de la comunicare, pentru cel lipsa.Dacă se refuza emiterea titlului executoriu de către alte organe competente potrivit legii şi dacă legea specială nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoştinţa de refuz.Art. 373^4. - Când privitor la aceleaşi bunuri se efectuează mai multe executări silite, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea să le reunească, dispunând să se facă o singura executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea, chiar dacă ele au fost pornite de organe de executare diferite, în afară de cazul în care legea prevede altfel.Instanţa se va pronunţa prin încheiere şi asupra cheltuielilor de executare.Desistarea, după conexare, a oricăruia dintre creditorii urmăritori nu va putea sa împiedice continuarea executării de la actul de executare cel mai înaintat."142. Alineatul 1 al articolului 374 va avea următorul cuprins:"Nici o hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri prevăzute de lege, care se executa fără formula executorie."143. Alineatul 1 al articolului 377 va avea următorul cuprins:"Sunt hotărâri definitive:1. hotărârile date în prima instanţa, potrivit legii, fără drept de apel;2. hotărârile date în prima instanţa care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacă judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsă sau anulată;3. hotărârile date în apel;4. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel."144. Alineatul 1 al articolului 379 va avea următorul cuprins:"Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanta certa, lichidă şi exigibilă."145. După articolul 379 se introduce articolul 379^1 cu următorul cuprins:"Art. 379^1. - În cazul în care s-a desfiinţat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiinţate de drept. Dispoziţiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile."146. Articolul 380 se abroga.147. După articolul 384 se introduce articolul 384^1 cu următorul cuprins:"Art. 384^1. - În vederea executării unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane, precum şi în orice alte locuri, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, cu forta publică.În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, la cererea executorului judecătoresc, instanţa de executare va autoriza, prin hotărâre, intrarea în locurile menţionate la alin. 1. Instanţa se pronunţa de urgenta în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin hotărâre irevocabilă şi executorie."148. Alineatul 1 al articolului 385 va avea următorul cuprins:"Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 şi după ora 20,00."149. Articolul 386 va avea următorul cuprins:"Art. 386. - Executarea silită nu se va putea face la alte ore decât cele menţionate şi nici în zilele nelucrătoare stabilite potrivit legii, afară de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviinţată de preşedintele instanţei de executare."150. Articolul 387 va avea următorul cuprins:"Art. 387. - În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunică debitorului o somaţie care va cuprinde următoarele:1. denumirea şi sediul organului de executare;2. data emiterii somaţiei şi numărul dosarului de executare;3. numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului;4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită;5. termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia;6. semnatura şi ştampila organului de executare. Dacă în termenul arătat în somaţie debitorul nu-şi executa de bunăvoie obligaţia, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită."151. Articolul 388 va avea următorul cuprins:"Art. 388. - Pentru toate actele de executare pe care le efectuează, executorul judecătoresc este obligat sa încheie procese-verbale care vor cuprinde următoarele menţiuni:1. denumirea şi sediul organului de executare;2. numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal;3. data întocmirii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare;4. titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;5. numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului urmăritor;6. locul, data şi ora efectuării actului de executare;7. măsurile luate de executor sau constatările acestuia;8. consemnarea explicatiilor şi obiectiunilor participanţilor la executare;9. alte menţiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;10. menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal;11. menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta;12. semnatura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare;13. ştampila executorului judecătoresc.Menţiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 şi 13 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."152. Articolul 390 va avea următorul cuprins:"Art. 390. - Dispoziţiile art. 387 şi 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie.De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somaţia, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382."153. Articolul 391 va avea următorul cuprins:"Art. 391. - Încălcarea dispoziţiilor art. 384, 385, 387 şi 389 atrage anularea executării."154. Secţiunea a IV-a "Pentru primirea cauţiunii" din capitolul I al Cărţii a V-a se va intitula:"SECŢIUNEA a IV-aDespre cauţiuni"155. Articolul 394 va avea următorul cuprins:"Art. 394. - Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului şi instanţa va hotărî de urgenta."156. Secţiunea a VI-a din capitolul I al Cărţii a V-a va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA a VI-aContestaţia la executareArt. 399. - Împotriva executării silite insesi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuza sa îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac.Art. 400. - Contestaţia se introduce la instanţa de executare.Contestaţia privind lămurirea intelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se executa. Dacă o asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.Art. 400^1. - Împărţirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării contestaţiei la executare.Art. 401. - Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţa de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;