LEGE nr. 167 din 3 august 1929pentru organizarea administraţiunii locale*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 3 august 1929



     Notă
    ──────────
    *) A se vedea şi Decretul nr. 4.036 din 7 Decemvrie 1929, publicat în "Monitorul Oficial" Nr. 274 din 9 Decemvrie 1929, cu rectificările "M.O." Nr. 281, 283, 285, 286, 287, 290 şi 291/929, privitor la împărţirea teritorială a ţării.
    ──────────    (Decret de promulgare Nr. 2.712 din 29 Iulie 1929.)  +  Titlul I Împărţirea administrativă a teritoriului  +  Articolul 1Teritoriul României se împarte, din punct de vedere administrativ, în judeţe şi judeţele în comune.Judeţele sunt subdivizate în plăşi.Comunele pot fi subdivizate în sectoare, în condiţiunile stabilite în legea de faţă.Judeţele, comunele şi sectoarele comunale sunt persoane juridice.Asociaţiunile mai multor judeţe sau comune sunt constituite în condiţiunile şi după normele prescrise de această lege.  +  Articolul 2Limitele comunelor şi judeţelor sunt stabilite de lege.Nici o modificare teritorială a judeţelor sau comunelor nu se poate face decât în condiţiunile şi în conformitate cu normele stabilite în legea de faţă.  +  Titlul II Comuna  +  Capitolul I Principii generale  +  Articolul 3Comunele se împart în comune urbane şi rurale.  +  Articolul 4Comunele urbane sunt centrele de populaţie, declarate astfel de lege.Ele se împart în oraşe şi municipii.Oraşele sunt acele comune urbane cari au mai puţin de 50.000 locuitori şi nu sunt clasificate de lege municipiiMunicipiile sunt comunele urbane cari au peste 50.000 locuitori, sau sunt declarate astfel de lege pe temeiul importanţei lor economice sau culturale.Comunele declarate prin legea specială, ca staţiuni balneoclimaterice pot obţine recunoaşterea de comune urbane prin iniţiativa consiliului respectiv, având aprobarea comitetului local de revizuire şi confirmarea directorului ministerial.  +  Articolul 5Comunele rurale sunt unităţi administrative, având o populaţie de minimum 10.000 locuitori, formate din unul sau mai multe sate - centre naturale de populaţiune - afară de acele cari au fost declarate de lege comune urbane.  +  Articolul 6Satele cari fac parte dintr'o comună rurală sunt considerate, din punct de vedere administrativ, ca sectoare ale acelei comune.Aceste sate sunt de două categorii: sate mici cu o populaţiune până la 600 locuitori şi sate mari cu o populaţiune care întrece acest număr de locuitori.Ele au organizaţia prescrisă de această lege.  +  Articolul 7Satele şi comunele rurale situate la o depărtare de cel mult 3 kilometri dela marginea, municipiilor sau a oraşelor, iar în jurul Bucureştiului toate satele şi comunele rurale arătate în legea specială pot fi declarate comune suburbane, în condiţiunile şi după normele stabilite în legea de faţă.  +  Articolul 8Comunele urbane se pot subîmpărţi şi ele în sectoare, prin hotărîrea consiliului comunal, cu aprobarea directorului ministerial.  +  Articolul 9Satele şi comunele nu pot avea decât un singur nume oficial, potrivit dispoziţiunilor legii.Schimbarea numelui nu se poate face decât prin încuviinţarea Consiliului de Miniştri, după referatul Ministerului de Interne şi cu avizul autorităţii tutelare respective.  +  Capitolul II Dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei  +  Articolul 10Fiecare locuitor al ţării, fără deosebire de vârstă, sex, naţionalitate sau confesiune, trebuie să fie membru al unei comune şi să participe la sarcinile ei.Calitatea de membru au unei comune rurale alcătuite din mai multe sate este dobândită de drept pentru membrii fiecăruia din satele cari compun comuna.Cetăţenii români se pot strămuta dintr'o, comună în alta, fără nici o învoire prealabilă.Ei sunt însă datori să facă cunoscut autorităţilor comunale, respective strămutarea lor.  +  Articolul 11Străinii nu se vor putea stabili într'o comună înainte de a îndeplini formalităţile prevăzute în legea specială.Locuinţa vremelnică sau de scurtă durată într'o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine şi siguranţă.  +  Articolul 12La punerea în aplicare a legii de faţă sunt socotiţi ca având calitatea de membri ai comunei: a) Toţi cei înscrişi în listele electorale comunale, precum şi soţiile lor şi copii cari locuesc cu părinţii.Acei cari deşi nu se află înscrişi în listele electorale, pot dovedi că au fost înscrişi în trecut sau au fost omişi pe nedrept, vor fi recunoscuţi ca membri ai comunei; b) Toţi cetăţenii aşezaţi de un an în comună şi cari vor face cerere prin care reclamă calitatea de membri ai comunei şi au contribuit, la sarcinele comunale.  +  Articolul 13Cetăţeanul care ar dori pe viitor să capete calitatea de membru al unei comune, trebuie să adreseze cererea la autoritatea comunală respetivă sau la autoritatea sătească, pentru comunele rurale alcătuite din mai multe sate.Pentru a dobândi calitatea de membru al comunei, solicitatorul trebuie să întrunească următoarele condiţiuni: a) Să fi avut un domiciliu real de cel puţin nu an în comună; b) Să, fi contribuit la sarcinele comunale.Funcţionarii publici ai Statului, judeţului, comunei şi satului sunt de drept membri ai comunei unde îşi îndeplinesc funcţiunea.Comuna poate refuza acordarea calităţii de membru persoanelor cari au suferit o pedeapsă infamantă în trecut sau cari nu au un mijloc cunoscut de a-şi câştiga traiul.  +  Articolul 14Calitatea de membru al comunei se pierde prin părăsirea comunei, fără intenţia de revenire, prin dobândirea calităţii de membru în altă comună şi în toate cazurile în cari după dreptul comun se pierde un domiciliu legal.Cei interesaţi pot oricând ataca hotărîrile autorităţilor comunale sau săteşti relative la dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei, pe căile prevăzute în această lege.Un regulament special va desvolta şi va preciza dispoziţiunile relative la procedura prescrisă pentru dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei, precum şi pentru revizuirea, aprobarea sau infirmarea hotărîrilor autorităţilor comunale şi săteşti respective.  +  Articolul 15Cetăţenii cari au dobândit calitatea de membri ai comunei sunt de drept trecuţi, atât în listele electorale pentru alegerea autorităţilor comunale, cât şi în listele electorale pentru alegerea consiliilor judeţene şi alegerile pentru Cameră şi Senat, dacă întrunesc condiţiile legale.  +  Articolul 16Numai membrii comunei au dreptul, la asistenţa comunală; ei se bucură cu preferinţă de avantajele acordate de comună locuitorilor ei.  +  Articolul 17Toţi membrii comunei vor primi dela autoritatea comunală un carnet de identitate în care vor fi arătate: domiciliul cetăţeanului şi semnalmentele lui.Carnetul va cuprinde şi cărţile de alegător la sat, comună, judeţ, Cameră şi Senat, valabile pe un period de cinci ani, în care caz va fi ataşată fotografia - obligator la oraşe, facultativ la sate.  +  Capitolul III Teritoriul comunei  +  Articolul 18Orice teritoriu din cuprinsul ţării trebuie să aparţină unei comune.Comuna îşi exercită autoritatea sa asupra întregului teritoriu ce-i aparţine.În comunele rurale alcătuite din mai multe sate, teritoriul comunei va fi subîmpărţit între sate, după un vot al consiliului comunal, aprobat de delegaţia consiliului judeţean.  +  Articolul 19Pentru modificarea teritoriului unei comune sunt necesare voturile adunărilor sau ale consiliilor săteşti şi ale consiliilor comunale respective, aprobate de consiliul judeţean, când modificarea priveşte comunele din acelaş judeţ.Pentru municipiu sau când comunele se află în judeţe învecinate, aprobarea încheierilor consiliilor comunale cade în sarcina directorului ministerial, iar când ele se află în judeţe învecinate, însă fac parte din directorate ministeriale deosebite, încheierile consiliilor comunale sunt supuse aprobării Ministerului de Interne.  +  Articolul 20Toate modificările aduse teritoriilor comunale trebuiesc comunicate Ministerului de Interne, care le aduce la cunoştinţă tuturor ministerelor.  +  Capitolul IV Organizarea comunelor  +  Partea I Comuna ruralăSECŢIA IOrganizaţia administraţiunii ruraleA. Comunele rurale formate din mai multe sate. Compunerea şi competinţa  +  Articolul 21Populaţia totală a satelor cari formează împreună o comună rurală trebuie să fie de cel puţin 10.000 locuitori.În cazuri când, fie din cauza depărtării, nu este cu putinţă de a forma o comună cu acest număr de locuitori, fie că anumite sate se află într'o situaţie specială, dispunând de mijloace îndestulătoare pentru a fi în măsură de a satisface toate trebuinţele unei administraţiuni comunale independente, se pot constitui comune rurale şi cu un număr mai mic de locuitori, dintr'un singur sat sau din mai multe sate, pe temeiul hotărîrii consiliului judeţean, aprobate de directoratul ministerial.  +  Articolul 22Competinţa administraţiunii comunale rurale se întinde asupra tuturor chestiunilor de interes local, în conformitate cu legea de faţă şi legile speciale, colaborând sau completând şi acţiunea ministerelor, în raza satelor sau comunelor şi în deosebi pentru:1. Administraţiunea capitalurilor şi altor averi comunale.2. Încurajarea şi sprijinul muncii productive în agricultură, industrie şi comerţ; organizarea societăţilor cooperative de cumpărări şi de desfacerea produselor locale, ca şi a cooperativelor de consum; organizarea expoziţiunilor de animale domestice şi de produse agricole şi industriale locale; îngrijirea de ameliorarea vitelor, achiziţia de tauri şi armăsari de reproducţie, pentru a fi puşi la dispoziţia gospodăriilor locale; întemeierea de magazii şi depozite pentru maşini şi unelte agricole, seminţe, îngrăşăminte, etc.; întemeierea de ferme, model şi câmpuri de experienţă; înfiinţarea de premii de încurajare pentru crescătorii de vite, pentru agricultori, meseriaşi.3. Îngrijirea de instrucţia publică: întemeierea şi întreţinerea de şcoli, organizarea cursurilor pentru adulţi, în conformitate cu legile ministerelor respective, în ceeace priveşte corpul profesoral şi programele de studii, creearea de biblioteci, librării. Comuna va da concursul şi pentru întreţinerea şi conservarea monumentelor istorice ce se află pe teritoriul ei.4. Îngrijirea de sănătatea publică, întemeierea şi întreţinerea de spitaluri, infirmerii, ameliorarea condiţiunilor sanitare şi lupta împotriva epidemiilor.5. Îngrijirea de invalizi; întemeierea şi întreţinerea instituţiunilor de binefacere, aziluri, orfelinate.6. Măsuri împotriva epizotiilor, angajarea de veterinari în serviciile obştei, întemeierea de abatorii.7. Măsuri pentru paza şi apărarea ogoarelor, fâneţelor, izlazurilor, pădurilor, grădinilor, viilor, lupta împotriva insectelor şi animalelor vătămătoare;8. Protecţiunea muncitorilor, inspecţia locuinţelor destinate muncitorilor salariaţi, organizarea burselor muncii, sprijinul instituţiunilor de arbitraj, conform legilor.9. Organizarea ajutorului juridic pentru populaţia lipsită de mijloace, întemeierea biurourilor de consultaţiuni juridice şi de acte de notariat, conform legii de organizare a corpului de advocaţi.10. Organizarea creditului popular pentru agricultori şi meseriaşi.11. Lucrări de irigaţie, drenaj, secarea mlaştinelor, împădurirea pentru întărirea malurilor.12. Lucrări de edilitate şi sistematizarea satelor, pavarea străzilor, împietruirea drumurilor comunale, aprovizionarea cu apă, luminat, canalizare, grădini publice, eleşteie, fântâni, izvoare.13. Aprovizionarea cu alimente şi obiecte de prima necesitate, ajutorarea populaţiei pentru însămânţarea ogoarelor şi pentru hrană în caz de recoltă insuficientă, măsuri împotriva scumpetei, creearea în acest scop de depozite, prăvălii, brutării.14. Îngrijirea de încassarea regulată a impozitelor şi o bună gestiune financiară a satelor cari fac parte din comună.15. Iniţiativa şi intervenţia înaintea autorităţilor superioare pentru chestiunile de interes pur local.  +  Articolul 23Pentru satisfacerea trebuinţelor specificate în articolul precedent, comunele rurale se pot asocia între ele, în măsura în care vor crede necesar, în conformitate cu legile şi regulamentele în fiinţă, pentru a întreprinde lucrări şi a organiza servicii pentru cari mijloacele lor nu ar fi îndestulătoare.B. Organele comunei rurale  +  Articolul 24Administraţia comunelor rurale este încredinţată unui consiliu comunal ca organ deliberativ şi primarului comunal şi delegaţiunii consiliului comunal ca organe executive.Alegerea şi constituirea acestor organe diferă în comunele rurale formate din mai multe sate şi în comunele rurale constituite dintr'un singur sat, în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos:I. Administraţiunea comunelor rurale formate din mai multe sate a) Compunerea şi atribuţiunile consiliului  +  Articolul 25Consiliul comunal rural în comunele formate din mai multe sate este alcătuit din consilierii aleşi prin sufragiul universal, direct şi secret, cu reprezentarea minorităţii, în conformitate cu dispoziţiunile acestei legi şi din toţi primarii săteşti din cuprinsul comunei sau din înlocuitorii lor.Numărul de consilieri aleşi se stabileşte în proporţie de un consilier la o mie de locuitori.Pentru alegerea lor, satele cari compun comuna rurală sunt grupate în circumscripţii electorale şi fiecare alege câte 3 consilieri.Dacă numărul de consilieri rezultat din proporţia stabilită nu ar fi divizibil cu trei, el se completează cu 1 sau 2.Numărul minim al membrilor din consiliu trebuie să fie de şase consilieri. În cazul când numărul locuitorilor nu va putea da acest minimum, diferenţa se va completa cu noui consilieri.Consiliul comunal se alege pe termen de 5 ani.Mandatul consilierilor comunelor rurale este gratuit.  +  Articolul 26Atribuţiunile consiliului comunal rural sunt:1. Alegerea primarului şi a delegaţiunii consiliului, precum şi numirea notarului, cassierului şi a altor slujbaşi din serviciile comunale, în conformitate cu prescripţiunile legii de faţă.Totodată consiliul hotărăşte şi retribuţia ce li se cuvine.2. Îndrumarea organelor executive şi elaborarea de instrucţiuni pentru acestea.3. Votarea, bugetului comunal şi regularea socotelilor.4. Aprobarea contribuţiunilor şi taxelor de administraţiune comunală şi stabilirea prestaţiunilor în natură în folosul ei, în conformitate cu legile în vigoare.5. Votarea contribuţiunilor şi taxelor de administraţiune ale satelor cari compun comuna.6. Stabilirea regulelor pentru administrarea capitalurilor şi a averilor comunale şi pentru conducerea serviciilor comunale, precum şi instituţiunilor şi tuturor stabilimentelor de interes public create de administraţia comunală sau dependinţe de ea.7. Dobândirea şi înstrăinarea bunurilor imobiliare.8. Formarea fondurilor speciale, pentru diferite trebuinţe ale comunei.9. Contractarea împrumuturilor pentru lucrările şi întreprinderile comunale.10. Intentarea, acţiunilor în justiţie, şi autorizarea organelor comunei de a o reprezenta, înaintea instanţelor judecătoreşti.11. Controlul gestiunii primarului comunal şi a delegaţiunii consiliului comunal; exerciţiul autorităţii tutelare asupra satelor cari compun comuna şi supravegherea gestiunii acestora.12. Încheierile asupra tuturor chestiunilor propuse deliberărilor sale de către autorităţile superioare.13. Iniţiative şi eventuale intervenţii la autorităţile superioare în toate chestiunile cari privesc interesele şi trebuinţele locale. b) Constituirea consiliului  +  Articolul 27Dispoziţiunile din partea III-a şi a IV-a şi ale secţiei I-a şi a II-a din partea VII-a ale capitolului IV relativ la constituirea şi funcţionarea consiliilor comunale şi a delegaţiilor consiliilor din comunele urbane se aplică şi consiliilor comunale rurale formate din mai multe sate cu preciziunile din articolele următoare.  +  Articolul 28Dacă n'au fost contestaţii asupra alegerilor sau dacă ele au fost găsite neîntemeiate, consiliile comunale rurale se convoacă de prefectul judeţului pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate.Consilierii noui aleşi vor depune în prezenţa prefectului sau a pretorului delegat de el jurământul cerut de art. 85.Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depune jurământul.Consiliul comunal se întruneşte de drept, dacă nu a fost convocat, în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiunilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se puteau face contestaţiunile.După depunerea jurământului, consiliul prezidat de primarul satului în care se află reşedinţa comunei, sau în lipsă, de cel mai în vârstă dintre membri săi, alege cu majoritate de voturi pe primarul comunal şi pe cei doi membri în delegaţiunea consiliului.Cei aleşi nu pot fi între ei rude până la al patrulea grad.Alegerea se face pentru toată durata consiliului.  +  Articolul 29Pentru verificarea, gestiunii administraţiunii comunale, consiliul alege din sânul său, îndată după constituire pe termen de un an, o comisiune specială de verificare, compusă din trei membri, cari va prezenta consiliului, la sfârşitul exerciţiului bugetar, un raport şi va inspecta cassa şi serviciile, ori de câte ori va crede necesar, sau ori de câte ori va fi însărcinată de consiliu.Consiliul comunal, pentru o mai bună administraţie, se va putea împărţi în comisiuni cu însărcinări speciale de gospodărie locală. c) Funcţionarea consiliului  +  Articolul 30Consiliul comunal se întruneşte odată pe lună.Consiliul se poate convoca ori de câte ori este trebuinţă, sau când autorităţile superioare ar socoti necesar.  +  Articolul 31Consiliul comunal este convocat de primar sau eventual de delegaţiunea consiliului comunal.Primarul comunei este dator să convoace consiliul şi la cererea majorităţii primarilor săteşti din comună.  +  Articolul 32Convocarea se va face prin invitaţiuni personale scrise şi va cuprinde chestiunile de cari are a se ocupa consiliul.Pentru hotărîri valabile trebuie să ia parte la şedinţele consiliului cel puţin o jumătate din numărul consilierilor.Medicul comunal va fi întotdeauna convocat spre a-şi spune părerea în toate chestiunile cari privesc sănătatea publică şi ocrotirea socială.Consiliul poate decide să fie chemate în şedinţă şi ascultate orice alte persoane de specialitate de ale căror lămuriri ar avea nevoie.  +  Articolul 33Hotărîrile consiliului comunal rural se iau cu majoritatea absolută a voturilor.În caz de paritate, propunerea este respinsă.Votul în chestiuni de persoane, la alegerea sau numirea în diferite funcţiuni, este întotdeauna secret. d) Delegaţia consiliului, compunerea şi atribuţiile ei  +  Articolul 34Delegaţia consiliului comunal este constituită din primarul comunal şi 2 membri aleşi de consiliu. La lucrările ei, vor fi obligator invitaţi să ia parte cu un vot deliberativ şi primarii săteşti din cuprinsul comunei, în toate chestiunile cari privesc satele lor.  +  Articolul 35Însărcinările pe cari trebuie să le îndeplinească delegaţia consiliului, în colaborare cum este arătat mai sus, cu primarii săteşti sunt:1. Să-şi de avizul asupra tuturor chestiunilor de administraţie după cererea primarului comunal.2. Să asiste pe primarul comunei la îndeplinirea funcţiunii sale.3. Să convoace consiliul comunal când va crede necesar, dacă primarul nu ia această iniţiativă.4. Pregătirea rapoartelor asupra tuturor chestiunilor cari urmează să fie supuse desbaterilor consiliului şi stabilirea ordinea de zi pentru şedinţele acestuia.5. Întocmirea proiectului de buget în colaborare obligatorie cu primarii tuturor satelor cari compun comuna rurală.6. Controlul gestiunii financiare a satelor cari fac parte din comună, verificarea bugetului şi a conturilor lor.7. Îngrijirea de procesele şi acţiunile în justiţie în cari este interesată comuna.8. Întocmirea dărilor de seamă pentru şedinţele consiliului asupra activităţii şi a gestiunii comunale; în scopul acesta, delegaţiunea va supraveghea de aproape încassările şi cheltuelile comunale şi funcţionarea diferitelor servicii.9. Întocmirea listelor electorale pentru consiliul comunal, precum şi a listelor pentru alegerile consiliilor săteşti unde aceste consilii funcţionează. Delegaţiunea comunală are şi sarcina de a aduce la îndeplinire, pentru aceste sate, toate obligaţiunile impuse de lege primarilor în ce priveşte întocmirea listelor electorale pentru alegerile administrative şi legislative. Aceste liste vor fi supuse aprobării consiliului comunal.10. Supravegherea tuturor construcţiunilor din cuprinsul comunei şi eliberarea autorizaţiunilor necesare pentru aceasta, în conformitate cu legile şi regulamentele respective.11. Eliberarea biletelor de identitate pentru locuitorii comunei şi certificarea semnăturilor lor.12. Îngrijirea şi controlul registrelor de stare civilă pentru toate satele din comună şi, în special, organizarea cu aprobarea consiliului, a oficiului de stare civilă pentru satele mici. e) Primarul şi atribuţiunile lui  +  Articolul 36Primarul este preşedintele consiliului comunal şi al delegaţiunii consiliului.El este capul administraţiunii comunale. El convoacă, prezidează şi închide sesiunile consiliului comunal rural, precum şi şedinţele delegaţiunii.El conduce desbaterile consiliului şi supune deliberărilor acestuia toate chestiunile cari privesc interesele comunei.El aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului şi delegaţiunii comunale.El are dreptul să ceară, oricând are nevoie, pentru îndeplinirea obligaţiunilor sale, avizul şi asistenţa delegaţiunii consiliului.El are datoria în deosebi să invite la şedinţele delegaţiunii pe primarii săteşti respectivi, în cazurile când urmează să fie discutate chestiuni cari privesc satele lor.El supraveghează pe primarii săteşti din cuprinsul comunei şi are dreptul să inspecteze toate serviciile lor.El conduce toate serviciile comunale.El are datoria să supravegheze incassările impozitelor, să controleze pe incassatorii săteşti şi să verifice gestiunea lor.El publică în cuprinsul comunei, legile, regulamentele şi ordinele guvernului sau ale autorităţilor superioare.El are datoria, în caz de turburare a ordinei publice, să ia până la sosirea autorităţilor poliţieneşti, toate măsurile necesare pentru restabilirea, ordinei, pentru paza persoanelor şi a averilor şi pentru poprirea vinovaţilor prinşi asupra crimei sau delictului (flagrant delict).El este dator să comunice imediat autorităţilor în drept toate infracţiunile săvârşite pe teritoriul comunei şi să dea concursul necesar pentru cercetările justiţiei.  +  Articolul 37După expirarea termenului de 5 ani, pentru care a fost ales consiliul comunal, sau în caz de disolvare al consiliului, primarul şi delegaţia consiliului gerează afacerile comunale până la constituirea noului consiliu comunal.  +  Articolul 38Primarul satului de reşedinţă va îndeplini funcţiunile de prim-ajutor al primarului comunei, pentru tot teritoriul comunei şi-l va putea înlocui în lipsă. Primarii celorlalte sate vor îndeplini sarcinile de ajutoare ale primarului comunal, numai în satele respective.II. Organizarea comunelor rurale constituite dintr'un singur sat  +  Articolul 39În comunele rurale constituite dintr'un singur sat, consiliul comunal se alege după normele generale stabilite în legea aceasta pentru alegerea consiliilor săteşti şi a consiliilor comunale urbane.  +  Articolul 40Numărul consilierilor este:8 în sate cu o populaţie până la 1.000 locuitori;10 în sate cu o populaţie până la 2.000 locuitori;12 în sate cu o populaţie până la 3.000 locuitori;14 în sate cu o populaţie până la 4.000 locuitori;16 în celelalte comune rurale dintr'un singur sat, oricare ar fi numărul locuitorilor.  +  Articolul 41În aceste comune, primarul, ajutorul de primar şi cassierul comunal, se aleg prin vot obştesc, în condiţiunile în care se aleg şi consiliile.Cassierul comunal, în aceste comune, îndeplineşte şi funcţiunea de încasator.  +  Articolul 42Celelalte dispoziţiuni relative la comunelor rurale formate din mai multe sate, se aplică şi comunelor rurale constituite dintr'un singur sat, în măsura compatibilă cu structura lor.Primarii acestor comune, ca şi primarii săteşti, aleşi prin votul obştesc, nu pot fi îndepărtaţi decât pe cale disciplinară.SECŢIA IISatele  +  Articolul 43Satele asociate într'o comună rurală formând, din punctul de vedere administrativ, un sector al comunei respective, au o organizaţie, diferind după numărul locuitorilor lor.Satele mici cu o populaţiune până la 600 locuitori se pot administra, după alegere, prin o adunare sătească sau prin un consiliu sătesc.Satele mari cu o populaţie de peste 600 locuitori se administrează în mod obligator prin un consiliu sătesc.  +  Articolul 44Satele din cuprinsul aceleiaşi comune se pot asocia între ele spre a forma împreună o unitate administrativă sătească.Această asociere nu se poate hotărî decât numai în urma iniţiativei luate de organele deliberative ale unora din ele şi după consimţământul tuturor celorlalte sate cu cari urmează să fie unite.Toate aceste hotărîri, relative la formarea acestor unităţi administrative, prin unirea satelor, sunt supuse aprobării consiliului judeţean.  +  Articolul 45Satele cari nu dispun de mijloace se pot asocia între ele şi numai pentru un scop determinat sau pentru a-şi susţine unele din servicii şi a-şi plăti în comun o parte din personalul lor administrativ, tehnic, sanitar, şi mai cu seamă pentru retribuirea unui secretar sătesc. A) Organele satelor mici a) Adunarea sătească. Compunerea ei  +  Articolul 46Satele mici pot avea ca organ deliberativ adunarea sătească sau un consiliu sătesc, ales după voinţa majorităţii cetăţenilor din sat, cum se arată în articolul 59 şi următorii.  +  Articolul 47Adunarea sătească constituie organul deliberativ al administraţiunii săteşti în aceste sate mici.Ea este alcătuită din toţi membrii comunei din sat, cari sunt capi de familie, au vârsta de cel puţin 25 ani, şi se bucură de plenitudinea drepturilor civile şi politice.  +  Articolul 48N'au dreptul să ia parte în adunarea sătească: a) Militarii activi, jandarmii şi poliţiştii, cari îşi exercită funcţiunile pe teritoriul comunei respective; b) Călugării; c) Debitanţii de băuturi spirtoase; d) Cei condamnaţi pentru crime şi delicte cari atrag pierderea drepturilor civile şi politice.  +  Articolul 49Capii de familie din satele în cari funcţionează adunarea sătească ca organ deliberativ al administraţiei săteşti, se înscriu într'o listă specială întocmită în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă ca şi pentru înscrierea alegătorilor comunali. (Art. 15 şi 381 şi următorii).În fiecare an, această listă va fi revizuită înscriindu-se cei ce au întrunit condiţiunile prescrise de lege şi ştergându-se cei ce au pierdut vreuna din aceste condiţii fără alte formalităţi.În ce priveşte gratuitatea procedurii şi penalităţile se aplică dispoziţiunile art. 405 şi 406.  +  Articolul 50După ce se va fi format, pentru aplicarea legii de faţă, lista capilor de familie cari au dreptul să ia parte la adunarea sătească, în prima întrunire a membrilor adunării, aceştia vor presta, în prezenţa primarului comunal sau a unui delegat al său, următorul jurământ:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor, jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării."Tot astfel vor presta jurământul capii de familie înscrişi la revizuirea anuală a listei, nimeni neavând dreptul de a lua parte la lucrările adunării săteşti dacă nu a prestat jurământul. b) Atribuţiunile adunării săteşti  +  Articolul 51În atribuţiunile adunării săteşti ca şi a consiliului sătesc, în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos, cu rezervă dispoziţiunilor pentru alegeri, intră în deosebi îngrijirea despre următoarele interese obşteşti:1. Alegerea primarului sătesc şi a altor slujbaşi ai satului şi eventual fixarea indemnizării sau a salariilor lor;2. Votarea bugetului sătesc;3. Să facă propuneri consiliului comunal, asupra contribuţiunilor, necesare satisfacerii nevoilor obşteşti, în limitele fixate de lege;4. Stabilirea condiţiunilor şi a regulelor de urmat pentru îndeplinirea diferitelor prestaţiuni în natură cerute de lege dela locuitorii satului;5. Întreţinerea şcoalelor şi a altor instituţiuni culturale din sat.6. Asistenţa publică, ajutorul medical şi ameliorarea condiţiunilor sanitare ale satului;7. Organizarea de cooperative pentru cumpărarea de unelte şi maşini agricole şi pentru desfacerea de produse agricole, precum şi de cooperative de consum, de brutării săteşti;8. Organizarea de ajutoare pentru populaţie în caz de recoltă nesuficientă pentru a asigura însămânţarea ogoarelor şi a lupta împotriva scumpetei şi a foamei;9. Măsuri pentru îmbunătăţirea rassei vitelor;10. Construirea şi întreţinerea drumurilor comunale, a podurilor, a vadurilor, a şanţurilor;11. Administrarea averii săteşti şi în special a izlazurilor, a iazurilor, a stufăriilor şi a altor bunuri săteşti;12. Achiziţionarea şi înstrăinarea proprietăţilor săteşti, încheierea de împrumuturi şi desemnarea împuterniciţilor şi a mandatarilor în procese, în alte cazuri de interes sătesc;13. Controlul asupra slujbaşilor satului şi tragerea lor la răspundere în caz de neregulă, şi în special supravegherea gestiunii încasatorului sătesc.14. Măsuri pentru prevenirea incendiilor şi pentru stingerea lor.15. Acordarea calităţii de membru al comunei prin primirea unui cetăţean în16. Alipirea la o altă comună.17. Măsuri pentru a asigura încasarea regulată a impozitelor şi a taxelor stabilite de lege în folosul Statului al administraţiunilor locale şi al Statului.18. Toate chestiunile cari privesc buna stare, buna orânduială şi propăşirea statului. c) Funcţionarea adunării săteşti  +  Articolul 52Adunarea sătească este prezidată, afara de cazurile prevăzute de lege, de către primarul satului sau în lipsa lui de unul din cei doi delegaţi, anume desemnat de adunare.Adunarea sătească, în care primarul, încasatorul şi alt slujbaş, ai satului vor fi chemaţi să-şi dea seama de gestiunea lor, ca şi în cazul când ar urma să se discute plângerile şi învinuirile aduse primarului sătesc, va fi prezidată de un membru al delegaţiei comunale.  +  Articolul 53Adunarea sătească este convocată după trebuinţă de către primar, de preferinţă, în zilele de Duminică şi de sărbătoare.Convocarea se face prin afişare la primărie şi anunţarea ei cu toba.Primarul este dator să convoace adunarea: a) După cererea, a 1/3 din numărul capilor de familie ai satului; b) După ordinul primarului comunal sau al pretorului.Adunarea sătească este legalmente constituită, când iau parte la adunare cel puţin o jumătate din membrii săi.Hotărârile se iau cu majoritate de voturi; în caz de paritate, propunerea este respinsă.Votarea se face prin ridicare de mâini, prin împărţirea adunării în două şi numărarea voturilor sau în orice alt chip după obiceiul locului.În caz în când se cere votul secret, ca şi pentru alegerea primarului şi a slujbaşilor săteşti, votarea are loc cu bile sau buletine depuse în urne, astfel construite încât să se asigure secretul votului.Hotărîrile adunării săteşti vor fi înscrise într'un registru special şi consemnate de către primarul şi secretarul satului.Dacă după două convocări consecutive nu se întrunesc în număr legal membrii adunării săteşti, consiliul comunei din care face parte satul respectiv va lua în locu-i toate hotărîrile pe cari le va crede de cuviinţă asupra chestiunilor ce au fost puse la ordinea de zi a adunării săteşti, care nu s'a întrunit. d) Primarul sătesc  +  Articolul 54Primarul sătesc este ales în satele în cari funcţionează o adunare sătească prin votul capilor de familie, iar în satele în cari funcţionează un consiliu sătesc prin sufragiul universal.El nu poate refuza sarcina ce i se impune prin alegere decât în următoarele cazuri: a) Dacă a împlinit vârsta de 60 ani; b) În caz de boală, care l-ar face inapt pentru serviciu; c) Dacă a mai fost ales în servicii săteşti şi a stat în funcţiune tot termenul pentru care a fost ales.Adunarea sătească sau eventual consiliul sătesc este însă în drept să-i accepte demisiunea, pentru motivele pe cari le-ar găsi întemeiate.  +  Articolul 55Primarul sătesc este organul executiv al adunării săteşti.El are pe lângă celelalte atribuţiuni stabilite de lege, următoarele îndatoriri:1. Publicarea în sat a legilor şi regulamentelor ca şi a ordinelor şi a instrucţiunilor guvernului;2. Alcătuirea, împreună cu cei doi delegaţi ai statului, a proiectului de buget, a veniturilor şi cheltuelilor statului, precum şi darea de seamă anuală, asupra, executării bugetului din anul precedent;3. Revizuirea cel puţin odată pe lună împreună cu cei doi delegaţi ai satului; a cassei şi controlul gestiunii încasatorului sătesc;4. Îngrijirea de registrul membrilor comunei, locuitori ai satului, precum şi de registrul capilor de familie cari au dreptul să ia parte la adunarea sătească;5. Aducerea la îndeplinire a însărcinărilor primite dela administraţia comunală, ca şi dela cea judeţeană;6. Paza bunei ordine şi măsuri pentru siguranţa publică;7. Măsuri pentru siguranţa ogoarelor, a fâneţelor şi pădurilor depe teritoriul satului, organizarea măsurilor de ajutor în caz de incendiu, revărsări de apă, etc.;8. Supravegherea pentru respectarea regulamentelor sanitare şi chemarea la răspundere a celor cari le-ar încălca;9. Înştiinţarea autorităţilor în drept şi luarea primelor măsuri pentru descoperirea şi poprirea vinovaţilor de crime şi delicte.  +  Articolul 56Odată cu alegerea primarului sătesc, adunarea sătească alege pe încasator şi doi delegaţi cari să ajute pe primar la îndeplinirea însărcinărilor sale, precum şi săi înlocuiască în caz de lipsă, în ordinea vârstei.Primarul, încasatorul şi delegaţii săteşti se aleg pentru un period de doi ani, prin vot secret cu bile.Adunarea convocată pentru alegerea primarului, încasatorului şi a delegaţilor, va fi prezidată de un membru al delegaţilor consiliului comunal, anume, desemnat pentru aceasta. e) Alţi funcţionari săteşti  +  Articolul 57Străjerii satului se aleg pentru un an.Primarul, încasatorul şi străjerii satului pot fi realeşi, dar numai cu consimţământul lor.Încasatorii săteşti trebuie să fie absolvenţi ai şcoalei primare. Ministerul de Interne va putea însă hotărî ca, în localităţile în care această condiţie nu ar putea fi realizată să fie admişi provizoriu şi ştiutori de carte cari ar trece un examen stabilit în acest scop.  +  Articolul 58Adunarea sătească numeşte, în condiţiunile prescrise de art. 70, pentru satele mari pe secretarul sătesc, care numire urmează să fie confirmată de către delegaţia consiliului judeţean. Când mai multe sate se asociază pentru a plăti un secretar sătesc, se formează o comisiune din câte trei reprezentanţi ai satelor asociate, şi anume primarul şi doi delegaţi ai fiecărui sat, spre a recomanda trei candidaţi, din cari delegaţia judeţeană numeşte unul ca secretar al satelor asociate.Comisiunea este prezidată de primarul comunei din care fac parte satele respective.Adunarea sătească sau eventual consiliul sătesc, desemnează pe delegaţii lor în această comisiune, anume pentru fiecare caz în parte.Adunarea sătească numeşte, cu aprobarea delegaţiunii comunale, eventual, şi alţi slujbaşi necesari pentru funcţionarea serviciilor săteşti. B) Înfiinţarea consiliului sătesc ales în satele mici. Dispoziţii comune.  +  Articolul 59Şi în statele mici poate fi constituit, ca organ deliberativ, un consiliu sătesc, ales după normele stabilite în această lege, pentru alegerea consiliilor comunale în comunele formate dintr'un singur sat.  +  Articolul 60În acest caz, propunerea de constituire a unui consiliu sătesc ales trebuie să fie însuşită de cel puţin 20 capi de familie dintre membrii comunei, locuitori ai satului, şi anunţată într'o adunare sătească, care o pune la ordinea zilei, pentru altă adunare a satului, anume convocată în acest scop, cel puţin peste o lună după anunţarea propunerii.În această adunare e necesară prezenţa de cel puţin două treimi din capii de familie ai satului, şi propunerea poate fi primită cu o majoritate absolută de voturi.  +  Articolul 61Hotărîrea astfel votată de adunarea sătească, intră în vigoare numai după aprobarea consiliului judeţean care fixează şi data alegerii consiliului sătesc.În cazul când cel puţin cinci capi de familie au format o protestare, contestând validitatea hotărîrii de desfiinţare a adunării săteşti delegaţiunea consiliului judeţean va orândui ancheta şi va putea eventual să hotărască convocarea din nou a adunării săteşti, care va fi chemată să repete votul în prezenţa unui reprezentant al delegaţiunii judeţene.  +  Articolul 62În satele mici în cari funcţionează ca organ deliberativ, în conformitate cu articolele de mai sus, un consiliu sătesc ales, vor fi totuş supuse hotărîrii votului obştesc al membrilor comunei din sat, după ce vor fi discutate şi votate de consiliul sătesc următoarele chestiuni:1. Bugetul sătesc.2. Propunerile pentru înfiinţarea de noui taxe şi contribuţiuni.3. Autorizarea de a încheia împrumuturi săteşti.4. Întreprinderea de lucrări cari ar necesita cheltuieli mari, angajând veniturile satului pentru mai mulţi ani.5. Recunoaşterea calităţii de membru al comunei prin primirea în obştea satului.6. Alipirea la o altă comună rurală.Deasemenea alegerea primarului are loc ca şi în satele mari, prin sufragiul obştesc, pe un termen de cinci ani.  +  Articolul 63Adunarea sătească constituită din întrunirea obştească a capilor de familie, ca organ deliberativ al administraţiunii săteşti, poate fi reînfiinţată, fie după propunerea consiliului sătesc, fie după o propunere însuşită de cel puţin 20 la sută din capii de familie ai satului urmându-se procedura stabilită în art. 60 şi 61 pentru înfiinţarea consiliului sătesc, însă numai după expirarea mandatului consiliului respectiv. Deasemenea adunarea sătească nu poate fi înlocuită prin consiliu decât după ce aceasta a funcţionat pe o durată egală cu cea a consiliului. C) Organele satelor mari  +  Articolul 64În satele cu o populaţie de peste 600 locuitori, constituirea unui consiliu sătesc ales ca organ deliberativ al administraţiunii săteşti este obligatoriu.Consiliul sătesc va fi compus conform dispoziţiunilor din art. 39-41, şi va funcţiona conform art. 27 şi următorii.  +  Articolul 65Organele executive ale administraţiunii săteşti în satele muri sunt:1. Primarul.2. Ajutorul de primar.3. Delegaţia consiliului sătesc.4. Încasatorul sătesc.  +  Articolul 66Delegaţiunea consiliului se alege de consiliu, îndată după constituirea lui, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, pentru tot timpul de funcţionare a consiliului.Primarul şi ajutorul de primar sunt aleşi prin votul obştesc, în aceleaşi condiţiuni ca şi consiliile săteşti.Numirea încasatorului sătesc, desemnat de consiliul sătesc, trebuie de asemenea supusă ratificării, prin votul obştesc al alegătorilor.El este ales pentru doi ani şi nu poate fi reales fără consimţământul său.  +  Articolul 67Afară de atribuţiunile organelor corespunzătoare în satele mici, administraţia satelor mari îngrijeşte de toate interesele locale, în măsura mijloacelor lor, în condiţiunile şi după normele arătate mai jos relativ la administraţia comunală.  +  Articolul 68Încasatorul sătesc, în satele mari ca şi în cele mici percepe sub supravegherea primarului, numai impozitele şi taxele săteşti, ci şi cele stabilite de lege în folosul comunelor şi altor administraţiuni locale superioare sau în folosul Statului.După încasarea tuturor dărilor impuse locuitorilor satului, încasatorul sătesc scăzând partea cuvenită satului, depune restul la administraţia financiară a judeţului în schimbul unei chitanţe, fie direct, fie prin cassieria comunală.Repartizarea sumelor astfel încasate, între diferitele administraţiuni locale şi Stat, cade în sarcina administraţiunii financiare judeţene.  +  Articolul 69Primarul, delegaţia şi consiliul sătesc exercită controlul şi supravegherea gestiunii încasatorului în conformitate cu regulamentul elaborat pentru acesta.Satul sau comuna sunt solidar responsabile cu încasatorul faţă de fisc şi de administraţiile locale superioare pentru gestiunea lui.Un regulament special va stabili condiţiunile şi limitele acestei răspunderi.  +  Articolul 70Secretarul sătesc este numit de consiliul sătesc, această numire însă urmează să fie confirmată de preşedintele delegaţiei consiliului judeţean şi este făcută pe timpul duratei consiliului.Secretarul sătesc trebuie să posede cel puţin, diploma unei şcoale secundare, însă Ministerul de interne, în localităţile în cari aceasta s'ar crede necesar, poate dispune ca, pentru un period determinat, să fie admişi provizoriu, secretari săteşti cu titluri inferioare, în urma unui examen de admitere înaintea comisiunii întocmită în vederea acestui scop de către delegaţiunea judeţeană în capitala judeţului.  +  Partea II Comuna urbanăSECŢIA IOrganele comunelor urbane  +  Articolul 71Organele deliberative în oraşe şi municipii sunt: consiliile comunale urbane şi consiliile municipale.Organele lor executive sunt: a) Primarul; b) Ajutorul de primar; c) Delegaţia consiliului comunal sau municipal.Acestora sunt subordonaţi un secretar comunal şi diferitele servicii comunale.  +  Articolul 72Alegerea consiliilor, constituirea lor, alegerea organelor lor executive, atribuţiunile fiecăruia din acestea, precum şi funcţionarea lor, sunt reglementate prin dispoziţiunile secţiunii a II-a din această parte şi ale părţilor următoare (3-9), cari privesc atât administraţia comunelor urbane cât şi administraţia comunelor rurale, cu deosebire a acelora cari nu sunt formate din mai multe sate, şi cu rezerva dispoziţiunilor de mai sus.SECŢIA IICompunerea consiliilor orăşeneşti şi municipale  +  Articolul 73Consiliul este compus din membrii aleşi şi membrii de drept.  +  Articolul 74Alegerea membrilor consiliilor orăşeneşti şi municipale se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporţionale în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă.  +  Articolul 75Numărul consilierilor se stabileşte în proporţiune cu populaţia.Acest număr este de:36 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 100.000 locuitori;32 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 50.000 locuitori;32 consilieri în oraşele reşedinţă de judeţ cari au cel puţin 12.000 locuitori;24 în oraşele cu o populaţie de peste 25.000 locuitori;18 în oraşele cu o populaţie de peste 10.000 locuitori;16 în celelalte comune urbane, ori care ar fi numărul locuitorilor.  +  Articolul 76Din 10 în 10 ani, consiliul comunal va verifica dacă creşterea populaţiunii nu necesită o schimbare în numărul consilierilor comunali aleşi în conformitate cu normele stabilite în articolul precedent. În acest caz, votul consiliului comunal va fi supus aprobării directorului ministerial.  +  Articolul 77Sunt membri de drept cu vot deliberativ în consiliile urbane: a) Rectorul universităţii sau conducătorul şcoalei de învăţământ superior din localitate; b) Câte un reprezentant al şcoalei Statului din localitate, de învăţământ primar, secundar (gimnazii, şcoli normale profesionale, medii) şi un reprezentant al şcoalelor secundare particulare cu drept de publicitate, cari aparţin grupului minorităţii celei mai numeroase din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte. c) Câte un reprezentant al bisericilor naţionale şi un reprezentant al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte; d) Preşedinţii Camerelor de industrie şi comerţ şi ai Camerelor de agricultură din localitate. e) Un membru ales de către industriaşii şi comercianţii din localitate, cari au drept de alegători pentru Camera de comerţ şi industrie respectivă.  +  Articolul 78Desemnarea consilierilor de drept are loc înainte de constituirea consiliului comunal sau municipal.Orice contestaţiune pentru comune urbane se adresează consiliului judeţean, contestaţiunile pentru municipii se adresează comitetului local de revizuire.Hotărîrile acestora pot fi atacate de cei interesaţi, pe căile stabilite în legea de faţă.  +  Articolul 79Membrii de drept ai consiliului vor fi convocaţi, ca şi consilierii aleşi, la toate şedinţele consiliului.  +  Articolul 80Şefii diferitelor servicii comunale vor fi invitaţi la şedinţele consiliului şi ascultaţi ori de câte ori vor fi supuse dezbaterilor consiliului chestiunile de competinţa lor. Părerile lor vor fi consemnate în procesul-verbal al şedinţei.  +  Articolul 81Durata mandatului consilierilor aleşi este de 5 ani.Membrii de drept sunt desemnaţi pe acelaş termen, dar mandatul lor încetează dacă ei pierd situaţia în temeiul căreia au fost desemnaţi. În cazul acesta, cei în drept vor desemna o altă persoană în locul vacant, în termen de 15 zile dela ivirea vacanţei.Vacanţa trebuie comunicată imediat autorităţii tutelare.Dacă numirea întârzie peste acest termen, consiliul poate el însuşi desemna pe nouii membri de drept.  +  Articolul 82Mandatul de consilier comunal este gratuit.  +  Partea III Constituirea consiliilor comunale  +  Articolul 83Dacă nu au fost contestaţii asupra alegerilor, sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consilierii municipiilor se convoacă îndată de directorul ministerial local, în comunele urbane de către prefectul judeţului, iar în comunele rurale şi sate de către pretori, pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, a depune jurământul, a proceda la alegerea primarului când acesta este ales de consiliu, a ajutorului de primar şi a delegaţiunii consiliului.Convocarea va arăta scopul pentru care este chemat consiliul.Până la intrarea în funcţiune a primarului, consiliul este prezidat de cel mai în vârstă dintre membrii săi.  +  Articolul 84La şedinţa de constituire trebuie să fie prezentă majoritatea absolută a membrilor cari compun consiliul.Preşedintele pune în desbateri, ca prim punct al ordinei de zi, cazurile de incapacitate, de nedemnitate şi incompatibilitate. Consiliul hotărăşte cu majoritatea absolută de voturi, cei puşi în cauză neavând drept de vot.Ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi afinii de acelaş grad, precum şi rudele de al treilea grad nu pot fi în acelaş timp membri în acelaş consiliu.Între doi Consilieri, în gradul de rudenie mai sus arătat, va fi preferit cel mai în vârstă.  +  Articolul 85Jurământul consilierilor validaţi se va presta în şedinţă publică, în prezenţa directorului local la sediul directoratului, pentru municipiu reşedinţă al directoratului, în prezenţa prefectului sau a unui delegat al său pentru celelalte municipii şi oraşe, iar în comunele rurale şi sate în prezenţa prefectului sau a pretorului.Jurământul va avea cuprinderea următoare:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor; jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării".Dacă în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiunilor asupra alegerilor sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii, consiliul comunal nu a fost convocat, el se întruneşte de drept şi prestarea jurământului se va putea face în faţa preşedintelui de vârstă al consiliului.Consiliile comunale urbane ţinând seamă de cunoştinţele membrilor cari le compun se vor împărţi, pentru o mai bună administrare a intereselor locale, în comisiuni pe specialităţi, din cari vor fi obligator instituite: comisie financiară, edilitară şi de asistenţă socială.  +  Articolul 86După depunerea jurământului se alege primarul, ajutorul de primar şi delegaţia consiliului comunal.Deasemenea consiliul alege şi o comisiune de verificare pe termen de un an, compusă din 5 membri.În urma acestor alegeri, preşedintele provizoriu declară consiliul comunal constituit.  +  Articolul 87În contra încheierilor consiliului privitoare la cazurile de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, precum şi a tuturor actelor de constituire, cei interesaţi, ca şi orice alegători, au dreptul de apel la comitetul local de revizuire pentru municipii, la delegaţia consiliului judeţean, pentru oraşe, comune şi sate.Termenul de apel este de 10 zile dela pronunţarea deciziunii.Aceste autorităţi sunt datoare a se pronunţa asupra apelurilor primite în cel mult 15 zile dela înregistrarea lor.Hotărârile acestor autorităţi pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, înaintea comitetului local de revizuire şi a comitetului central de revizuire.Autorităţile superioare sunt obligate să sesizeze consiliile comunale cari sunt datoare a se pronunţa asupra tuturor cazurilor de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate de cari ar avea cunoştinţă în tot cursul duratei mandatului consilierilor şi chiar din oficiu.  +  Articolul 88Consilierii cari nu se prezintă să presteze jurământul, sau cari refuză să-l presteze, precum şi cei cari după depunerea jurământului lipesc fără motive dela 5 şedinţe consecutive ale consiliului în cursul unui an, vor fi declaraţi demisionaţi prin votul consiliului respectiv.  +  Partea IV Funcţionarea consiliilor comunale  +  Articolul 89Consiliul comunal se întruneşte cel puţin odată pe lună, la, datele hotărîte îndată după constituire.Convocările cuprinzând ordinea de zi, se vor face de primar, iar dacă acesta omite a le face, consiliul se va întruni de drept la datele fixate.Consiliul poate fi convocat în sesiune extraordinară ori de câte ori interesele comunei ar cere-o, fie din iniţiativa primarului, fie după cererea unei cincimi din numărul membrilor ce compun consiliul.Şedinţele consiliului comunal se vor ţine în localul primăriei.  +  Articolul 90Nici o chestiune neprevăzută în ordinea de zi, nu poate fi supusă deliberărilor consiliului, afară de cazurile când urgenţa este votată cu două treimi de voturi ale membrilor prezenţi. Ea poate fi cerută de oricare din membrii consiliului.Motivarea urgenţei cuprinsă în procesul-verbal al şedinţei trebuie să învedereze că întârzierea ar putea păgubi comuna.  +  Articolul 91Consiliul nu poate delibera decât fiind faţă majoritatea absolută a membrilor ce-l compun.Pentru votarea bugetului şi aprobarea conturilor este necesară prezenţa a două treimi din membrii consiliului.Dacă după două convocări consecutive, consiliul nu s'a adunat în număr legal, membrii care vor fi lipsit fără justificare vor fi amendaţi de autoritatea tutelară, fără ca amenda să poată fi mai mare de 5.000 lei.Dacă în urma aplicării amenzii, consiliul nu s'a adunat nici la a treia convocare, el va fi disolvat după cererea autorităţii tutelare.  +  Articolul 92Orice hotărîre luată de consiliul comunal în şedinţele sale, pentru care nu au fost convocaţi toţi membri consiliului, este nulă.  +  Articolul 93Primarul sau înlocuitorul său deschide şi închide şedinţele, prezidează şi conduce desbaterile.  +  Articolul 94Fiecare şedinţă a consiliului începe cu citirea sumarului şedinţei precedente, care se supune votului şi aprobării consilierilor.Ei au dreptul să facă, observaţiuni asupra modului cum au fost trecute în procesul-verbal părerile lor şi să ceară eventual rectificarea.  +  Articolul 95Nici o chestiune de specialitate nu poate fi supusă deliberării consiliului, fără referatul funcţionarului competent, care referat va fi obligator citit înainte de începerea dezbaterilor şi menţionat în procesul-verbal al şedinţei.  +  Articolul 96În toate chestiunile relative la bugetul comunei şi la gestiunea ei financiară va fi ascultată comisiunea de verificare, care va face înainte de votarea bugetului un raport amănunţit asupra, stării financiare a comunei şi trebuinţelor ei bugetare.  +  Articolul 97Consiliul comunal poate decide să fie chemat în şedinţă şi ascultat orice expert de ale cărui lămuriri ar avea nevoie.Medicul comunal va fi invitat la toate şedinţele consiliului şi îşi va da părerea asupra tuturor chestiunilor cari privesc salubritatea şi sănătatea publică.La şedinţele consiliului comunal în municipii şi oraşe, prefectul de judeţ poate lua parte şi face observaţiunile pe cari le găseşte necesare.În comunele rurale acelaş drept îl are pretorul plăşii, iar în sate primarul comunei rurale respective.  +  Articolul 98Hotărîrile consiliului comunal sunt luate cu majoritate absolută a membrilor prezenţi, afară de cazurile când legea ar dispune altfel.Toţi membrii votează pe faţă dacă legea nu dispune altfel, şi dacă nu sunt chestiuni de persoane când votul este secret.Preşedintele votează cel din urmă.  +  Articolul 99Pentru toate întrunirile şi deliberările se vor încheia procese-verbale semnate de primar, de secretar sau de notar şi de doi membri desemnaţi de consiliu.Procesele-verbale vor fi apoi trecute prim registru special sigilat şi parafat, unde vor fi semnate numai de primar şi notar sau secretar.  +  Articolul 100Şedinţele consiliului sunt publice.După cererea unei treimi a membrilor prezenţi, consiliul poate decide fără desbateri şi cu majoritate de două treimi ca şedinţa să fie secretă.Deliberaţiunile asupra bugetului sau cari au de obiect impozitele ori o cercetare a socotelilor nu pot fi secrete.Notarul în comunele rurale şi secretarul comunei în celelalte comune asistă la toate şedinţele.Primarul, ajutorul de primar sau consilierul care prezidează, are în timpul şedinţei şi deliberaţiunilor poliţia adunării.Ei pot ordona scoaterea din sala de şedinţă a oricărui turburător al ordinei.În caz de crime sau delicte, săvârşite în timpul şedinţei, ei vor constata faptul prin proces-verbal, vor putea aresta pe culpabil şi vor sesiza parchetul.  +  Articolul 101Orice locuitor este în drept să obţină copii parţiale sau totale depe procesele-verbale ale consiliului, după bugete şi conturi, în afară de deliberările urmate în şedinţă secretă.  +  Articolul 102Orice alegător al comunei, ca şi orice persoană interesată, poate cere de la instanţele în drept nulitatea sau anularea deliberărilor consiliului comunal, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă.  +  Partea V Atribuţiunile consiliilor comunale  +  Articolul 103Consiliul comunal deliberează asupra tuturor chestiunilor cari privesc interesele comunei şi controlează actele administraţiunii comunale.  +  Articolul 104Sunt de interes local comunal în deosebi:1. Chestiunile privitoare la învăţământul primar şi elementar, profesional şi secundar şi anume: clădiri, reparaţiuni, întreţineri de şcoale comunale, procurarea materialului didactic şi controlul administrativ asupra şcoalelor respective.2. Chestiunile comunale în legătură cu cultele locale.3. Sănătatea publică şi asistenţa socială şi anume: clădiri, reparaţiuni şi întreţineri de spitale, laboratoare, dispensarii, infirmerii, aziluri, procurarea de material, medicamente, asanarea localităţilor. Aplicarea şi controlul măsurilor de igienă socială şi alimentară; aplicarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea epidemiilor şi epizootiilor; luarea tuturor măsurilor de executarea ordinelor date de autorităţile centrale în această privinţă; măsuri în contra şomajului şi creearea unui fond bugetar pentru ajutorarea şomerilor.4. Chestiunile privitoare la creşterea, vitelor şi la aplicarea măsurilor de medicină veterinară.5. Construirea şi întreţinerea străzilor, a drumurilor, a podurilor şi a tuturor căilor de comunicaţie de orice natură, pe uscat şi pe apă; canalizări, rectificări de cursuri de apă şi în genere orice lucrare publică de interes local.6. Chestiunile privitoare la edilitate, construcţiuni de clădiri publice şi particulare, deschideri de drumuri şi de pieţe, alimentarea cu apă, canal, iluminat; sistematizarea comunei, înlesnirea circulaţiunii pe drumuri, străzi, pieţe, cheiuri şi alte artere.7. Măsuri pentru protecţiunea peisajelor, apăr