LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925pentru Unificarea Administrativă
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 14 iunie 1925



    (Decret No. 1972 din 13 Iunie 1925)  +  Titlul I Împărţirea teritoriului regatului. Autorităţi administrative şi elective locale. Autorităţi de control.  +  Articolul 1Teritoriul României se împarte, din punct de vedere administrativ, în judeţe şi judeţele în comune.  +  Articolul 2Comunele sunt rurale şi urbane.  +  Articolul 3Comuna rurală este alcătuită din unul sau mai multe sate. Reşedinţa comunei va fi într'unul din sate.Comunele rurale, cari nu dispun de mijloace, se pot asocia pentru a-şi susţine serviciile de cari au nevoe şi a-şi plăti în comun personalul administrativ, technic, sanitar, etc.  +  Articolul 4Comunele urbane sunt centre de populaţie declarate astfel prin lege.Ele sunt: urbane, reşedinţe de judeţ şi urbane nereşedinţe.Comunele urbane reşedinţe de judeţ, sunt acele comune urbane, în cari se află prefectura judeţului.Comunele urbane reşedinţe de judeţ cari prin numărul locuitorilor şi prin importanţa lor economică sau culturală au mai mare înrâurire asupra desvoltării generale a Statului, se vor declara prin lege municipii, luându-se în prealabil avizul consiliului administrativ superior.  +  Articolul 5Pentru înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor şi buna îndrumare a administraţiei, judeţele se împart în circumscripţii numite plăşi, cuprinzând mai multe comune, iar comunele urbane, în circumscripţii numite sectoare.Sectoarele şi plăşile nu sunt persoane juridice.  +  Articolul 6Nici o comună nu se poate constitui şi nici o modificare teritorială a judeţelor, comunelor sau plăşilor sau schimbare de reşedinţă a acestora nu se poate face decât în conformitate cu dispoziţiunile prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 7Fie care locuitor al ţării, fără osebire de sex şi naţionalitate, trebue să aparţină unei comune şi să participe la sarcinile ei.Cetăţenii români se pot strămuta dintr'o comună în alta fără nici o învoire prealabilă.Ei sunt însă datori să facă cunoscut autorităţilor comunale atât strămutarea cât şi aşezarea lor.Orice teritoriu din cuprinsul ţării trebue să aparţină unei comune.Comuna îşi exercită autoritatea sa asupra tuturor locuitorilor şi a întregului teritoriu din cuprinsul ei.  +  Articolul 8Străinii nu se vor putea stabili într'o comună înainte de a îndeplini anume formalităţi prevăzute în legea specială.Locuinţa vremelnică sau de scurtă durată într'o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine şi siguranţă.  +  Articolul 9Comuna şi judeţul sunt persoane juridice.Ele au deplină capacitate pentru tot ce priveşte iniţiativa şi administrarea intereselor locale, exercită aceste atribuţiuni în limitele legilor şi suportă sarcinile aferente.Nici o cheltuială obligatorie nu se poate pune în sarcina comunelor şi a judeţelor fără a li se creia şi mijloace pentru acoperirea ei.  +  Articolul 10Comuna şi judeţul îşi administrează interesele lor locale prin consilii compuse din consilieri aleşi, de drept şi consilieri femei cooptate obligatoriu în comunele reşedinţe de judeţ, facultativ în celelalte comune urbane.Aceste consilii sunt datoare să execute şi măsurile de interes general ordonate de autoritatea centrală în limitele competinţii sale legale.O lege specială, având la bază principiile legii de faţă, va stabili organizarea şi funcţionarea administraţiunilor în comunele mai mari de 300.000 locuitori.  +  Articolul 11Primarul este capul administraţiei comunale. El execută toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente comunale şi împreună cu aceasta supraveghează mersul administraţiei comunale.Prefectul este capul administraţiei judeţene.În această calitate, execută toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente judeţene şi împreună cu aceasta controlează administraţia judeţeană, precum şi aceea a comunelor din judeţ, afară de municipii.  +  Articolul 12Deciziunile consiliilor comunale şi judeţene nu pot fi suspendate sau anulate, decât în cazurile, cu formele şi garanţiile stabilite în prezenta lege.  +  Articolul 13Ministrul de interne îndrumează, coordonează şi controlează activitatea comunelor şi judeţelor, punând-o în armonie cu interesele generale ale Statului. El este ajutat de un consiliu administrativ superior.O lege specială va determina alcătuirea, atribuţiunile şi modul de funcţionare ale acestui consiliu.  +  Articolul 14Prefectul este reprezentantul puterii centrale în întreg judeţul.El îşi exercită atribuţiunile sale fie direct, fie prin subprefect, pretori, poliţai şi notari.Prefecţii, subprefecţii, pretorii, poliţaii şi notarii sunt datori să dea concursul lor şi pentru executarea hotărârilor consiliilor comunale şi judeţene, precum şi ale delegaţiilor permanente.  +  Articolul 15Ministrul de interne poate însărcina cu controlul şi inspectarea administraţiilor locale, precum şi a activităţii celorlalţi reprezentanţi ai săi, pe membrii consiliului administrativ superior şi pe inspectorii generali administrativi.  +  Articolul 16Toate comunele unui judeţ stau în legătură directă din punct de vedere administrativ cu autorităţile judeţene, afară de municipii, cari stau în legătură directă cu Ministerul de Interne.Judeţul de asemenea stă în legătură directă cu Ministerul de Interne din punct de vedere administrativ.  +  Titlul II Comuna  +  Capitolul I Compunerea consiliului comunal  +  Articolul 17Consiliul comunal se compune din: a) Trei cincimi consilieri aleşi de către toţi alegătorii comunali, cu vot universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin pe listă şi reprezentarea minorităţii; b) Până la două cincimi consilieri, de drept; c) Consilieri femei cooptate în număr de cel mult:Şapte în comunele urbane cu o populaţiune mai mare de 250.000 locuitori:Cinci în comunele urbane cu o populaţiune mai mare de 100.000 locuitori;Trei în comunele urbane cu o populaţiune mai mare de 50.000 locuitori;Două în celelalte comune urbane.  +  Articolul 18Numărul consilierilor aleşi se stabileşte în proporţiune cu populaţiunea, fără deosebire de sex, vârstă sau naţionalitate. Acest număr este de:36 în comunele cu o populaţiune mai mare de 250.000 locuitori;30 în comunele cu o populaţiune mai mare de 100.000 locuitori;24 în comunele cu o populaţiune mai mare de 50.000 locuitori;18 în comunele cu o populaţiune mai mare de 25.000 locuitori;15 în comunele cu o populaţiune mai mare de 10.000 locuitori;12 în celelalte comune urbane, oricare ar fi numărul locuitorilor;9 în comunele rurale.Odată cu consilierii se aleg şi un număr de supleanţi, egal cu o treime din numărul consilierilor aleşi, chemaţi să completeze vacanţele legale ivite în consiliu, conform cu art. 192.  +  Articolul 19Sunt consilieri de drept;Doi până la şapte consilieri judeţeni din cei aleşi, numai în consiliile comunale urbane de reşedinţă;Reprezentanţii cei mai vechi titulari ai învăţământului de Stat primar, profesional, secundar;Un reprezentant al cultului cel mai numeros din localitate.El va fi cel mai mare în grad sau, în cazul când mai mulţi ar avea grade egale, cel mai în vârstă;Reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai Ministerelor Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Agriculturii şi Domeniilor (serviciul zootehnic) şi Lucrărilor Publice;Câte un reprezentant ai Camerelor de agricultură, de industrie şi comerţ şi ai muncii, în comunele reşedinţe de judeţ, iar în celelalte comune numai cu deciziunea ministrului de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior.Consilierii de drept se vor desemna în ordinea stabilită mai sus.Desemnarea consilierilor de drept se va face îndată după publicarea convocării corpului electoral respectiv.  +  Articolul 20Toţi consilierii trebue să locuiască în comuna respectivă, afară de cei desemnaţi din consiliul judeţean, cari pot domicilia şi în cuprinsul judeţului.  +  Articolul 21Consilierii judeţeni cari urmează să facă parte din consiliile comunelor urbane reşedinţe de judeţ, ca consilieri de drept, vor fi desemnaţi de consiliul judeţean.Reprezentanţii Camerelor de agricultură, comerţ, industrie şi muncă vor fi desemnaţi de comitetele de direcţie ale Camerelor respective.  +  Articolul 22Stabilirea numărului consilierilor de drept pentru fiecare categorie în ordinea hotărîtă în art. 19 şi verificarea condiţiunilor cari trebuie să le îndeplinească aceşti consilieri, se va face pentru comunele reşedinţe de judeţe, de consiliul administrativ superior. Pentru celelalte comune aceste formalităţi se îndeplinesc de delegaţiunea permanentă judeţeană.În lipsa delegaţiunii permanente judeţene desemnarea se va face de comisia interimară judeţeană.În orice caz numărul membrilor aleşi va întrece numărul consilierilor de drept împreună cu cei cooptaţi.  +  Articolul 23În cazul când consiliul judeţean ori Camerele agricole, de industrie, comerţ şi muncă nu-şi vor fi desemnat, în termen de 15 zile dela convocarea corpului electoral, pe consilierii de drept, destinaţi a face parte din consiliile comunale, această operaţiune se va îndeplini de ministrul de interne pentru consiliul judeţean şi de miniştrii respectivi pentru Camerele agricole, de industrie, comerţ şi muncă.  +  Articolul 24Consilierii femei vor fi cooptaţi de către consilierii aleşi şi de drept, convocaţi în acest scop de primar îndată după intrarea sa în funcţiune.Pot fi cooptate femeile cari îndeplinesc aceleaşi condiţiuni ca şi consilierii aleşi.Contestaţiunile cu privire la aceste cooptări vor fi făcute la Ministerul de Interne pentru municipii şi la prefect pentru celelalte comune; aceştia se vor pronunţa conform art. 200 din această lege.  +  Articolul 25Numărul consilierilor comunali aleşi nu se poate modifica decât din 10 în 10 ani, prin votul consiliului respectiv, aprobat de ministrul de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior pentru municipii şi de prefect, cu avizul delegaţiunii permanente judeţene, pentru celelalte comune şi numai acolo unde statistica populaţiunii va reclama o modificare potrivit normelor stabilite prin articolul 18.  +  Articolul 26Şefii diferitelor servicii comunale vor fi în mod obligator chemaţi şi ascultaţi la şedinţele consiliului în toate chestiunile de competinţa lor.În comunele rurale vor fi chemaţi şi ascultaţi de consiliu în acelaşi condiţiuni reprezentanţii locali ai cultului, ai învăţământului primar, profesional, precum şi ai serviciului sanitar, veterinar, ai serviciului tehnic şi agricol şi ai cooperaţiei din localitate.Părerile lor vor fi trecute în procesul-verbal al şedinţei.  +  Capitolul II Constituirea consiliului comunal, alegerea primarului şi a delegaţiunii permanente comunale  +  Articolul 27Dacă nu a fost contestaţii asupra alegerilor sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consilierii aleşi şi de drept ai municipiilor se convoacă îndată de ministrul de interne, iar în celelalte comune de către prefect pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, a depune jurământul, a procede la alegerea primarului în comunele urbane şi rurale, a delegaţiunii permanente şi la desemnarea consilierilor candidaţi de primar în municipii.Convocarea va arăta scopul pentru care este chemat consiliul.Până la intrarea în funcţiune a primarului, consiliul se prezidează de cel mai în vârstă dintre membrii săi.Jurământul consilierilor se va presta în şedinţă publică, în localul primăriei respective, în prezenţa prefectului pentru comunele reşedinţe de judeţ, iar pentru celelalte comune în prezenţa delegatului prefectului.Jurământul va avea cuprinderea următoare:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi legilor ţării mele, jur să apăr şi să sprijinesc interesele comunei".Dacă în termen de 10 zile dela respingerea contestaţiunilor asupra alegerilor, sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii, consiliul comunal nu a fost convocat, el se întruneşte de drept, şi prestarea jurământului se va putea face şi în faţa prezidentului de vârstă al consiliului.Consiliile comunale urbane, ţinând seamă de cunoştinţele membrilor cari le compun, se pot împărţi, pentru o mai bună administrare a intereselor locale, în comisiuni pe specialităţi.  +  Articolul 28În contra încheierilor consiliului privitoare la cazurile din art. 27, privitoare la incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, orice alegător are dreptul de apel la ministru de interne pentru municipii şi la prefect pentru celelalte comune.Termenul de apel este de 10 zile dela pronunţarea deciziunii consiliului.Ministrul, cu avizul consiliului administrativ superior, prefectul cu avizul delegaţiunii judeţene permanente, sunt datori a se pronunţa asupra apelurilor primite în cel mult 10 zile dela înregistrarea lor.Aceste autorităţi sunt obligate să sesizeze consiliile comunale, cari sunt obligate a se pronunţa asupra tuturor cazurilor de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate de cari ar avea cunoştinţă, în tot cursul duratei mandatului consilierilor şi chiar din oficiu.  +  Articolul 29Pentru a proceda la alegerea primarului, a delegaţiunii permanente şi la desemnarea consilierilor candidaţi de primar la municipii, trebue să fie prezenţi majoritatea absolută a membrilor cari compun consiliul.  +  Articolul 30Membrii delegaţiunii permanente vor fi aleşi pe cât posibil din diferite ramuri de specialitate.Consilierii de drept, funcţionarii publici, cei desemnaţi de consiliul judeţean, nu vor putea fi aleşi în delegaţiunea permanentă.Delegaţia permanentă comunală se compune în afară de primar din:9 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 250.000 locuitori;7 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 100.000 locuitori;5 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 50.000 locuitori;4 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 25.000 locuitori;3 membri şi 2 supleanţi în celelalte comune urbane;2 membri şi 1 supleant în comunele rurale.Alegerea delegaţiei permanente se face pe un termen de 4 ani prin scrutin secret şi cu majoritatea absolută de voturi.Dacă la prima votare nu se obţine această majoritate, alegerea se repetă în aceeaşi şedinţă şi se declară aleşi acei cari vor obţine cel mai mare număr de voturi. Dacă este paritate, sorţul decide alegerea.În caz de demisiune sau descompletare, alegerea se va face în acelaşi mod.  +  Articolul 31Primarul va fi ales de consilii în toate comunele, afară de municipii.Alegerea se va face cu vot secret şi cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.Dacă la prima votare nu se obţine această majoritate, alegerea se repetă în aceeaşi şedinţă şi se declară ales acela care va obţine cel mai mare număr de voturi.În municipii consiliul comunal va alege din sânul său candidaţii de primar dintre consilierii aleşi şi cei de drept, afară de cei trimişi de consiliul judeţean; fiecare consilier având dreptul a vota un singur candidat.Numele celor trei candidaţi cari vor fi obţinut cel mai mare număr de voturi se va comunica de îndată ministrului de interne, care va confirma ca primar pe unul din candidaţi.Dacă primarul este un consilier de drept, funcţionar public, şi dacă el acceptă acestă demnitate, nu-şi mai poate îndeplini funcţiunea ce avea în tot timpul primariatului, dar îşi păstrează dreptul de a fi reintegrat.Anii serviţi ca primar se socotesc serviţi în funcţiunea ce avea, ţinându-i-se în seamă la înaintare şi la pensiune. El are drept să opteze între salariul său de primar şi acela al funcţiunii ce avea.Primarul nu poate fi ministrul unui cult.Primarii sau preşedinţii comisiilor interimare din municipii sunt eligibili în Corpurile legiuitoare.  +  Articolul 32Rezultatul votului asupra alegerilor prevăzute în articolele 30 şi 31 pentru reşedinţele de judeţe se aduce la cunoştinţa ministrului de interne, şi acela privitor la celelalte comune la cunoştinţa prefectului.  +  Articolul 33Ministrul de interne şi prefectul, fiecare în competinţa sa, au dreptul nu numai sesizaţi de contestaţii, dar chiar din oficiu, să examineze dacă alegerea primarului, a delegaţiei permanente şi a candidaţilor de primar la municipii s'a făcut conform legii.Aceste autorităţi vor avea să cerceteze dacă consiliile au fost convocate în regulă, dacă membrii au fost încunoştiinţaţi că sunt chemaţi pentru aceste alegeri, dacă a fost de faţă majoritatea cerută de lege, dacă votarea a fost făcută prin scrutin secret şi dacă cei aleşi au întrunit numărul legal de voturi.În caz contrariu, ministrul cu avizul consiliului administrativ superior şi prefectul cu avizul delegaţiunii permanente judeţene, vor anula alegerile.Ministrul de interne şi prefectul sunt datori să se pronunţe în termen de cel mult 10 dela data de când li s'a făcut cunoscut alegerea.  +  Articolul 34Consiliul comunal fixează în fiecare an, la votarea bugetului, retribuţiunea primarului şi a membrilor delegaţiei permanente, după mijloacele de cari dispune comuna.Primarii şi membrii delegaţiunii permanente nu vor putea ocupa în acelaşi timp nici o altă funcţiune publică.  +  Capitolul III Funcţionarea consiliului comunal  +  Articolul 35Consiliul comunal se întruneşte în mod obligatoriu cel puţin odată pe trimestru.Consiliul se poate convoca ori de câte ori interesele comunei ar cere-o, sau când ministrul de interne ori prefectul ar socoti necesar.  +  Articolul 36Convocările consiliului comunal se fac de primarul comunei sau de acela care îl înlocueşte prin invitaţiuni scrise trimise la domiciliu, cu cel puţin trei zile libere înainte de întrunire, afişându-se convocarea şi la uşa casei comunale.  +  Articolul 37Convocarea va cuprinde chestiunile de cari are a se ocupa consiliul.Convocarea cuprinzând ordinea de zi va fi comunicată în timp util, în comunele rurale notarului şi pretorului respectiv, iar în celelalte comune şi prefectului. Aceştia au dreptul să asiste la şedinţele consiliului comunal.Prefectul poate cere să fie ascultat în şedinţele consiliului municipiilor ori de câte ori crede, că prin măsurile ce se proiectează a se lua s'ar aduce o atingere, ordinei în Stat sau intereselor generale.Prefectul nu are vot deliberativ.Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuţiunea consiliului dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă a fost declarată urgentă.Urgenţa se declară cu două treimi a membrilor prezenţi, cu motivare anume în procesul-verbal al şedinţei, din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi comuna sau un interes general al Statului.Chestiunile cuprinse, în art. 211 nu pot fi declarate urgente.  +  Articolul 38Propunerile privitoare la interesele comunei pot fi făcute consiliului-comunal de primar, de către delegaţiunea permanentă comunală, de oricare din consilierii comunali.  +  Articolul 39Consiliul nu poate delibera decât fiind faţă majoritatea absolută a membrilor care-l compun, afară numai dacă legea cere prezenţa unui mai mare număr de consilieri.Nu se vor considera ca prezenţi consilierii cari nu ar putea lua parte la deliberaţiune, fiind recuzabili în temeiul vreunei cauze legale.  +  Articolul 40Consiliul comunal este obligat a ţine şedinţele sale în localul primăriei.Orice întrunire afară de timpul pentru care a fost convocat într'alt loc, şi contrariu modului stabilit de lege, este nelegală.Ministerul de interne sau delegatul său, prefecţii şi pretorii vor lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, putând sesiza în acelaş timp parchetul, care, de va găsi că este cazul, va da în judecată pe vinovaţi, dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea primejdui ordinea şi siguranţa Statului.Consilieri găsiţi astfel vinovaţi, pot fi pedepsiţi cu închisoare dela o lună până la doi ani, declaraţi excluşi din consiliu şi neeligibili în consiliile comunale şi judeţene şi în Corpurile legiuitoare timp de 4 ani, socotit din ziua condamnării.În contra sentinţei tribunalului cei interesaţi au dreptul de apel în termenele şi la instanţele prevăzute de procedura penală.Actele făcute sau hotărârile luate într'o asemenea adunare sunt nule şi neexistente.  +  Articolul 41Hotărîrile consiliului se iau cu majoritate absolută a membrilor prezenţi, afară numai dacă legea nu cere o majoritate mai mare.În caz de paritate, propunerea asupra căreia se desbate, se socoteşte respinsă.  +  Articolul 42Şedinţele consiliului se deschid şi se prezidează de către primar sau înlocuitorul său.  +  Articolul 43Toţi membrii consiliului comunal îşi dau votul pe faţă, afară numai dacă sunt persoane în chestiune, când votul este secret.Preşedintele votează cel din urmă.  +  Articolul 44Şedinţele consiliului comunal sunt publice.Cu toate acestea, după cererea unei treimi a membrilor prezenţi, a primarului sau înlocuitorului său, consiliul decide cu majoritate de două treimi şi fără desbateri dacă urmează să fie declarată şedinţă secretă.Şedinţele în cari se discută chestiunile prevăzute la cap. III, IV şi X de sub titlul IV nu pot fi niciodată secrete.  +  Articolul 45Primarul are singur poliţia adunării.Când în sala şedinţelor unul sau mai mulţi asistenţi vor da semne publice de aprobare sau desaprobare, sau vor face zgomot în ori ce mod, primarul le va atrage atenţia să păstreze liniştea şi cuviinţa. Dacă dezordinea va continua, va putea ordona scoaterea afară din sală a turburătorilor şi chiar arestarea şi trimeterea lor în judecata judecătorului de ocol, pe baza procesului-verbal ce se va încheia, pentru a li se aplica pedeapsa dela 3 până la 15 zile închisoare.Când ţinerea şedinţelor va fi turburată de vreunul din membrii consiliului, atunci consiliul comunal, cu majoritate absolută a celor prezenţi, va putea pronunţa excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni.Poliţia în comunele urbane şi jandarmii în comunele rurale sunt datori a executa ordinele primarului sau înlocuitorului său.  +  Articolul 46Pentru fiecare şedinţă se va încheia o dare de seamă amănunţită, care se va semna de către primar şi secretar. Un rezumat al acestei dări de seamă se va afişa în termen 10 zile la uşa casei comunale.  +  Articolul 47Toate deliberările consiliului se vor înscrie, în ordinea datei lor într'un registru, parafat de primar şi ţinut de secretar.  +  Articolul 48Fiecare şedinţă a consiliului începe prin citirea sumarului şedinţei precedente, care se supune votului şi aprobării consilierilor.Ei au dreptul să facă observaţiuni asupra modului, cum s'au trecut părerile lor în procesul-verbal de şedinţă şi să ceară a se face rectificări.  +  Articolul 49Consiliul comunal poate decide să fie chemate în şedinţă şi ascultate orice alte persoane de specialitate de ale căror lămuriri ar avea nevoie.  +  Capitolul IV Atribuţiunile consiliului comunal  +  Articolul 50Consiliile comunale au iniţiativa şi decid în toate chestiunile de interes local, în conformitate cu legea de faţă şi cu legile speciale. Ele sunt datoare a se rosti asupra tuturor chestiunilor ce li s'ar deferi şi prin alte legi şi a executa şi dispoziţiunile luate de autorităţile centrale în interes general, în limita competinţei lor legale.În toate acestea Statul păstrează directive generale conform legilor şi controlul.  +  Articolul 51Sunt de interes local în deosebi: a) Chestiunile primitoare la învăţământul primar şi elementar profesional; b) Chestiunile privitoare la cult; c) Chestiunile privitoare sănătatea publică, şi anume:clădirea, întreţinerea şi supravegherea din punct de vedere administrativ a spitalelor comunale, dispensariilor, infermeriilor şi azilurilor de săraci, infirmi, copii găsiţi, orfani, etc., precum şi numirea personalului administrativ şi a celui sanitar necesar acestor instituţiuni şi altor servicii sanitare ale comunei afară de medicii de orice categorie; d) Chestiunile privitoare la creşterea vitelor şi medicină veterinară, şi anume: clădirea, întreţinerea şi supravegherea din punct de vedere administrativ a diferitelor stabilimente şi instituţiuni locale, precum şi numirea personalului administrativ şi a celui veterinar necesar acestor servicii, afară de medicii veterinari de orice categorie; e) Construirea şi întreţinerea străzilor, a drumurilor, a podurilor şi a tuturor căilor de comunicaţie de orice natură pe uscat şi pe apă, canalizări, rectificări de cursuri de apă, replantarea râpelor, trenurilor fugitive, secarea terenurilor mlăştinoase, înfinţări de pepiniere şi în genere orice lucrare publică de interes local; f) Chestiunile privitoare la edilitate:Construcţiuni de clădiri publice şi particulare, deschideri de drumuri pieţe, alimentare cu apă, canal, iluminat, sistematizarea comunei, înlesnirea circulaţiunei pe drumuri, strade, pieţe, cheiuri şi alte mijloace de comunicaţie; g) Măsuri pentru protecţiunea peisajelor, apărarea monumentelor şi a obiectelor de artă, înfiinţarea de muzee regionale; h) Măsuri privitoare la educaţia cetăţenească, şcoli de adulţi, desvoltarea şi sprijinirea instrucţiunii fizice; i) Chestiuni privitoare la îndrumarea şi încurajarea agriculturii, comerţului, industriei şi meseriilor şi în general a întregei economii a comunelor, în aşa condiţiuni ca să ajute şi la propăşirea generală a ţării, în colaborare cu Camerele de agricultură, industrie, comerţ şi muncă; j) Înlesnirea aprovizionării populaţiunii cu articole de prima necesitate, precum şi măsuri pentru normalizarea şi controlul preţurilor a acestor articole, putând face în acest scop chiar acte de comerţ numai pentru a înlătura specula; k) Alcătuirea bugetului de venituri şi cheltueli; l) Crearea veniturilor de orice natură, aşezarea şi perceperea taxelor, cotizaţiunilor şi impozitelor; m) Chestiuni privitoare la împrumuturi; n) Cercetarea gestiunii mânuitorilor de fonduri comunale, controlul aplicării bugetelor respective, precum şi al instituţiunilor de ori ce rang puse sub supravegherea lor; o) Crearea şi supravegherea bunului mers al instituţiunilor de binefacere şi asistenţă socială; p) Chestiuni privitoare la intentări de procese, înstrăinări, schimburi, concesionări, primiri de daruri, acceptări de legate, transacţiuni, etc.; r) Chestiuni privitoare la alipiri, deslipiri de sate şi comune, schimbări de reşedinţe şi de nume ale comunelor, transformări ale comunelor rurale în urbane şi vice-versa şi în genere orice modificări teritoriale ale comunelor sau ale altor împărţiri administrative din cuprinsul lor; s) Măsuri privitoare la poliţia drumurilor, a stradelor, a spectacolelor, a moravurilor şi a poliţiei comunale; t) Întocmirea de regulamente relative la edilitate, la igienă, salubritate, poliţia rurală şi comunală, la taxe şi alte venituri, precum şi la organizarea diferitelor servicii comunale; u) Cooperarea împreună cu judeţele, precum şi cu Statul la acele lucrări şi întreprinderi de interes obştesc, cari pot fi de folos local; v) Dreptul de a conferi cetăţenia de onoare acelor persoane cari şi-au câştigat merite deosebite prin daruri, legate, îmbunătăţiri şi servicii de seamă aduse comunei;Această distincţiune nu se poate acorda decât cu o majoritate de două treimi a membrilor consiliilor respective; x) Dreptul de a adresa autorităţilor superioare reclamaţiuni sau memorii, relative la îmbunătăţiri, trasformări sau modificări ce ar socoti să se facă în diferite legi şi regulamente în interesul localităţii, exprimând dorinţe şi făcând propuneri asupra stării şi trebuinţelor diferitelor servicii publice cari ar fi în legătură cu interesele locale. Consiliile însă nu pot să facă sau să publice protestaţiuni, proclamaţiuni sau adrese cu caracter politic.Consiliile comunale pot corespunde cu toate autorităţile, în chestiuni de interese locale, prin mijlocirea primarului.  +  Articolul 52Consiliul comunal poate înfiinţa comitete de cetăţeni, fără deosebire de sex, cari sub conducerea unui consilier comunal să dea concursul administraţiunii locale în chestiunile privitoare la: învăţământ, cult, sănătatea publică, ocrotirilor sociale, edilitate şi agricultură, etc.  +  Capitolul V Atribuţiunile delegaţiei permanente comunală  +  Articolul 53Delegaţia permanentă înlocueşte consiliul comunal în intervalul dintre sesiuni şi decide în locul său, în limitele puterilor conferite de consiliu în orice chestiuni, afară de cele privitoare la: actele de dispoziţie patrimonială, buget, înfiinţări de taxe, impozite, cotizaţiuni, împrumuturi, aprobări de gestiuni, regulamente, concesionări de servicii şi lucrări, modificări teritoriale cuprinse în titlul IV, capitolul X, conferirea cetăţeniei de onoare.Delegaţiunea împreună cu primarul supraveghiază serviciile comunale, are atribuţiuni proprii şi este şi un organ consultativ al primarului ori de câte ori acesta îi cere părerea.  +  Articolul 54Atribuţiunile proprii ale delegaţiei permanente sunt: a) Întocmeşte listele electorale atât pentru alegerile politice, cât şi cele administrative; b) Întocmeşte proectul de buget; c) Supraveghiază stabilimentele comunale şi orice întreprinderi în cari comuna este interesată; d) Întocmeşte proiecte de regulamente şi le supune spre probarea consiliului; e) Stabileşte preţurile de vânzare ale articolelor de prima necesitate; f) Stabileşte preţurile camerelor dela hotel şi al transporturilor cu vehiculele publice, preţul prestaţiunilor de servicii ale comisionarilor, hamalilor de stradă, precum şi preţul transporturilor cu carele funebre; g) Supraveghează, în conformitate cu legile speciale, administraţia şi întreţinerea bisericilor şi a tuturor stabilimentelor şi instituţiilor de binefacere şi utilitate publică din cuprinsul comunei. Inspectează aceste aşezăminte, priveghează ca ele să nu se abată dela voinţa donatorilor şi testatorilor, sau dela actele de fundaţiuni şi propun prin mijlocirea primarului şi a administratorilor acestor stabilimente îmbunătăţirile şi îndreptările, ce ar fi de făcut şi înlăturarea abuzurilor ce au descoperit; h) Verifică cât de des casa comunei, încheind despre aceasta un proces-verbal, pe care îl supune consiliului; i) Îngrijeşte de aplicarea măsurilor de igienă şi salubritate publică, de edilitate şi poliţie comunală.  +  Articolul 55Încheierile delegaţiei se iau cu majoritate absolută de voturi a membrilor ce o compun.Prezenţa primarului sau a înlocuitorului său este indispensabilă pentru ca delegaţia permanentă să poată delibera valabil.  +  Articolul 56Primarul împarte membrilor delegaţiunii permanente supravegherea diferitelor servicii după specialitatea fiecăruia, şi le repartizează diferite chestiuni de competinţa lor.Asupra acestor chestiuni membrii vor face cercetări şi vor referi în plenul delegaţiunii, care singură este în drept a lua deciziuni.Când primarul constată că din lipsa membrilor delegaţiunii permanente aceasta nu poate lucra şi interesele comunei suferă - el poate să cheme în locul celor absenţi pe supleanţi - raportând consiliului la prima sa întrunire.  +  Capitolul VI Atribuţiunile primarului  +  Articolul 57Primarul este capul administraţiunii comunale. El administrează toate interesele comunei sau împreună cu delegaţia permanentă, sau cu consiliul comunal după prevederile legii.Semnul distinctiv al primarului este o cingătoare cu colorile naţionale, pe care o poartă la toate ceremoniile oficiale şi la celebrarea căsătoriilor.  +  Articolul 58Primarul reprezintă comuna în Justiţie. El poate face în cazuri urgente orice act în justiţie necesar conservării unui drept, rămânând a fi abilitat ulterior de consiliu.  +  Articolul 59Primarul este şeful poliţiei comunale.  +  Articolul 60Primarul convoacă consiliul comunal şi prezidează şedinţele.Împreună cu delegaţiunea permanentă, întocmeşte ordinea de zi a chestiunilor ce urmează a fi aduse în desbaterile consiliului comunal.Primarul prezidează delegaţia permanentă, căreia îi propune chestiunile cari urmează a fi discutate.Execută deliberările consiliului şi ale delegaţiunii şi ia toate măsurile necesare pentru apărarea intereselor comunei în executarea deciziunilor date de consiliu şi delegaţie.Supraveghează respectarea regulamentelor.Împreună cu delegaţiunea permanentă numeşte, înaintează şi licenţiază din serviciu funcţionarii comunali şi hotărăşte asupra pedepselor.Dă autorizaţiuni necesare pentru construcţiuni, reparaţii de edificii, împrejmuiri, conform planurilor de aliniere şi regulamentelor.Ordonă prestaţiuni în natură pentru servicii necesare, urgente şi în cazuri de calamitate publică.Eliberează certificate de notorietate publică şi de paupertate.Îndeplineşte toate actele cari nu sunt rezervate în mod special consiliului sau delegaţiei permanente privitoare la administrarea şi apărarea intereselor comunei.Primarul este ofiţer al stării civile. El poate să delege această atribuţiune unui membru al delegaţiunii permanente comunale notarului, iar în municipii, directorului sau şefului de serviciu respectiv.Celebrarea căsătoriei se face însă de către primar sau un membru al delegaţiei permanente desemnat de el.Primarul dispune ordonanţarea plăţilor şi semnează ordonanţele. El poate să delege pe a sa răspundere personală, această atribuţiune unui membru al delegaţiunii permanente comunale.Primarul inspectează pieţele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile şi ori ce stabilimente, cari din punctul de vedere al siguranţei şi al sănătăţei sunt puse sub supravegherea comunei; el poate opri spectacolele pentru a asigura paza liniştei şi a moralităţii publice.Ordonă măsurile urgente de igienă.Primarul poate delega parte din atribuţiunile sale unui alt membru al delegaţiunii permanente prin deciziune scrisă, care se aduce la cunoştinţă prin afişare şi prin publicitate.În comunele compuse din mai multe sate, primarul va putea delega, prin deciziune scrisă, parte din atribuţiunile sale unuia din consilierii aleşi în satele respective.Primarul prezidează ţinerea licitaţiilor.  +  Articolul 61Primarul, în caz de absenţă, este înlocuit în funcţiunile sale de un membru al delegaţiunii permanente, desemnat de el.Dacă această desemnare nu s'a făcut, el va fi înlocuit de drept prin cel mai în vârstă dintre membrii delegaţiunii permanente.  +  Articolul 62Primarul este singur în drept a da ordonanţe cu privire la măsurile ce-i sunt date în atribuţiunile sale, ale consiliului sau ale delegaţiei permanente.Când aceste ordonanţe sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, de lucrări publice sau alte specialităţi, vor fi date în urma consultării prealabile cu şeful de serviciu respectiv şi contrasemnate de acesta.Ordonanţele vor fi afişate la uşa comunală.Oricare cetăţean este în drept a face întâmpinări în contra ordonanţelor, la Ministerul de Interne când sunt date de primarii municipiilor şi la prefect când sunt date de primarii celorlalte comune.Aceste întâmpinări nu suspendă executarea ordonanţelor.Ministrul de interne şi prefectul, fiecare în competinţa sa, au dreptul la orice epocă să anuleze ordonanţele când sunt contrarii ordinei de Stat, legilor şi regulamentelor de, administraţie publică, sau numai să suprime din ordonanţe asemenea dispoziţiuni.În contra hotărârii prefectului, primarul şi oricare cetăţean care a îndreptat întâmpinare au dreptul să facă apel la Ministerul de Interne în termen de 10 zile dela primirea deciziunii.Ordonanţele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică prin afişare, publicare şi strigări, când conţin dispoziţiuni generale şi prin notificări individuale făcute interesaţilor în celelalte cazuri.Afişarea şi publicarea se constată prin procese-verbale semnate de primar şi secretar, iar încunoştiinţările individuale prin dovezi de primire.  +  Articolul 63Contravenţiunile la ordonanţe se vor judeca şi pedepsi conform prescripţiunilor din legi şi regulamente.Sancţiunile prescrise în ordonanţe nu vor întrece pe acelea prevăzute pentru călcarea legilor şi regulamentelor.  +  Articolul 64Primarul îndeplineşte orice alte atribuţiuni, cari îi sunt deferite prin legi şi regulamente şi reprezintă comuna în toate ceremoniile oficiale.  +  Capitolul VII Poliţia comunală  +  Articolul 65Primarul în calitate de şef al poliţiei comunale poate delega parte sau în totalitate din aceste atribuţiuni membrilor din delegaţiunea permanentă comunală.El exercită atribuţiunile ce decurg din această calitate fie personal, fie prin agenţi şi ofiţeri din poliţia administrativă.Când aceştia nu ar fi suficienţi, Ministerul de Interne, la cererea comunelor, va putea desemna pentru însărcinări speciale de poliţie comunală şi alţi agenţi şi ofiţeri cari în acest caz vor fi retribuiţi din bugetul comunei.Primarul, în caz de urgenţă, este obligat a lua măsurile de necesitate de împrejurări, când ordinea publică şi siguranţa Satului ar fi ameninţată, raportând organelor în a căror competinţă şi atribuţiuni intră în mod obişnuit aplicarea acestor măsuri.  +  Articolul 66Măsurile de poliţie comunală se ordonă şi se aplică de primar conform legilor şi regulamentelor.Ele au de obiect special: a) Igiena şi salubritatea locuinţelor şi determinarea condiţiunilor pentru construcţiunea proprietăţilor particulare; b) Înlesnirea şi siguranţa circulaţiunii pe străzi, şosele, cheiuri, pieţe şi alte locuri publice; c) Asigurarea mijloacelor de transport în interiorul comunei; d) Ferirea oraşelor contra incendiilor, inundărilor, pentru prevenirea şi combaterea boalelor epidemice sau contagioase, epizootiilor; e) Înlăturarea şi remedierea întâmplărilor ce ar putea fi cauzate de alienaţii furioşi şi de animalele rău făcătoare; f) Distrugerea şi stârpirea animalelor vătămătoare; g) Modul transportării cadavrelor şi menţinerea bunei ordine şi cuviinţe în cimitire, fără osebire de cult şi credinţe religioase; h) Inspectarea hotelelor şi a pensiunilor şi luarea măsurilor proprii pentru a asigura igiena şi salubritatea lor; i) Asigurarea calităţii şi greutăţii obiectelor cari se vând cu cântarul sau cu măsura; j) Privegherea localurilor de băuturi; k) Controlul din punct de vedere sanitar al alimentelor şi băuturilor; l) Supravegherea afişajului; m) Măsuri pentru stârpirea cerşetoriei; n) Poliţia teatrelor şi a tuturor spectacolelor de orice natură; o) Poliţia industrială, siguranţa comerţului; p) Măsuri de igienă socială.  +  Articolul 67Primarul este îndatorat a lua măsuri pentru a împiedica uzul ilicit, furtul şi pagubele cauzate pe câmp, strângerea recoltelor înainte de a ajunge la maturitate, măsuri pentru folosirea păşunelor comunale conform îndrumărilor date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin serviciul agricol judeţean, în fine orice alte măsuri şi dispoziţiuni prevăzute în legea poliţiei rurale actualmente în vigoare sau cari s'ar mai hotărî în viitor.  +  Articolul 68Primarul şi membrii delegaţiunii permanente precum şi funcţionarii technici şi sanitari competinţi, desemnaţi de primar, sunt în drept să constate contravenţiunile la legi, regulamente şi ordonanţe. Ei vor trimite pe contravenienţi în judecata justiţiei competente, dacă legile nu vor da chiar în competinţa lor constatarea faptelor şi aplicarea pedepselor.  +  Capitolul VIII Edilitatea  +  Articolul 69Comunele sunt datoare în termen de patru ani dela promulgarea legii să stabilească, dacă nu le au deja întocmite, după importanţa şi mijloacele de cari dispun, un plan general de sistematizare, care să aibă în vedere satisfacerea tuturor trebuinţelor de ordin edilitar, ca alinierea străzilor, deschideri şi înfiinţări de străzi şi pieţe, alimentare cu apă, canal, iluminat, pavarea, înfiinţări de grădini, parcuri, plantaţiuni, mijloacele pentru transportarea populaţiunii în comune, locuinţe eftine, etc.Ordinea executării lucrărilor edilitare se va prevede în regulamentul legii.Planul de sistematizare va fi întocmit în vederea dezvoltării, pe care ar putea să o ia comuna şi diferitele sale servicii în viitor.El va fi alcătuit fie de serviciul technic local, fie prin concurs public între diferiţii specialişti din ţară.În comunele rurale şi urbane nereşedinţe planul de sistematizare şi comassare se va alcătui în marginile nevoiei locale, după propunerea consiliului comunal respectiv, de o comisie care va aduna datele necesare la localitate.Comisiunea se compune din şeful serviciului technic judeţean, medicul primar şi delegaţia permanenţă a comunei rurale respective.Comisiunea va fi prezidată în comunele rurale de un membru al delegaţiunii permanente judeţene, iar în comunele urbane nereşedinţe de primarul comunei.Planul astfel întocmit va fi aprobat de consiliul comunal şi va rămâne definitiv, după ce va fi supus cercetării delegaţiei permanente judeţene, care îl va examina împreună cu şefii serviciilor technic şi arhitectonic judeţean.În comunele suburbane, planul de sistematizare va fi întocmit prin îngrijirea serviciului tehnic al comunei urbane respective şi supus în urma aprobării consiliilor comunale urbane.În capitalele de judeţ planul rămâne definitiv după cercetarea lui de către consiliul superior administrativ.Autoritatea de control îşi va da avizul din punct de vedere tehnic, propunând modificările ce ar crede utile pentru o mai bună realizare.  +  Articolul 70Planurile pentru alinierea străzilor şi pieţelor din comunele capitale de judeţ se vor întocmi de serviciile tehnice locale pe baza planurilor de sistematizare şi se vor aproba de consiliile comunale.Asupra acestor încheieri nu se mai pot reveni decât numai când, din cauza unor împrejurări extraordinare sau de forţă majoră, comuna ar suferi schimbări cari ar necesita modificarea planului de sistematizare.În acest caz, modificarea nu se poate face decât cu învoirea consiliului, luată cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor în exerciţiu şi cu avizul consiliului superior administrativ.  +  Articolul 71Consiliul comunal hotărăşte asupra deschiderii şi închiderii străzilor şi pieţelor publice conform planului de sistematizare.  +  Articolul 72Străzile, pasagiile sau pieţele ce se vor deschide fără autorizaţie în regulă, vor fi închise de către autoritatea comunală.  +  Articolul 73Nici o construcţiune sau reconstrucţiune de edificii şi nici o altă lucrare în comună nu se va putea face fără autorizaţia delegaţiunii permanente comunale, semnată de primar sau delegatul său şi dată pe baza avizului serviciului tehnic respectiv, dacă acest serviciu există la primărie, sau pe baza avizului serviciului care îl va înlocui.  +  Articolul 74Comuna este în drept să impună celor cari construesc sau repară, anume măsuri şi restricţiuni dela exerciţiul dreptului proprietarului, în vederea înfrumuseţării localităţii sau în interesul salubrităţii publice şi al siguranţei cetăţenilor.Autorităţile comunale sunt datoare să se pronunţe în termen de 10 zile asupra cererilor de autorizaţie.Trecut acest termen fără să fi obţinut rezolvarea cererii, sau când soluţiunea dată nu este în conformitate cu legea şi regulamentele comunale, petiţionarul are dreptul să se adreseze justiţiei, pe calea contenciosului administrativ, pentru stabilirea daunelor suferite.  +  Articolul 75Construcţiunile clădite în afara de aliniere sau contra dispoziţiunilor reglementate şi fără autorizaţiuni vor fi dărâmate dacă proprietarii lor, în termenul de cel mult trei luni dela somaţiunea autorităţilor comunale nu s'au conformat dispoziţiunilor luate şi regulamentelor.  +  Articolul 76Nu se vor permite lucrări de consolidare a caselor ce se găsesc clădite în afară de alinierea definitiv stabilită şi aprobată conform legilor în vigoare.Lucrările cari s'ar face fără asemenea autorizare vor fi desfinţate de autoritatea comunală.Pentru înlesnirea lucrărilor edilitare şi a transformărilor pe cari buna stare a comunelor salubritatea, siguranţa şi înfrumuseţarea lor o cer, se pot face şi expropieri pe zone, potrivit legii de expropiere.Utilitatea publică în acest caz se declară de consiliul comunal respectiv cu aprobarea ministrului de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior.  +  Capitolul IX Demiterea, îndepărtarea şi suspendarea primarului şi a membrilor delegaţiunii permanente comunale  +  Articolul 77Primarii şi membrii delegaţiunii municipiilor îşi prezintă demisia ministrului de interne, ceilalţi prefectului judeţului.  +  Articolul 78Primarul şi membrii delegaţiunii permanente pot fi îndepărtaţi prin deciziune motivată a consiliului comunal, luată cu o majoritate de două treimi din numărul total al consilierilor.Consiliul nu poate să pronunţe îndepărtarea decât pentru următoarele motive: rea administraţie, prin acte vădite de nepricepere, rea credinţă sau neglijenţă culpabilă, cari compromit interesele comunei, acte în contra ordinei şi siguranţei Statului şi fapte penale.Consiliul, nu va putea să fie sesizat decât prin propunerea în scris motivată a ministrului de interne pentru comunele urbane reşedinţe şi a prefectului pentru celelalte comune, sau a unei treimi cel puţin din numărul consilierilor.Închierile consiliilor comunale privitoare la îndepărtarea primarilor şi membrilor delegaţiunilor comunale vor fi imediat aduse la cunoştinţa prefectului, când privesc comunele rurale şi urbane nereşedinţe şi a ministrului de interne când privesc pe celelalte comune urbane. Aceste încheieri rămân definitive dacă în termen de 10 zile dela comunicarea lor nu au fost infirmate de autoritatea centrală. Cei îndepărtaţi au şi ei dreptul să se plângă în acelaşi termen.Infirmarea nu se poate pronunţa decât pe baza avizului delegaţiunii judeţene sau a consiliului superior administrativ, după cum este cazul.Când primarul sau membrii delegaţiunii permanente au săvârşit acte contra ordinei, siguranţei şi unităţii Statului sau nu au executat măsurile de interes general, ordonate de autoritatea centrală, ei pot fi îndepărtaţi chiar dacă consiliul sesizat de cei în drept a găsit că nu este loc pentru această măsură.În cazul acesta, îndepărtarea se face prin decret regal, dat pe baza raportului motivat al ministrului de interne, cu avizul consiliului superior administrativ.  +  Articolul 79Primarii şi membrii delegaţiunii permanente pot fi suspendaţi de autoritatea superioară de control în cazul când s'ar dovedi, prin anchetă făcută, că s'au făcut vinovaţi de acte cari ating ordinea publică şi siguranţa Statului. Suspendarea se pronunţă de prefect pentru comunele rurale şi urbane nereşedinţe şi de ministrul de interne pentru celelalte comune urbane.În acest caz suspendarea nu va putea trece de o lună, după care ea încetează de drept dacă în urma cercetărilor făcute cei suspendaţi nu au fost îndepărtaţi din funcţiune.Primarii şi membrii delegaţiunii permanente vor fi suspendaţi dacă sunt trimişi în judecată, în virtutea ordonanţei definitive a judecătorului de instrucţiune sau a rechizitorului procurorului sau când sunt arestaţi în virtutea unui mandat sau dacă judecătorul de instrucţiune o cere în interesul cercetărilor.  +  Articolul 80Calitatea de primar şi de membru al delegaţiunii permanente se pierde pentru aceleaşi cauze, pentru cari se pierde şi calitatea de consilier.  +  Articolul 81Deciziunile de îndepărtare vor specifica şi perioada de neeligibilitatea primarilor şi membrilor delegaţiunii permanente.  +  Articolul 82Deciziunile de suspendare şi îndepărtare vor fi motivate şi vor arăta dovezile pe cari se întemeiază.  +  Articolul 83Nici o măsură nu se poate lua în contra primarilor sau a membrilor delegaţiunii permanente, care ar avea de scop îndepărtarea lor, înainte aceştia să fi fost chemaţi şi ascultaţi de autoritatea competentă.Ei sunt în drept să-şi prezinte apărarea şi prin memorii scrise.Dacă refuză să prezinte sau să trimeată memorii, procedura de îndepărtare îşi va urma cursul.Hotărârea care se va da va face menţiune de îndeplinirea acestor formalităţi.  +  Capitolul X Comuna suburbană  +  Articolul 84Consiliile comunale urbane vor indica comunele rurale cari pot fi declarate suburbane. Acelaş drept îl are şi prefectul judeţului, care apreciind interesele generale şi locale va putea sesiza în acest scop consiliile comunelor urbane.Această declarare va urma după o cercetare la localitate, făcută de o comisiune compusă dintr'un membru al delegaţiunii permanente, inginerul şef, medicul primar al comunice urbane, primarul şi 2 delegaţi ai consiliului comunei rurale respective.Comisiunea va constata situaţiunea topografică, numărul locuitorilor comunei, mijloacele de alimentare, starea igienică şi edilitară (alimentarea cu apă, iluminatul, canalul, etc., drumurile de legătură cu comuna urbană, pădurile şi cursuri de apă, distanţa între comune, ocupaţiunea locuitorilor, produsele localităţii, luând şi orice alte informaţiuni va crede necesare.Constatările comisiunii se vor consemna într-un proces-verbal, la care se va alătura şi o schiţă de plan.  +  Articolul 85Consiliul comunei urbane, întemeiat pe aceste date hotărăşte dacă comuna rurală cercetată urmează de a fi declarată sau nu suburbană.În contra acestei încheieri comunele interesate, precum şi prefectul, pot apela în termen de 10 zile la Ministerul de Interne, care se va pronunţa înlăuntrul termenului de 30 zile.Hotărârile consiliilor chiar dacă nu au fost apelate, nu pot fi puse în lucrare decât în urma aprobării Ministrului de Interne, care se va pronunţa în termenul de mai sus.  +  Articolul 86Hotărârile aprobate nu mai pot fi atacate pe nici o cale. Ele se comunică comunelor interesate şi se publică în Monitorul Oficial şi în "Monitorul judeţului".Aceste hotărâri sunt obligatorii pentru comunele respective şi atrag după ele îndeplinirea tuturor dispoziţiunilor prevăzute de lege.În termen de cel mult un an dela darea acestor hotărâri, prin îngrijirea comunelor urbane se vor ridica planuri generale de situaţii cari vor cuprinde fiecare comună urbană în parte şi comunele rurale respective declarate suburbane.  +  Articolul 87Comuna suburbană îşi păstrează individualitatea ei, având consiliul comunal şi autorităţile comunale proprii.  +  Articolul 88Primarul sau delegatul primarului din comuna suburbană face parte de drept din consiliul comunei urbane respective.Când sunt însă în discuţiune chestiuni cari interesează ambele comune, şi în special luarea măsurilor de salubritate, edilitate şi alimentare, consiliul comunei suburbane este reprezentat la deliberările consiliului comunei urbane pe lângă primar şi de delegaţia permanentă cu vor deliberativ.  +  Articolul 89Regulamentele de salubritate, de edilitate şi de poliţie comunală ale comunei suburbane nu vor putea fi puse în executare decât după ce au fost aprobate de consiliul comunei urbane de care este legată.Măsurile de ordin sanitar luate de comunele urbane vor fi obligatorii pentru comunele suburbane.  +  Articolul 90Dacă există neînţelegeri între comunele urbane şi suburbane asupra măsurilor ce urmează a se da conform dispoziţiunilor de mai sus, Ministerul de Interne se pronunţă în mod definitiv în termen de 10 zilei de când a fost sezisat.Administraţiile comunelor respective sunt îndatorate să execute măsurile aprobate sub sancţiunile prevăzute de legi şi regulamente.  +  Articolul 91Pentru aplicarea regulamentului de salubritate, edilitate şi poliţie municipală, comunele rurale suburbane se pot asocia cu comuna urbană ca să înfiinţeze şi întreţină un serviciu comun de execuţiune şi control.  +  Articolul 92Toate clădirile şi stabilimentele şi tot perimetrul cuprins în raza comunei suburbane vor fi supuse măsurilor de igienă, edilitate şi poliţie municipală stabilite de comunele urbane şi suburbane respective.  +  Capitolul XI Serviciile şi funcţionarii comunali  +  Articolul 93Fiecare comună va înfiinţa serviciile de cari are nevoie şi în limita mijloacelor de cari dispune.Comunele vor avea asfel servicii administrative tehnice, economice, financiare, statistice, sanitare, contencioase şi oricari altele ar fi dictate de nevoile locale.Comunele pot să dea nu numai serviciilor administrative, dar şi celor de specialitate, orice desvoltare ar cere nevoile lor locale, în măsura mijloacelor financiare de cari dispun.  +  Articolul 94Fiecare comună va avea cel puţin un secretar. Secretarul poate fi şi cassier.  +  Articolul 95Secretarul comunei este şeful cancelariei. În această calitate el are supravegherea tuturor arhivelor şi lucrărilor.El contrasemnează toate actele şi asistă la toate şedinţele consiliului comunal, fiind în special însărcinat cu redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor şi cu transcrierea într'un registru special a deliberaţiunilor delegaţiunii permanente comunale şi ale consiliului.  +  Articolul 96Casierii şi agenţii împlinitori trebue să depună anume garanţii. Ei funcţionează în aceleaşi condiţiuni şi cu aceleaşi răspunderi ca şi funcţionarii similari ai Statului.  +  Articolul 97Comunele rurale cari nu dispun de mijloace, se pot asocia, pentru a plăti în comun personalul necesar agricol, tehnic, sanitar, veterinar, etc.Asociarea în acest scop nu se poate face decât cu aprobarea prefectului, pe baza avizului delegaţiunii judeţene permanente.  +  Articolul 98Funcţionarii comunali sunt de două categorii: administrativ şi de specialitate.Din prima categorie fac parte: secretarii comunali, directorii sau şefii diferitelor servicii, precum şi şefii de biurou, impiegaţii şi asimilaţii acestora.Din a doua categorie fac parte: personalul învăţământului, al contenciosului şi personalul inferior sanitar, veterinar, tehnic, economic, financiar şi agricol.  +  Articolul 99Condiţiunile de admisibilitate ale funcţionarilor de specialitate a căror numire intră în competinţa autorităţilor comunale, precum şi drepturile lor la înaintare, retribuţiune, măsuri disciplinare şi pensionare sunt cele prevăzute în statut şi legile speciale.Numirea acestui personal se face în baza propunerilor şefului de serviciu respectiv.Condiţiunile de admisibilitate ale funcţionarilor administrativi comunali şi celelalte drepturi ale lor sunt prevăzute în statut şi legea de faţă.Administraţiile comunale au dreptul să exercite un control imediat şi asupra activităţii funcţionarilor de specialitate.Primarii sau înlocuitorii lor pot oricând să ceară punerea în mişcare a acţiunii disciplinare pentru abaterile săvârşite de aceşti funcţionari, şi Ministerele respective sunt datoare a da curs neîntârziat cererii.Înaintea comisiunilor disciplinare administraţiile comunale vor fi reprezentate prin delegatul ministerului respectiv.  +  Articolul 100Fiecare comună îşi va întocmi regulamente, în conformitate cu legea de faţă, prin cari va determina în mod amănunţit organizarea diferitelor servicii, atribuţiunile şi retribuţiunea personalului.  +  Titlul III Judeţul  +  Capitolul I Compunerea consiliului judeţean  +  Articolul 101Consiliul judeţean se compune: a) Trei cincimi membri aleşi de toţi alegătorii judeţeni, cu vot universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin pe listă şi reprezentarea minorităţii; b) Până la două cincimi membri de drept.  +  Articolul 102Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabileşte în proporţiune cu populaţiunea, fără osebire de sex, vârstă sau naţionalitate. În acest calcul nu intră populaţiunea oraşelor reşedinţe de judeţ.