LEGE nr. 263 din 7 noiembrie 2008 (*actualizată*)privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor(actualizată până la data de 29 decembrie 2009*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




    • ---------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 775 din 19 noiembrie 2008. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 29 decembrie 2009, cu modificările şi completările aduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009.**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. 102, astfel cum fost modificat de pct. 2 al art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009, această lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2011, în forma modificată conform ordonanţei de urgenţă menţionate mai sus.Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1Dreptul agricultorilor la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, denumit în continuare sistemul de pensii pentru agricultori.  +  Articolul 2Sistemul de pensii pentru agricultori se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii pentru agricultori bazat pe aceleaşi norme de drept; b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii pentru agricultori, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; c) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul de pensii pentru agricultori îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de prezenta lege; d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul de pensii pentru agricultori, prestaţiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor; e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor personale achitate de persoanele fizice participante sau în numele acestora la sistemul de pensii pentru agricultori, prestaţiile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor plătite; f) principiul mutualităţii, conform căruia statul participă alături de persoanele fizice participante şi în numele acestora la sistemul de pensii pentru agricultori, cu contribuţii proporţionale cu cele individuale; g) principiul repartiţiei, pe baza căruia veniturile realizate se redistribuie, conform prevederilor prezentei legi, pentru asigurarea plăţii obligaţiilor ce revin sistemului de pensii pentru agricultori.  +  Articolul 3 (1) În cadrul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare CNPAS, se înfiinţează Departamentul de pensii pentru agricultori, care administrează, gestionează, coordonează şi controlează activitatea privind asigurările sociale, pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. (2) La nivelul fiecărei case de pensii judeţene şi a Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii, se înfiinţează direcţia de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale pentru agricultori.  +  Articolul 4 (1) În sistemul de pensii pentru agricultori sunt asigurate, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi. (2) Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, în mediul rural. (3) Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii la sistemul de pensii pentru agricultori şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile prezentei legi.  +  Articolul 5 (1) Sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele fizice prevăzute la art. 4, cu vârstele cuprinse între 16 şi 63 de ani, care locuiesc temporar sau definitiv în mediul rural, precum şi membrii de familie ai acestora şi care: a) deţin, sub orice titlu, terenuri agricole în exploatare sau sunt proprietari de terenuri forestiere, exploatări piscicole, animale, stupi de albine; b) desfăşoară activităţi agricole în gospodăria proprie, precum şi activităţi private nesalarizate în domeniul agricol, forestier, zootehnic, piscicol, apicol, sericicultură şi altele; c) sunt membre ale societăţilor agricole sau ale altor forme de asociere din agricultură. (2) Nu se pot asigura în sistemul de pensii pentru agricultori persoanele care: a) urmează cursuri de învăţământ organizate potrivit legii; b) sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, sau sunt asigurate în alte sisteme de pensii neintegrate în sistemul public; c) beneficiază de una dintre categoriile de pensii acordate, potrivit legii, din sistemul public de pensii sau din alte sisteme de pensii.  +  Articolul 6 (1) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) se asigură în sistemul de pensii pentru agricultori pe baza declaraţiei de asigurare. (2) Declaraţia de asigurare prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1), dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului în curs, pentru anul următor. Declaraţia de asigurare se depune la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă. (3) În declaraţia de asigurare se înregistrează unitatea de contribuţie lunară corespunzătoare contribuţiei lunare individuale pe care persoana se obligă să o achite în anul următor. (4) Tipul contribuţiei lunare individuale la care asiguratul s-a obligat la plată prin declaraţia de asigurare este acelaşi pe parcursul întregului an pentru care se depune declaraţia. (5) Declaraţia de asigurare constituie titlu de creanţă şi devine titlu executoriu la data la care creanţa bugetară este scadentă conform legii.  +  Articolul 7 (1) În sistemul de pensii pentru agricultori prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venituri de înlocuire pentru pierderea totală a veniturilor realizate din agricultură ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate. (2) Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi alte tipuri de prestaţii prevăzute de prezenta lege, corelativ cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale.  +  Articolul 8 (1) Constituie stagiu de cotizare în sistemul de pensii pentru agricultori perioadele în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) au plătit contribuţia individuală prevăzută de prezenta lege. (2) Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul de pensii pentru agricultori se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte. (3) Prestaţiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.  +  Articolul 9 (1) Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul de pensii pentru agricultori se realizează pe baza codului numeric personal. (2) Verificările în evidenţa populaţiei pentru datele de identificare a unor persoane, precum şi furnizările de date din evidenţa populaţiei către CNPAS şi casele teritoriale de pensii sunt exceptate de la plată.  +  Articolul 10În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) unitatea de contribuţie lunară este o constantă corespunzătoare unei contribuţii lunare individuale, în cuantum fix, stabilită după cum urmează:- UC 1 - corespunzătoare unei contribuţii de 10 lei;- UC 2 - corespunzătoare unei contribuţii de 20 lei;- UC 3 - corespunzătoare unei contribuţii de 30 lei;- UC 4 - corespunzătoare unei contribuţii de 40 lei;- UC 5 - corespunzătoare unei contribuţii de 50 lei; b) unitatea de contribuţie lunară mutuală este o constantă corespunzătoare contribuţiilor lunare individuale prevăzute la lit. a) şi a unei contribuţii lunare suportate din bugetul de stat în numele asiguratului.Unităţile de contribuţie lunară mutuală sunt de 5 tipuri, după cum urmează:- Uc(m1) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 30 lei;- Uc(m2) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 60 lei;- Uc(m3) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 90 lei;- Uc(m4) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 120 lei;- Uc(m5) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 150 lei; c) unitatea de contribuţie anuală este o constantă corespunzătoare unei contribuţii mutuale pentru un an, respectiv pentru 12 luni, stabilită după cum urmează:- Uc(a1) = 360, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 30 lei;- Uc(a2) = 1,5 Uc(a1) = 540, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 60 lei;- Uc(a3) = 2 UC(a1) = 720, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 90 lei;- Uc(a4) = 2,5 UC(a1) = 900, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 120 lei;- Uc(a5) = 3 UC(a1) = 1.080, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 150 lei; d) unităţile de contribuţie - Uc - reprezintă raportul dintre suma unităţilor de contribuţie anuală realizată de asigurat în întreaga perioadă de contribuţie şi stagiul complet de cotizare necesar, respectiv 30 de ani; e) numărul de unităţi de contribuţie, realizat în întreaga perioadă de contribuţie, calculat conform lit. d), reprezintă baza de calcul pentru stabilirea pensiei din sistemul de pensii pentru agricultori; f) valoarea unei unităţi de contribuţie se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.  +  Capitolul II Bugetul pensiilor pentru agricultori  +  Articolul 11 (1) Bugetul pensiilor pentru agricultori cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului de pensii pentru agricultori. (2) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse fundamentează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului pensiilor pentru agricultori. (3) Bugetul pensiilor pentru agricultori se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (4) În cazul în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, până la adoptarea noului buget se aplică în continuare prevederile bugetului pensiilor pentru agricultori pe anul precedent.  +  Articolul 12Veniturile bugetului pensiilor pentru agricultori provin din contribuţii de asigurări sociale individuale ale asiguraţilor, contribuţii ale statului achitate în numele asiguraţilor, din dobânzi, precum şi din alte venituri, potrivit legii.  +  Articolul 13Cheltuielile bugetului pensiilor pentru agricultori acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale pentru agricultori stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor pentru agricultori, finanţarea unor investiţii proprii, precum şi alte cheltuieli prevăzute de lege.  +  Articolul 14 (1) Excedentele anuale ale bugetului pensiilor pentru agricultori pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat. (2) Eventualul deficit curent al bugetului pensiilor pentru agricultori se acoperă din disponibilităţile bugetului pensiilor pentru agricultori din anii precedenţi.  +  Articolul 15Disponibilităţile băneşti ale bugetului pensiilor pentru agricultori sunt purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor urmând a se stabili prin convenţii încheiate de CNPAS cu Trezoreria Statului sau cu bănci.  +  Articolul 16În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului pensiilor pentru agricultori, veniturile bugetului pensiilor pentru agricultori se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.  +  Articolul 17 (1) În sistemul pensiilor pentru agricultori, pe teritoriul României, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în lei. (2) Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor ţări, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din ziua plăţii.  +  Capitolul III Contribuţia pentru pensia de agricultor  +  Articolul 18În sistemul de pensii pentru agricultori sunt contribuabili, după caz: a) asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1); b) statul, pentru contribuţia mutuală lunară.  +  Articolul 19 (1) Statutul de asigurat al sistemului de pensii pentru agricultori se dobândeşte de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a depus declaraţia de asigurare. (2) Contribuţia individuală lunară se datorează începând cu data dobândirii statutului de asigurat. (3) Contribuţia statului în beneficiul asiguratului se datorează de la data efectuării plăţii contribuţiei individuale lunare de către asigurat. (4) Plata contribuţiei individuale lunare la sistemul de pensii pentru agricultori se efectuează lunar, până la sfârşitul lunii, pentru luna în curs. (5) Plata contribuţiei individuale lunare se poate face prin orice formă de plată prevăzută de lege, prin virament sau în numerar.  +  Articolul 20 (1) Cuantumul contribuţiei individuale lunare plătite de asigurat este acelaşi pentru un an, conform declaraţiei de asigurare. (2) Asiguratul poate opta în declaraţia de asigurare pentru una dintre următoarele tipuri de contribuţii individuale lunare: a) 10 lei; b) 20 lei; c) 30 lei; d) 40 lei; e) 50 lei. (3) Cuantumul contribuţiei mutuale a statului, achitată în numele asiguratului, reprezintă dublul contribuţiei individuale lunare achitate de asigurat.  +  Articolul 21 (1) CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, înregistrează în conturile individuale ale asiguraţilor plăţile reprezentând contribuţiile individuale lunare, achitate de către aceştia, concomitent cu contribuţia statului achitată în beneficiul asiguratului. (2) Evidenţierea în conturile individuale a contribuţiilor prevăzute la alin. (1) se face sub forma unităţilor de contribuţie anuală. (3) Unităţile de contribuţie anuală, corespunzătoare celor 5 tipuri de contribuţii lunare individuale prevăzute la art. 20 alin. (2), sunt următoarele: a) 360; b) 540; c) 720; d) 900; e) 1.080.  +  Articolul 22 (1) Neplata de către asigurat a contribuţiei individuale lunare menţionate în declaraţia de asigurare, în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4), generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate, inclusiv. (2) Neplata de către asigurat a contribuţiei individuale lunare menţionate în declaraţia de asigurare, precum şi neplata contribuţiei în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4) atrag neacordarea drepturilor de prestaţii de asigurări sociale, altele decât pensia pentru limită de vârstă, până la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente.  +  Articolul 23 (1) În cazul în care asiguratul optează pentru modificarea cuantumului contribuţiei individuale lunare pe care urmează să o achite în anul următor, acesta va depune la casa teritorială de pensii, până la data de 31 decembrie a anului în curs, pentru anul următor, comunicarea de modificare a declaraţiei de asigurare socială. (2) Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1), trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, formularul-tip de retragere a declaraţiei de asigurare.  +  Articolul 24 (1) Prin excepţie de la prevederile prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) care, la data intrării în vigoare a legii, depăşesc vârsta de 63 de ani şi nu beneficiază de pensie din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate, dar care îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute la art. 4 şi 5, care nu au realizat stagiul minim de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie, pot dobândi calitatea de asigurat prin plata pentru perioade retroactive a contribuţiei, până la completarea stagiului de cotizare minim necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă conform prezentei legi. (2) De prevederile alin. (1) pot beneficia şi persoanele care împlinesc vârsta legală de pensionare într-o perioadă mai mică de 15 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot plăti contribuţiile corespunzătoare stagiului minim de cotizare necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă într-o perioadă de până la 2 ani, pe baza unei declaraţii de asigurare speciale şi a unor declaraţii de asigurare anuale. (4) Stagiile de cotizare realizate potrivit alin. (3) pot fi valorificate pentru obţinerea pensiei numai după achitarea contribuţiilor corespunzătoare stagiului minim de cotizare necesar obţinerii pensiei pentru limită de vârstă. (5) În situaţia în care nu sunt respectate prevederile alin. (4), sumele achitate cu titlu de contribuţie nu se restituie.  +  Articolul 25 (1) În sistemul de pensii pentru agricultori stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care asiguratul a achitat integral contribuţia individuală lunară înscrisă în declaraţia de asigurare iniţială sau în comunicarea de modificare la aceasta ori, după caz, în declaraţia specială. (2) Perioadele pentru care asiguratul nu a achitat contribuţia individuală nu constituie stagiu de cotizare. (3) În perioadele pentru care asiguratul nu achită contribuţia individuală nu se datorează nici contribuţia mutuală suportată din bugetul de stat.  +  Articolul 26 (1) În sistemul de pensii pentru agricultori se asimilează stagiului de cotizare perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora. (2) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş. (3) Perioadele asimilate se înregistrează ca unităţi de contribuţie anuală corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a). (4) Perioadele asimilate constituite din fracţiuni incomplete de an se consideră unităţi de contribuţie anuală dacă fracţiunile incomplete de an sunt de cel puţin 6 luni. (5) În situaţia în care o persoană a realizat perioade de stagiu de cotizare, vechime în muncă sau vechime în serviciu în mai multe sisteme de asigurări sociale, pe baza cărora se poate deschide dreptul la pensie în cadrul acestora, perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică, opţional, în unul dintre sisteme.  +  Capitolul IV Pensiile de agricultori  +  Secţiunea 1 Pensia pentru limită de vârstă  +  Articolul 27 (1) Pensia de agricultori pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare în sistemul de pensii pentru agricultori. (2) Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. (3) Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani. (4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.  +  Articolul 28 (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: a) reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin 10 ani de cotizare, pentru cei cu handicap grav; b) reducerea cu 10 ani a vârstei standard de pensionare dacă au realizat cel puţin 10 ani de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat. (2) Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie minimă pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat, ca nevăzător, cel puţin 10 ani de cotizare.  +  Articolul 29Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat, asiguraţii cu stagiu complet de cotizare cărora li s-au stabilit drepturi privind vechimea în muncă în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Secţiunea a 2-a Pensia anticipată  +  Articolul 30 (1) Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. (2) La stabilirea stagiului de cotizare nu se iau în considerare pentru calculul unităţilor de contribuţie: a) perioadele asimilate potrivit art. 26; b) perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. (3) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă. (4) La împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, pensia anticipată de agricultor devine pensie de agricultor pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.  +  Secţiunea a 3-a Pensia de invaliditate  +  Articolul 31 (1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă, din cauza unor boli sau a unor accidente care au ori nu au legătură cu munca şi care au realizat stagiul de cotizare necesar, în raport cu vârsta, la data ivirii invalidităţii. (2) Asiguraţii sistemului de pensii pentru agricultori pot fi încadraţi în gradul I sau II de invaliditate pe baza criteriilor şi normelor în temeiul cărora se face încadrarea în grade de invaliditate în sistemul public de pensii.  +  Articolul 32 (1) Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale. (2) Împotriva deciziei prevăzute la alin. (1) se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare. (3) La soluţionarea contestaţiei, casa teritorială de pensii poate consulta Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. (4) Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia. (5) Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare. (6) Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.  +  Articolul 33 (1) Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă, încadraţi într-un grad de invaliditate potrivit art. 32, beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc condiţiile de stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta, prevăzute în tabelul de mai jos:┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┐│ Vârsta asiguratului la data │Stagiul de cotizare necesar││ ivirii invalidităţii │ (ani) │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│Sub 25 de ani │ 3 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│25 -31 de ani │ 6 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│31 - 37 de ani │ 9 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│37 - 43 de ani │ 12 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│43 - 49 de ani │ 15 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│49 - 55 de ani │ 18 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤│Peste 55 de ani │ 21 │└─────────────────────────────┴───────────────────────────┘ (2) Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care, la data ivirii invalidităţii, nu mai au calitatea de asiguraţi, dar îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 34 (1) În cazul în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident în legătură cu munca, a neoplaziilor, precum şi a SIDA.  +  Articolul 35 (1) La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de invaliditate. (2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data apariţiei invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 27 alin. (2).  +  Articolul 36 (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale în funcţie de afecţiune, la intervale de 6 sau 12 luni, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. (2) După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabileşte, după caz: a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate; b) încadrarea în alt grad de invaliditate; c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă. (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală. (4) Neprezentarea la revizuirea medicală, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală. (5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarului, înainte de data stabilită de casa teritorială de pensii, dacă starea sănătăţii sale s-a ameliorat sau s-a deteriorat. (6) Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare şi soluţionare conform art. 32 alin. (2)-(6). (7) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă; b) au împlinit vârsta prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă; c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.  +  Articolul 37 (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 36 alin. (7), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării sociale. (2) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) din motive imputabile pensionarului atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării. (3) Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.  +  Articolul 38La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate este trecut, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, beneficiind, în continuare, de cuantumul mai avantajos.  +  Secţiunea a 4-a Pensia de urmaş  +  Articolul 39Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii de agricultor.  +  Articolul 40Copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă: a) au până la vârsta de 16 ani; b) au peste 16 ani şi îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; c) sunt invalizi, pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta a intervenit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).  +  Articolul 41 (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.  +  Articolul 42Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.  +  Articolul 43Soţul supravieţuitor, care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41 şi 42, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare mai mari decât 1/2 din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.  +  Articolul 44Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la împlinirea de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea de pensie este obligatorie.  +  Articolul 45 (1) Pensia de urmaş se calculează, după caz, din: a) pensia de agricultor pentru limită de vârstă, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat; b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a intervenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de agricultor pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate gradul II, pensie anticipată sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii de agricultor. (2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în condiţiile prevăzute la art. 50, prin aplicarea unui procent asupra unităţilor de contribuţie realizate de susţinător, aferente pensiei prevăzute la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, după cum urmează: a) pentru un singur urmaş - 50%; b) pentru 2 urmaşi - 75%; c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.  +  Articolul 46Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.  +  Articolul 47În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin. (2).  +  Articolul 48 (1) Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul de pensii pentru agricultori, din sistemul public de pensii sau din alte sisteme de pensii neintegrate, şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie. (2) Cuantumul pensiei pentru care s-a formulat opţiunea se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.  +  Articolul 49Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 40 lit. c) şi la art. 42 sunt supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.  +  Secţiunea a 5-a Calculul pensiei de agricultor  +  Articolul 50Cuantumul pensiei de agricultor se determină prin înmulţirea unităţilor de contribuţie realizate de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unei unităţi de contribuţie.  +  Articolul 51 (1) Unităţile de contribuţie realizate de asigurat în perioada de cotizare reprezintă suma unităţilor de contribuţii anuale realizate în toată perioada de contribuţie raportată la stagiul complet de cotizare prevăzut la art. 27 alin. (4). (2) La calculul unităţilor de contribuţie realizate se utilizează 3 zecimale. (3) Numărul unităţilor de contribuţie realizate, pentru stagii complete de cotizare, nu poate fi mai mic de 360 sau mai mare de 1.080. (4) Stagiul de cotizare mai mare decât cel prevăzut la art. 27 alin. (4) determină un număr mai mare de unităţi de contribuţie, dacă reprezintă ani întregi de cotizare peste stagiul complet necesar.  +  Articolul 52 (1) Pentru perioadele asimilate, prevăzute la art. 26 alin. (1), la determinarea unităţilor de contribuţie realizate se utilizează unitatea de contribuţie anuală egală cu 360. (2) Pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate din sistemul de pensii pentru agricultori, unitatea de contribuţie anuală a asiguratului este de: a) 270 pentru gradul I de invaliditate; b) 240 pentru gradul II de invaliditate. (3) Asiguraţii care, după înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, reglementată de prezenta lege, contribuie suplimentar cu un număr întreg de ani la sistemul de pensii pentru agricultori, regăsindu-se în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1), beneficiază de recalcularea pensiei de agricultor după realizarea fiecărei unităţi de contribuţie anuală, conform prevederilor art. 21 alin. (3).  +  Articolul 53CNPAS comunică anual asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, unităţile de contribuţie anuală, numărul de ani de cotizare, precum şi sumele în lei, înregistrate în contul asiguratului, drept contribuţii individuale şi mutuale depuse de stat în numele asiguratului. Datele se completează anual în carnetul asiguratului, la data depunerii declaraţiei de asigurare anuală.  +  Articolul 54 (1) Valoarea unei unităţi de contribuţie se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (2) Valoarea unei unităţi de contribuţie se calculează prin aplicarea unui procent asupra 1/5 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru perioada de referinţă. (3) Procentul folosit la stabilirea valorii unei unităţi de contribuţie, conform prevederilor alin. (2), nu poate fi mai mic de 0,1% sau mai mare de 0,5%. (4) În raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi cu resursele financiare, valoarea unei unităţi de contribuţie se poate actualiza prin lege în cursul execuţiei bugetare.  +  Secţiunea a 6-a Stabilirea şi plata pensiilor  +  Articolul 55 (1) Pensia de agricultor se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta prin procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia. (2) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, inclusiv carnetul de asigurat, se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul ori reşedinţa asiguratului sau, după caz, a mandatarului, tutorelui ori a curatorului acestuia.  +  Articolul 56 (1) Drepturile de pensie de agricultor pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată. (2) Drepturile de pensie anticipată ale agricultorilor se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor, dar nu înaintea încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor. (3) În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a căror cerere a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (1) şi (2), drepturile de pensie de agricultor se acordă şi se plătesc de la data depunerii cererii împreună cu actele doveditoare.  +  Articolul 57 (1) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate de agricultor. (2) Dreptul la pensie de invaliditate se acordă de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la această dată. (3) În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a căror cerere a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc de la data depunerii cererii împreună cu toate actele doveditoare.  +  Articolul 58 (1) în cazul persoanelor care îndeplinesc la data decesului susţinătorului asigurat condiţiile prevăzute de prezenta lege, drepturile la pensie de urmaş de agricultor se acordă la cerere, după cum urmează: a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar agricultor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului; b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care acesta nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului; c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b). (2) În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor. (3) În situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.  +  Articolul 59 (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii. (2) Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare. (3) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.  +  Articolul 60Decizia emisă în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reşedinţa asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.  +  Articolul 61Decizia casei teritoriale de pensii necontestată în termen este definitivă.  +  Articolul 62În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi/sau în plata drepturilor de pensie de agricultor, casele teritoriale de pensii vor opera corecturile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.  +  Articolul 63 (1) Plata pensiei de agricultor se face lunar. (2) Pensia de agricultor se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia. (3) Modalităţile de plată a pensiilor de agricultor se stabilesc prin regulament al CNPAS.  +  Articolul 64 (1) Plata pensiei de agricultor încetează începând cu luna următoare celei în care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia de agricultor; c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului. (2) Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situaţie, în scris, CNPAS.  +  Articolul 65Plata pensiei de agricultor se suspendă începând cu luna următoare celei în care: a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de către celălalt stat; b) beneficiarul unei pensii anticipate realizează venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie conform art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare; c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică; d) beneficiarul unei pensii de urmaş realizează venituri lunare mai mari decât 1/2 din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată; e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 40 lit. b) şi c); f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte; g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii proprii de agricultor, optează pentru pensie de urmaş agricultor sau pensie de urmaş din alt sistem de asigurări sociale; h) pensionarul depune cerere de suspendare a plăţii pensiei.  +  Articolul 66 (1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării. (2) În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea. (3) Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 40 lit. b) şi c) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.  +  Articolul 67 (1) Pot cumula pensia de agricultor cu veniturile realizate din desfăşurarea oricărei activităţi, indiferent de nivelul acestora: a) copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la împlinirea vârstelor prevăzute la art. 40 lit. a) şi b); b) nevăzătorii; c) pensionarii pentru limită de vârstă. (2) Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate, dacă acestea nu depăşesc lunar 1/2 din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.  +  Articolul 68 (1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul agricultor decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani.  +  Capitolul V Alte drepturi de asigurări sociale