LEGE nr. 173 din 10 octombrie 2008 (*actualizată*)privind intervenţiile active în atmosferă(actualizată până la data de 23 octombrie 2014*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




    • ----------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 23 octombrie 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010; LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013; LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor**) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor".Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul activităţilor de modificare artificială a vremii prin mijloace specifice. (2) Activităţile de intervenţii active în atmosferă, denumite în continuare activităţi, sunt de interes public naţional şi se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte. (3) Activităţile sunt complexe, având caracter de cercetare şi de protecţie operaţională la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, în contextul modificărilor climatice mondiale.  +  Articolul 2Obiectivul activităţilor îl constituie: a) reducerea riscurilor faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, pentru zonele economice şi culturi agricole (grindină, ceaţă densă, tornade locale); b) creşterea precipitaţiilor în zonele de interes ale ţării (ploaie, zăpadă); c) participarea activă la programele regionale şi internaţionale din domeniu.  +  Articolul 3Activităţile cuprind acţiuni de: a) suprimare a grindinei; b) creştere locală sau extinsă a precipitaţiilor, precum şi uniformizarea acestora; c) disipare a ceţii dense şi a chiciurii; d) atenuare a fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc.; e) modificare locală a vremii; f) alte activităţi de modificare a vremii.  +  Articolul 4Activităţile se desfăşoară pentru: a) prevenirea, diminuarea şi/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, în mod unitar şi calificat; b) satisfacerea nevoilor de apă pentru agricultură, complementar irigaţiilor; c) creşterea rezervelor de apă pentru nevoile economiei şi populaţiei; d) creşterea protecţiei unor activităţi economice şi sociale la acţiunea unor fenomene meteorologice periculoase: grindină, ceaţă densă, chiciură, avalanşe, tornade locale etc.; e) îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice pentru manifestări festive şi sportive naţionale; f) satisfacerea nevoilor de cercetare în domeniu, inclusiv ca urmare a participării la programe internaţionale specifice; g) întocmirea de studii de specialitate în domeniul de competenţă; h) îmbunătăţirea microclimatului pe zone locale sau extinse în folosul creşterii calităţii vieţii populaţiei; i) integrarea României în programele regionale, europene şi internaţionale în domeniu.  +  Articolul 5 (1) Principiile care stau la baza activităţii sunt: a) desfăşurarea activităţii în mod coerent, unitar, în deplină siguranţă, sub controlul unei autorităţi publice centrale; b) desfăşurarea activităţii operaţionale şi/sau de cercetare prin operatori de sistem, persoane fizice sau juridice, autorizaţi conform prezentei legi, pe bază de licenţă de operare; c) participarea statului la activităţi prin investiţii, administrare, monitorizare, inspecţii şi asigurarea colaborării internaţionale în domeniu; d) instituirea unui regim de colaborare cu celelalte componente ale supravegherii meteorologice, hidrologice şi de mediu ale statului şi alte organisme din domeniu; e) supravegherea de către beneficiari şi organizaţii neguvernamentale a acestei activităţi şi implicarea acestora în luarea deciziilor în domeniu. (2) Scopurile principale ale legii sunt: a) reglementarea domeniului de activitate a intervenţiilor active în atmosferă; b) reglementarea administrării, finanţării şi inspecţiei activităţilor; c) stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate şi folosinţă asupra infrastructurii create şi asupra terenurilor utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi; d) reglementarea modalităţilor de participare a beneficiarilor la aceste activităţi; e) reglementarea atribuţiilor autorităţilor publice centrale şi locale în desfăşurarea acţiunilor de intervenţii active în atmosferă; f) stabilirea sancţiunilor, aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor legii, şi modul de aplicare a acestora; g) reglementarea modalităţilor de participare a organismelor specializate ale societăţii civile la supravegherea şi monitorizarea activităţilor de intervenţii active în atmosferă; h) reglementarea relaţiilor şi colaborărilor cu organismele internaţionale în domeniu.  +  Articolul 6Termenii utilizaţi şi abrevierile din prezenta lege se definesc în anexa nr. 1.  +  Capitolul II Organizarea activităţilor de intervenţii active în atmosferă  +  Secţiunea 1 Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*)------------*) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor".  +  Articolul 7 (1) Activitatea de intervenţii active în atmosferă se desfăşoară prin implementarea şi exploatarea operaţională şi/sau de cercetare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*), denumit în continuare sistem.------------*) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor". (2) Sistemul reprezintă o concepţie unitară de organizare, monitorizare şi gestionare a activităţii, care are ca rezultat realizarea în România a unor structuri operaţionale şi/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure şi eficiente în domeniu. (3) Implementarea sistemului se face eşalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*), denumit în continuare program.------------*) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor". (4) Activităţile de cercetare, dezvoltare tehnologică şi alte acţiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activităţii, în colaborare cu proiectantul general al acestuia. (5) Programul este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.  +  Articolul 8 (1) Programul se elaborează de Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*), denumită în continuare administraţie, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.------------*) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor". (2) Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă obiectivele şi se alocă fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, având ca ordonator principal de credite şi iniţiator autoritatea coordonatoare a activităţii. (3) Activităţile principale prevăzute în etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologică, de proiectare, instruire, atestare şi reatestare, investiţii, precum şi activităţi de servicii de protecţie în folosul populaţiei şi al operatorilor economici, după caz, şi menţionate ca atare.  +  Articolul 9Programul se realizează de către administraţie, cu participarea proiectantului general şi a beneficiarilor interni ai acestor activităţi, precum şi prin colaborare internaţională, transfrontalieră, regională, europeană şi mondială.  +  Articolul 10Proiectantul general al sistemului, definit în anexa nr. 1 pct. 18, elaborează, împreună cu administraţia, concepţia de realizare a acestuia şi avizează documentele, conform prezentei legi.  +  Articolul 11 (1) Structura sistemului cuprinde: a) o structură proprie, formată din: centre zonale de coordonare, unităţi operaţionale şi/sau de cercetare pentru desfăşurarea activităţii, zone de comparaţie pentru monitorizarea obiectivă a activităţii şi puncte de combatere a grindinei, precum şi din orice alte structuri care desfăşoară activităţi de modificare artificială a vremii, cu infrastructura informatică, de comunicaţii şi logistică aferentă; b) unităţi colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigaţiei aeriene şi cercetării ştiinţifice. (2) Structura sistemului se dezvoltă treptat, conform prevederilor cuprinse în program şi în concordanţă cu evoluţia tehnico-ştiinţifică mondială şi cu legislaţia în domeniu. (3) În structura sistemului se includ componentele realizate prin investiţii de stat şi private, pentru asigurarea unei funcţionări coerente a acestuia. (4) Activitatea se desfăşoară în exclusivitate în cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente în România şi sub controlul autorităţii de coordonare a acesteia. (5) Structura sistemului, prevăzută prin program, este prezentată în anexa nr. 2.  +  Articolul 12Componenta economică a programului reprezintă valoarea procentuală a protecţiei la fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, asigurată prin exploatarea sistemului, în beneficiul direct al exploataţiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabileşte prin procedurile elaborate de administraţie şi se aprobă odată cu normele de aplicare a legii.  +  Articolul 13Componenta socială a programului o reprezintă protecţia generală a populaţiei la acţiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau dăunătoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protecţiei populaţiei se stabileşte prin procedurile elaborate de administraţie şi se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.  +  Articolul 14 (1) Finanţarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin credite externe cu garanţie guvernamentală, din surse interne de la societăţile de exploataţii agricole şi/sau societăţile de asigurări şi alte surse atrase, astfel:1. de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al administraţiei, aprobat conform legilor în vigoare, pentru: a) cheltuieli de investiţii, ocazionate de implementarea şi dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate în acest scop la alte instituţii decât administraţia (societăţi comerciale executante ale obiectivelor din program); b) cheltuieli de funcţionare a sistemului; c) cheltuieli proprii administraţiei sistemului şi unităţilor din structura sa (de personal, autorizări, atestări şi reatestări, materiale de întreţinere ocazionate de inspecţii, monitorizare şi relaţii internaţionale); d) cheltuieli de cercetare-dezvoltare tehnologică, pentru mijloacele tehnice şi tehnologiile utilizate, realizate în România; e) cheltuieli de funcţionare a instituţiilor de monitorizare a activităţii din zona de comparaţie şi zona protejată; f) cheltuieli pentru organismele consultative;2. din credite externe, cu sau fără garanţie guvernamentală, pentru investiţiile ocazionate de implementarea sistemului;3. de la societăţile de asigurări, exploataţiile agricole şi/sau de la alţi beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de către operatorii sistemului la exploatarea acestuia;4. de la exploataţiile agricole, cărora le este asigurată protecţia împotriva grindinei, pentru cheltuielile de funcţionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere în proprietate sau primite prin concesionare de la administraţie. (2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigură integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea şi punerea în funcţiune a acesteia. (3) Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicită de către administraţie, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, anual, prin hotărâre a Guvernului, fiind menţionat pentru fiecare obiectiv, şi se aprobă prin legea bugetului de stat.  +  Articolul 15 (1) Exploatarea sistemului se realizează prin operatori de sistem selectaţi de administraţie, care stabileşte caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componentă. (2) Operatorii sistemului sunt, de regulă, societăţi comerciale cu regim special de funcţionare, care corespund criteriilor de selecţie, licenţiere, monitorizare, atestare, garanţii şi patrimoniu şi care prestează servicii de intevenţii active în atmosferă. (3) Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unităţilor din structura sistemului se desfăşoară pe bază de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administraţia sistemului, în condiţiile prezentei legi. (4) Activitatea operatorilor sistemului se evidenţiază prin documente operaţionale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate. (5) Eficienţa fizică a acţiunii de combatere a grindinei, efectuată de operatorii sistemului, este constatată de administraţie şi/sau de centrele zonale. Rapoartele instituţiilor de monitorizare constituie acte opozabile în acţiunile juridice ocazionate de neasigurarea protecţiei la căderile de grindină. (6) Eficienţa fizică a celorlalte operaţiuni specifice domeniului se determină de către administraţie şi de către instituţia de monitorizare, precum şi de către beneficiar, după caz. (7) Operatorii sistemului primesc şi predau patrimoniul unităţilor din sistem pe bază de proces-verbal, al cărui model este prevăzut în procedurile administraţiei, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, şi asigură utilizarea acestuia exclusiv în scopul acţiunii de intervenţie. (8) Distrugerile, defecţiunile tehnice ori dispariţia mijloacelor tehnice şi/sau a utilităţilor se constată în comun de reprezentanţii administraţiei şi ai operatorului sistemului, acţionând potrivit prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 16 (1) Omologarea şi punerea în funcţiune a fiecărei unităţi din structura sistemului se prevăd în program. (2) Omologarea şi punerea în funcţiune a unităţii se execută în conformitate cu un program de omologare, elaborat de administraţie în colaborare cu proiectantul general al sistemului şi/sau cu partenerul extern, şi se avizează de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi de proiectantul general al sistemului. (3) Omologarea şi punerea în funcţiune sunt activităţi de cercetare ştiinţifică care includ verificări, teste, simulări şi elaborarea tehnologiei şi care sunt specifice fiecărei unităţi. (4) Activităţile privind omologarea şi punerea în funcţiune se realizează de către o comisie de omologare numită de administraţie, din care fac parte reprezentanţii instituţiilor prevăzute la alin. (2), la nivel de secretar de stat. (5) Comisia încheie un act de omologare, pe baza dosarului de omologare, care constituie document justificativ pentru începerea perioadei de 5 ani de exploatare pentru cercetare şi/sau de activitate operaţională, în care finanţarea se asigură de la bugetul de stat. (6) Modelul programului de omologare, al actului de omologare şi cuprinsul dosarului de omologare sunt prevăzute în procedurile administraţiei şi aprobate odată cu normele de aplicare a prezentei legi.  +  Articolul 17 (1) Managementul programului se realizează de către administraţie, care colaborează în acest scop cu instituţiile implicate. (2) Elaborarea programului se realizează de către administraţie, se avizează de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de proiectantul general al sistemului şi de consiliul consultativ şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (3) Programul se elaborează pe o perioadă de minimum 15 ani, se corectează şi se precizează prin obiective stabilite pentru fiecare etapă anuală de dezvoltare.  +  Articolul 18 (1) Monitorizarea activităţii se realizează de către organizaţii neguvernamentale, care operează în zona de comparaţie şi în zona protejată (ţintă), organizată pe lângă fiecare unitate. (2) Organizarea, dotarea şi exploatarea zonelor de comparaţie fac parte integrantă din activitatea de implementare a sistemului şi se prevăd în program prin grija administraţiei. (3) Selecţia organizaţiei care monitorizează activitatea se execută de către administraţie, pe bază de criterii de selecţie aprobate odată cu normele de aplicare a prezentei legi. (4) Documentele monitorizării sunt opozabile terţilor. (5) Mijloacele şi echipamentele necesare activităţii organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare se predau şi se primesc de către administraţie. (6) Pentru activitatea de monitorizare, administraţia alocă fonduri şi mijloace în limita obiectivelor prevăzute în program şi care se includ în obiectivele etapelor anuale. (7) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să asigure accesul în zona protejată şi în zona de comparaţie al personalului şi inspectorilor implicaţi în acţiuni de monitorizare, pe baza unei împuterniciri eliberate de administraţie, al cărei model se prezintă în normele de aplicare a prezentei legi.  +  Secţiunea a 2-a Asigurarea funcţionării sistemului  +  Articolul 19 (1) Administraţia Naţională de Meteorologie furnizează produsele meteorologice specializate necesare activităţii, în mod obligatoriu, unităţilor din sistem, prin Centrul Naţional de Prognoză şi/sau prin centrele meteorologice regionale. (2) Furnizarea produselor meteorologice specializate se realizează, în mod obligatoriu, pe bază de protocoale de colaborare încheiate între Administraţia Naţională de Meteorologie şi administraţie, pentru fiecare unitate din structura sistemului, aprobate de secretarul de stat coordonator al domeniului din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Protocoalele se actualizează anual pe baza rapoartelor de eficienţă economică, a celor de evaluare a impactului asupra fenomenelor meteorologice şi a dezvoltării tehnologiei din domeniu. (3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea produselor meteorologice specializate către unităţile din structura sistemului se suportă din bugetul administraţiei. (4) Cheltuielile cu echipamentele de comunicaţie: achiziţie, instalare, exploatare şi reparaţii necesare transmiterii produselor meteorologice specializate către unităţile din structura sistemului se suportă din bugetul administraţiei. (5) Produsele meteorologice specializate transmise se arhivează în banca de date a administraţiei şi a furnizorului şi constituie documente opozabile în acţiunile judiciare vizând activitatea. (6) Cheltuielile necesare realizării radiosondajelor aerologice realizate la cererea administraţiei se suportă din bugetul administraţiei. (7) Administraţia Naţională de Meteorologie nu poate desfiinţa, dezafecta sau conserva instalaţiile şi echipamentele din reţeaua S.I.M.I.N., utilizate la elaborarea şi furnizarea produselor meteorologice specializate, fără avizul administraţiei. (8) Administraţia Naţională de Meteorologie prevede în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli fondurile necesare pentru cheltuielile de personal şi pentru materiale, ocazionate de furnizarea produselor meteorologice specializate şi pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului activităţii asupra fenomenelor meteorologice, pe care le supune spre avizare administraţiei.  +  Articolul 20 (1) Siguranţa spaţiului aerian pe timpul acţiunilor de intervenţie activă în atmosferă se asigură prin respectarea strictă, de către toate părţile implicate, a protocoalelor privind intervenţiile active în atmosferă, încheiate între administraţie şi instituţiile responsabile cu siguranţa spaţiului aerian. (2) Protocoalele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al conducătorilor instituţiilor implicate în domeniul siguranţei spaţiului aerian. (3) Protocoalele prevăzute la alin. (1) se completează şi se modifică cu acordul tuturor părţilor implicate, pe măsura dezvoltării sistemului şi a modificării legilor şi acordurilor în domeniu.  +  Articolul 21 (1) Transportul şi depozitarea rachetelor antigrindină şi a altor mijloace pirotehnice utilizate în intervenţiile active în atmosferă, de la furnizor sau depozite, se asigură cu mijloacele de transport special amenajate şi echipate, conform legilor în vigoare, aparţinând unităţilor din structura administraţiei şi altor instituţii, de către operatorii atestaţi ai sistemului, pentru fiecare unitate. (2) Proiectele de amenajare specială a mijloacelor de transport destinate acestui scop se elaborează şi se efectuează de către proiectantul mijloacelor tehnice pirotehnice şi/sau rachetelor antigrindină utilizate la activităţi şi avizate de administraţie. (3) Atestarea şi reatestarea amenajărilor prevăzute la alin. (2) revin proiectantului mijloacelor tehnice sau furnizorului acestora, după caz, ca activitate de asistenţă tehnică la exploatarea sistemului, contractată cu administraţia. (4) Predarea-preluarea mijloacelor pirotehnice şi/sau a rachetelor antigrindină din depozite se face cu respectarea procedurilor stabilite de administraţie, pe bază de proces-verbal, în forma stabilită prin normele de aplicare a prezentei legi, încheiat între administraţie şi depozitar. (5) Efectuarea manipulării, transportului şi depozitării rachetelor antigrindină şi/sau mijloacelor pirotehnice revine reprezentantului numit de operatorul sistemului, iar monitorizarea acestor activităţi se execută de către reprezentanţii desemnaţi ai unităţii administraţiei implicate. (6) Însoţirea transporturilor de rachete antigrindină şi/sau de mijloace pirotehnice se execută de militari din unităţile zonale ale jandarmeriei, în mod gratuit, la solicitarea administraţiei şi/sau a centrelor zonale de coordonare implicate. (7) Condiţiile de depozitare în depozitele proprii sau ale unităţilor din cadrul Ministerului Apărării ori ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi obţinerea avizului de funcţionare pentru depozitele proprii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.  +  Articolul 22 (1) Asigurarea comunicaţiilor, atât cu unităţile proprii, cât şi cu instituţiile implicate în siguranţa spaţiului aerian pe timpul intervenţiilor active se asigură de către administraţie. (2) Atât echipamentul de recepţie, cât şi buna lui stare tehnică se asigură de către fiecare instituţie implicată în siguranţa spaţiului aerian. (3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea informaţiilor privind siguranţa spaţiului aerian se suportă din bugetul administraţiei. (4) Instituţiile care posedă, administrează şi/sau coordonează canale de comunicaţii sunt obligate să asigure canalele de comunicaţii necesare funcţionării sistemului, contra cost, potrivit cerinţelor tehnice stabilite de proiectantul general al sistemului şi potrivit legii.  +  Articolul 23 (1) Atestarea şi reatestarea personalului angrenat în manipularea rachetelor antigrindină şi/sau a mijloacelor pirotehnice utilizate în intervenţiile active se asigură de către proiectantul general al sistemului şi/sau de fabricantul acestor mijloace, potrivit procedurii stabilite de proiectantul general şi avizate de administraţie. (2) Atestarea şi reatestarea personalului operatorilor sistemului se asigură de către o comisie numită de administraţie, având în componenţă şi reprezentanţi ai proiectantului general al sistemului, şi se execută cu cel puţin o lună înainte de intrarea în activitate a acestuia.  +  Articolul 24 (1) Administraţia are dreptul de a emite atestate profesionale pentru personalul de specialitate al operatorilor sistemului, potrivit legii. (2) Administraţia are dreptul de a propune includerea de noi profesii din domeniul intervenţiilor active în atmosferă, iar instituţiile abilitate au obligaţia de a le include în Codul ocupaţiilor din România şi în Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, potrivit legii.  +  Articolul 25Asigurarea pazei obiectivelor din componenţa sistemului se execută astfel: a) depozitele de rachete antigrindină sau de mijloace pirotehnice utilizate la intervenţii active, de către fabricant ori de către unitatea militară din subordinea Ministerului Apărării sau a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pe teritoriul căreia acestea se construiesc sau care sunt situate în localitatea de reşedinţă a acestei unităţi, după caz, în mod gratuit, pe bază de protocol încheiat între părţi; b) cu personal propriu atestat al operatorului sistemului, cu firme de pază sau cu poliţia comunitară, pe bază de protocol şi/sau de contract, încheiat între părţi, contra cost din bugetul administraţiei, pentru celelalte obiective; c) poliţia locală este obligată să se implice în asigurarea măsurilor specifice protecţiei acestor obiective, la solicitarea administraţiei sau a unităţilor din structură.  +  Articolul 26 (1) Baza de date constituită la exploatarea sistemului constituie proprietatea administraţiei şi se clasifică potrivit legii. (2) Protecţia datelor se asigură cu mijloace proprii. Datele se pot comunica instituţiilor române şi străine implicate în domeniu de către conducerea administraţiei şi potrivit legii.  +  Articolul 27 (1) Avizul de mediu pentru exploatarea sistemului se acordă pentru fiecare unitate, la cererea administraţiei, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Avizul de mediu se acordă de autoritatea competentă, pe baza documentelor care atestă lipsa nocivităţii materialelor folosite şi/sau rezultate la acţiunea mijloacelor pirotehnice şi/sau rachetelor antigrindină sau a altor materiale utilizate la intervenţiile active. (3) Documentele de atestare se pun la dispoziţia administraţiei de către proiectantul şi/sau fabricantul rachetelor antigrindină sau al mijloacelor pirotehnice utilizate la intervenţii active ori al altor materiale şi tehnologii folosite. (4) Refuzul avizului de mediu este acceptat numai pe bază de documente emise de laboratoare autorizate recunoscute internaţional. Procedura refuzului este valabilă numai pentru rachetele antigrindină şi mijloacele pirotehnice de tip nou, precum şi pentru tehnologii neutilizate pe plan internaţional, la data avizului.  +  Articolul 28 (1) Protecţia muncii pentru activităţile desfăşurate se asigură potrivit legii, astfel: a) de către administraţie, pentru personalul propriu şi al unităţilor din structură; b) de către instituţia operatorului sistemului, pentru personalul acesteia, pe timpul exploatării sistemului. (2) Cheltuielile necesare asigurării protecţiei muncii se asigură de către administraţie şi de către unităţile din structură, în limita normelor şi potrivit prevederilor referitoare la dotarea acestora.  +  Secţiunea a 3-a Controlul, inspecţia, licenţierea şi interzicerea activităţilor  +  Articolul 29 (1) Controlul activităţii de intervenţii active în atmosferă se exercită de către administraţie şi de către unităţile din structură, după caz. (2) Controlul se exercită asupra tuturor activităţilor legate de exploatarea sistemului şi asupra integrităţii patrimoniului administraţiei. (3) Activitatea de intervenţie activă se apreciază după eficienţa fizică a intervenţiei sau atingerea obiectivelor de cercetare şi se evidenţiază în documentele operaţionale ale fiecărei unităţi. (4) Documentele operaţionale ale fiecărei unităţi se stabilesc de proiectantul general al sistemului, împreună cu administraţia, se elaborează, se înregistrează, se evidenţiază, se păstrează şi se arhivează de către administraţie şi de către unităţile din structură, după caz. (5) Documentele operaţionale constituie baza documentelor pentru recepţia serviciului operaţional şi pentru plată către operatorii sistemului, alături de celelalte documente de plată, întocmite potrivit legii. (6) Documentele operaţionale constituie documente juridice opozabile în acţiunile ce privesc intervenţia activă efectuată, alături de documentele constatatoare elaborate de organizaţiile ce monitorizează exploatarea sistemului.  +  Articolul 30 (1) Inspecţia se exercită de către administraţie, în principal, pentru: a) constatarea integrităţii patrimoniului dat în folosinţă operatorilor sistemului; b) participarea în comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite în timpul intervenţiilor active, inclusiv al dezastrelor naturale meteorologice de proporţii, cauzate de intervenţiile active; c) constatarea nerespectării normelor de protecţia muncii; d) participarea la constatarea eficienţei fizice şi economice a activităţii; e) controlul activităţii operaţionale desfăşurate de operatorii din sistem; f) participarea la recepţii de lucrări, atestări de tehnică şi persoane; g) activităţi de arbitraj. (2) Documentele încheiate în urma inspecţiilor devin acte juridice opozabile în acţiunile ce privesc domeniul intervenţiilor active. (3) Atribuţiile şi activitatea inspectorilor se detaliază în regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei.  +  Articolul 31 (1) Licenţierea are drept scop autorizarea operatorului sistemului de a exploata operaţional sistemul sau unităţi din structura acestuia. (2) Licenţierea se efectuează prin acordarea licenţei de operare, document juridic oficial, modelul fiind prezentat în normele de aplicare a prezentei legi. (3) Dreptul de a acorda licenţa de operare îl are în exclusivitate administraţia. (4) Documentele necesare acordării licenţei de operare sunt cele prezentate în normele de aplicare a prezentei legi. (5) Dreptul de a primi licenţa de operare îl au operatorii de sistem români sau străini, potrivit prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 32 (1) Administraţia acordă licenţe de operare operatorilor sistemului, selectaţi potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Valabilitatea licenţei de operare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe intervale de 5 ani. (3) Licenţa se avizează anual, avizul acordându-se după finalizarea reatestării personalului operaţional. (4) Licenţa de operare are modelul prezentat în normele de aplicare a prezentei legi şi se semnează de conducerea administraţiei. (5) Licenţa de operare este document juridic în toate acţiunile ce privesc operarea sistemului. (6) Licenţa de operare constituie condiţia obligatorie pentru contractarea activităţii de operare a sistemului.  +  Articolul 33Ridicarea sau suspendarea licenţei de operare are loc în condiţiile prevăzute de procedurile administraţiei, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.  +  Secţiunea a 4-a Activităţi experimentale şi de evaluare a efectelor şi riscurilor în domeniu  +  Articolul 34Activităţile experimentale în domeniul activităţii sunt activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.  +  Articolul 35Activităţile experimentale ale administraţiei se desfăşoară în mod obligatoriu pe bază de programe de experimentare, pe baza unor teme de cercetare ştiinţifică elaborate de administraţie, în colaborare cu instituţii române sau străine din domeniu, în scopul dezvoltării tehnologiilor, perfecţionării metodologiilor de evaluare a efectelor şi a riscurilor activităţii, precum şi ca activitate preliminară de exploatare.  +  Articolul 36Activităţile experimentale de tipul celor menţionate la art. 35 se prevăd în mod obligatoriu în program.  +  Articolul 37Introducerea în dotare a mijloacelor tehnice pentru intervenţii active, achiziţionate din producţia internă sau din străinătate, parcurge în mod obligatoriu etapa de activitate experimentală pentru confirmarea calităţii acestora şi evaluarea efectelor şi a riscurilor lor de utilizare.  +  Articolul 38Achiziţionarea mijloacelor tehnice este condiţionată în mod obligatoriu de furnizarea documentaţiilor de utilizare, cu descrierea tehnologiei de intervenţii active în atmosferă şi cu aprecieri privind riscurile utilizării acestora.  +  Articolul 39 (1) Utilizarea agenţilor activi de tip nou în domeniu este permisă numai prin prezentarea buletinelor de analize, care să confirme conformitatea cu normele ecologice şi compatibilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (2) Buletinele de analiză se emit de laboratoare autorizate internaţional sau de laboratoare naţionale acreditate metrologic pentru aceste tipuri de agenţi.  +  Articolul 40 (1) Activităţile experimentale trebuie să fie desfăşurate, în mod obligatoriu, cu amploare graduală în cadrul experimentelor ştiinţifice, parcurgând etapele: simulare în laborator, experiment local de mică amploare şi experiment ştiinţific cu obiectiv funcţional. (2) Omologarea tehnologiei rezultate se face după procedura utilizată la omologarea unităţilor din sistem, cu concluzii privind evaluarea efectelor şi a riscurilor acestor activităţi.  +  Articolul 41Programul experimental cu obiectiv funcţional va fi avizat de administraţie, de consiliul consultativ al acesteia şi de proiectantul general al sistemului şi se aprobă în conformitate cu procedura programului de omologare a unităţilor.  +  Articolul 42Administraţia înştiinţează autorităţile publice locale privind experimentele ştiinţifice cu obiectiv funcţional şi solicită sprijinul acestora, menţionat în mod expres în documentele privind experimentarea.  +  Articolul 43Autorităţile publice locale sunt obligate să acorde sprijin administraţiei în domeniul lor de competenţă.  +  Capitolul III Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*)------------*) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor".  +  Articolul 44 (1) În scopul realizării obiectivelor prezentei legi, se înfiinţează Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*)(administraţia) prin preluarea patrimoniului creat şi a activităţilor desfăşurate în cadrul programului de realizare a sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor*).------------*) NOTA CTCE:Conform art. 7, Cap. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 2 iulie 2010, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, orice referire la Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Conform alin. (2) al art. 12 din LEGEA nr. 139 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 20 octombrie 2014, în tot cuprinsul Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, cu modificările ulterioare, orice referire la "Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor" se consideră a fi făcută la "Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor". (2) Predarea-preluarea patrimoniului, a contractelor şi a obligaţiilor se face pe bază de protocol încheiat între actualii deţinători ai bunurilor, în calitate de predător, şi administraţia, în calitate de primitor. (3) În calitate de autoritate publică centrală, administraţia este o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aflată în subordinea acestuia, care răspunde de domeniul intervenţiilor active în atmosferă. (4) Sediul central al administraţiei este în municipiul Bucureşti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3. (5) Administraţia îşi desfăşoară activitatea potrivit legii şi în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului. (6) Administraţia are în structura sa centre zonale de coordonare cu statut de sucursale, unităţi de combatere a căderilor de grindină, unităţi de creştere a precipitaţiilor, grupuri de combatere independente, alte unităţi din domeniu, precum şi unităţi ce se vor constitui ca urmare a progresului tehnico-ştiinţific. Structura administraţiei este prezentată în anexa nr. 3. (7) Modificările ulterioare în structură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (8) Structura trebuie să corespundă programului aprobat potrivit art. 17 alin. (2).  +  Articolul 45Domeniul de competenţă al administraţiei îl reprezintă asigurarea dezvoltării şi funcţionării sistemului, asigurarea şi controlul în domeniul intervenţiilor active în atmosferă, precum şi organizarea colaborării internaţionale în domeniu.  +  Articolul 46Administraţia se înfiinţează pentru administrarea, implementarea, dezvoltarea, exploatarea sistemului, controlul funcţionării acestuia, precum şi pentru organizarea colaborării internaţionale în domeniu.  +  Articolul 47Pentru realizarea scopului său, administraţia desfăşoară următoarele activităţi: a) elaborează şi supune spre aprobare programul, etapele anuale ale acestuia şi strategiile de dezvoltare în domeniu; b) elaborează şi supune spre aprobare actele normative necesare desfăşurării activităţii; c) asigură coordonarea activităţii cu activităţile de meteorologie, hidrologie, siguranţa spaţiului aerian şi protecţia populaţiei şi a economiei faţă de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare; d) planifică activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale sistemului; e) prestează servicii de intervenţii active în atmosferă, direct sau prin intermediul operatorilor economici, operatori ai sistemului; f) coordonează activitatea de cercetare în domeniul intervenţiilor active în atmosferă şi supune spre aprobare programe de experimentări ştiinţifice; g) asigură instruirea personalului agenţilor operatori ai sistemului şi atestă capacitatea acestora de a desfăşura activităţi de intervenţii active în atmosferă; h) elaborează proiecte de acte normative privind selecţia, atestarea şi reatestarea operatorilor economici, operatori ai sistemului, asigurarea securităţii spaţiului aerian pe durata realizării activităţilor de intervenţii active în atmosferă, înfiinţarea şi darea în exploatare a zonelor de comparaţie; i) monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora din zonele de protecţie a unităţilor din structură, prin asigurarea funcţiilor de sprijin pentru gestionarea riscurilor naturale: grindină, tornade locale, secetă severă, îngheţ, ceaţă densă locală şi avalanşe; j) elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al administraţiei şi îl supune spre aprobare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; k) organizează şi coordonează sistemul naţional de formare şi pregătire profesională în domeniul intervenţiilor active în atmosferă, în colaborare cu Administraţia Naţională de Meteorologie, potrivit legii; l) acordă licenţe, controlează activitatea operatorilor sistemului şi supraveghează activităţile de intervenţii active în atmosferă desfăşurate de aceştia; m) organizează atestarea mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor utilizate în activitate; n) organizează, dotează şi dă în folosinţă unor organizaţii neguvernamentale abilitate zonele de comparaţie; o) constituie, actualizează sistematic şi administrează baza de date pentru intervenţii active în atmosferă; p) asigură participarea beneficiarilor, asigurătorilor şi a organizaţiilor ştiinţifice din domeniu la stabilirea strategiei de dezvoltare; q) asigură inspecţia în domeniul activităţii; r) organizează activitatea de raportare a activităţilor de intervenţii active în atmosferă către Organizaţia Meteorologică Mondială şi alte organisme internaţionale; s) coordonează activităţile transfrontaliere de intervenţii active în atmosferă; ş) participă, alături de Ministerul Afacerilor Externe, la încheierea de acorduri, tratate şi convenţii în domeniul intervenţiilor active în atmosferă; t) coordonează activitatea de cooperare tehnico-ştiinţifică cu organismele naţionale şi internaţionale sau cu ale altor ţări în domeniu; ţ) asigură, în timp util, informarea populaţiei şi a mass-mediei privind activităţile specifice domeniului de activitate; u) alte activităţi adiacente obiectului său de activitate.  +  Articolul 48 (1) Activitatea administraţiei se finanţează după cum urmează: a) de la bugetul de stat, pentru cheltuielile de personal şi de întreţinere, atestare, reatestare, şcolarizare, cercetare-dezvoltare, monitorizare activităţi, expertize, taxe, relaţii internaţionale, operaţii de branding etc., potrivit legii; b) de la bugetul de stat, din surse atrase şi proprii pentru program, conform celor menţionate în cuprinsul prezentei legi; c) din alte surse, conform prevederilor prezentei legi. (2) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfăşurării activităţii se face potrivit normelor metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de coordonatorul administraţiei. (4) Administraţia poate prevedea cheltuieli social-culturale şi sportive, precum şi sponsorizări, potrivit legii.  +  Articolul 49 (1) Evidenţa activităţii operaţionale şi/sau experimentale a administraţiei şi a unităţilor din structură, desfăşurată potrivit programului, constituie bază justificativă de cheltuieli a acesteia, documente opozabile în acţiuni care privesc activitatea, alături de alte documente ce se întocmesc potrivit legii. (2) Nomenclatorul şi modelul documentelor de activitate operaţională se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.  +  Articolul 50 (1) Patrimoniul administraţiei se constituie din patrimoniul preluat la înfiinţare şi cel realizat prin implementarea şi dezvoltarea sistemului. (2) Patrimoniul propriu aparţine domeniului privat al statului şi constă în: clădiri, utilaje, instalaţii, mijloace de transport de uz general. (3) Patrimoniul aparţine domeniului public al statului, asupra căruia exercită un drept de administrare, care constă din infrastructura de intervenţii active în atmosferă.