LEGE nr. 8 din 22 noiembrie 1972privind dezvoltarea economico-socială planificată a României
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 135 din 25 noiembrie 1972



    În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 8 din 22 noiembrie 1972 cu privire la dezvoltarea economico-socială, planificată a României.PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT,Nicolae CeauşescuBucureşti, 25 Noiembrie 1972.În Republica Socialistă România, Partidul Comunist Român - forţa politică conducătoare a societăţii - elaborează strategia dezvoltării economico-sociale a ţării, stabileşte pentru fiecare etapă obiectivele fundamentale ale întregii activităţi, orientează şi organizează procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de trecere treptată la comunism.Călăuzit de concepţia materialismului dialectic şi istoric, ţinînd seama de legităţile obiective ale dezvoltării sociale şi de condiţiile concrete ale ţării, Programul Partidului Comunist Român este expresia cea mai fidelă a intereselor clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ale tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, expresia intereselor naţiunii noastre socialiste.Rolul conducător al clasei muncitoare în guvernarea ţării dinamizează creaţia istorică conştientă a claselor, determină angajarea întregului popor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului de transformare revoluţionară a societăţii, la desfăşurarea cu succes a operei de construire a socialismului şi comunismului.Dezvoltarea economico-socială a României se realizează pe baza planului naţional unic, fiind orientată spre creşterea forţelor de producţie, continuarea neabătută a operei de industrializare, făurirea unei agriculturi intensive, sporirea în ritm înalt a producţiei materiale - factor hotărîtor al progresului general al ţării.Construirea unei economii avansate cere în mod imperios promovarea largă a cercetării ştiinţifice a învăţămîntului şi culturii, creşterea susţinută a productivităţii muncii sociale şi a venitului naţional o politică judicioasă de repartizare a acestuia pentru a se asigura crearea unei puternice baze tehnice materiale concomitent cu ridicarea nivelului de trai.Pe această cale se înfăptuieşte îmbunătăţirea sistematică a condiţiilor de viaţă pentru întregul popor, realizarea unui înalt nivel de civilizaţie şi prosperitate a naţiunii - ţelul suprem şi constant al politicii Partidului Comunist Român.Perfecţionarea continuă a relaţiilor socialiste de producţie, a tuturor raporturilor dintre membrii societăţii, prevenirea şi soluţionarea contradicţiilor în dezvoltarea economico-socială, ridicarea nivelului politico-ideologic al maselor, afirmarea personalităţii umane, transpunerea în viaţă a principiilor dreptăţii şi echităţii comuniste, transformarea conştiinţei oamenilor constituie preocupări majore în înfăptuirea liniei politice generale de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate.Edificarea noii orînduiri impune orientarea întregii dezvoltări economico-sociale într-o direcţie unică, pentru un scop unic, adîncirea permanentă a democraţiei socialiste, perfecţionarea formelor de organizare conducere socială pe baza principiului centralismului democratic, lărgirea cadrului instituţional care să permită participarea fiecărui cetăţean la rezolvarea treburilor obşteşti, unirea întregului popor în jurul partidului şi al clasei muncitoare.Tendinţele şi cerinţele obiective ale dezvoltării economico-sociale, corelarea factorilor interni şi externi ai construcţiei socialiste, principiile de bază ale conducerii planificate a societăţii impun întărirea rolului statului în organizarea vieţii sociale şi administrarea avuţiei naţionale, perfecţionarea funcţiilor sale, lărgirea controlului naţiunii asupra activităţii tuturor organelor de stat. În procesul construcţiei economico-sociale sporeşte rolul statului în dirijarea conştientă a dezvoltării forţelor de producţie, repartizarea lor judicioasă pe teritoriu, folosirea corespunzătoare a mijloacelor materiale şi umane - de care depinde în ultimă instanţă progresul rapid şi multilateral al ţării.În scopul îmbunătăţirii în continuare a organizării conducerii dezvoltării economico-sociale planificate,Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Obiectivele fundamentale ale dezvoltării economico-sociale planificate  +  Articolul 1În Republica Socialistă România, dezvoltarea economico-socială planificată se bazează pe Programul Partidului Comunist Român, fundamentat pe previziunea ştiinţifică a progresului societăţii, în concordanţă cu cerinţele legităţilor obiective ale dezvoltării istorice şi realităţile economico-sociale ale fiecărei etape.  +  Articolul 2Dezvoltarea economico-socială se realizează pe baza planului naţional unic care uneşte toate resursele umane şi materiale ale ţării pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi crearea premiselor materiale ale trecerii treptate la comunism.  +  Articolul 3Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale constituie un atribut esenţial şi inalienabil al suveranităţii şi independenţei naţionale.Planul naţional unic este indivizibil şi determină obiectivele dezvoltării economico-sociale potrivit propriei voinţe a poporului român.  +  Articolul 4Planul naţional unic asigură coordonarea procesului reproducţiei socialiste lărgite, dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor vieţii sociale, creşterea susţinută a forţelor de producţie, întărirea permanentă a proprietăţii socialiste şi perfecţionarea continuă a relaţiilor socialiste de producţie, folosirea unitară a pîrghiilor economico-sociale în vederea ridicării eficienţei în toate sectoarele de activitate.Întreaga dezvoltare economico-socială va fi orientată către creşterea permanentă a venitului naţional, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea bunăstării.  +  Articolul 5Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială trebuie să îmbine armonios interesele prezente cu interesele de perspectivă ale naţiunii socialiste, prin repartizarea optimă a venitului naţional pentru fondul de dezvoltare economico-socială a ţării şi pentru fondul de consum, condiţie hotărîtoare a sporirii potenţialului economic şi a prosperităţii societăţii.Fondul naţional de dezvoltare economico-socială, cuprinzînd cota repartizată din venitul naţional pentru dezvoltare şi fondul de armonizare, se va constitui şi utiliza potrivit competenţelor stabilite prin lege, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comună oraş, municipiu, judeţ - şi la nivel central.Fondul naţional de dezvoltare economico-socială va fi destinat pentru: a) investiţii privind dezvoltarea, modernizarea şi reînnoirea fondurilor fixe productive din industrie, agricultură, construcţii, transporturi, alte ramuri ale producţiei materiale şi serviciilor, lărgirea bazei materiale a cercetării ştiinţifice; b) asigurarea unităţilor economice cu cantităţile normate de materii prime, materiale şi alte mijloace circulante necesare desfăşurării activităţii lor economice; c) constituirea de rezerve; d) investiţii privind lărgirea bazei materiale a învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii şi altor activităţi social-culturale social-culturale, precum şi pentru construcţia de locuinţe şi lucrării edilitar-gospodăreşti la oraşe şi sate.Fondul de consum cuprinde: a) mărfurile şi serviciile destinate consumului corespunzător veniturilor băneşti ale populaţiei; b) resursele alocate pentru buna desfăşurare a activităţii de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială, a instituţiilor de cultură, a staţiunilor de odihnă şi balneoclimaterice pentru întreţinerea fondului de locuinţe a reţelei de drumuri publice, precum şi pentru alte servicii prestate populaţiei gratuit sau cu plata redusă; c) resursele create prin activitatea economică desfăşurată în gospodăriile individuale şi consumate direct de populaţie.  +  Articolul 6Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să asigure prioritatea creşterii producţiei materiale - factor esenţial al progresului societăţii - pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.  +  Articolul 7Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să se întemeieze pe promovarea consecventă a industrializării socialiste, crearea unei structuri industriale de înaltă eficienţă economică. Înfăptuirea procesului de industrializare se va realiza prin dezvoltarea cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie, prin lărgirea bazei de materii prime, crearea de noi resurse de energie, dezvoltarea ramurilor prelucrătoare, de tehnicitate şi eficienţă ridicată, precum şi prin creşterea industriei bunurilor de consum în vederea satisfacerii nevoilor tot mai mari ale populaţiei.În toate ramurile industriei trebuie să se realizeze concentrarea producţiei, adîncirea specializării şi organizarea raţională a cooperării între diferitele unităţi, utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie, adaptarea operativă a fabricaţiei la cerinţele consumului intern şi ale pieţei internaţionale.În procesul de industrializare se va urmări folosirea deplină a potenţialului de creaţie tehnică în vederea înnoirii şi modernizării gamei de bunuri, realizării de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, ridicări permanente a calităţii şi fiabilităţii produselor, condiţie esenţială a sporirii eficienţei muncii sociale.  +  Articolul 8Dezvoltarea planificată a agriculturii trebuie să aducă la mai buna satisfacere a nevoilor de consum ale populaţiei, aprovizionarea în măsură tot mai largă cu materii prime a industriei prelucrătoare şi crearea de disponibilităţi pentru export, la sporirea contribuţiei aceste ramurii în creşterea producţiei materiale şi a venitului naţional.Accelerarea procesului de dezvoltare a agriculturii se va baza pe conservarea şi folosirea intensivă a fondului funciar, efectuarea de lucrării în vederea îmbunătăţirii fertilităţii pămîntului, extinderea irigaţiilor şi chimizarea complexă, ridicarea gradului de mecanizarea lucrărilor agricole, modernizarea şi utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale. Se vor asigura producerea şi introducerea de soiuri de seminţe, de înaltă productivitate necesare realizării de recolte mari şi stabile de cereale, plante tehnice şi legume; dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii; zonarea raţională a culturilor; creşterea şeptelului, a bazei furajere, obţinerea de rase de animale cu randamente ridicate.Prin extinderea activităţilor de prelucrare industrială a materiilor prime agricole în unităţile din agricultură, vor trebui create condiţii tot mai bune pentru dezvoltarea satului românesc.  +  Articolul 9Dezvoltarea planificată a silviculturii trebuie să asigure realizarea unui ciclu optim de creştere, exploatare şi valorificare a resurselor forestiere, promovarea culturilor intensive, a speciilor repede crescătoare şi a celor de esenţe valoroase din punct de vedere economic, urmărind satisfacerea nevoilor economiei naţionale şi întărirea rolului pădurilor în protejarea mediului înconjurător.  +  Articolul 10Planificarea trebuie să asigure utilizarea cu înaltă eficienţă a fondului de dezvoltare economico-socială prin fundamentarea temeinică a fiecărui proiect de investiţie, orientarea investiţiilor în primul rînd spre utilarea tehnică a producţiei; adoptarea de soluţii constructive moderne şi ieftine; gospodărirea judicioasă a terenului, evitarea supradimensionărilor, reducerea cheltuielilor de construcţii-montaj în volumul total al fiecărei investiţii; industrializarea lucrărilor de construcţii, reducerea duratelor de execuţie, de intrare în funcţiune a noilor obiective şi de atingere a parametrilor tehnico-economici proiectaţi.  +  Articolul 11Dezvoltarea transporturilor şi telecomunicaţiilor trebuie să asigure satisfacerea nevoilor producţiei materiale şi ale populaţiei, optimizarea sistemelor de transporturi în concordanţă cu cerinţele traficului de mărfuri şi călători, intern şi internaţional. Prin introducerea pe scară largă a mijloacelor şi tehnologiilor moderne se vor asigura promptitudinea, siguranţa şi ridicarea economicităţii în transporturi şi telecomunicaţii.  +  Articolul 12Dezvoltarea economico-socială planificată va asigura îmbunătăţirea comerţului a aprovizionării şi servirii consumatorilor, lărgirea gamei de servicii oferite populaţiei.  +  Articolul 13Cercetarea ştiinţifică trebuie orientată spre rezolvarea problemelor esenţiale - prezente şi de perspectivă - ale societăţii, transpunerea cît mai rapidă a rezultatelor cercetării în practică, dezvoltarea şi folosirea deplină a capacităţii proprii de creaţie, sporirea contribuţiei ştiinţei la progresul multilateral al ţării.  +  Articolul 14Planul naţional unic trebuie să prevadă măsurile economico-sociale necesare pentru a se asigura dinamismul demografic, creşterea continuă a populaţiei ţării - factor fundamental al potenţialului naţional.În vederea utilizării optime a resurselor de muncă ale ţării se vor asigura formarea şi repartizarea judicioasă a cadrelor, perfecţionarea permanentă a pregătirii lor, dirijarea forţelor de muncă spre sectoarele şi domeniile de care depind mersul înainte al întregii vieţi economico-sociale, creşterea nivelului general de instruire şi educaţie, crearea premiselor pentru apropierea treptată a muncii fizice de cea intelectuală.  +  Articolul 15Creşterea rapidă a productivităţii muncii - factor hotărîtor al victoriei noii orînduiri şi al întregii dezvoltări economico-sociale - se va realiza prin ridicarea calificării cadrelor, promovarea progresului tehnic, extinderea mecanizării şi automatizării, modernizarea şi perfecţionarea proceselor de producţie în toate ramurile, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, raţionalizarea consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii societăţi.  +  Articolul 16Reducerea cheltuielilor materiale în ansamblu producţiei sociale trebuie realizată prin reproiectarea şi reînnoirea produselor, asimilarea de produse şi tehnologii de înaltă economicitate, diminuarea consumurilor specifice de materii prime combustibil şi energie electrică, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale în fiecare unitate, înlăturarea pierderilor şi a risipei, instituirea unui sever regim de economii în toate sectoarele de activitate.  +  Articolul 17Accelerarea rotaţiei fondurilor încredinţate unităţilor socialiste trebuie să stea în centrul activităţii de conducere pe toate treptele organizatorice urmărind: a) utilizarea intensivă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, a tuturor capacităţilor de producţie, astfel încît să se asigure resursele necesare reînnoirii şi modernizării fondurilor fixe în termene cît mai scurte; b) reducerea duratei procesului de aprovizionare-fabricaţie-vînzare pentru a obţine o producţie cît mai mare cu acelaşi volum de mijloace circulante; c) gospodărirea cu maximă eficienţă a tuturor fondurilor materiale şi băneşti.  +  Articolul 18Dezvoltarea planificată trebuie să urmărească repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe teritoriu, accentuarea rolului social al clasei muncitoare în toate judeţele ţării, realizarea unor condiţii tot mai bune de lucru şi de viaţă pentru oamenii muncii din toate zonele patriei.  +  Articolul 19Sistematizarea localităţilor şi a teritoriului va urmări dezvoltarea economico-socială planificată a oraşelor şi comunelor în concordanţă cu progresul general al ţării, amplasarea construcţiilor noi în perimetrul construibil al oraşelor şi vetrei satelor, riguros delimitat, creşterea densităţii construcţiilor şi a locuitorilor atît în localităţile urbane, cît şi în cele rurale; transformarea unor localităţi rurale, care au perspectivă de dezvoltare, în centre urbane, ridicarea întregii activităţi economice, sociale şi culturale a comunelor şi satelor, apropierea treptată a condiţiilor de viaţă din sate de cele din oraşe, cerinţă importantă a construirii orînduirii societăţii comuniste.  +  Articolul 20În procesul dezvoltării economico-sociale planificate se vor lua măsurile necesare pentru protejarea mediului înconjurător împotriva poluării şi degradării, pentru conservarea bogăţiilor naturii şi asigurarea cadrului prielnic de viaţă, muncă şi creaţie întregului popor constructor al socialismului şi comunismului.  +  Articolul 21Scopul întregii politici de dezvoltare economico-socială planificată este creşterea sistematică a nivelului de trai şi de civilizaţie pentru toţi cetăţenii ţării, aşezarea consecventă a raporturilor sociale pe principiile echităţii socialiste, dezvoltarea multilaterală şi afirmarea deplină a personalităţii omului.În planul naţional unic se vor prevedea măsurile necesare pentru creşterea veniturilor întregii populaţii în concordanţă cu dinamica venitului naţional şi cu principiul repartiţiei după muncă, sporirea consumului de bunuri şi servicii, dezvoltarea construcţiilor de locuinţe şi ridicarea gradului lor de confort, extinderea lucrărilor edilitare şi de gospodărie comunală, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de folosire a timpului liber, promovarea culturii, îmbunătăţirea asigurărilor sociale şi a ocrotirii sănătăţii.  +  Articolul 22Dezvoltarea planificată a economiei trebuie să asigure participarea cît mai intensă a ţării la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii, creşterea schimburilor economice externe, echilibrul balanţei de plăţi, extinderea cooperării industriale şi tehnico-ştiinţifice.Relaţiile economice externe ale Republicii Socialiste România se dezvoltă pe baza respectării principiilor fundamentale ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc.Planul naţional unic prevede lărgirea schimburilor comerciale şi în intensificarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate statele socialiste, în interesul dezvoltări multilaterale a fiecărei ţări şi egalizării nivelurilor de dezvoltare a ţărilor socialiste.Vor fi promovate schimburile comerciale şi cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările în curs de dezvoltare în spiritul năzuinţelor comune de accelerare a progresului economic şi social.Vor fi dezvoltate relaţiile comerciale şi de cooperare cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială.Promovarea unui larg schimb de valori materiale, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu celelalte popoare constituie o coordonată de bază a întregii politici externe a Republicii Socialiste România, o contribuţie activă la cauza colaborării internaţionale, a păcii şi progresului în lume.  +  Capitolul II Principiile de bază ale conducerii planificate a dezvoltării economico-sociale  +  Articolul 23Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea întregii activităţi pe baza planului naţional unic cu autonomia funcţională a fiecărei unităţi.Elaborarea şi realizarea planului naţional unic se bazează pe participarea largă şi nemijlocită a clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea, cu intelectualitatea, şi celelalte categorii de oameni ai muncii - în dubla lor calitate de producători ai valorilor materiale şi spirituale şi în acelaşi timp de proprietari ai mijloacelor de producţie, ai întregii avuţii naţionale.  +  Articolul 24În întreaga activitate economico-socială se va aplica consecvent principiul muncii şi conducerii colective, se vor asigura cadrul organizatoric instituţional, forme şi metode care să permită, la toate nivelurile de conducere, adoptarea deciziilor pe baza consultării oamenilor muncii.  +  Articolul 25Conducerea planificată trebuie să se înfăptuiască în concordanţă, cu cerinţele ştiinţei conducerii societăţii socialiste, să asigure perfecţionarea organizării activităţi în toate compartimentele vieţii societăţi, raţionalizarea treptelor ierarhice, simplificarea relaţiilor funcţionale şi eliminarea paralelismelor, apropierea conducerii de locul unde se îndeplineşte planul, precizarea clară a îndatoririlor, drepturilor şi răspunderilor, creşterea spiritului de iniţiativă în gospodărirea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare ale naţiunii.  +  Articolul 26Conducerea planificată trebuie să se bazeze pe un sistem informaţional economico-social, elaborat în mod ştiinţific, care să permită cunoaşterea obiectivă a realităţilor a legităţilor dezvoltării, a proceselor şi fenomenelor din societate, să asigure folosirea metodelor moderne de analiză şi decizie pe toate treptele organizatorice.  +  Articolul 27Activitatea de conducere planificată trebuie să se sprijine pe o strictă evidenţă economico-socială şi un control riguros al naţiunii asupra modului în care unităţile socialiste, toate colectivele de muncă îşi exercită atribuţiile şi îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin în cadrul planurilor de dezvoltare economico-socială a ţării.  +  Articolul 28Planul naţional unic trebuie să asigure creşterea în proporţii optime a tuturor ramurilor şi sectoarelor de activitate, corelarea organică şi armonioasă a acestora; dimensionarea consumurilor materiale în raport cu resursele economiei; concordanţa dintre veniturile băneşti şi cheltuielile pentru dezvoltarea economico-socială; dintre încasările şi plăţile în valută; o circulaţie monetară corespunzătoare activităţii economice; echilibrul general al economiei naţionale.Înfăptuirea obiectivelor planificate se va sprijini pe folosirea coordonată a sistemelor de cointeresare materială, financiar şi de credit, de preţuri, pe dezvoltarea şi întărirea relaţiilor contractuale, în vederea gospodăriri judicioase a resurselor, creşterii eficienţei producţiei materiale.  +  Articolul 29Planificarea economico-socială trebuie să se organizeze şi să se desfăşoare ca o activitate permanentă în toate întreprinderile, centralele, instituţiile social-culturale, ministerele şi celelalte organe centrale, în organizaţiile cooperatiste, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale, asigurîndu-se conlucrarea sistematică între toţi factorii interesaţi pentru adoptarea soluţiilor optime în elaborarea şi realizarea planului în gestiunea patrimoniului naţional.  +  Articolul 30Planificarea trebuie să realizeze încadrarea activităţii curente a tuturor unităţilor socialiste în tendinţele de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale, în efortul comun de înfăptuire a liniei politice generale a Partidului Comunist Român, prin îmbinarea organică a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale şi anuale.  +  Articolul 31Prognozele pe termen lung vor determina alternative pentru deciziile politice cu caracter strategic, ţinînd seama de mutaţiile ce se întrevăd în diviziunea internaţională a muncii şi în progresul ştiinţifico-tehnic pe plan mondial, evoluţia previzibilă a proceselor economico-sociale, modificările posibile şi necesare în dinamica şi structura diferitelor ramuri, sectoare şi domenii de activitate ale societăţii româneşti.  +  Articolul 32Prognoza macroeconomică, prin care se va prefigura într-o concepţie unitară dezvoltarea economico-socială a ţării pe termen lung, va cuprinde: a) dinamica previzibilă a fenomenelor demografice şi măsurile de politică demografică necesare pentru creşterea continuă a populaţiei, realizarea unei structuri optime pe vîrste, sporirea şi utilizarea raţională a forţelor de muncă; b) creşterea productivităţii sociale a muncii, principalele proporţii în formarea şi utilizarea venitului naţional; obiectivele şi căile de sporire a eficienţei economice: c) dinamica producţiei materiale, în primul rînd industriale şi agricole; dezvoltarea bazei de materii prime şi a resurselor energetice şi direcţiile de valorificare superioară a acestora; soluţiile de optimizare a profilului şi structurii economiei naţionale, a principalelor ei ramuri şi sectoare; concentrarea potenţialului tehnic şi uman spre produse cu caracteristici superioare, menţinute permanent la nivel mondial: d) obiectivele principale ale cercetării ştiinţifice naţionale şi ale cooperării tehnico-ştiinţifice cu alte state, etapele previzibile de introducere în producţie de noi materii prime, materiale, tehnologii şi produse; e) direcţiile principale privind pregătirea cadrelor în concordanţă cu nevoile de lungă perspectivă ale societăţii, ridicarea gradului de educaţie şi cultură al populaţiei; f) evoluţia comerţului exterior, domeniile posibile şi necesare de cooperare economică internaţională, principalele orientări ale participării României la fluxul mondial de valori; g) direcţiile de sistematizare teritorială a dezvoltării economico-sociale; h) principalele obiective privind satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii.  +  Articolul 33Pentru evaluarea tendinţelor de durată specifice diferitelor domenii de activitate se vor elabora studii economice, tehnice şi sociologice sintetizate în prognoze pe principalele produse, activităţi, ramuri şi sectoare ale vieţii sociale; prognoze pe probleme cu caracter complex; prognoze ale dezvoltării economico-sociale în profil teritorial.  +  Articolul 34Planurile cincinale de dezvoltare economico-socială cuprind obiectivele fixate pentru etapa respectivă de Partidul Comunist Român, stabilesc căile şi mijloacele necesare realizării acestor obiective.Planurile cincinale au caracter executoriu şi prevăd pentru întreaga perioadă de cinci ani şi pe fiecare an al perioadei: a) volumul fizic şi în expresie valorică al producţiei din industrie, agricultură, construcţii; volumul activităţii din transporturi, telecomunicaţii, circulaţia mărfurilor şi din celelalte ramuri producătoare de bunuri sau servicii; b) principalele sarcini cu privire la folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, ridicarea calităţii produselor, asimilarea de noi produse şi modernizarea celor existente, introducerea tehnologiilor moderne de fabricaţie, precum şi acţiunile privind introducerea în economie a tehnicii electronice de calcul; c) principalele teme de cercetare ştiintifică şi tehnologică, precum şi sarcini cu privire la aplicarea în practică a rezultatelor lor şi la efectele economice prevăzute; d) limita maximă a volumului de investiţii şi de construcţii-montaj; lista principalelor obiective cu precizarea capacităţilor şi a termenelor de punere în funcţiune; volumul fondurilor fixe ce vor fi date în exploatare; e) sarcini privind repartizarea principalelor materii prime, materiale şi produse; norme şi normative de consum şi de stocuri; normative privind valorificarea materiilor prime; f) costurile de producţie, cheltuielile materiale, rentabilitatea în principalele ramuri şi sectoare, eficienţa utilizării fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante; g) fondul de remunerare a muncii şi numărul personalului; planificarea structurii personalului pe principalele categorii - personal de producţie (muncitori, ingineri, maiştri şi tehnicieni), personal de cercetare şi proiectare, personal de administraţie şi personal de întreţinere şi pază - se va face de către toate unităţile socialiste pe baza normelor de personal stabilite pe ramuri şi sectoare de activitate; h) nivelul şi dinamica productivităţii muncii în principalele ramuri şi activităţi, precum şi sarcini privind utilizarea judicioasă a forţei de muncă; i) principalele sarcini cu privire la dezvoltarea învăţămîntului, în strînsă legătură cu nevoile practice ale societăţi, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor; j) volumul de export şi limitele maxime ale importului, cu specificarea principalelor produse care fac obiectul comerţului exterior; acţiunile de cooperare; încasările şi plăţile din schimburile comerciale, din prestări de servicii şi alte operaţiuni valutare necomerciale; k) obiectivele principale de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al poporului; creşterea veniturilor, volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul şi al prestaţiilor de servicii către populaţie; principalele investiţii şi acţiuni social-culturale privind învăţămîntul, cultura, ocrotirea sănătăţii, asistenţa şi asigurările sociale; construcţia de locuinţe, lucrările de gospodărie comunală şi de sistematizare a localităţilor şi teritoriului.  +  Articolul 35Planurile cincinale se vor întemeia pe analiza mai multor variante care să ofere organelor ce urmează să ia hotărîri asupra planurilor elementele necesare de fundamentare temeinică a opţiunii lor.  +  Articolul 36Planurile cincinale se adoptă cu 1-2 ani înainte de începerea executării şi vor cuprinde totodată principalele obiective ale perioadei următoare de cinci ani, urmărindu-se pregătirea condiţiilor materiale şi organizatorice necesare pentru continuitatea dezvoltării economico-sociale planificate.În vederea atingerii obiectivelor prevăzute în planurile cincinale, se vor elabora programe cuprinzînd căile şi măsurile concrete prin care se va acţiona pentru lărgirea bazei de materii prime şi valorificarea superioară a acestora, utilizarea cu eficienţă maximă a capacităţilor de producţie, introducerea progresului tehnic şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice, asimilarea de produse noi şi ridicarea calităţii producţiei, formarea şi perfecţionarea pregătirii cadrelor, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, precum şi pentru alte laturi calitative ale dezvoltării economico-sociale. Sarcinile cuprinse în aceste programe vor fi desfăşurate pe ani.  +  Articolul 37Prevederile anuale din planul cincinal se actualizează şi se îmbunătăţesc ţinînd seama de resursele noi apărute, de posibilităţile de utilizare mai bună a fondurilor de producţie şi a forţei de muncă, în stadiul realizării programului de investiţii, de previziunile în legătură cu evoluţia cererilor pe piaţa internă şi externă, de contractele economice, precum şi de alte elemente care cer adaptarea prevederilor iniţiale de plan pentru menţinerea dinamismului şi echilibrului în economie şi depăşirea prevederilor planului cincinal.Planul anual se va actualiza cu un semestru înainte de începerea executării. În planul anual se vor stabili şi măsurile pentru pregătirea condiţiilor materiale, organizatorice şi tehnice necesare realizării sarcinilor pe anul următor.Anual, se vor actualiza, de asemenea, programele elaborate potrivit articolului precedent.  +  Articolul 38Planurile cincinale şi anuale se vor elabora în profil departamental, de ramură şi teritorial: a) în profil departamental se stabilesc sarcinile şi mijloacele de realizare pe unităţi socialiste în conformitate cu structura organizatorică existentă; b) în profil de ramură se stabilesc sarcinile, mijloacele de realizare pe ramuri, subramuri şi activităţi, în conformitate cu clasificarea unitară pe economia naţională; e) în profil teritorial se prevăd principalii indicatori ai dezvoltării economico-sociale pe comune, oraşe şi judeţe.Planurile pe întreprinderi, centrale, organizaţii cooperatiste, ministere şi celelalte organe centrale, ca şi planurile pe ramuri ce coordonează şi armonizează cu planurile în profil teritorial, ale comunelor, oraşelor, judeţelor şi municipiului Bucureşti, asigurîndu-se sistematizarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări.  +  Articolul 39Obiectivele şi sarcinile concrete, cantitative şi calitative, cuprinse în planurile cincinale şi anuale, precum şi mijloacele ce se prevăd a fi alocate în acest scop se exprimă printr-un sistem de indicatori, norme şi normative, stabilit într-o concepţie unitară şi supus unei activităţi permanente de raţionalizare şi perfecţionare potrivit necesităţilor conducerii ştiinţifice a activităţii economico-sociale.Sistemul de indicatori, norme şi normative trebuie să asigure măsurarea exactă a volumului de activitate, a mijloacelor alocate şi a rezultatelor economice ce urmează a fi obţinute în raport cu fondurile puse la dispoziţie, să stabilească fizic cantităţile de materii prime, materiale, bunuri de consum, maşini-unelte, utilaje, instalaţii, piese de schimb şi alte produse sau servicii necesare economiei şi care trebuie realizate prin încărcarea optimă a capacităţilor existente; să elimine circulaţia nejustificată economic a produselor, semifabricatelor, subansamblelor care încarcă cheltuielile de producţie şi denaturează rezultatele activităţii economice; să exprime precis aportul fiecărei unităţi socialiste la crearea venitului naţional, la dezvoltarea economico-socială a ţării.Sistemul de indicatori, norme şi normative cuprinse în legile de aprobare a planurilor va fi detaliat şi completat cu indicatorii adaptaţi specificului fiecărei trepte organizatorice pentru ca la nivelul unităţilor de bază să permită conducerea concretă, operativă şi eficientă, să cuprindă şi să caracterizeze deplin întreaga lor activitate.  +  Articolul 40În elaborarea planurilor cincinale şi anuale se utilizează balanţe materiale, valorice şi de forţă de muncă prin care se determină şi se verifică echilibrul între resursele economiei naţionale şi utilizarea acestora.În activitatea de echilibrare a balanţelor materiale se va urmări dimensionarea resurselor pe baza încărcării optime a capacităţilor de producţie, extinderii folosirii materiilor prime şi materialelor din ţară, a înlocuitorilor, resurselor secundare şi deşeurilor; dimensionarea şi acoperirea necesarului pe bază de norme şi normative de consuma, cu fundamentare tehnico-economică; dimensionarea raţională a stocurilor.Balanţa forţei de muncă va determina resursele de muncă, posibilităţile de cuprindere în activitatea economică şi social-culturală a tineretului şi femeilor; va stabili repartizarea forţei de muncă pe ramuri în raport cu dezvoltarea acestora şi creşterea productivităţii muncii; va asigura echilibrul între resurse şi necesităţi pe categorii profesionale şi în profil teritorial.La întocmirea balanţelor valorice trebuie să se urmărească sporirea sistematică a produsului social şi a venitului naţional, utilizarea resurselor cu un înalt spirit gospodăresc, creşterea vitezei de circulaţie a fondurilor materiale şi băneşti corespunzător dezvoltării activităţilor economico-sociale, echilibrarea balanţei de plăţi externe, consolidarea continuă a monedei naţionale şi a puterii ei de cumpărare.  +  Articolul 41În planurile cincinale şi anuale se vor cuprinde: a) rezerve de plan - pentru satisfacerea unor nevoi neprevăzute care apar în cursul executării planului - sub formă de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb şi produse finite, fonduri băneşti pentru investiţii şi pentru remunerarea muncii, fonduri valutare; b) rezerve de stat pentru satisfacerea unor situaţii excepţionale.  +  Articolul 42Prevederile planurilor cincinale şi anuale constituie sarcini obligatorii.Sarcinile de plan nu se pot modifica decît de organele care le-au aprobat, numai în cazuri bine justificate şi cu obligaţia de a respecta sarcinile ce le revin din planul naţional unic şi de a stabili măsurile necesare pentru menţinerea proporţiilor, ritmurilor şi echilibrului în economie, atît în anul de plan respectiv, cît şi pe cincinal.Modificările de plan se efectuează după dezbaterea acestora cu organele de conducere colectivă ale unităţilor respective. Modificările de plan pentru perioade expirate sînt interzise.Unităţile socialiste sînt obligate să acţioneze cu fermitate pentru introducerea unui spirit de înaltă exigenţă în activitatea de elaborare şi îndeplinire a planului, pentru respectarea riguroasă a sarcinilor planificate, întărirea continuă a disciplinei de plan.  +  Articolul 43Sarcinile asumate de unităţile socialiste peste prevederile planurilor anuale şi cincinale se vor corela pe trepte organizatorice şi la nivelul economiei naţionale, în cadrul unui plan suplimentar care să concretizeze cantităţile de materii prime, materiale, combustibili, produse finite şi servicii necesare economiei, să asigure baza tehnico-materială, forţa de muncă şi desfacerea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi eficienţa corespunzătoare acestor sarcini.  +  Articolul 44Depăşirea planului de producţie de către unităţile socialiste trebuie să fie orientată spre produsele cu desfacere asigurată pentru export, pentru accelerarea punerii în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi pentru fondul pieţei, să contribuie la creşterea eficienţei economice.  +  Capitolul III Organizarea activităţii de planificare. Atribuţiile şi răspunderile întreprinderilor, centralelor, ministerelor şi comitetelor executive ale consiliilor populare în elaborarea şi executarea planurilor  +  Articolul 45Organele de conducere colectivă asigură elaborarea proiectelor planurilor cincinale şi anuale ale unităţilor respective, potrivit obiectivelor generale ale dezvoltării economico-sociale a ţării; planurile unităţilor socialiste se aprobă de organele lor de conducere colectivă, cu respectarea sarcinilor ce decurg din planul naţional unic.  +  Articolul 46Comitetele şi consiliile oamenilor muncii, consiliile ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare răspund de elaborarea şi fundamentarea planurilor unităţilor socialiste şi sînt obligate să elaboreze măsurile necesare pentru îndeplinirea lor ritmică şi integrală, să analizeze periodic, pe bază de bilanţ, mersul activităţii economico-sociale, să exercite un control exigent asupra îndeplinirii sarcinilor stabilite, să adopte măsurile pentru rezolvarea operativă a problemelor ce se ridică în executarea planului, să acţioneze cu fermitate pentru întărirea disciplinei de plan, a disciplinei economice.  +  Articolul 47Directorul întreprinderii şi directorul general al centralei exercită conducerea curentă şi răspunde de îndeplinirea hotărîrilor organelor de conducere colectivă privind elaborarea şi executarea planului, organizarea în condiţii optime a producţiei şi a muncii, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale, vînzarea produselor, valorificarea intensivă a întregului potenţial productiv şi administrarea cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţilor pe care le conduc.  +  Articolul 48Ministrul asigură aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului cu privire la elaborarea şi realizarea planului, răspunde de îndrumarea curentă a unităţilor subordonate, de organizarea colaborării între acestea pentru valorificarea integrală prin plan a resurselor de care dispun şi de realizarea ritmică, în condiţii de înaltă eficienţă, a obiectivelor şi sarcinilor planificate.  +  Articolul 49Atribuţiile şi răspunderile conducătorilor compartimentelor care participă la elaborarea şi realizarea planurilor se stabilesc de organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale, ministere şi alte unităţi socialiste.  +  Articolul 50În toate unităţile socialiste oamenii muncii participă nemijlocit la elaborarea şi înfăptuirea planului, la dezbaterea şi soluţionarea problemelor cu privire la dezvoltarea activităţii economico-sociale.Adunarea generală a oamenilor muncii - forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă direct la conducerea unităţii în care lucrează - dezbate planurile cincinale şi anuale, precum şi măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului, mobilizării rezervelor interne de creştere a eficienţei activităţii economice şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi social-culturale ale oamenilor muncii.  +  Articolul 51Activitatea de elaborare şi fundamentare a planurilor cincinale şi anuale în toate întreprinderile, centrale, unităţile economice şi social-culturale asimilate acestora, precum şi în unităţile teritorial-administrative - comune, oraşe, municipii, judeţe - se desfăşoară sub îndrumarea şi controlul organelor şi organizaţiilor de partid care urmăresc cuprinderea în plan a tuturor rezervelor existente, valorificarea superioară a potenţialului tehnic şi uman, orientează desfăşurarea lucrărilor de planificare în concordanţă cu directivele partidului cu privire la dezvoltarea economico-socială a ţării, mobilizează toţi oamenii muncii pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planificate.Etapele şi modul de elaborare a planurilor  +  Articolul 52Activitatea de planificare porneşte de la unităţile de bază economice, social-culturale şi teritorial-administrative, astfel: a) Întreprinderile, organizaţiile cooperatiste şi unităţile social-culturale vor elabora proiectele de planuri cincinale şi anuale corespunzător potenţialului şi profilului lor de activitate, conlucrînd cu centralele din care fac parte, respectiv cu unităţile cooperatiste, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare, pentru încadrarea planurilor lor în orientările generale privind dezvoltarea economico-socială a ţării. b) La centralele industriale şi unităţile asimilate lor se concentrează analiza, fundamentarea şi elaborarea proiectelor planurilor cincinale şi anuale. În cadrul activităţii coordonate şi simultane de întocmire a planului naţional unic, centralele şi unităţile asimilate, ca titulari de plan, vor conlucra strîns cu ministerele, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare şi Comitetul de Stat al Planificării pentru valorificarea optimă, în proiectele lor de planuri, a tuturor resurselor de care dispun, în concordanţă cu nevoile, şi posibilităţile economiei naţionale.Centralele vor asigura participarea largă a specialiştilor din producţie, din institute de cercetare, proiectare şi din învăţămînt la elaborarea şi fundamentarea proiectelor lor de planuri cincinale şi anuale.Centralele şi unităţile asimilate trebuie să acorde asistenţă tehnică şi economică unităţilor subordonate în elaborarea proiectelor lor de planuri, să asigure specializarea acestora şi cooperarea judicioasă între ele, integrarea propunerilor primite de la întreprinderile componente în proiectul de plan al centralei în condiţiile folosirii intensive a întregului potenţial de producţie.Centrala industrială transmite proiectul său de plan ministerului tutelar, precum şi la Comitetul de Stat al Planificării. c) Proiectele planurilor cincinale şi anuale, elaborate de cooperative şi uniunile judeţene de cooperative meşteşugăreşti şi de consum, se înaintează la uniunile cooperatiste centrale, care conlucrează cu Comitetul de Stat al Planificării şi alte organe centrale la încadrarea proiectelor lor de planuri în planul naţional unic. Cooperativele şi uniunile de cooperative conlucrează pe plan local cu comitetele executive ale consiliilor populare pentru încadrarea planurilor lor în orientările generale privind dezvoltarea economico-socială a unităţii teritorial-administrative în care îşi desfăşoară activitatea. d) Ministerele şi celelalte organe centrale titulare de plan elaborează, într-o concepţie unitară şi de perspectivă, în strînsă colaborare cu Comitetul de Stat al Planificării, proiectul de plan pentru întreaga ramură sau activitate de care răspund, urmărind profilarea eficientă a subramurilor pe care le coordonează; participă nemijlocit la elaborarea proiectelor de planuri în centrale şi alte unităţi subordonate, analizează, sintetizează şi corelează propunerile acestora, asigurînd integrarea lor organică în planul naţional unic.Ministerele şi celelalte organe centrale vor transmite la Comitetul de Stat al Planificării proiectele lor de planuri, în care vor cuprinde obiectivele şi mijloacele de realizare a acestora atît pe ansamblu cît şi pe centrale.  +  Articolul 53Unităţile economice şi social-culturale de interes republican au obligaţia să transmită propunerile lor de plan atît organelor ierarhic superioare, cît şi comitetelor executive ale consiliilor populare, orăşeneşti, municipale şi judeţene pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea.Întreprinderile, centralele şi ministerele vor colabora cu comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti, municipale şi judeţene în procesul de elaborare, fundamentare şi definitivare a proiectelor planurilor cincinale şi anuale, pentru coordonarea proiectelor planurilor în profil departamental cu proiectele planurilor în profil teritorial.  +  Articolul 54Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale elaborează proiectele de planuri pe baza propunerilor unităţilor economice şi social-culturale, urmărind încadrarea optimă a acestora în dezvoltarea economico-socială a comunei, oraşului sau municipiului respectiv.Proiectele de planuri elaborate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, care elaborează, în conlucrare cu unităţile teritorial-administrative subordonate, cu centralele, uniunile de cooperative, ministerele şi alte organe centrale, proiectul planului de dezvoltare economico-socială a judeţului.  +  Articolul 55Comitetul de Stat al Planificării, în colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, asigură corelarea propunerilor de plan şi, corespunzător posibilităţilor şi necesităţilor economiei naţionale, elaborează proiectele planurilor cincinale şi anuale pe care le prezintă Consiliului de Miniştri.  +  Articolul 56Proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socială elaborat de Consiliul de Miniştri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, se prezintă spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale.  +  Articolul 57Sarcinile planurilor cincinale şi anuale aprobate au caracter obligatoriu şi se desfăşoară pe trepte organizatorice, astfel: a) Consiliul de Miniştri desfăşoară sarcinile ce revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe titulari de plan: ministere, alte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene.Principalele sarcini cuprinse în planul anual, adoptat prin lege, se repartizează de către Consiliul de Miniştri pe trimestre şi pe luni, asigurînd desfăşurarea ritmică şi echilibrată a activităţii în cursul anului. b) Ministerele şi celelalte organe centrale desfăşoară pe centrale şi unităţi direct subordonate sarcinile şi mijloacele materiale şi financiare ce le revin din planul naţional unic, în calitate de titulari de plan, detaliate cu obiective specifice şi stabilesc măsuri cu privire la realizarea acestora. Sarcinile şi mijloacele materiale şi financiare, repartizate pe centrale de către ministere se examinează împreună cu Comitetul de Stat al Planificării şi se supun aprobării Consiliului de Miniştri. c) Centralele şi unităţile asimilate lor desfăşoară sarcinile, precum şi mijloacele materiale şi financiare stabilite de ministere şi alte organe centrale pe întreprinderi şi unităţi direct subordonate, detaliate cu obiective specifice şi stabilesc măsuri pentru îndeplinirea acestora. d) Întreprinderile şi unităţile asimilate lor, în calitate de titulari de plan, stabilesc pe subunităţi, secţii şi ateliere sarcinile ce le revin acestora şi definitivează măsurile necesare pentru înfăptuirea lor. e) Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene stabilesc - pe baza sarcinilor ce decurg din planul naţional unic - planul de dezvoltare economico-socială a judeţului, cuprinzînd activitatea unităţilor de subordonare locală, activitatea organizaţiilor cooperatiste şi activitatea unităţilor de interes republican, pe care îl supun spre dezbatere şi adoptare consiliilor populare judeţene; după adoptarea planului comitetele executive repartizează sarcinile pe unităţile direct subordonate.Pe baza sarcinilor repartizate de către consiliile populare judeţene, comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale întocmesc planurile de dezvoltare economico-socială a oraşelor şi comunelor, le prezintă spre adoptare consiliilor populare respective şi repartizează sarcinile pe unităţile direct subordonate. f) La organizaţiile cooperatiste, sarcinile de plan cincinale şi anuale se aprobă potrivit statutelor lor de organizare; organizaţiile cooperatiste vor asigura înfăptuirea, în sectorul cooperatist, a obiectivelor care decurg pentru acest sector din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării.Planificarea în industrie  +  Articolul 58La elaborarea planurilor cincinale şi anuale precum şi în cursul executării acestora, unităţile socialiste cu activitate industrială au obligaţia să asigure: a) dimensionarea volumului de producţie fundamentat pe evidenţa riguroasă a capacităţilor de producţie şi folosirea lor intensivă, prin încărcarea maximă şi utilizarea completă a timpului disponibil al maşinilor şi instalaţiilor, generalizarea schimbului 2 şi extinderea lucrului în schimbul 3; b) planificarea producţiei fizice, a produselor şi sortimentelor, a pieselor de schimb, ce urmează a fi introduse în fabricaţie în concordanţă cu cerinţele pieţei interne şi externe, determinate prin contracte economice, comenzi ferme sau studii speciale de conjunctură; c) planificarea - în corelaţie cu volumul producţiei - a necesarului de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică, determinat pe bază de norme de consum şi norme de stocuri, fundamentate tehnic, stabilind măsurile necesare pentru reducerea sistematică a consumurilor specifice şi valorificarea superioară a resurselor materiale; d) planificarea numărului şi structurii personalului pe principalele categorii: personal de producţie (muncitori, ingineri, maiştri, tehnicieni), personal de cercetare şi proiectare, personal de administraţie, personal de întreţinere şi pază, în strînsă concordanţă cu producţia planificată, cu normele de muncă şi normativele de personal aprobate; determinarea măsurilor privind recrutarea, pregătirea şi ridicarea calificării profesionale a întregului personal, creşterea productivităţii muncii şi raţionalizarea consumului de muncă; e) organizarea ştiintifică a producţiei şi a muncii; introducerea metodelor moderne de programare şi urmărire a producţiei; f) planificarea şi executarea în termene scurte şi de bună calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale maşinilor, instalaţiilor, asigurînd funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă şi cu randamente maxime; g) planificarea investiţiilor necesare dezvoltării şi modernizării producţiei determinate pe bază de studii tehnico-economice; stabilirea surselor de finanţare; a duratelor de execuţie şi a rezultatelor maxime ce pot fi obţinute; asigurarea condiţiilor de realizare a lucrărilor prevăzute. Este interzisă angajarea fondurilor materiale şi băneşti pentru investiţii în toate cazurile în care capacităţi similare existente sînt incomplet folosite; h) planificarea cercetărilor ştiinţifice şi a măsurilor necesare pentru perfecţionarea tehnologiilor, înnoirea producţiei, ridicarea parametrilor tehnico-economici şi a calităţii produselor, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, în colaborare cu unităţile de cercetare ştiinţifică; i) determinarea costurilor de producţie, a căilor da reducere a cheltuielilor materiale şi a celorlalte cheltuieli; stabilirea măsurilor pentru gospodărirea cu eficienţă maximă şi accelerarea vitezei de recuperare şi modernizare a fondurilor fixe şi a rotaţiei mijloacelor circulante, pentru creşterea rentabilităţii şi a beneficiilor.  +  Articolul 59Centrala industrială, ca mare organizaţie economică complexă, reprezintă unitatea de bază în activitatea de planificare economico-socială; centrala poartă întreaga răspundere pentru elaborarea planurilor în domeniul său de activitate şi pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe ansamblul centralei şi de către fiecare unitate subordonată.Centrala industrială trebuie să exercite un control sistematic asupra executării planului, să acţioneze cu hotărîre pentru gospodărirea cu maximum de eficienţă a fondurilor materiale şi băneşti, asigurarea unui regim strict de economii şi întărirea disciplinei de plan în toate unităţile subordonate.  +  Articolul 60La elaborarea planurilor anuale şi cincinale, centrala industrială are obligaţia să dimensioneze şi să coreleze indicatorii de plan, să adopte măsuri pentru realizarea acestora, astfel încît să se asigure creşterea gradului de utilizare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi suprafeţelor de producţie, folosirea intensivă a întregului potenţial productiv.Centrala industrială stabileşte pe unităţi subordonate şi pe ansamblul centralei volumul producţiei concretizat pe produse finite, semifabricate, subansamble, piese de schimb, asigurînd extinderea cooperării, specializării, tipizării pieselor, reperelor, prefabricatelor, folosirea optimă a capacităţilor de producţie din unităţile componente; sarcinile de investiţii, de livrări la fondul pieţei şi de export de asimilare de produse şi tehnologii noi, nivelul cheltuielilor de producţie; centrala stabileşte obiectivele cercetărilor ştiinţifice privind modernizarea produselor, introducerea în fabricaţie a unor materiale noi şi înlocuirea de materiale deficitare, reducerea consumurilor specifice, modernizarea utilajelor, perfecţionarea proceselor de fabricaţie şi alte sarcini specifice care să asigure îndeplinirea şi depăşirea obligaţiilor ce revin centralei în cadrul planului ministerului.  +  Articolul 61Centrala industrială trebuie să îndrume în mod unitar, să controleze şi să acorde sprijin tehnic şi economic întreprinderilor subordonate, să organizeze aprovizionarea cu materii prime, materiale şi combustibili, desfacerea produselor, realizarea programului de investiţii şi de pregătire a cadrelor în concordanţă cu dezvoltarea activităţii sale economice.Centrala are sarcina de a studia tendinţele dezvoltării economice şi tehnico-ştiinţifice pe plan internaţional, de a dezvolta activitatea proprie de cercetare şi de proiectare, de a asigura difuzarea şi aplicarea operativă a experienţei acumulate în perfecţionare produselor şi tehnologiilor, de a moderniza procesele de producţie şi a introduce progresul tehnic în toate unităţile sale, adaptînd permanent producţia la cerinţele pieţei interne şi externe.  +  Articolul 62Planul întreprinderii se elaborează şi se realizează în cadrul planului centralei din care face parte. Întreprinderea industrială răspunde de cuprinderea în plan şi folosirea intensivă a întregului potenţial de care dispune. Întreprinderea are obligaţia să concretizeze pe produse, semifabricate, subansamble, piese de schimb întregul volum de producţie, precum şi livrările pentru consumul productiv, investiţii, fondul pieţei şi export, să organizeze, pe baze ştiinţifice, desfăşurarea ritmică a producţiei şi livrărilor, să folosească raţional forţa de muncă, să ia măsuri pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, a costurilor de producţie, ridicarea parametrilor tehnici şi economici şi a calităţii produselor, creşterea rentabilităţii producţiei. Întreprinderea răspunde de buna gestionare a fondurilor încredinţate, de întreţinerea, repararea şi funcţionarea în condiţii de siguranţă a maşinilor şi instalaţiilor, de îmbunătăţirea permanentă a tehnologiilor.  +  Articolul 63Ministerul asigură înfăptuirea politicii partidului şi statului în ramura pe care o coordonează, răspunde de elaborarea şi fundamentarea planurilor cincinale şi anuale ale tuturor centralelor şi întreprinderilor direct subordonate, de încadrarea acestora în prevederile planului naţional unic, precum şi de îndeplinirea integrală a sarcinilor ce-i revin din planurile cincinale şi anuale de dezvoltare economico-socială a ţării.  +  Articolul 64Ministerele organizează îndeplinirea planului de către unităţile subordonate, controlează întreaga activitate a centralelor şi întreprinderilor direct subordonate, le acordă sprijin operativ pentru realizarea în condiţii de eficienţă economică maximă a obiectivelor prevăzute în plan, studiază tendinţele dezvoltării în perspectivă a ramurii respective pe plan mondial; adoptă măsuri de adîncire a cooperării între unităţile subordonate şi organizează activitatea de cooperare cu celelalte ministere, organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat; coordonează activitatea de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică externă din sfera lor de activitate.Planificarea în agricultură  +  Articolul 65La elaborarea planurilor cincinale şi anuale şi în cursul înfăptuirii acestora, unităţile socialiste din agricultură trebuie să asigure: a) creşterea continuă a producţiei de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi alte produse vegetale, fundamentată pe folosirea integrală şi intensivă a terenurilor agricole şi o structură eficientă a culturilor; pe utilizarea, cu randament maxim, a tractoarelor şi celorlalte maşini agricole, a sistemelor de irigaţii, a îngrăşămintelor chimice şi a celorlalte mijloace de producţie; b) dezvoltarea sistematică a producţiei animaliere, fundamentată pe creşterea numerică şi calitativă a şeptelului, îmbunătăţirea raselor de animale, asigurarea furajelor la nivelul normelor de consum stabilite şi aplicarea tehnologiilor moderne în creşterea animalelor; c) creşterea continuă a contribuţiei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale în concordanţă cu potenţialul de producţie, mijloacele asigurate şi cerinţele economiei naţionale; d) dezvoltarea producţiei şi utilizarea de seminţe şi material de plantat din soiuri şi hibrizi cu randamente ridicate, care să valorifice în condiţii optime pămîntul şi baza materială; e) utilizarea raţională a forţei de muncă, ridicarea calificării profesionale şi creşterea productivităţii muncii, gospodărirea cu eficienţă maximă a fondurilor de care dispun, reducerea sistematică a cheltuielilor materiale şi băneşti pentru obţinerea de rezultate economice superioare în toate ramurile de producţie şi toate unităţile agricole.  +  Articolul 66Întreprinderile agricole de stat au obligaţia să stabilească sarcinile lor de plan şi ale subunităţilor, asigurînd specializarea raţională a producţiei în fermele componente, folosirea intensivă a pămîntului, a întregii baze tehnico-materiale, în vederea obţinerii de producţii ridicate cu cheltuieli cît mai reduse.  +  Articolul 67Unităţile pentru mecanizarea agriculturii vor dimensiona prin plan volumul activităţii lor în strînsă concordanţă cu nevoile cooperativelor agricole de producţie cărora le prestează servicii; ele au obligaţia să execute, în condiţii optime, toate lucrările contractate, să asigure creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, contribuind la realizarea de recolte ridicate, la îndeplinirea şi depăşirea planului de către fiecare cooperativă agricolă de producţie; răspund de folosinţa intensivă a parcului de tractoare şi maşini agricole, de sporirea continuă a eficienţei activităţii lor economice.  +  Articolul 68Cooperativele agricole de producţie vor stabili planul de producţie şi de valorificare a acesteia în concordanţă cu condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea şi în cadrul concepţiei unitare de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, urmărind sporirea averii obşteşti, întărirea proprietăţii socialiste, creşterea continuă a veniturilor membrilor cooperatori.Asociaţiile intercooperatiste vor asigura prin plan extinderea cooperării între cooperativele agricole de producţie, organizînd, prin asociere, unităţi de creşterea şi îngrăşarea animalelor, producerea furajelor combinate, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole, efectuarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare care să contribuie la creşterea producţiei şi sporirea veniturilor.  +  Articolul 69Trusturile judeţene ale întreprinderilor agricole de stat îndrumă, controlează şi răspund de elaborarea şi îndeplinirea planurilor de către întreprinderile agricole subordonate; asigură încadrarea activităţii întreprinderilor agricole de stat în planul unic de dezvoltare a agriculturii din judeţul respectiv.  +  Articolul 70Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene elaborează proiectul planului producţiei agricole al unităţii teritorial-administrative, asigurînd apărarea şi conservarea fondului funciar, folosirea integrală şi eficientă a pămîntului, a întregului potenţial productiv al unităţilor agricole de stat, al cooperativelor agricole de producţie, al gospodăriilor membrilor cooperatori şi al gospodăriilor ţărăneşti individuale, în concordanţă cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării.  +  Articolul 71Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor răspunde de înfăptuirea politicii de dezvoltare a producţiei agricole în sectorul de stat, sectorul cooperaţiei şi în gospodăriile populaţiei; elaborează, pe baza propunerilor unităţilor direct subordonate şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, proiectul planului de dezvoltare pentru întreaga agricultură şi răspunde de îndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor îndrumă elaborarea proiectelor planurilor în unităţile socialiste din agricultură; asigură încadrarea planurilor unităţilor subordonate în sarcinile rezultate din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării; împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie asigură înfăptuirea în sectorul cooperatist a obiectivelor privind agricultura, cuprinse în planul naţional unic.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va conlucra cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene la întocmirea proiectelor de planuri de dezvoltare a agriculturii în profil teritorial.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va desfăşura pe judeţe şi în cadrul acestora pe sectoare (stat, cooperative şi gospodării individuale) sarcinile privind dezvoltarea agriculturii cuprinse în planul naţional unic şi după ce le va examina cu Comitetul de Stat al Planificării le va transmite comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.Planificarea în transporturi şi telecomunicaţii  +  Articolul 72Unităţile economice cu activitate de transporturi feroviare, rutiere, navale şi aeriene au obligaţia ca, la elaborarea şi în execuţia planurilor cincinale şi anuale, să asigure: a) planificarea volumelor de transport în traficul intern şi extern de mărfuri şi călători în concordanţă cu dezvoltarea economico-socială a ţării şi cererile beneficiarilor; b) folosirea intensivă a capacităţilor de transport, sporirea vitezei şi siguranţei în circulaţie; c) repartizarea judicioasă a mărfurilor pe categorii de transport, pe baza criteriilor economice şi a calculelor de optimizare a transporturilor; d) planificarea acţiunilor de creştere a capacităţii şi de modernizare a mijloacelor de transport, de reparaţie şi întreţinere a acestora; e) planificarea acţiunilor de mecanizare a operaţiunilor de încărcare-descărcare, precum şi a celor de introducere a paletizării şi containerizării, urmărind reducerea sistematică a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport; f) planificarea numărului şi structurii personalului urmărind utilizarea judicioasă a cadrelor, ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a acestora; g) creşterea continuă a veniturilor din transporturile interne şi internaţionale, reducerea sistematică a consumurilor specifice şi a tuturor cheltuielilor, sporirea beneficiilor în raport cu fondurile de producţie puse la dispoziţie.  +  Articolul 73Unităţile de poştă şi telecomunicaţii au obligaţia ca la elaborarea şi în executarea planurilor cincinale şi anuale să asigure satisfacerea în condiţii optime a nevoilor economiei şi ale populaţiei, prin folosirea cu eficienţă maximă a mijloacelor de care dispun, extinderea şi modernizarea bazei tehnico-materiale, folosirea raţională a personalului, ridicarea continuă a calificării cadrelor, sporirea veniturilor din prestaţiile acestor sectoare de activitate.  +  Articolul 74Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor trebuie să realizeze îndrumarea unitară a întregii activităţi de transporturi şi telecomunicaţii, să răspundă de elaborarea şi înfăptuirea planurilor cincinale şi anuale ale unităţilor subordonate; are obligaţia să asigure folosirea cu eficienţă maximă a mijloacelor de transport, optimizarea transporturilor şi realizarea sarcinilor planificate, cu cheltuieli minime, în toate unităţile sale.Planificarea activităţii de investiţii construcţii  +  Articolul 75Cuprinderea în plan, începerea şi executarea lucrărilor de investiţii trebuie să se bazeze pe pregătirea temeinică a tuturor condiţiilor necesare pentru a asigura scurtarea perioadei de executare şi de stingere a parametrilor proiectaţi; realizarea efectelor economice maxime cu fonduri materiale şi băneşti cît mai reduse.Pentru toate investiţiile se vor stabili termene de asigurare a documentaţiei tehnice şi de pregătire a cadrelor, termene de începere a lucrărilor de construcţii, termene de livrare şi de montaj ale utilajelor, termene de punere în funcţiune a capacităţilor, precum şi termene de realizare a parametrilor proiectanţi.Investiţiile noi vor fi cuprinse în planurile cincinale pe bază de studii de fundamentare a necesităţii şi oportunităţii investiţiilor care vor analiza şi prezenta situaţia utilizării capacităţilor existente, posibilităţile de procurare a materiilor prime şi de desfacere a producţiei, condiţiile de asigurare a utilajelor, tehnologiilor şi a utilităţilor, amplasamentul, etapele de execuţie, costul şi eficienţa lucrărilor.În planurile anuale, investiţiile noi vor fi înscrise, pe baza studiilor tehnico-economice aprobate potrivit dispoziţiilor legale.Se interzice deschiderea şantierelor pentru lucrările de investiţii care nu au asigurate condiţiile necesare pentru desfăşurarea ritmică a lucrărilor şi intrarea în funcţiune a capacităţilor proiectate la termenele stabilite.  +  Articolul 76Întreprinderile, trusturile şi alte organizaţii de construcţii-montaj au obligaţia să asigure la elaborarea şi realizarea planurilor cincinale şi anuale: a) planificarea lucrărilor de construcţii-montaj în concordanţă cu volumul de investiţii, capacităţile de producţie şi durata de execuţie a noilor obiective stabilite prin planul naţional unic; b) concentrarea potenţialului de construcţii pe obiective, pentru a evita dispersarea mijloacelor şi a asigura scurtarea duratei de realizare şi de punere în funcţiune a capacităţilor de producţie; clădirile administrative vor fi programate şi executate numai după intrarea în exploatare a capacităţilor productive; c) organizarea raţională a lucrărilor pe baza metodelor moderne de programare şi urmărire, folosirea integrală în tot cursul anului a utilajelor de construcţii şi a forţei de muncă; elaborarea prin grupe proprii de proiectare a documentaţiilor de execuţie pentru lucrări de construcţii-montaj; d) extinderea mecanizării şi industrializării lucrărilor de construcţii, utilizarea tehnologiilor de mare randament, ridicarea continuă a calităţii lucrărilor şi creşterea productivităţii muncii pe şantiere; e) gospodărirea judicioasă a materialelor pe şantiere, reducerea consumurilor specifice de ciment, fier-beton şi alte materiale de construcţii; folosirea materialelor de construcţii cu caracteristici superioare; f) reducerea cheltuielilor de organizare a şantierelor şi a celorlalte cheltuieli, realizarea de economii faţă de deviz şi creşterea beneficiilor.  +  Articolul 77Ministerul Construcţiilor Industriale, celelalte ministere şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene care au activitate de construcţii-montaj răspund de elaborarea şi realizarea planului unităţilor subordonate; asigură introducerea metodelor moderne şi eficiente de lucru, executarea lucrărilor, pregătirea cadrelor, creşterea eficienţei şi rentabilităţii activităţii de construcţii-montaj.Îndrumarea utilitară a activităţii de cercetare, proiectare şi executare a lucrărilor de construcţii-montaj se va realiza de organe împuternicite prin lege.Planificarea aprovizionării tehnico-materiale  +  Articolul 78Unităţile socialiste au obligaţia să asigure prin planurile cincinale şi anuale aprovizionarea tehnico-materială, dimensionînd cantităţile necesare de materii prime, materiale, piese de schimb, combustibili, energie electrică, aburi, apă pe baza normelor de consum şi a normelor de stoc cu fundamentare tehnico-economică, urmărind respectarea riguroasă a acestor norme, gospodărirea judicioasă a tuturor resurselor materiale, aplicarea unui regim strict de economii. Unităţile producătoare au datoria să asigure dezvoltarea şi utilizarea optimă a capacităţilor de producţie în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor cuprinse în planul de stat; ele răspund de livrarea produselor la termenele stabilite cu beneficiarii, de calitatea mărfurilor livrate, de respectarea integrală a obligaţiilor izvorîte din contracte.  +  Articolul 79Relaţiile de