HOTĂRÂRE nr. 804 din 25 iulie 2007 (*actualizată*)privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase(actualizată până la data de 15 februarie 2014*)
EMITENT
  • GUVERNUL




    • ------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 15 februarie 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA nr. 79 din 11 februarie 2009, HOTĂRÂREA nr. 1.033 din 11 decembrie 2013.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilorÎn temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul 1Prezenta hotărâre reglementează măsuri privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie, într-un mod coerent şi eficient.  +  Articolul 2 (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică amplasamentelor în cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 şi partea a 2-a, coloana 2, cu excepţia prevederilor art. 10, 12 şi 14, care se aplică oricărui amplasament în cadrul căruia există substanţe periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 şi partea a 2-a, coloana 3. (2) În sensul prezentei hotărâri, prin prezenţa substanţelor periculoase se înţelege existenţa efectivă sau anticipată a acestor substanţe pe amplasament sau a acelora care se consideră că pot fi generate dacă se pierde controlul asupra unui proces chimic industrial, în cantităţi egale sau mai mari decât valorile limită prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 şi partea a 2-a. (3) Prevederile prezentei hotărâri se aplică fără a aduce atingere prevederilor legislaţiei naţionale referitoare la mediul de muncă şi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.  +  Articolul 3În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) accident major - producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase; b) amplasament - zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una sau mai multe instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente substanţe periculoase; c) avarie/incident - eveniment care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major; d) depozit - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de înmagazinare, păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc; e) efectul "Domino" - rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui accident ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de următorul accident la o/un altă/alt instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi proprietăţilor substanţelor prezente, şi care conduce în final la un accident major; f) instalaţie - unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei; g) operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine cu orice titlu un amplasament sau o instalaţie; h) hazard/pericol - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului; i) risc - probabilitatea producerii unui efect specific într-o perioadă sau în circumstanţe precizate; riscul rezidual se referă la riscul rămas după înlăturarea unora dintre factorii cauzatori de risc; j) substanţă periculoasă - o substanţă, un amestec sau un preparat, prevăzute în anexa nr. 1, partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2-a, şi care sunt prezente sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv acele substanţe despre care se presupune că pot fi generate în cazul producerii unui accident.  +  Articolul 4Prezenta hotărâre nu se aplică: a) amplasamentelor, instalaţiilor sau depozitelor militare; b) pericolelor induse de radiaţii ionizante; c) transportului de substanţe periculoase şi depozitării temporare intermediare pe căi rutiere, căi ferate, căi interne de navigaţie, căi maritime sau căi aeriene, din afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prezentei hotărâri, inclusiv operaţiile de încărcare, descărcare şi transport la sau de la alte mijloace de transport, în docuri, punţi sau staţii de triaj; d) transportului de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv în staţii de pompare, situate în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei hotărâri; e) exploatării, respectiv: explorarea, extracţia şi prelucrarea minereurilor în mine, cariere sau foraje, cu excepţia operaţiunilor de prelucrare chimică şi termică şi depozitării, aferente operaţiilor care implică substanţe periculoase, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1; f) explorării şi exploatării maritime ale mineralelor, inclusiv ale hidrocarburilor; g) depozitelor de deşeuri, cu excepţia instalaţiilor funcţionale de eliminare a sterilului, inclusiv iazurile de decantare sau barajele, conţinând substanţe periculoase aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1, în mod special, când sunt folosite la prelucrarea chimică şi termică a mineralelor.  +  Articolul 5 (1) Autorităţile publice învestite la nivel central în aplicarea prezentei hotărâri sunt: a) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin:(i) secretariatul de risc, denumit în continuare SRMMDD;(îi) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin secretariatul de risc, denumit în continuare SRANPM;(iii) Garda Naţională de Mediu, denumită în continuare GNM; b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare IGSU. (2) Autorităţile publice învestite la nivel regional în aplicarea prezentei hotărâri sunt: a) agenţiile regionale pentru protecţia mediului, prin secretariatul de risc, denumite în continuare SRARPM; b) comisariatele regionale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, denumite în continuare CRGNM. (3) Autorităţile publice învestite la nivel judeţean în aplicarea prezentei hotărâri sunt: a) agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, prin secretariatul de risc, denumite în continuare SRAPM; b) comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, denumite în continuare CJGNM; c) inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare ISU.  +  Articolul 6 (1) Operatorul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. (2) Operatorul are obligaţia de a dovedi autorităţilor competente prevăzute la art. 5, în orice moment şi în special în cadrul activităţilor de inspecţie şi control, aşa cum sunt prevăzute în art. 18, că a luat toate măsurile necesare, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.  +  Articolul 7 (1) Operatorul are obligaţia de a transmite SRAPM o notificare după cum urmează: a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii construcţiei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit prevederilor legislaţiei specifice; b) pentru amplasamentele existente, în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri; c) pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa domeniului de reglementare a prezentei hotărâri în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în cel mult 30 de zile de la data încadrării. (2) Notificarea prevăzută la alin. (1) cuprinde obligatoriu următoarele informaţii: a) denumirea sau, după caz, numele comercial al operatorului şi adresa completă a amplasamentului în cauză; b) adresa completă a sediului social al operatorului; c) numele şi funcţia persoanei care administrează amplasamentul, dacă acestea sunt diferite de cerinţele de la lit. a); d) informaţii suficiente în vederea identificării substanţelor periculoase sau categoriilor de substanţe implicate; e) cantitatea şi starea fizică sub care se prezintă substanţele periculoase sau substanţele implicate; f) activitatea curentă sau, în cazul modificărilor, activitatea propusă a instalaţiei ori a unităţii de stocare; g) condiţiile de mediu din imediata vecinătate a amplasamentului, cu prioritate acele elemente care pot provoca accidente majore sau care pot agrava consecinţele acestora. (3) Operatorul trebuie să informeze imediat SRAPM în următoarele situaţii: a) în cazul creşterii semnificative a cantităţii sau al schimbării semnificative a naturii ori a stării fizice a substanţelor periculoase prezente, în raport cu notificarea transmisă de operator, întocmită cu respectarea prevederilor alin. (2), sau la apariţia oricărei modificări în procesele în care acestea sunt utilizate; b) în cazul modificării unui amplasament sau a unei instalaţii care ar putea duce la creşterea pericolelor de a provoca un accident major; c) în cazul închiderii definitive a instalaţiei/amplasamentului.  +  Articolul 8 (1) Operatorul are obligaţia să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate. (2) Pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa domeniului de reglementare a prezentei hotărâri, în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), operatorul elaborează documentul prevăzut la alin. (1) în termen de 90 de zile de la data încadrării. (3) Documentul prevăzut la alin. (1) trebuie să respecte principiile prevăzute în cuprinsul anexei nr. 3 şi este pus la dispoziţia SRAPM. (4) Prevederile acestui articol nu se aplică amplasamentelor prevăzute la art. 10.  +  Articolul 9 (1) Autorităţile publice învestite la nivel regional şi judeţean, prevăzute la art. 5, utilizând informaţiile primite de la operator, conform art. 7 şi 10, identifică amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major, precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul "Domino", din cauza amplasării şi a proximităţii unor astfel de locaţii, precum şi a inventarului de substanţe periculoase de pe aceste amplasamente. (2) Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. (1) au obligaţia să ia următoarele măsuri: a) să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaţii, astfel încât în elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore, a sistemelor de management al securităţii, a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenţă internă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major; b) să furnizeze informaţiile necesare ISU în vederea întocmirii planului de urgenţă externă; c) să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente.  +  Articolul 10 (1) Operatorul este obligat să elaboreze un raport de securitate în scopul: a) de a demonstra că a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici, potrivit prevederilor anexei nr. 3; b) de a demonstra că a identificat pericolele potenţiale de accidente majore şi au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului; c) de a demonstra că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, unităţilor de stocare, echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezintă riscuri de accidente majore; d) de a demonstra că planul de urgenţă internă a fost elaborat, iar informaţiile necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate ISU, în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major; e) de a asigura informaţiile necesare autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente. (2) Raportul de securitate trebuie să cuprindă: a) cel puţin datele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. 2; b) principalele organizaţii care au contribuit la elaborarea acestuia; c) inventarul actualizat al substanţelor periculoase prezente în cadrul amplasamentului. (3) În scopul evitării repetării sau dublării informaţiilor, rapoartele de securitate, părţi ale acestor rapoarte sau orice alte rapoarte echivalente, realizate ca urmare a unor alte dispoziţii legale, sunt prezentate sub forma unui raport de securitate unic, cu condiţia ca toate prevederile acestui articol să fie respectate. (4) Raportul de securitate prevăzut la alin. (1) este înaintat SRAPM după cum urmează: a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii construcţiei acestora, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit prevederilor legislaţiei specifice; b) pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa domeniului de reglementare a prezentei hotărâri în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în cel mult 180 de zile de la data încadrării; c) în cazul revizuirilor raportului de securitate, în termen de cel mult 10 zile de la data operării modificărilor şi/sau completărilor. (5) În condiţiile prevăzute la alin. (4), după analiza raportului de securitate se iau următoarele măsuri: a) SRAPM, după consultarea ISU, solicită operatorului, dacă este necesar, informaţii suplimentare şi îi comunică concluziile asupra acestui raport, sau.-------Lit. a), alin. (5) al art. 10 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 79 din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 20 februarie 2009. b) dacă se impune, CJGNM şi, respectiv, ISU interzic punerea în funcţiune sau continuarea funcţionării amplasa mentului ori instalaţiei, în conformitate cu prevederile art. 17. (6) Raportul de securitate se revizuieşte periodic şi dacă este necesar se actualizează astfel: a) o dată la 5 ani; b) la iniţiativa operatorului sau la cererea autorităţilor competente, dacă se justifică prin apariţia unor noi circumstanţe în funcţionarea amplasamentului sau ţinând seama de noile tehnologii din domeniul securităţii rezultate, de exemplu, din analiza accidentelor, a disfuncţionalităţilor apărute în activitatea de operare, precum şi de progresele ştiinţifice în domeniu. (7) Dacă operatorul demonstrează SRAPM şi ISU că anumite substanţe prezente pe amplasament sau în diferite locaţii ale acestuia nu prezintă pericol pentru producerea unui accident major, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în anexa nr. 7, raportul de securitate conţine doar informaţiile necesare referitoare la riscurile reziduale în vederea prevenirii accidentelor majore şi limitării consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. (8) IGSU, după consultarea SRMMDD, transmite anual Comisiei Europene un document ce conţine lista fundamentată a amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor alin. (7).  +  Articolul 11În cazul în care se aduc modificări unei instalaţii, unui amplasament, unei unităţi de stocare sau unui proces ori modificări ale naturii sau cantităţii de substanţe periculoase utilizate, care ar putea avea consecinţe semnificative în cazul producerii unui accident major, operatorul are obligaţia să reexamineze şi, unde este necesar, să revizuiască: a) politica de prevenire a accidentelor majore, sistemul de management al securităţii şi procedurile la care se face referire în art. 8 şi 10; b) raportul de securitate şi să informeze SRAPM asupra detaliilor revizuirii înainte de a se efectua orice modificare şi/sau completare.  +  Articolul 12 (1) Pentru toate amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor art. 10 operatorul trebuie să elaboreze un plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului, în următoarele condiţii: a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii construcţiei acestora, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit prevederilor legislaţiei specifice; b) pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa domeniului de reglementare a prezentei hotărâri în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în cel mult 180 de zile de la data încadrării. (2) Pentru a da posibilitatea întocmirii planurilor de urgenţă externă, operatorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ISU informaţiile necesare, după cum urmează: a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii construcţiei acestora; b) pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa domeniului de reglementare a prezentei hotărâri în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în cel mult 180 de zile de la data încadrării. (3) În baza informaţiilor puse la dispoziţie de către operator, ISU elaborează un plan de urgenţă externă care cuprinde măsurile ce trebuie luate în exteriorul amplasamentului, după cum urmează: a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii funcţionării acestora; b) pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa domeniului de reglementare a prezentei hotărâri în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în cel mult 270 de zile de la data încadrării. (4) La elaborarea planurilor de urgenţă se ţine cont de următoarele obiective: a) controlul şi limitarea efectelor incidentelor astfel încât să se minimizeze efectele şi să se limiteze daunele asupra sănătăţii populaţiei, mediului şi proprietăţii; b) implementarea măsurilor necesare pentru protejarea populaţiei şi mediului împotriva efectelor accidentelor majore; c) informarea publicului şi a serviciilor sau autorităţilor implicate din zona respectivă; d) asigurarea refacerii ecologice şi curăţarea zonei afectate în urma unui accident major. (5) Planurile de urgenţă se întocmesc potrivit normelor metodologice elaborate de IGSU şi trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 4. (6) La elaborarea şi actualizarea planului de urgenţă internă operatorul este obligat să consulte personalul care lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv personalul subcontractat pentru diferite servicii pe termen lung. (7) La elaborarea sau, după caz, la revizuirea planurilor de urgenţă externă de către ISU trebuie să se asigure consultarea publicului. (8) Planurile de urgenţă internă şi externă sunt evaluate, testate şi, unde este necesar, revizuite şi actualizate de către operator, respectiv ISU, periodic, la un interval de cel mult 3 ani. În cadrul procedurii de evaluare se iau în considerare schimbările care au loc pe amplasamente sau în serviciile de urgenţă implicate, noile cunoştinţe tehnice, precum şi noile cunoştinţe privind răspunsul la accidentele majore. (9) La elaborarea planurilor de urgenţă externă trebuie să se aibă în vedere necesitatea promovării cooperării, în ceea ce priveşte asistenţa de protecţie civilă, cu statele vecine în cazuri de urgenţe majore. (10) Măsurile prevăzute în planurile de urgenţă se pun în aplicare imediat de către operator şi, dacă este necesar, de către ISU, în următoarele situaţii: a) când survine un accident major; sau b) când survine un eveniment necontrolat, care poate, prin natura sa, să conducă la un accident major. (11) În baza informaţiilor conţinute în raportul de securitate, ISU poate decide, motivat, că pentru anumite amplasamente nu este necesar să se elaboreze planul de urgenţă externă prevăzut la alin. (3).  +  Articolul 13 (1) Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. (2) În acest scop, autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean efectuează verificări cu privire la: a) poziţionarea noilor amplasamente; b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile art. 11; c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major. (3) Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, în colaborare cu autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, iau măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate, stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei hotărâri şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art. 6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. (4) Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului stabilesc proceduri adecvate pentru consultări în scopul implementării politicilor prevăzute la alin. (1) şi (3). (5) Procedurile prevăzute la alin. (4) trebuie stabilite astfel încât să se asigure că recomandările tehnice privind riscurile pe care le implică amplasamentul sunt disponibile, fie pentru fiecare caz în parte, fie la modul general, în momentul luării deciziei.  +  Articolul 14 (1) Operatorul amplasamentului care intră sub incidenţa prevederilor art. 10 furnizează, din oficiu, periodic şi în forma cea mai adecvată, informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident tuturor persoanelor, precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul, care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie revizuite la intervale de 3 ani. Unde este necesar, se reiau şi se actualizează, cel puţin în cazul modificărilor apărute în sensul obligaţiilor prevăzute la art. 11, şi sunt repetate pentru public într-un interval de timp care nu poate fi mai mare de 5 ani. (3) Operatorul are obligaţia să pună permanent la dispoziţia publicului aceste informaţii care trebuie să cuprindă cel puţin elementele prevăzute în anexa nr. 5. (4) În cazul în care pe un amplasament care intră sub incidenţa prevederilor art. 10 există posibilitatea producerii unui accident major cu efect transfrontier, IGSU furnizează informaţii suficiente autorităţilor similare din statele vecine care ar putea fi afectate, astfel încât acestea să poată lua toate măsurile necesare potrivit prevederilor art. 12-14. (5) În cazurile în care IGSU decide că un amplasament aflat în apropierea teritoriului altui stat nu prezintă pericol de accident major în afara perimetrului său, în contextul art. 12 alin. (11), şi din acest motiv nu este necesară elaborarea unui plan de urgenţă externă potrivit art. 12 alin. (3), informează în acest sens autorităţile similare din statul vecin. (6) Operatorul are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate. (7) Din motive de confidenţialitate industrială, comercială, personală, de securitate publică sau de apărare naţională, operatorul poate solicita autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. (8) În cazul prevăzut la alin. (7), cu aprobarea autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean, operatorul are obligaţia de a furniza SRAPM şi de a pune la dispoziţia publicului un raport modificat din care sunt excluse informaţiile confidenţiale. (9) Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean iau toate măsurile necesare pentru ca publicul să îşi poată exprima opinia cu privire la: a) planificarea de amplasamente noi care intră sub incidenţa art. 10; b) modificarea amplasamentelor existente aflate sub incidenţa art. 11, în legătură cu obligaţiile privind planificarea amenajării teritoriului, ce rezultă din prezenta hotărâre; c) dezvoltările din jurul amplasamentelor existente. (10) În cazul amplasamentelor care fac obiectul art. 10, operatorii iau măsuri ca inventarul substanţelor periculoase existente pe amplasament, întocmit potrivit art. 10 alin (2), să fie pus la dispoziţia publicului în condiţiile alin. (7) şi (8) şi art. 20.  +  Articolul 15 (1) În cazul producerii unui accident major, operatorul are obligaţia să informeze în termen de maximum două ore autorităţile publice competente la nivel judeţean cu privire la: a) circumstanţele accidentului, substanţele periculoase implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi măsurile de urgenţă luate; b) acţiuni pe care intenţionează să le întreprindă pentru atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale accidentului şi pentru a preveni repetarea unui astfel de accident; c) actualizări ale informaţiilor furnizate, dacă investigaţiile ulterioare dezvăluie elemente suplimentare, care modifică informaţiile iniţiale sau concluziile formulate anterior. (2) În urma unui accident major, autorităţile publice competente la nivel judeţean au următoarele obligaţii: a) să se asigure că s-au luat toate măsurile necesare, urgente, pe termen mediu sau lung; b) să verifice şi să colecteze prin inspecţie, investigare sau alte mijloace adecvate informaţiile necesare pentru analizarea completă a aspectelor tehnice, organizatorice şi manageriale ale accidentului major; c) să se asigure că operatorul a întreprins toate acţiunile de remediere necesare; d) să facă recomandări privind măsurile viitoare de prevenire.  +  Articolul 16 (1) În scopul prevenirii şi limitării consecinţelor accidentelor majore, IGSU informează Comisia Europeană, în cel mai scurt timp posibil, asupra accidentelor produse pe teritoriul naţional, conform criteriilor din anexa nr. 6. Informarea cuprinde următoarele detalii: a) statul membru, numele şi adresa autorităţii responsabile pentru elaborarea raportului; b) data, locul şi momentul producerii accidentului major, incluzând numele complet al operatorului şi adresa amplasamentului implicat; c) o scurtă descriere a circumstanţelor în care s-a produs accidentul, incluzând substanţele periculoase implicate şi efectele imediate asupra sănătăţii populaţiei şi mediului; d) o scurtă descriere a măsurilor de urgenţă întreprinse şi a măsurilor de precauţie imediate necesare pentru a preveni repetarea acestuia. (2) De îndată ce informaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) sunt disponibile, IGSU transmite Comisiei Europene rezultatele analizelor şi recomandările, folosind formatul de raportare stabilit de Comisia Europeană. (3) IGSU furnizează Comisiei Europene numele şi adresa oricărui organism ce ar putea deţine informaţii relevante asupra accidentelor majore şi care este în măsură să asigure consultanţă autorităţilor competente din alte state care trebuie să intervină în eventualitatea unui astfel de accident.  +  Articolul 17 (1) CJGNM şi ISU interzic utilizarea sau punerea în funcţiune a oricărui amplasament, a oricărei instalaţii sau unităţi de stocare sau a oricărei părţi din acestea, dacă măsurile luate de către operator pentru prevenirea, respectiv limitarea efectelor accidentelor majore prezintă deficienţe majore.-------Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 79 din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 20 februarie 2009. (2) CJGNM şi ISU pot interzice utilizarea sau punerea în funcţiune a oricărui amplasament, a oricărei instalaţii sau unităţi de stocare sau a oricărei părţi din acestea, dacă operatorul nu a înaintat, în termenele prevăzute, notificarea, rapoartele de securitate sau alte informaţii solicitate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.-------Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 79 din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 20 februarie 2009. (3) Litigiile în legătură cu deciziile luate potrivit alin. (1) şi (2) se soluţionează potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 18 (1) ISU şi CJGNM organizează sistemul de inspecţie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză, indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaţii elaborate de operator. (2) Prin sistemul de inspecţie şi control se urmăreşte o examinare planificată şi sistematică a sistemelor utilizate în amplasament, fie ele de natură tehnică, organizatorică sau managerială, astfel încât să se asigure că: a) operatorul poate demonstra că a luat măsuri adecvate în legătură cu diferitele activităţi care se desfăşoară în cadrul amplasamentului, în vederea prevenirii accidentelor majore; b) operatorul poate demonstra că a folosit mijloacele adecvate în vederea limitării efectelor accidentelor majore, în cadrul şi/sau în afara amplasamentului; c) datele şi informaţiile conţinute în raportul de securitate sau în orice alt document depus reflectă în mod adecvat condiţiile din amplasament; d) au fost furnizate publicului informaţii potrivit art. 14 alin. (1). (3) Sistemul de inspecţie şi control prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să existe un program de inspecţii pentru toate amplasamentele; dacă ISU şi CJGNM nu au stabilit un program de inspecţii pe baza unei evaluări sistematice de accidente majore la obiectivul în cauză, programul trebuie să prevadă cel puţin o inspecţie pe amplasament, la un interval de 12 luni pentru fiecare amplasament care intră sub incidenţa prevederilor art. 10; b) după fiecare inspecţie ISU şi CJGNM elaborează un raport; c) unde este necesar, fiecare inspecţie efectuată de ISU şi CJGNM este monitorizată împreună cu operatorul în vederea implementării măsurilor pentru conformare. (4) ISU şi CJGNM pot solicita operatorului să furnizeze informaţii suplimentare care să le permită acestora evaluarea completă a posibilităţii de producere a unui accident major, determinarea creşterii probabilităţii şi/sau agravării accidentelor majore, elaborarea planului de urgenţă externă, inclusiv luarea în considerare a substanţelor care, datorită formei lor fizice, condiţiilor specifice sau locaţiei, necesită evaluări suplimentare.  +  Articolul 19 (1) Autorităţile publice învestite la nivel central, prevăzute la art. 5, colaborează cu Comisia Europeană în vederea transferului de informaţii cu privire la experienţa dobândită în domeniul prevenirii accidentelor majore şi al limitării efectelor acestora în condiţiile prezentei hotărâri. (2) Pentru amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei hotărâri, IGSU transmite Comisiei Europene următoarele informaţii obţinute prin colaborare cu SRANPM: a) denumirea operatorului şi adresa amplasamentului implicat; b) activitatea sau activităţile care se desfăşoară în cadrul amplasamentului. (3) IGSU transmite Comisiei Europene o dată la 3 ani un raport întocmit în colaborare cu SRANPM şi în conformitate cu procedura Comisiei Europene pentru amplasamentele care intră sub incidenţa art. 7 şi 10. (4) IGSU va ţine un registru şi un sistem de informare conţinând detalii referitoare la accidentele majore întâmplate pe teritoriul naţional, în scopul: a) diseminării rapide a informaţiilor către Comisia Europeană şi autorităţile competente; b) distribuirii către celelalte autorităţi competente la nivel central a unor analize privind cauzele accidentelor majore şi învăţămintele desprinse din acestea; c) distribuirii către celelalte autorităţi competente la nivel central a măsurilor de prevenire rezultate din analiza unor astfel de accidente. (5) Cu respectarea celor prevăzute la art. 20, accesul la registru trebuie să fie permis tuturor autorităţilor competente, asociaţiilor industriale sau profesionale, operatorilor economici care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul prevenirii şi intervenţiei în caz de accidente industriale.  +  Articolul 20 (1) Pentru a asigura transparenţa, autorităţile competente prevăzute la art. 5 au obligaţia de pune la dispoziţia persoanelor fizice şi/sau juridice, la cerere, informaţiile primite ca urmare a aplicării prevederilor prezentei hotărâri, care nu au caracter confidenţial. (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt confidenţiale dacă fac parte din categoria celor prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Prezenta hotărâre nu împiedică încheierea între România şi terţe ţări a unor acorduri privind schimbul de informaţii care sunt considerate secrete potrivit legislaţiei naţionale.  +  Articolul 21 (1) Documentele elaborate în baza prevederilor art. 7-11 şi 14 sunt transmise de către operator, în 3 exemplare şi în format electronic, la SRAPM. (2) În vederea elaborării punctelor de vedere, SRAPM va pune la dispoziţia ISU şi CJGNM documentele prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 22 (1) Operatorii au obligaţia să numească la nivelul amplasamentului un responsabil în domeniul managementului securităţii în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. (2) Abrogat.-------Alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 79 din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 20 februarie 2009. (3) În cazul în care autorităţile competente prevăzute la art. 5 consideră necesară efectuarea unei expertize suplimentare, pentru lămurirea unor aspecte cuprinse în rapoartele de securitate şi planurile de urgenţă internă, operatorul este obligat să suporte cheltuielile acesteia.  +  Articolul 23În vederea ducerii la îndeplinire a obligaţiilor prezentei hotărâri se aprobă măsuri specifice prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru interne şi reformă administrativă.  +  Articolul 24 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de operator şi se sancţionează după cum urmează: a) nerespectarea dispoziţiilor art. 7, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei; b) nerespectarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2), ale art. 8 alin. (1), (2) şi (3), ale art. 10 alin. (1), (2), (4) şi (6), ale art. 11 şi ale art. 14 alin. (1), (2), (3), (6) şi (10), cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; c) nerespectarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1), (2), (5), (8) şi (10), ale art. 15 alin. (1) şi ale art. 22, cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei. (2) Constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul CJGNM şi ISU. (3) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la alin. (1) şi (2), se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 25Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.  +  Articolul 26 (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 25 februarie 2003. (2) Actele normative emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în măsura în care nu contravin prezentei hotărâri, rămân în vigoare până la data abrogării lor.Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei Consiliului 96/82/CE privind controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 10/1997, cu modificările şi completările din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/105/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 345/2003, şi Decizia Comisiei 98/433/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 192/1998.PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANUContrasemnează:---------------Ministrul mediuluişi dezvoltării durabile,Attila KorodiMinistrul internelorşi reformei administrative,Cristian Davidp. Ministrul transporturilor,Septimiu Buzaşu,secretar de statp. Ministrul dezvoltării,lucrărilor publice şi locuinţelor,Anna Horvath,secretar de statDepartamentul pentruAfaceri EuropeneAdrian Ciocănea,secretar de statMinistrul economieişi finanţelor,Varujan VosganianBucureşti, 25 iulie 2007.Nr.804.  +  Anexa 1-------DOMENIUL DE REGLEMENTARE1. Această anexă se aplică prezenţei substanţelor periculoase, în înţelesul art. 3, în orice amplasament şi este determinantă pentru aplicarea articolelor relevante ale prezentei hotărâri.2. Amestecurile şi preparatele trebuie tratate în acelaşi mod ca substanţele pure, cu condiţia să se menţină în limitele de concentraţie stabilite conform proprietăţilor lor din legislaţia relevantă, menţionată în partea a 2-a, nota 1, sau să fie conform ultimelor ajustări la progresul tehnic în domeniu, dacă nu se specifică un anumit procent al compoziţiei sau o altă descriere.3. Cantităţile relevante stabilite mai jos se referă la fiecare amplasament în parte.4. Cantităţile care trebuie luate în considerare pentru punerea în aplicare a articolelor relevante ale prezentei hotărâri sunt cantităţi maxime, prezente sau posibil a fi prezente. Substanţele periculoase existente pe amplasament în cantităţi egale cu sau mai mici cu 2% din cantitatea relevantă pot fi neglijate la calcularea cantităţii totale prezente, dacă locaţia lor pe amplasament este de aşa natură încât nu poate acţiona ca iniţiator al unui accident major în altă zonă.5. După caz, regulile stabilite în partea a 2-a, nota 4, se aplică corespunzător la însumarea substanţelor periculoase sau categoriilor de substanţe periculoase.6. În înţelesul prezentei hotărâri, un gaz este orice substanţă care are o presiune de vapori egală cu sau mai mare decât 101,3 kPa la o temperatură de 20°C.7. În înţelesul prezentei hotărâri, un lichid este orice substanţă care nu este definită ca un gaz şi care nu este în stare solidă la o temperatură de 20°C, la presiunea standard de 101,3 kPa.  +  Partea 1 Substanţe periculoase nominalizateDacă o substanţă sau un grup de substanţe prevăzute în partea 1 se încadrează şi la una dintre categoriile din partea a 2-a, trebuie luate în considerare cantităţile relevante stabilite în partea 1.───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────       Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────       Substanţe periculoase Cantitate relevantă                                                 (tone) pentru aplicarea:───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                              art. 7 şi 8 art. 10─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Azotat de amoniu (vezi nota 1) 5.000 10.000─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Azotat de amoniu (vezi nota 2) 1.250 5.000─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Azotat de amoniu (vezi nota 3) 350 2.500─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Azotat de amoniu (vezi nota 4) 10 50─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Azotat de potasiu (vezi nota 5) 5.000 10.000─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Azotat de potasiu (vezi nota 6) 1.250 5.000─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pentoxid de arsen, acid arsenic (V)     şi/sau săruri 1 2─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Trioxid de arsen, acid arsenos (III)     şi/sau săruri 0,1─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Brom 20 100─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Clor 10 25───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Compuşi de nichel sub formă de pudră 1inhalabilă [monoxid de nichel,dioxid de nichel, sulfură de nichel (NiS),subsulfură de nichel (Ni3S2),trioxid de nichel (Ni2O3)]───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Etilenimine 10 20───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Fluor 10 20───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Formaldehidă (concentraţie ≥ 90%) 5 50───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Hidrogen 5 50───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Acid clorhidric (gaz lichefiat) 25 250───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alchili de plumb 5 50───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Gaze lichefiate extrem de inflamabile 50 200(inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat)şi gaz natural───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Acetilenă 5 50───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Oxid de etilenă 5 50───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Oxid de propilenă 5 50───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Metanol 500 5.000───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────4,4-Metilenbis (2-clor-anilină)şi/sau săruri, sub formă de pulbere 0,01───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Metilizocianat 0,15───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Oxigen 200 2.000───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Toluen-di-izocianat 10 100───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Diclorură de carbonil (CCl2O - fosgen) 0,3 0,75───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Hidrogen arseniat (AsH3 - arsina) 0,2 1───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Hidrogen fosforat (PH3 - fosfina) 0,2 1───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Clorură de sulf 1 1───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Trioxid de sulf 15 75───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Policlor-dibenzo-furani şi 0,001policlor-dibenzo-dioxine (inclusiv TCDD),calculaţi în TCDD echivalent───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Următoarele substanţe cancerigene 0,5 2la concentraţii în greutate peste 5%:4-Aminobifenil şi/sau săruri,Triclor metil benzen, Benzidinăşi/sau săruri, Bis(clormetil) eter, Clormetil-metil eter,1,2-Dibrometan, Dietil sulfat,Dimetil sulfat,Clorură de dimetil-carbonil,1,2-Dibrom-3-clorpropan,1,2-Dimetilhidrazină,Dimetil-nitrozo-amină,Triamidă hexametilfosforică, Hidrazină,2-Naftilaminăşi/sau săruri, 4-Nitrodifenilşi 1,3-Propansulfonă───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Produse petroliere: 2.500 25.000a) benzine şi nafte;b) kerosen (inclusiv combustibili  pentru avioane cu reacţie);c) distilate de petrol - exclusiv  fracţia grea (inclusiv combustibili diesel,  produse petroliere pentru încălzirea  locuinţelor şi amestecuri de fracţii);d) păcură.───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────-------Tabelul din partea 1 a anexei 1 a fost modificat de art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.033 din 11 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 801 din 18 decembrie 2013.NOTA 1Azotatul de amoniu (5.000/10.000): îngrăşăminte capabile de autodescompunereSe aplică compuşilor pe bază de azotat de amoniu/îngrăşăminte complexe (îngrăşăminte compuse/compozite conţinând azotat de amoniu cu fosfat şi/sau potasiu) în care conţinutul de azot ca un rezultat al azotatului de amoniu este:- între 15,75%*1) şi 24,5%*2) în greutate şi totalul materialelor combustibile/organice să nu depăşească 0,4% sau care îndeplinesc cerinţele Regulamentului Parlamentului şi Consiliului nr. 2003/2003/CE privind îngrăşămintele,- 15,75%*3) în greutate sau mai puţin, nerestricţionat de prezenţa materialelor combustibile şi care au capacitatea de autosusţinere a descompunerii conform testului specific "Trough Test" (vezi recomandările Naţiunilor Unite privind transportul substanţelor periculoase - manual de teste şi criterii, partea a III-a, subsecţiunea 38.2).NOTA 2Azotatul de amoniu (1250/5000): îngrăşământSe aplică îngrăşămintelor bazate strict pe azotat de amoniu şi îngrăşămintelor compuse/compozite pe bază de azotat de amoniu în care conţinutul de azot ca rezultat al azotatului de amoniu este:- peste 24,5% în greutate, cu excepţia amestecurilor de azotat de amoniu cu dolomită, calcar şi/sau carbonat de calciu cu o puritate de cel puţin 90%;- peste 15,75% în greutate pentru amestecuri de azotat de amoniu şi sulfat de amoniu;- peste 28%*4) în greutate pentru amestecuri de azotat de amoniu cu dolomită, calcar şi/sau carbonat de calciu cu o puritate de cel puţin 90% şi care îndeplinesc cerinţele Regulamentului Parlamentului şi Consiliului nr. 2003/2003/CE privind îngrăşămintele.NOTA 3Azotatul de amoniu (350/2500): tehnicSe aplică:- azotatului de amoniu şi preparatelor de azotat de amoniu în care conţinutul de azot ca rezultat al azotatului de amoniu este:* între 24,5 şi 28% în greutate şi totalul substanţelor combustibile să nu depăşească 0,4%;* mai mare de 28% în greutate şi totalul substanţelor combustibile să nu depăşească 0,2%;- soluţiilor apoase de azotat de amoniu a căror concentraţie de azotat de amoniu este peste 80% în greutate din greutate.NOTA 4Azotatul de amoniu (10/50): îngrăşăminte şi materiale "fără specificaţii", care nu trec testul de detonareSe aplică:- materialului respins în timpul procesului de fabricare al azotatului de amoniu şi al preparatelor de azotat de amoniu, în mod expres, îngrăşămintelor doar pe bază de azotat de amoniu şi îngrăşămintelor compuse/compozite pe bază de azotat de amoniu, la care se referă notele 2 şi 3, care sunt sau au fost returnate de la utilizatorul final la producător, la un depozit temporar sau la o fabrică de reprocesare pentru reprelucrare, reciclare sau tratament pentru utilizare în siguranţă, întrucât nu se mai conformează specificaţiilor notelor 2 şi 3;- îngrăşămintelor la care se face referire în nota 1 şi nota 2, care nu îndeplinesc cerinţele Regulamentului Parlamentului şi Consiliului nr. 2003/2003/CE privind îngrăşămintele.NOTA 5<