LEGE nr. 9 din 22 noiembrie 1972Legea finanţelor
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 136 din 26 noiembrie 1972



    În temeiul art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Legea finanţelor nr. 9 din 22 noiembrie 1972.PRESEDINTELE CONSILIULUI DE STAT,Nicolae CeausescuBucureşti, 25 noiembrie 1972.În Republica Socialista România dezvoltarea multilaterala şi în ritm sustinut a intregii economii naţionale, pe baza programului stabilit de Partidul Comunist Roman, necesita perfectionarea continua a formelor şi metodelor de organizare, conducere şi planificare economica a intregului mecanism de conducere a societatii. În acest cadru se impun şi îmbunătăţirea sistemului de relatii financiare, accentuarea influentei pirghiilor economico-financiare asupra proceselor economice, pentru obtinerea unei eficiente ridicate în toate domeniile de activitate.Finanţele, pîrghiile economico-financiare, organele financiar-bancare, trebuie să actioneze sistematic în directia determinarii unităţilor socialiste, indeosebi a celor din sfera productiei materiale, pentru folosirea integrală şi cu randament sporit a potentialului economic de care dispun, pentru indeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan privind volumul, structura şi calitatea produselor, reducerea cheltuielilor de productie, obtinerea de rezultate superioare care să asigure cresterea în ritm rapid a venitului naţional, baza certa pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea continua a nivelului de trai material şi cultural al poporului.Finanţele sînt chemate să contribuie intr-o măsura sporita la asezarea intregii activităţi economice pe criteriile unei inalte rentabilitati, la perfectionarea continua a gestiunii economice. Fiecare unitate socialista, organizata pe principiul gestiunii economice, are obligaţia sa restituie fondurile banesti pe care societatea i le-a avansat, să-şi asigure resursele pentru propria dezvoltare şi sa participe, intr-o măsura din ce în ce mai mare, la formarea fondurilor banesti centralizate ale statului.Corespunzător obiectivelor politicii economice a Partidului Comunist Roman, pîrghiile economico-financiare trebuie să stimuleze cresterea exportului, sporirea competitivitatii produselor româneşti, să contribuie la intarirea puterii de cumparare a leului în raport cu valutele straine, la marirea resurselor valutare ale tarii şi la asigurarea echilibrului balantei de plati externe.Dezvoltarea economiei naţionale, diversificarea productiei, cresterea complexităţii proceselor economice, largirea atribuţiilor şi competentelor întreprinderilor, cerinţele cresterii eficientei economice, impun asigurarea unei evidente generale a avutiei naţionale şi a rezultatelor activităţii economico-sociale, accentuarea functiei de control a finanţelor, intarirea controlului pe toate treptele organizatorice ale economiei. Organele de conducere din fiecare unitate, organele financiar-bancare, intregul aparat de control din economie, trebuie să actioneze cu fermitate pentru gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale şi banesti, sa adopte împotriva oricăror forme de risipa sau abateri de la disciplina de plan, contractuala şi financiară, să contribuie la intarirea ordinii în minuirea banului public, la accentuarea raspunderilor în toate unitatile socialiste.Pornind de la experienta pozitiva acumulata pînă acum, tinind seama de cerinţa obiectiva de intarire în continuare a rolului şi functiilor finanţelor, de perfectionare a intregii activităţi financiare şi bancare, în vederea realizării obiectivelor politicii financiare, monetare şi valutare a Partidului Comunist Roman,Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  +  Capitolul I Obiectivele şi principiile de baza ale finanţelor  +  Articolul 1În Republica Socialista România finanţele trebuie să asigure constituirea şi repartizarea planificata a fondurilor banesti ale societatii, să contribuie la buna functionare a mecanismului economic şi social, sa exercite controlul general asupra desfăşurării procesului reproductiei sociale, urmarind obtinerea unei eficiente cit mai ridicate a activităţii economice.Finanţele trebuie să participe activ la infaptuirea Programului Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-sociala a tarii, de construire a societatii socialiste multilateral dezvoltate şi de trecere treptata la comunism.Banii - ca măsura a valorii, instrument de circulatie, de plată şi de economisire - mijlocesc evaluarea productiei şi consumului, circuitul valorilor materiale, asigura evidenta generală a avutiei naţionale, a productiei materiale şi a valorii nou create.  +  Articolul 2Politica economico-financiară are ca obiective folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi banesti de care dispune societatea, obtinerea de randamente cit mai inalte cu consumuri cit mai reduse de muncă sociala, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, cresterea eficientei economice în toate domeniile de activitate şi, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului naţional.Prin infaptuirea politicii economico-financiare trebuie să se asigure pastrarea echilibrului financiar, monetar şi valutar în procesul dezvoltării economico-sociale planificate, consolidarea şi cresterea puterii de cumparare a monedei naţionale.Finanţele trebuie să contribuie la stabilirea prioritatilor în dezvoltarea economico-sociala planificata a tarii, la determinarea optima a proportiilor şi ritmurilor de crestere economica, sa participe la repartizarea judicioasa a venitului naţional, la constituirea fondului naţional de dezvoltare economico-sociala, la repartizarea fondului de consum între membrii societatii, potrivit principiului remunerarii după cantitatea, calitatea şi importanţa social-economica a muncii prestate, în spiritul echitatii socialiste.  +  Articolul 3Politica economico-financiară se intemeiaza pe principiul centralismului democratic care asigura, în concordanta cu prevederile planului naţional unic, concentrarea şi dirijarea resurselor financiare în directia infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a tarii, concomitent cu autonomia functionala a fiecarei unităţi socialiste în folosirea cu raspundere a părţii din avutia naţionala ce i-a fost incredintata spre administrare.  +  Articolul 4Finanţele trebuie să asigure fondurile banesti necesare pentru sporirea sustinuta a productiei materiale - în primul rind prin continuarea neabatuta a industrializarii şi dezvoltarea intensiva, cu randamente inalte, a agriculturii -, cresterea fortelor de productie şi rationala lor repartizare pe teritoriu, promovarea larga a progresului tehnic, dezvoltarea activităţii de cercetare stiintifica, a învăţămîntului şi culturii, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, infaptuirea tuturor obiectivelor dezvoltării economico-sociale planificate a tarii.  +  Articolul 5În fiecare unitate economica finanţele trebuie să stimuleze cresterea productiei şi îmbunătăţirea structurii acesteia, modernizarea continua a produselor şi ridicarea performantelor tehnice şi calitative ale acestora, introducerea tehnologiilor avansate, organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei şi a desfacerii, reducerea cheltuielilor de productie şi de circulatie - condiţii de care depinde obtinerea unei eficiente ridicate.  +  Articolul 6Pîrghiile financiar-valutare trebuie să actioneze pentru cresterea continua a exportului, a competitivitatii produselor româneşti pe piaţa externa, obtinerea unei eficiente ridicate în activitatea de comert exterior, sporirea resurselor valutare ale tarii, asigurarea echilibrului balantei de plati externe şi constituirea de rezerve valutare.  +  Articolul 7Finanţele trebuie să determine fiecare unitate economica să se preocupe de realizarea de beneficii cit mai ridicate prin folosirea optima a resurselor de care dispune, să asigure perfectionarea continua a gestiunii economice, asezarea intregii activităţi economice pe criteriul unei rentabilitati cit mai mari.Unitatile economice trebuie să-şi desfasoare astfel activitatea incit să asigure acoperirea cheltuielilor lor de productie şi de circulatie pe seama veniturilor proprii şi să obţină rezultate financiare care să le permita restituirea, într-un termen cit mai scurt, a fondurilor, banesti primite, potrivit principiului ca orice suma avansată de societate trebuie restituita. Fiecare unitate economica, pe seama rezultatelor financiare obtinute, trebuie să-şi asigure constituirea fondurilor necesare finantarii productiei, investitiilor şi satisfacerii altor nevoi proprii şi sa participe, intr-o măsura din ce în ce mai mare, la constituirea fondurilor centralizate ale statului.  +  Articolul 8Corespunzător principiilor generale de conducere a societatii noastre socialiste, relatiile financiare, precum şi circulatia baneasca, trebuie să se desfăşoare în mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare.Fondurile banesti aflate în administrarea unităţilor socialiste se pot folosi numai în conformitate cu prevederile planului şi cu respectarea normelor şi normativelor stabilite potrivit dispoziţiilor legale.Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu va putea fi aprobata şi efectuata dacă nu a fost, în prealabil, avizata, potrivit legii, de către conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum şi de alte organe cu astfel de atribuţii din economie.  +  Articolul 9Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialista raspund de buna gospodarire a mijloacelor materiale şi banesti încredinţate de societate, de obtinerea unor rezultate economico-financiare superioare prin cresterea productiei, sporirea productivitatii muncii - factor de prim ordin al progresului general al tarii -, reducerea continua a cheltuielilor materiale.Organele de conducere ale unităţilor socialiste raspund de folosirea fondurilor încredinţate de societate acestor unităţi şi a celor constituite din rezultatele propriei activităţi, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor banesti avansate de societate, de formarea fondurilor proprii şi varsarea sumelor la bugetul de stat, precum şi de administrarea judicioasa şi valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale şi banesti.  +  Articolul 10Conducerea eficienta a activităţii economice impune organizarea, pe toate treptele, a unei evidente stricte şi a unui control sistematic şi exigent, asupra tuturor mijloacelor materiale şi banesti, proceselor economice şi rezultatelor fiecarei unităţi.Controlul trebuie să urmareasca respectarea legilor, a disciplinei de plan, contractuale şi financiare, sa previna şi sa inlature deficientele în administrarea fondurilor, să contribuie la solutionarea problemelor legate de buna gospodarire a resurselor tarii, la apararea integritatii avutului obstesc.  +  Capitolul II Formarea şi repartizarea fondurilor banesti în economia naţionala  +  Articolul 11În Republica Socialista România venitul naţional, ca valoare nou creata în industrie, agricultura, constructii şi în alte ramuri, reprezinta sursa de baza a fondurilor banesti ce se constituie în economie.Venitul naţional este rezultatul eforturilor depuse de clasa muncitoare, de taranime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, pentru oprirea permanenta a productiei, diversificarea şi ridicarea calităţii acesteia, cresterea productivitatii muncii, reducerea sistematica a cheltuielilor de productie şi de circulatie, obtinerea unei inalte eficiente economice în toate domeniile de activitate.  +  Articolul 12Venitul naţional se repartizeaza pentru fondul naţional de dezvoltare economico-sociala a tarii şi pentru fondul de consum.Fondul naţional de dezvoltare economico-sociala a tarii se constituie din partea de venit naţional destinata acestui fond, din amortizarea fondurilor fixe, precum şi din alte resurse stabilite prin dispozitii legale.Fondul de consum se formeaza pe seama venitului naţional şi este alcătuit din fondul de consum individual şi din fondul de consum social.Fondul de consum individual se repartizeaza între membrii societatii sub forma salariilor, a veniturilor membrilor cooperatori, precum şi sub alte forme de repartitie directa.Din fondul de consum social se asigura resurse pentru functionarea unităţilor de invatamint de toate gradele, a unităţilor de cultura, a celor sanitare şi de asistenţa sociala şi a altor unităţi prin care se realizează servicii cu caracter social-cultural pentru populatie, pentru întreţinerea fondului de locuinte şi a retelei de drumuri publice. Din fondul de consum social se acordă alocatii de stat pentru copii, ajutor familial de stat, alte ajutoare pentru sprijinirea familiilor cu copii şi ocrotirea minorilor, burse pentru elevi şi studenti, pensii, indemnizatii în caz de incapacitate temporara de muncă, trimiteri la odihna şi tratament în statiuni balneoclimaterice, precum şi celelalte drepturi prevăzute de lege.  +  Articolul 13Fondul naţional de dezvoltare economico-sociala este alcătuit dintr-un sistem unitar şi corelat de fonduri banesti, din care fac parte: a) fondul central de dezvoltare economico-sociala; b) fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile administrativ-teritoriale: judete, municipii, oraşe şi comune; c) fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităţilor economice de stat: centrale industriale, unităţi asimilate acestora, precum şi întreprinderi; d) fondul de dezvoltare economico-sociala al organizaţiilor cooperatiste şi al celorlalte organizaţii obstesti; e) fondurile utilizate de populatie pentru constructii de locuinte, constructii gospodaresti, cresterea productiei şi a septelului, precum şi pentru alte bunuri cu destinatii similare.  +  Articolul 14Fondul central de dezvoltare economico-sociala se formeaza în cadrul bugetului republicat, din veniturile acestuia.El se utilizeaza, potrivit sarcinilor aprobate prin planul naţional unic şi bugetul de stat, pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unităţi economice de stat de interes republican, constituirea rezervelor de stat, alte obiective şi acţiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităţilor social-culturale de stat de interes republican şi a organelor centrale de stat, precum şi pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitiile legale.  +  Articolul 15Fondul local de dezvoltare economico-sociala, constituit la unitatile administrativ-teritoriale, se formeaza în cadrul bugetelor judetelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, din veniturile acestora.El se utilizeaza pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unităţi economice de stat de interes local, alte obiective şi acţiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităţilor social-culturale de stat de interes local şi a organelor locale de stat, precum şi pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitiile legale.Fondul local de dezvoltare se compune şi din resurse în afara bugetului de stat, provenind de la unitatile socialiste, precum şi din contribuţia baneasca a populatiei, potrivit dispoziţiilor legale.  +  Articolul 16Fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităţilor Economice de stat se formeaza, distinct pe destinatii, din beneficii, amortizarea fondurilor fixe şi alte resurse stabilite prin dispozitii legale.Corespunzător atribuţiilor şi sarcinilor ce revin centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, cea mai mare parte din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala se constituie la nivelul acestora.El se utilizeaza, în concordanta cu prevederile de plan şi cu respectarea normelor şi normativelor stabilite, pentru investitii productive şi social-culturale, mijloace circulante, precum şi pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale.  +  Articolul 17Fondul de dezvoltare economico-sociala al organizaţiilor cooperatiste şi al celorlalte organizaţii obstesti se constituie din resurse proprii şi se utilizeaza în concordanta cu prevederile de plan şi în condiţiile stabilite prin dispozitii legale şi statutele lor de organizare.  +  Articolul 18Mijloacele banesti care alcătuiesc fondurile de dezvoltare economico-sociala proprietate socialista se păstrează la instituţiile bancare şi se utilizeaza, sub controlul acestora, pentru obiectivele şi actiunile prevăzute în plan, cu respectarea normelor şi normativelor stabilite, potrivit dispoziţiilor legale.  +  Articolul 19Constituirea fondurilor banesti ale unităţilor economice de stat are loc, în primul rind, pe seama beneficiului obţinut din activitatea de productie, executari de lucrari, prestări de servicii, comert şi alte activităţi economice.Beneficiul unităţilor economice de stat se stabileste şi se aproba prin planurile financiare, pe baza sarcinilor de productie şi de desfacere şi a nivelului planificat al cheltuielilor de productie şi de circulatie.Beneficiul unităţilor economice de stat se repartizeaza, în condiţiile legii, pentru constituirea fondurilor proprii de dezvoltare economico-sociala. varsaminte la bugetul de stat sau la dispoziţia centralei, după caz, constituirea fondului de premiere, formarea fondului de rezerva al centralei industriale sau unităţii asimilate acesteia, precum şi pentru alte destinatii prevăzute de dispozitiile legale.  +  Capitolul III Evidenta generală a avutiei naţionale. Sistemul planurilor financiare  +  Articolul 20Evidenta generală a avutiei naţionale trebuie să asigure cunoasterea situaţiei tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea, a celorlalte elemente componente ale avutiei naţionale, precum şi a cresterii anuale a avutiei naţionale; sa furnizeze date pe forme de proprietate, ramuri de activitate şi categorii de bunuri pentru buna fundamentare a dezvoltării economico-sociale planificate a tarii.  +  Articolul 21Obiectul principal al evidentei generale a avutiei naţionale îl constituie bunurile care se afla în fondul unitar al proprietăţii de stat şi creantele statului, precum şi bunurile proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi a altor organizaţii obstesti.Evidenta generală a avutiei naţionale se realizează în expresie baneasca.  +  Articolul 22Evidenta generală a avutiei naţionale se asigura pe baza datelor contabile şi statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor apartinind unităţilor socialiste, recensamintelor, anchetelor selective şi a altor investigatii cu caracter economico-social.  +  Articolul 23În vederea desfăşurării în mod planificat a intregii activităţi financiare, a asigurarii unei ordini riguroase în administrarea fondurilor banesti, a mobilizarii rezervelor existente şi a cresterii eficientei economice, toate unitatile socialiste au obligaţia sa intocmeasca planuri financiare.Planurile financiare se elaboreaza şi definitiveaza, pe toate treptele organizatorice, în strinsa corelare cu indicatorii din celelalte secţiuni ale planului naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenta.În intregul proces de intocmire şi executare a planurilor financiare, unitatile economice trebuie să urmareasca utilizarea cu randament ridicat a fondurilor fixe şi recuperarea acestora în termene cit mai scurte; reducerea cheltuielilor de productie şi de circulatie; organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei şi a desfacerii, dimensionarea judicioasa a stocurilor, astfel incit să se asigure accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante în fiecare unitate economica, cresterea eficientei pe ansamblul economiei.  +  Articolul 24Sistemul planurilor financiare cuprinde: a) planurile financiare ale unităţilor socialiste întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, unităţi social-culturale şi de administratie, ministere şi alte organe centrale, organe locale de stat, organizaţii cooperatiste şi alte organizaţii obstesti; b) planurile de credite şi planurile de casa; c) bugetul de stat, în care se includ bugetul republican şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale; d) planul financiar centralizat.  +  Articolul 25Planurile financiare se intocmesc, după caz, în profil departamental, de ramura şi teritorial. Planurile financiare în profil departamental cuprind indicatorii financiari pe unităţi socialiste, în conformitate cu structura organizatorica existenta, iar cele în profil de ramura, indicatori ai activităţii financiare pe principalele ramuri ale economiei naţionale.Planurile financiare în profil teritorial reunesc indicatori financiari ai dezvoltării economico-sociale pe comune, oraşe, municipii şi judete, indiferent de subordonarea unităţilor socialiste.Elaborarea planurilor financiare se realizează potrivit principiilor şi criteriilor cuprinse în Legea cu privire la dezvoltarea economico-sociala planificata a României, precum şi prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 26Planurile financiare ale unităţilor socialiste cuprind, după caz, veniturile şi cheltuielile acestora, relatiile financiare cu organele ierarhic superioare sau interioare, precum şi pe cele privind bugetul de stat şi băncile.  +  Articolul 27Prin planurile de credite şi de casa se asigura planificarea operativa a circulaţiei banesti şi se reglementeaza în cursul anului miscarea fondurilor banesti în relatiile dintre unitatile socialiste şi dintre acestea şi populatie.Prin planurile de credite se mobilizeaza resursele banesti disponibile necesare pentru dezvoltarea productiei şi circulaţiei marfurilor, realizarea de obiective de investitii la unitatile socialiste, precum şi pentru acoperirea anumitor nevoi ale populatiei.Planurile de casa, care cuprind miscarea numerarului în economie, precum şi sarcina de punere în circulatie sau de retragere din circulatie a numerarului, trebuie să asigure realizarea corelatiei necesare între veniturile banesti ale populatiei şi fondul de marfuri şi servicii, menţinerea circulaţiei banesti în numerar în limite normale, corespunzător nevoilor reale ale economiei.Planurile de credite şi de casa se elaboreaza pe baza propunerilor unităţilor socialiste şi a analizelor efectuate de Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, precum şi cu ministerele şi celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, în concordanta cu prevederile planului naţional unic.  +  Articolul 28Bugetul de stat reprezinta principalul plan financiar al statului, cu caracter executoriu. În cadrul sistemului planurilor financiare operative, bugetul de stat are un rol coordonator faţă de celelalte planuri.  +  Articolul 29Planul financiar centralizat - principala balanta financiară de sinteza a economiei, avînd rol de fundamentare a planului naţional unic cuprinde resursele financiare ale economiei socialiste şi repartizarea acestora pe sectoare şi domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naţionale. Prin acest plan se verifica asigurarea echilibrului financiar, se coreleaza diferitele categorii de resurse financiare, în scopul utilizarii integrale şi eficiente a potentialului economic al tarii.Planul financiar centralizat se elaboreaza în strinsa interdependenta cu prevederile din celelalte balante ale planului naţional unic.  +  Articolul 30Relatiile banesti din economie ce se reflecta în planurile financiare se exprima printr-un sistem de indicatori.Pentru perioadele de cinci ani, indicatorii financiari se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual, prin legea de adoptare a bugetului de stat.  +  Articolul 31Unitatile socialiste de stat, pe baza sarcinilor ce le revin din legea de adoptare a planului cincinal, din legea de adoptare a bugetului de stat şi a indicatorilor desfăşuraţi de Consiliul de Ministri, definitiveaza planurile lor financiare, care se aproba, după caz, de comitetele sau consiliile oamenilor muncii ori de celelalte organe de conducere colectiva.  +  Articolul 32Planurile financiare nu se pot modifica decit în cazurile în care au loc modificari ale planurilor economice, ale preturilor şi tarifelor, treceri de unităţi şi sarcini între titularii de plan sau între unitatile subordonate acestora, precum şi în alte cazuri bine justificate, potrivit dispoziţiilor legale. Modificările indicatorilor financiari planificati pentru perioade expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispozitii legale.  +  Articolul 33Sarcinile de plan se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat.  +  Capitolul IV Finantarea şi creditarea ramurilor economiei naţionale pentru formarea mijloacelor circulante  +  Articolul 34Mijloacele circulante - parte importanţa din avutia naţionala formate din materii prime şi materiale, combustibil, produse finite, marfuri, precum şi alte valori stabilite prin dispozitii legale, sînt destinate să asigure buna functionare a unităţilor economice, indeplinirea planului de productie şi de circulatie a marfurilor.  +  Articolul 35Necesarul de mijloace circulante la unitatile economice de stat se stabileste prin normative, în functie de specificul ramurii, pe baza indicatorilor de plan, a normelor de consum şi de stoc, precum şi a altor elemente de calcul, potrivit dispoziţiilor legale la determinarea normativelor se va ţine seama de masurile prevăzute a se lua pentru îmbunătăţirea aprovizionarii tehnico-materiale, perfectionarea proceselor tehnologice, reducerea cheltuielilor de productie, accelerarea vitezei de rotatie şi de alti factori care asigura utilizarea rationala a mijloacelor materiale şi banesti.Criteriile de elaborare a normelor de stoc şi a normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Ministri.  +  Articolul 36Volumul total al mijloacelor circulante necesare unităţilor economice de stat pentru desfăşurarea activităţii lor se finanţează din resurse proprii, din fondul naţional de dezvoltare economico-sociala şi din credite bancare, în condiţiile şi proportiile stabilite de Ministerul Finanţelor şi de bănci, în functie de specificul activităţii ramurilor economice.Necesarul de mijloace circulante al unităţilor economice de stat noi se asigura din fondul central sau local de dezvoltare economico-sociala, din fondul propriu de dezvoltare al centralelor industriale sau unităţilor asimilate acestora, după caz, precum şi din credite bancare. Pînă la stabilirea necesarului definitiv de mijloace circulante, aceste unităţi pot primi avansuri din resursele prevăzute cu aceasta destinatie.Cresterile anuale planificate de mijloace circulante ale unităţilor economice de stat în functiune se acopera din credite bancare, care se ramburseaza după incheierea bilantului contabil anual, din beneficii şi din alte resurse prevăzute cu aceasta destinatie. Eventualele credite nerestituite se ramburseaza cel mai tirziu în al doilea an de la obtinerea lor din resursele prevăzute cu aceasta destinatie.  +  Articolul 37Ministerele şi unitatile economice de stat au obligaţia să-şi organizeze astfel activitatea de aprovizionare, productie şi desfacere incit să asigure folosinţă cu eficienta ridicata a mijloacelor circulante.Dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante constituie o obligaţie principala a ministerelor şi unităţilor economice de stat, precum şi a organelor financiar-bancare, care trebuie să urmareasca indeplinirea sarcinilor de plan cu un volum cit mai redus de fonduri banesti, accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante.  +  Articolul 38Organizaţiile cooperatiste şi unitatile economice ale celorlalte organizaţii obstesti îşi acopera nevoile de fonduri banesti pentru desfăşurarea activităţii de productie, executari de lucrari, prestări de servicii, desfacere a marfurilor şi contractari-achizitii din resurse proprii. În completarea resurselor proprii ale acestor organizaţii, băncile pot acorda credite pe termen scurt.  +  Articolul 39La stabilirea necesarului de fonduri banesti, organele financiar-bancare au obligaţia sa analizeze activitatea de ansamblu a unităţilor economice, urmarind ca volumul acestor fonduri să fie în strinsa concordanta cu sarcinile de plan şi cu normele legale care reglementeaza modul de determinare a necesarului de fonduri, să se ia măsuri pentru folosirea cu eficienta a mijloacelor materiale şi banesti, pentru evitarea imobilizarilor de fonduri şi să se asigure restituirea în termen a creditelor.  +  Articolul 40Creditul este organizat de stat sub forma creditarii bancare directe, imprumuturile banesti între unitatile socialiste, în afara cazurilor prevăzute de dispozitiile legale, sînt interzise.Volumul creditelor se stabileste prin planul de credite, în concordanta cu obiectivele şi sarcinile de plan, şi se aproba de Consiliul de Ministri.Băncile acorda credite în limita planului de credite aprobat. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan sau depăşiri de plan, în condiţiile prevăzute de dispozitiile legale.  +  Articolul 41Creditul pe termen scurt se acordă pentru producţia de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, pentru circulatia marfurilor, pentru satisfacerea unor nevoi de consum ale populatiei, precum şi pentru alte destinatii stabilite prin dispozitii legale.Prin intermediul creditului pe termen scurt, băncile exercita un control permanent asupra indeplinirii de către unitatile economice a sarcinilor de plan şi a folosirii rationale a mijloacelor materiale şi banesti.  +  Articolul 42Creditul pe termen scurt are caracter planificat, se acordă pentru destinatii precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevăzute în plan a se realiza în perioadele viitoare, ori în alte condiţii stabilite prin dispozitiile legale, şi să fie restituit la termen.Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc în functie de miscarea planificata a valorilor materiale şi de recuperarea, potrivit planului, a cheltuielilor de productie şi de circulatie, fără a se depăşi 12 luni, în afară de cazul în care ciclul de productie este mai lung de un an şi de situaţiile stabilite prin dispozitii legale.  +  Articolul 43Valorile materiale care constituie garantia creditelor rămîn în posesia debitorului, acestuia revenindu-i oblibaţiile legale în ce priveste folosirea rationala şi buna lor conservare.  +  Articolul 44Resursele de creditate pe termen scurt se formeaza din fondurile proprii ale băncilor, constituite potrivit statutelor lor, din fondurile banesti temporar disponibile ale unităţilor socialiste, ale bugetului de stat şi ale populatiei, precum şi din alte resurse.  +  Articolul 45Creditele se acordă centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, întreprinderilor de stat şi organizaţiilor de stat şi cooperatiste, institutelor de cercetare stiintifica şi de proiectare, precum şi altor unităţii organizate pe principiul gestiunii economice şi care au personalitate juridica.De asemenea, băncile pot acorda credite şi unităţilor organizate pe principiul gestiunii economice, dar fără personalitate juridica, autorizate sa contracteze credite de către unitatea din care fac parte şi care raspunde de utilizarea şi restituirea creditelor la termen.  +  Articolul 46Băncile pot acorda unităţilor economice care au greutatii financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare, cu dobinda normala, pe perioada necesară inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fără a se depăşi 90 de zile.Asemenea credite vor putea fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materiala legata de indeplinirea sarcinilor de plan şi pentru producţia în curs de fabricatie şi produse finite, în limitele şi în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor şi centralele băncilor.  +  Articolul 47Băncile au dreptul sa refuze acordarea de credite unităţilor economice în cazul în care nu este asigurata desfacerea produselor ce urmeaza a se realiza, nu sînt create condiţii de utilizare eficienta a fondurilor solicitate şi de rambursare la termen a creditelor.  +  Articolul 48Stocurile de valori materiale excedentare, fără miscare, de calitate necorespunzatoare, cele fără desfacere asigurata, precum şi cele depozitate şi conservare în condiţii necorespunzatoare, nu se admit în garantia creditului.Băncile controlează modul în care unitatile economice respecta disciplina de credite, fiind obligate sa verifice existenta şi condiţiile de pastrare a bunurilor şi altor valori care constituie garantia creditelor şi sa ia măsuri de rambursare sau trecere la restanta, înainte de scadenta, a creditelor folosite în alte scopuri, precum şi a creditelor fără garantii, urmarind recuperarea acestor credite şi determinarea unităţilor economice de a lichida cauzele care le-au generat.  +  Articolul 49Unitatile economice platesc băncilor dobinzi pentru creditele primite şi comisioane pentru serviciile ce li s-au prestat de bănci. Pentru creditele restante unitatile economice platesc dobinzi majorate.Unitatile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilitatile banesti aflate în conturile lor la bănci. Nivelul dobinzilor, precum şi cel al comisioanelor, se stabilesc potrivit legii.  +  Articolul 50Conducerile unităţilor economice au obligaţia să asigure desfăşurarea activităţii unităţilor în cadrul fondurilor ce li s-au aprobat; ele trebuie să se preocupe ca unitatile respective sa realizeze produse, să execute lucrari şi sa presteze servicii de buna calitate, să se ingrijeasca de ritmicitatea şi incasarea la timp a contravalorii acestora, astfel incit să-şi asigure în permanenta fondurile banesti necesare indeplinirii obligaţiilor de plată pe care le au.  +  Articolul 51În cazul în care o unitate economica şi-a imobilizat o parte din mijloacele circulante, din care cauza nu mai poate efectua în mod curent plăţile, banca îi poate acorda, la cerere, în mod excepţional, un credit special cu dobinda majorata, cu condiţia ca unitatea respectiva sa ia măsuri care să duca la redresarea situaţiei sale economice, la lichidarea imobilizarii de mijloace circulante, într-o perioadă de cel mult 6 luni şi sa existe garantia rambursarii creditului la termenul stabilit.Conducerile centralelor industriale şi ale unităţilor asimilate acestora, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate ca, pe toata durata creditarii speciale, sa ia măsuri care să asigure înlăturarea cauzelor care au determinat depăşirea nevoilor planificate de fonduri.  +  Articolul 52Situaţia financiară a unităţilor economice, care nu se redreseaza în perioada stabilita împreună cu banca, se examineaza de o comisie formata din reprezentanti ai ministerelor de resort, băncii finantatoare, Ministerului Finanţelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, altor organe centrale, precum şi din specialisti din institutele de cercetare stiintifica şi cadre didactice din invatamintul superior, iar concluziile şi propunerile rezultate din analiza se vor prezenta de către ministerul sau organul central de resort Consiliului de Ministri, care va hotari asupra masurilor de luat. Pînă la stabilirea acestor măsuri, plăţile din cont se vor efectua în limita incasarilor, potrivit prevederilor de la art. 137 şi 138 din prezenta lege.Pentru organizaţiile cooperatiste, concluziile comisiei se vor prezenta centralelor băncilor, care împreună cu organul central al unităţii cooperatiste le examineaza şi iau sau propun măsuri, după caz.A. Finantarea şi creditarea industriei, construcţiilor, transporturilor, telecomunicatiilor şi a altor prestări de servicii  +  Articolul 53Normativele mijloacelor circulante ale unităţilor economice de stat din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii şi ale altor unităţi prestatoare de servicii se fundamentează pe sarcinile de plan privind producţia şi celelalte activităţi, pe nivelul cheltuielilor de productie, precum şi pe normele de stoc pentru materii prime, materiale, combustibil, produse finite şi alte valori materiale, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.  +  Articolul 54Pe baza planurilor de credite, băncile pot acorda credite unităţilor economice de stat industriale, de constructii, de transporturi, telecomunicatii sau prestatoare de alte servicii pentru: a) aprovizionarea tehnico-materiala pentru constituirea de stocuri, precum şi pentru efectuarea de cheltuieli necesare indeplinirii sarcinilor de plan, diversificarii productiei şi îmbunătăţirii calităţii produselor, fabricarii de produse peste plan, în condiţiile prevăzute de dispozitiile legale; b) contractarea şi achizitionarea de produse agricole şi alte produse; c) reintregirea mijloacelor circulante incorporate în produse livrate, lucrari executate şi servicii prestate aflate în curs de încasare; d) acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc în unele trimestre veniturile; e) efectuarea de vanzari de marfuri, executari de lucrari şi prestări de servicii cu plata în rate; f) alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale.  +  Articolul 55Creditele se acordă în cadrul limitei de creditare aprobate. Creditele curente şi cele restante nu pot depăşi limita de creditare aprobata.Băncile pot acorda credite unităţilor economice, care prelucreaza materii prime agricole, pe măsura efectuării aprovizionarilor şi cheltuielilor de productie, fără stabilirea prealabila a unei limite, cu condiţia ca produsele şi marfurile respective să aibă asigurata desfacerea. Băncile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate şi cel al stocurilor constituite şi al cheltuielilor de productie planificate. Unităţilor economice care nu-şi gospodaresc în mod corespunzător mijloacele circulante şi se vor stabili limite de creditare.  +  Articolul 56Normativele mijloacelor circulante ale unităţilor de productie, executari de lucrari şi prestări de servicii ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obstesti se stabilesc în concordanta cu sarcinile de plan, potrivit criteriilor elaborate de organele centrale ale acestora, cu respectarea normelor generale de finanţare şi creditare.B. Finantarea şi creditarea agriculturii  +  Articolul 57Normativul mijloacelor circulante necesare activităţii unităţilor agricole de stat şi a celor pentru mecanizarea agriculturii se determina, anual, pe baza planului de productie şi a volumului planificat de lucrari agricole şi prestări de servicii, tinind seama de nivelul cheltuielilor planificate, valoarea efectivelor de animale, stocurile planificate de materii prime, materiale şi produse şi pentru alte nevoi ale productiei.  +  Articolul 58Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda credite unităţilor agricole de stat şi celor pentru mecanizarea agriculturii, pe baza planului de credite, pentru: acoperirea nevoilor de productie, acţiuni noi aparute în cursul anului, cu caracter productiv, care au eficienta economica, cheltuieli privind reînsămînţarea culturilor calamitate şi efectuarea unor lucrari suplimentare în vederea reducerii efectelor factorilor naturali, precum şi pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale.  +  Articolul 59Creditele se acordă pînă la nivelul stocurilor şi cheltuielilor de productie planificate, cu condiţia garantarii integrale şi realizării veniturilor care să asigure rambursarea la termen şi incadrarea în limita de creditare aprobata. Creditele curente şi cele restante ce pot depăşi limita de creditare aprobata.  +  Articolul 60Creditele acordate se ramburseaza de unitatile agricole de stat la perioadele de obtinere şi valorificare a productiei vegetale şi animale, iar de unitatile pentru mecanizarea agriculturii, la termenele stabilite pentru plata în natura şi în bani a lucrărilor.Creditarea activităţii de productie a unităţilor agricole cooperatiste  +  Articolul 61Cooperativele agricole de productie au obligaţia de a utiliza deplin capacitatile de productie, de a valorifica superior resursele materiale şi banesti, în scopul cresterii veniturilor şi asigurarii fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii de productie.  +  Articolul 62Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt pentru acoperirea cheltuielilor materiale de productie, retribuirea muncii, plata contributiei la Casa de pensii şi asigurări sociale, prelevări la fondul de dezvoltare, precum şi pentru alte cheltuieli prevăzute în planurile de productie şi financiare.  +  Articolul 63Creditele se acordă pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole incheiate cu organizaţiile socialiste, în proportie de pînă la 60% din valoarea productiei contractate, tinind seama de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care să asigure rambursarea lor integrală la scadenta. Creditele se acordă la cererea cooperativelor agricole, în mod esalonat, în functie de nevoile de productie, de stadiul de dezvoltare a culturilor şi de realizarea productiei animale.În cazurile în care, în cursul anului, unele cooperative agricole de productie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda acestora credite şi peste limita stabilita, dacă exista baza materiala şi posibilitati certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor şi de acoperire a celorlalte obligaţii de plată.În cazul în care se constată că nu se asigura rambursarea integrală a creditului stabilit, banca reduce în mod corespunzător volumul acestuia, astfel ca sa existe garantia rambursarii lui la scadenta.  +  Articolul 64Banca poate acorda cooperativelor agricole de productie credite pe termen scurt şi pentru cheltuieli materiale care privesc producţia anului următor, precum şi pentru aprovizionarea cu materii şi materiale necesare activităţilor de productie industriala, de prelucrare a produselor agricole, constructii şi prestări de servicii.  +  Articolul 65Producţia contractata nu poate fi valorificata în alt mod decit cel stabilit cu ocazia acordarii creditului.În cazul cînd cooperativele agricole de productie nu respecta aceasta obligaţie sau schimba destinaţia productiei contractate, banca este în drept sa ia măsuri pentru rambursarea înainte de scadenta a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cînd aceste disponibilitati nu sînt suficiente, sa treaca la executarea silita, prin valorificarea produselor existente.  +  Articolul 66Banca poate acorda credite pe termen scurt pentru productie acelor cooperative agricole care nu au productie-marfa contractata, în cazul cînd exista garantia ca aceste cooperative vor obtine venituri care să asigure rambursarea creditelor la termen.  +  Articolul 67Banca poate acorda unităţilor economice ale asociaţiilor intercooperatiste şi obstesti, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt necesare indeplinirii sarcinilor de plan.Creditele se acordă pe baza planurilor de productie şi a celor financiare, în functie de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care să asigure rambursarea lor la scadenta.  +  Articolul 68Cooperativelor agricole de productie care, după acoperirea cheltuielilor de productie şi a altor cheltuieli prevăzute în plan, nu pot asigura din fonduri proprii şi din credite pe termen scurt plata retribuirii muncii cel puţin la nivelul venitului minim garantat, banca le poate acorda credite pentru piaţa venitului minim garantat, cu respectarea condiţiilor prevăzute de dispozitiile legale.Cooperativelor agricole de productie care, după cunoasterea rezultatelor economice şi financiare anuale, nu au putut sa achite din veniturile anului de plan contribuţia la Casa de pensii şi asigurări sociale, banca le poate acorda credite pentru achitarea sumelor datorate.Rambursarea acestor credite se face pînă la sfirsitul anului în care au fost acordate. În cazul în care, datorita unor calamitati ale naturii sau altor cauze obiective, creditele nu pot fi rambursate în intregime, sumele rămase vor fi prevăzute în planul de productie şi financiar şi rambursate în anul următor.  +  Articolul 69Cooperativele agricole de productie, asociaţiile intercooperatiste şi unitatile economice ale organizaţiilor obstesti garanteaza creditele pe termen scurt cu valori materiale, cu veniturile prevăzute a se realiza şi cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor banesti ce le au de incasat.Cooperativele agricole de productie garanteaza şi creditele pe termen scurt acordate asociaţiilor intercooperatiste, proportional cu părţile lor sociale.  +  Articolul 70Rambursarea creditelor acordate unităţilor agricole cooperatiste se face direct din sumele încasate de acestea pentru produsele livrate, lucrarile executate şi serviciile prestate, din despăgubiri primite şi din orice venituri banesti realizate.Creditele nerambursate în termen de asociaţiile intercooperatiste se recupereaza din veniturile cooperativelor agricole de productie, proportional cu părţile lor sociale.Acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor agricole de productie şi producătorilor cu gospodarie individuala  +  Articolul 71Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de productie şi producătorilor cu gospodarie individuala, care contracteaza cu unitatile socialiste livrarea de produse agricole, credite pe termen scurt pînă la 45% din valoarea productiei contractate.Pentru contractele incheiate cu organizaţiile cooperatiei de consum, cooperatorii şi producătorii cu gospodarire individuala primesc, în aceleasi condiţii, avansuri banesti prin organizaţiile respective.  +  Articolul 72Cooperatorii şi producătorii cu gospodarie individuala garanteaza creditele de productie primite cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor banesti ce le au de incasat de la unitatile socialiste, precum şi cu bunurile ce le au în proprietate.  +  Articolul 73Rambursarea creditelor de productie, acordate cooperatorilor şi producătorilor cu gospodarie individuala, se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unităţilor socialiste contractante, din despăgubiri şi alte venituri.  +  Articolul 74Unitatile socialiste contractante garanteaza faţă de banca rambursarea la scadenta a creditelor de productie pe termen scurt acordate pe baza contractelor incheiate de acestea cu cooperatorii şi producătorii cu gospodarie individuala. În cazul în care, în urma verificărilor facute de banca, se constată că au fost incheiate contracte fără baza materiala sau ca unitatile socialiste nu au urmarit executarea contractelor, banca este în drept sa ia măsuri pentru recuperarea creditelor acordate de la unitatile socialiste contractante.  +  Articolul 75Contractele de livrare pe baza cărora se acordă credite constituie pentru banca titluri executorii faţă de cooperatori şi producătorii cu gospodarie individuala, precum şi faţă de unitatile socialiste contractante.C. Finantarea şi creditarea circulaţiei marfurilor  +  Articolul 76Normativul mijloacelor circulante al unităţilor economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor se determina în functie de sarcinile de plan, de viteza de circulatie a marfurilor şi de nivelul stocurilor, potrivit obiectului activităţii acestora.  +  Articolul 77Băncile pot acorda unităţilor economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor credite pentru reconstituirea stocurilor de marfuri şi produse agricole, ambalaje, achizitii şi contractari de produse agroalimentare, acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc în unele trimestre veniturile, vinzari de marfuri cu plata în rate, precum şi alte valori materiale.Băncile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate şi cel al stocurilor de marfuri şi al altor valori materiale constituite în vederea indeplinirii sarcinilor de plan.Creditele se pot acorda pe măsura efectuării aprovizionarilor şi a cheltuielilor, fără stabilirea prealabila a unei limite de creditare. Unitatile de stat de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor care nu-şi gospodaresc în mod corespunzător mijloacele circulante, imobilizindu-le în marfuri fără desfacere asigurata sau în debitori, vor putea fi trecute de bănci la creditare pe baza unei limite.  +  Articolul 78Prevederile art. 76 şi 77 se aplică şi unităţilor de turism şi hoteliere, precum şi celor de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor ale organizaţiilor cooperatiei mestesugaresti şi de consum şi ale celorlalte organizaţii obstesti.  +  Articolul 79Conducerile unităţilor de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor au obligaţia sa actioneze permanent pentru constituirea stocurilor de marfuri în limitele planificate şi intr-o structura corespunzătoare satisfacerii cererii beneficiarilor şi a populatiei, să asigure repartizarea judicioasa a fondului de marfa, sa previna formarea unor stocuri de marfuri peste necesar ori greu vandabile, precum şi efectuarea de cheltuieli neeconomicoase.D. Finantarea şi creditarea comerţului exterior  +  Articolul 80Necesarul de mijloace circulante pentru desfăşurarea activităţii de comert exterior la unitatile producătoare care au sarcini de livrari la export, la cele care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, precum şi la intreprinderile specializate de comert exterior, se determina în functie de sarcinile de export şi import, precum şi de cele privind celelalte activităţi de comert, exterior şi se asigura din resurse proprii, din credite bancare şi din alte resurse, în limitele şi condiţiile stabilite prin dispozitiile legale.  +  Articolul 81Băncile pot acorda unităţilor economice producătoare care au sarcini de livrari la export, precum şi celor care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, credite pentru constituirea de stocuri de marfuri şi efectuarea de cheltuieli legate de executarea unor contracte externe sau pentru alte destinatii stabilite de dispozitiile legale.Creditele se acordă din momentul constituirii stocurilor sau efectuării cheltuielilor pînă la incasarea contravalorii valutei, fără a se depăşi termenele normale de decontare prevăzute de dispozitiile legale sau stabilite de bănci.  +  Articolul 82Băncile pot acorda întreprinderilor specializate de comert, exterior credite pentru operaţii de export pe cont propriu şi pentru operaţii de import. De asemenea, pot acorda credite pentru marfurile vindute pe credit comercial în strainatate, cu respectarea dispoziţiilor legale.  +  Articolul 83Unitatile producătoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari şi presteaza servicii pentru strainatate, precum şi intreprinderile specializate de comert exterior, trebuie să ia măsuri care să asigure indeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte şi incasarea într-un termen cit mai scurt a valutei.  +  Articolul 84Unitatile producătoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari şi presteaza servicii pentru strainatate, precum şi intreprinderile specializate de comert exterior, pot beneficia de credite pentru organizarea şi participarea la expozitii şi tîrguri internationale, pentru constituirea de stocuri aferente probelor, precum şi pentru organizarea activităţii de service în alte tari.  +  Articolul 85În procesul de creditare a activităţii de comert exterior. băncile verifica indeplinirea la timp de către unitatile economice a obligaţiilor asumate prin contractele externe şi urmaresc ca aceste unităţi să efectueze în termen încasările şi plăţile cu strainatatea.E. Finantarea şi creditarea corectarii stiintifice  +  Articolul 86Unitatile de cercetare stiintifica se organizeaza în regim economic şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de contracte de cercetare, iar în cazurile stabilite prin dispozitii legale, pot primi fonduri de la bugetul de stat.Fondurile necesare unităţilor de cercetare se determina în raport cu volumul, complexitatea şi numărul temelor de cercetare, precum şi cu durata de executare a acestora şi se asigura din sumele încasate de la beneficiari pe bază de contracte, din credite bancare sau alte surse stabilite prin dispozitii legale.Beneficiarii de lucrari de cercetare stiintifica pot utiliza ca surse de finanţare fondul pentru introducerea tehnicii noi, fondurile de productie, fondurile de investitii, precum şi fonduri bugetare sau alte fonduri prevăzute prin dispozitii legale.Fondurile de la buget se acordă pentru finantarea cercetarilor care prezinta importanţa deosebită pentru dezvoltarea economica şi sociala a tarii, precum şi pentru efectuarea de cercetari complexe, cu caracter general sau care fac parte din programele prioritare.  +  Articolul 87Ministerele, celelalte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, centralele industriale şi unitatile asimilate acestora, precum şi intreprinderile beneficiare ale rezultatelor activităţii de cercetare stiintifica, au obligaţia valorificarii cit mai rapide a cercetarilor, prin introducerea în practica a rezultatelor obtinute şi generalizarea aplicarii cercetarilor incheiate cu rezultate pozitive, urmarind realizarea în termen cit mai scurt a ciclului cercetare-proiectare-productie.  +  Capitolul V Finantarea şi creditarea investitiilorA. Finantarea şi creditarea investitiilor unităţilor de stat  +  Articolul 88Programul de investitii, care asigura dinamismul şi echilibrul economiei, o structura moderna şi eficienta a productiei materiale, cresterea rapida a venitului naţional, se finanţează din fondul naţional de dezvoltare economico-sociala.  +  Articolul 89Investiţiile centralizate cu caracter productiv ale unităţilor economice de stat se finanţează astfel: a) din fondul central de dezvoltare economico-sociala: investitii de interes republican privind construirea de noi întreprinderi sau combinate, acţiuni importante privind dotarea cu utilaje şi mijloace de transport, precum şi alte obiective şi acţiuni stabilite anual prin planul naţional unic; b) din fondul local de dezvoltare economico-sociala al judetelor şi municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor: investitii de interes local privind construirea de noi unităţi, precum şi alte obiective şi acţiuni stabilite anual prin planul unităţilor administrativ-teritoriale; c) din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităţilor economice: investitii privind dezvoltari, modernizari, amenajari, reutilari şi reinnoiri de capacitati, eliminarea locurilor inguste, îmbunătăţirea proceselor tehnologice, obiective de interes comun pentru unitatile componente ale contractelor industriale, precum şi alte obiective şi acţiuni prevăzute prin plan.  +  Articolul 90Investiţiile centralizate cu caracter social-cultural şi alte investitii centralizate din ramurile sferei neproductive se finanţează, la unitatile de stat, după caz, din fondul central de dezvoltare economico-sociala sau din fondul local de dezvoltare economico-social al unităţilor administrativ-teritoriale în functie de subordonarea beneficiarului investitiei sau din fondul propriu de dezvoltare, corespunzător prevederilor din plan.  +  Articolul 91Mijloacele banesti destinate realizării investitiilor centralizate ale unităţilor de stat se constituie, după caz, din amortizarea fondurilor fixe, beneficii, alte resurse proprii, precum şi din alocatii bugetare, potrivit prevederilor bugetului de stat. Unitatile economice de stat au obligaţia să depună la băncile specializate sumele destinate finantarii investitiilor, în condiţiile şi la termenele stabilite prin dispozitiile legale.  +  Articolul 92Pentru obtinerea unei eficiente maxime în utilizarea fondurilor destinate investitiilor, beneficiarii acestora, institutele de proiectari şi organizaţiile de constructii au obligaţia sa ia toate masurile ca obiectivele de investitii să fie realizate prin adoptarea celor mai noi şi perfectionate solutii tehnologice, cu costuri reduse, într-un timp cit mai scurt, să se materializeze, în primul rind, în masini, utilaje şi instalaţii de înaltă productivitate, care să asigure valorificarea superioara a resurselor materiale ale tarii, precum şi sporuri cit mai mari de productie cu desfacere asigurata, de beneficii, de valuta şi de venit naţional la fiecare leu investit.Investitii noi se pot realiza numai după ce se face dovada ca se asigura folosirea deplina a capacităţilor şi spatiilor existente.  +  Articolul 93Repartizarea de fonduri pentru lucrari noi de investitii se poate face numai după ce s-au asigurat mijloacele necesare pentru punerea în functiune şi pentru realizarea stadiilor necesare corespunzătoare la lucrarile în execuţie. Se va acordă prioritate investitiilor a caror productie urmeaza sa sporeasca exportul sau sa reduca importul.  +  Articolul 94La avizarea investitiilor centralizate, Ministerul Finanţelor şi băncile, fiecare potrivit atribuţiilor ce îi revin, au obligaţia sa verifice - pe baza documentatiilor tehnico-economice care trebuie prezentate potrivit dispoziţiilor legale de către titularii sau beneficiarii de investitii - temeinicia cererilor de fonduri pentru investitii, necesitatea şi eficienta acestora, economicitatea şi legalitatea cheltuielilor, incadrarea lor în normativele aprobate.  +  Articolul 95În vederea deschiderii finantarii, centralele industriale, unitatile asimilate acestora, intreprinderile şi instituţiile de stat trebuie să depună la băncile specializate documentele de aprobare a investitiei, studiul tehnico-economic aprobat, contractul de antrepriza, graficele de esalonare a investitiei şi de livrare a utilajelor, corelate cu termenele de punere în functiune, şi autorizatia de constructii pentru cheltuielile de investitii la care nu se elaboreaza studii tehnico-economice, se depune documentaţia aprobata conform dispoziţiilor legale.Pentru începerea lucrărilor şi pe parcursul executarii acestora, beneficiarii de investitii şi organizaţiile executante sînt obligate să prezinte, la cererea băncilor, devizele la proiectele de execuţie în vederea verificării lor.  +  Articolul 96Băncile finanţează investiţiile centralizate dacă sînt indeplinite urmatoarele condiţii: a) obiectivele, capacitatile şi termenele de dare în exploatare se încadrează în prevederile planului; b) începerea lucrărilor are la baza documentaţii tehnico-economice elaborate potrivit normelor şi normativelor legale, precum şi aprobarile legale pentru folosirea terenului pe care investiţiile respective se amplaseaza; c) sînt asigurate mijloacele financiare necesare executarii lucrărilor în cadrul prevederilor anuale de plan; d) lucrarile şi cheltuielile ce se efectueaza sînt prevăzute în documentatiile tehnico-economice admise la finanţare.Băncile au dreptul sa refuze finantarea investitiilor din competenţa de aprobare a titularilor de plan de stat şi a unităţilor subordonate acestora, care nu au asigurate condiţii de utilizare eficienta a fondurilor, precum şi a investitiilor pentru care nu sînt respectate dispozitiile legale cu privire la începerea lucrărilor de investitii, a caror verificare le revine ca sarcina.Băncile verifica, potrivit legii, legalitatea preturilor şi tarifelor, precum şi economicitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţii şi se pronunţă asupra acestora în termen de 20 de zile de la primirea documentatiilor insusite de către organizaţiile executante.Reducerile facute de bănci, la care nu s-au primit obiectii în termen de 20 de zile de la comunicarea lor, rămîn definitive. Valoarea devizelor de execuţie şi a devizului general se diminueaza cu reducerile rămase definitive.Divergentele dintre bănci şi unitatile economice de stat sau organele în subordinea cărora se afla acestea se rezolva de către organele ierarhic superioare.  +  Articolul 97Sînt interzise contractarea şi angajarea de cheltuieli pentru investitii înainte de aprobarea indicatorilor tehnico-economici sau, după caz, a documentatiei tehnico-economice a investitiilor, precum şi începerea de lucrari înainte ca organele bancare să se fi pronuntat asupra legalităţii acestor cheltuieli, în afară de cazurile în care prin dispozitii legale se prevede altfel.La contractarea şi achizitionarea utilajelor tehnologice necesare realizării investitiilor trebuie să se urmareasca ca acestea să fie aduse pe santier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depăşească normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, şi să se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile.  +  Articolul 98Investiţiile centralizate se deconteaza pe măsura executarii lor, cu respectarea planurilor anuale de investitii şi de finanţare-creditare, în limita devizului general legal aprobat; este interzisa depăşirea valorii documentatiei aprobate pentru investitia respectiva.  +  Articolul 99În cursul executiei lucrărilor de investitii şi la terminarea lor, beneficiarii de investitii sînt obligati să justifice băncilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrărilor, beneficiarii sînt obligati să efectueze receptia acestora şi să prezinte băncii, pentru justificare, şi procesul-verbal de receptie.În cazul în care organizaţiile de constructii-montaj, de prestări de servicii şi de proiectare, precum şi beneficiarii de investitii pentru lucrarile în regie, au incasat sume necuvenite, băncile au dreptul, dacă în termen de 30 de zile de la constatare partea în cauza nu restituie sumele respective, sa emita pentru recuperarea acestor sume - documente de plată, care se deconteaza fără acceptarea platitorului.După punerea în functiune sau darea în folosinţă a obiectivelor de investitii, băncile vor deconta numai lucrarile şi cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua şi după darea în exploatare, consemnate în procesul-verbal de receptie, în limita devizului general.  +  Articolul 100Pentru realizarea investitiilor centralizate prevăzute în plan, băncile pot acorda credite unităţilor economice de stat, în completarea mijloacelor banesti proprii destinate finantarii investitiilor sau integral, după caz, în urmatoarele situaţii: a) pentru obiective şi acţiuni de investitii de pe urma cărora se pot obtine beneficii care asigura rambursarea creditului în cel mult 10 ani; b) cînd exista un decalaj planificat pe trimestre între realizarea investitiilor şi constituirea resurselor proprii destinate finantarii investitiilor; c) în cazul în care, în cursul anului, se depăşeşte planul de investitii la unele obiective şi aceasta se justifica din punct de vedere economic, existind condiţii materiale asigurate; d) în cazul în care, în cursul anului, resursele proprii destinate finantarii investitiilor nu s-au constituit la nivelul planului.Din credite bancare se pot realiza şi investitii productive ai caror indicatori se aproba de Consiliul de Ministri, în cazurile şi în condiţiile stabilite prin hotărîrea de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.  +  Articolul 101Creditele pentru realizarea investitiilor se aproba de bănci, cu respectarea normelor generale de creditare, precum şi a celor cu privire la avizarea, finantarea şi realizarea lucrărilor de investitii.Creditele de la art. 100 lit. a se acordă de bănci dacă pentru obiectivele şi actiunile de investitii respective exista sursa certa de aprovizionare cu materii prime, desfacere pentru produsele ce se vor obtine, contracte sau comenzi confirmate cu termene de livrare a masinilor, utilajelor şi instalaţiilor, care asigura punerea în functiune a capacităţilor planificate în cel mult 12 luni, cu excepţia cazurilor prevăzute de dispozitiile legale. Rambursarea creditelor se face din beneficiile repartizate în acest scop, la termenele şi în ratele stabilite prin contractul de împrumut incheiat între banca şi beneficiarii de credite. În cazul nedarii în functiune a investitiilor la termenul planificat, băncile - tinind seama de stadiul de execuţie a lucrărilor şi de masurile luate pentru recuperarea întîrzierilor - pot acorda în continuare credite pentru terminarea şi darea în exploatare a investitiei. La aceste credite se percep dobinzi majorate.În cazul neconstituirii resurselor proprii planificate, destinate finantarii investitiilor prevăzute la art. 100 lit. d, băncile pot acorda credite cu dobinda majorata, cu condiţia rambursarii lor pînă la finele anului. Unitatile economice de stat pot folosi - înainte de a apela la credite bancare fondurile proprii constituite la dispoziţia lor pentru executarea de investitii necentralizate.Creditele acordate pentru neconstituirea resurselor proprii planificate, nerambursate la termen, se acopera din fondurile neangajate ale unităţilor economice de stat destinate investitiilor necentralizate, iar dacă acestea sînt insuficiente, rambursarea se face din aceleasi fonduri ale organului ierarhic superior; partea rămasă nerestituita la sfirsitul anului se ramburseaza în anul următor din fondul de rezerva sau din fondurile de investitii necentralizate constituite potrivit dispoziţiilor legale. În cazul în care şi după utilizarea acestor resurse rămîn în continuare credite nerestituite, acestea se pot planifica să fie rambursate în al doilea an de la obtinerea lor, din resursele proprii destinate finantarii investitiilor ce se constituie la nivelul centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora,  +  Articolul 102Creditele se acordă de bănci pe măsura executarii investitiilor, în limita prevederilor planurilor anuale de investitii, a planurilor de finanţare-creditare şi a devizului general, legal aprobate.În cazurile în care beneficiarii de credite nu respecta destinaţia creditului şi alte condiţii din contractele de împrumut sau nu restituie ratele scadente, băncile au dreptul sa inceteze creditarea şi, respectiv, sa procedeze la recuperarea creditelor din fondurile destinate investitiilor necentralizate, ori din fondurile de rezerva ale unităţilor economice de stat. Pînă la recuperarea creditelor şi incasarea ratelor scadente, băncile percep dobinzi majorate.  +  Articolul 103Băncile pot acorda, în cursul realizării lucrărilor de investitii, credite pentru utilajele care necesita montaj şi credite pentru aprovizionarea cu materiale, precum şi alte categorii de credite, potrivit prevederilor planului şi bugetului de stat, în cazurile şi condiţiile stabilite prin statutele lor sau alte dispozitii legale.Pentru utilajele care necesita montaj, creditele se acordă pînă la termenul planificat de punere în functiune. După această dată, la creditele acordate şi la cele care se vor acorda pînă la punerea în functiune se percep dobinzi majorate.Pentru cheltuielile necesare efectuării probelor tehnologice, precum şi pentru piesele de schimb şi obiectele de inventar la unitatile şi sectiile noi, prevăzute în documentaţia tehnico-economica a investitiilor, băncile acorda credite pînă la termenele stabilite împreună cu beneficiarii de investitii, termene care nu pot depăşi 90 de zile de la data planificata pentru darea în functiune a investitiei. În cazul nerespectarii termenului planificat de punere în functiune, pe perioada de întîrziere, băncile pot acorda credite cu dobinzi majorate. Creditele nerambursate în termen de 90 de zile de la darea efectiva în functiune se retrag din fondurile de productie ale beneficiarilor de credite.Pentru materialele aprovizionate de beneficiarii de investitii, creditele se acordă pînă la termenul stabilit prin contractul de împrumut.  +  Articolul 104Băncile percep dobinzi majorate la creditele pentru utilajele care necesita montaj, pe perioadele cu care se depasesc normativele în zile prevăzute de dispozitiile legale privind stocarea utilajelor pe santiere.Dobinzi majorate se percep şi la creditele pentru utilajele devenite disponibile, care nu se valorifica în decurs de 90 de zile de la data cînd au ajuns în aceasta situaţie.  +  Articolul 105Investiţiile necentralizate ale unităţilor de stat se finanţează din resursele prevăzute cu aceasta destinatie, potrivit dispoziţiilor legale.Investiţiile necentralizate se admit la finanţare dacă.- sînt prevăzute în planul unităţii respective şi aprobate, potrivit dispoziţiilor legale;- sînt eficiente şi satisfac nevoi imediate cu caracter productiv sau social-cultural, după caz;- au condiţii să se realizeze în cadrul duratelor prevăzute de normele legale şi documentaţia tehnico-economica este legal aprobata.Deschiderea finantarii pentru investiţiile necentralizate ale unităţilor economice de stat s