ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006



    În temeiul prevederilor art. 35 alin. (1^1) şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul mediului şi gospodării apelor emite următorul ordin:  +  Articolul 1 (1) Se aprobă Manualul pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.--------- Notă *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. (2) Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) are ca scop stabilirea de programe pentru monitoringul stării apelor.  +  Articolul 2Direcţia managementul resurselor de apa din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Administraţia Naţionala "Apele Române" vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.  +  Articolul 3Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 35/2003 pentru aprobarea Metodelor de măsurare şi analiza folosite la determinarea substanţelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate şi apele de suprafaţa, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003, se abroga.  +  Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia anexelor nr. 1^A-1^D la manual, care se pun la dispoziţie factorilor interesaţi, la cerere.Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,Sulfina BarbuBucureşti, 13 ianuarie 2006.Nr. 31.  +  Anexa MANUALpentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)  +  Articolul 1 (1) Modernizarea şi dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca scop evaluarea coerenta şi cuprinzatoare a stării corpurilor de apa şi a evoluţiei acesteia în timp în vederea stabilirii programelor de măsuri şi a eficientei acestora şi presupune parcurgerea unor etape distincte:> stabilirea subsistemelor de monitorizare;> stabilirea mediilor de investigare;> stabilirea structurii spatiale;> definirea tipurilor de monitoring;> stabilirea elementelor de calitate de monitorizare;> stabilirea frecventelor de monitorizare;> ierarhizarea laboratoarelor. (2) Strategia de modernizare şi dezvoltare necesita adesea ajustari în timp pe măsura ce se impune reevaluarea informaţiilor. Dinamica informaţiilor impune o regandire periodică a strategiei de colectare a informaţiilor şi a activităţilor de monitoring care decurg din acestea în scopul actualizării abordarii. Aceasta dinamica trebuie să ia în considerare continuitatea în timp a seriilor de măsurători, necesare stabilirii stării ecologice şi chimice a resurselor de apa precum şi detectarii tendintei semnificative şi realiste a stării apelor.  +  Articolul 2Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 7 sub-sisteme, şi anume:1. râuri;2. lacuri - naturale şi de acumulare;3. ape tranzitorii;4. ape costiere;5. ape subterane;6. zone protejate;7. ape uzate.  +  Articolul 3 (1) Tipurile de programe de monitoring pentru sub-sistemele prevăzute la art. 2 sunt în concordanta cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cerinţele legislaţiei prin care a transpus legislaţia europeană din domeniul ape şi prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafaţa şi anume:I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea stării globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a stării de calitate a resurselor de apa. Monitoringul de supraveghere se realizează pe o perioadă de un an în cadrul unui ciclu de 6 ani corespunzător planului de gospodărire a apelor, pentru toate secţiunile de monitorizare, precum şi pentru toate elementele de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice generale. În ceilalţi 5 ani ai fiecărui ciclu de 6 ani corespunzător fiecărui plan de gospodărire a apelor, monitoringul de supraveghere va prelua datele din monitoringul operational; după caz, acesta se completează cu acele elemente ale monitoringului de supraveghere care răspund prevederilor specifice din legislaţia naţionala armonizata cu prevederile aquis-ului comunitar.II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu. Monitoringul operational are ca scop stabilirea stării ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbări apărute datorită aplicării programului de măsuri stabilit.III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru:- identificarea cauzelor depasirilor standardelor de calitate şi altor reglementări din domeniul gospodăririi apelor,- identificarea şi certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost încă stabilit,- stabilirea impactului poluarilor accidentale.IV. Programul de secţiuni de referinţa (R) - se stabileşte pentru acele secţiuni în regim natural sau cvasinatural - fără impact antropic sau cu influente antropice minime - care au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţa pentru fiecare tip, în conformitate cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.V. Programul "cea mai buna secţiune disponibilă" (CBSD) - se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care suferă impactul activităţii umane, numit şi corp de apa care prezintă o singura categorie de risc, pentru care nu a fost posibila găsirea unei secţiuni de referinţa. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apa care prezintă o singura categorie de risc, se vor selecta secţiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) - se referă la secţiunile care participa la exerciţiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice, respectiv valorile limita între starea foarte buna/buna şi dintre starea buna/moderata, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.VII. Programul de potabilizare (P) - se referă la secţiunile de captare apa de suprafaţa destinată potabilizarii cu debit de prelevare >= 100 mc/zi, unde se vor monitoriza elemente de calitate din Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţa utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecventa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţa destinate producerii de apa potabilă cu modificările şi completările ulterioare şi substantele prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) - se referă la secţiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv secţiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare; în cadrul acestui program, frecventa de monitorizare a formelor de azot, în special a nitratilor, poate fi modificată în funcţie de prevederile în vigoare ale legislaţiei specifice conexe Hotărârii Guvernului nr. 964/2000.IX. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate, iar elemente de calitate fizico-chimice şi frecventele de monitorizare sunt cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţa care necesita protecţie şi ameliorare în scopul sustinerii vieţii piscicole. Pentru corpurile de apa unde:- elementele de calitate s-au încadrat în obiectivele de calitate prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 202/2002; programul IH se realizează cu frecventa de supraveghere stabilită.- apa care necesita protecţie şi imbunatatire a calităţii pentru a întreţine viaţa piscicolă situate în aval de sursele de poluare, care nu se încadrează în cerinţele legislaţiei, impune frecventa de monitorizare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 202/2002; acest program nu se aplică corpurilor de apa folosite pentru creşterea intensiva a pestilor.X. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) - se va aplica în zonele protejate, unde se vor monitoriza elemente de calitate a mediului hidric caracteristice pentru fauna şi/sau flora protejata.XI. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea.XII. Programul de cunoaştere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM) - are ca scop cunoaşterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. În aceste secţiuni se vor monitoriza obligatoriu elemente de calitate biologice, deoarece pot exista secţiuni unde se analizează elementele biologice şi hidromorfologice, fără a se analiza cele fizico-chimice, cu frecventa mai mare pentru elemente de calitate mai sensibile la tipul de alterare hidromorfologica. Secţiunile de monitorizare se vor selecta:- pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorită alterarilor hidromorfologice;- astfel încât să se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor în aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime în aval de un lac de acumulare sau în aval de prelevări de debite importante, impactul unui obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul dispariţiei zonelor umede asupra florei şi faunei pe un sector de rau. (2) În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de monitoring, deci este o secţiune pentru S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza toate elementele de calitate cerute de fiecare program, alegând frecventa cea mai ridicată pentru fiecare din indicatori şi utilizând datele obţinute pentru completarea informaţiilor şi chestionarelor în vederea raportarilor cerute de diferitele programe de monitorizare.  +  Articolul 4Monitorizarea sub-sistemului "râuri"Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul râuri se vor completa conform modelelor din tabelul nr. 1 şi tabelul nr. 2; datele din tabelul nr. 1 se referă la caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice ale mediului acvatic, iar datele din tabelul 2 se referă la monitorizarea biotei. a) În coloanele număr 1-3 se va completa: numele raului, numele secţiunii şi corpul de apa/corpurile de apa care este caracterizat de acea secţiune. Se vor analiza toate secţiunile din anexele cuprinse în prezentul manual precum şi alte secţiuni dacă este cazul, astfel încât să se poată ajunge la o cunoaştere a stării tuturor corpurilor de apa; pentru corpurile de apa în regim natural sau cvasinatural care sunt de acelaşi tip, o secţiune poate descrie starea mai multor corpuri de apa. Pentru corpurile de apa la risc trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativa de monitoring. În cazul în care, pe un corp de apa la risc sau posibil la risc nu este stabilită o secţiune de monitoring, starea acestui corp poate fi determinata de o alta secţiune situata pe un alt corp de apa care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice, cu precizarea ca acest lucru trebuie foarte bine argumentat şi justificat. De asemenea, în aceasta rubrica corpul/corpurile de apa se prezintă codificat - codul corpului/corpurilor de apa - iar denumirea completa se prezintă într-o anexa separată. b) În coloana nr. 4 se menţionează tipurile de programe de monitorizare. c) În coloanele nr. 5-8 se completează mediile de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B - biota precum şi elemente de calitate de monitorizare, ţinând cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare.  +  Articolul 5 (1) Elemente de calitate de investigare pentru râuri, indiferent de categoriile de risc se completează în tabelul nr. 3 şi sunt: a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:- G - generale - temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie, turbiditate, culoare,- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO(5), COT, COD,- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total, clorofila "a",- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase,- SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005,- AP - poluantii din lista I şi II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi alţi poluanti specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti anionici activi, AOX.Selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic, relevante pentru a fi monitorizate, se face în urma unei audit al prezentei substanţelor în conformitate cu procedura prevăzută în OM nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane urmată de analiza completa a identificarii prezentei acestora, numita "screening" din amonte în aval. Pentru corpurile de apa în regim natural, fără impact antropic, analiza completa va viza numai substantele care pot fi găsite în fondul natural, în special metale grele de origine naturala; b) elemente de calitate biologice:- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de eutrofizare;- > microfitobentos (mFB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob;- > macrofite (MF) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate;- > zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;- > fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;- zooplancton (ZPL) - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secţiunile de captare apa de suprafaţa pentru potabilizare (P), în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunarea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internaţionale; d) elemente de calitate ale poluantilor toxici de origine naturala sau antropica:- MG - metale grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005,- SP-MO - substantele prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, relevante pentru elemente de calitate biologica de răspuns, în conformitate cu tabel nr. 4; e) elemente de calitate ecotoxicologice (biota) - care să evidenţieze efectele metalelor grele şi a poluantilor organici de origine antropica, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc şi de impact prevăzută în OM nr. 245/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematica şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, dafnia, peşti; f) elemente hidromorfologice:- regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, legătură cu corpurile de apa subterana;- continuitatea râurilor;- condiţii morfologice: adâncimea râurilor şi variatia latimii, structura şi substratul patului raului, structura zonei riverane. (2) Analizele de ecotoxicologie se vor efectua în laboratoare independente acreditate în domeniu şi numai în secţiunile unde monitoringul cantitativ dovedeşte prezenta în apa şi/sau în sedimente a metalelor grele sau a micropoluantilor organici de tip substanţe prioritare/prioritar periculoase, în concentratii ce depăşesc standardele de calitate de mediu, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 sau în cazul substanţelor periculoase din lista II relevante la nivel bazinal sau naţional, stabilite în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1^A, pentru care nu sunt stabilite standarde de calitate de mediu în legislaţia în vigoare. (3) Pentru mediile de investigare "sedimente" şi/sau "suspensii" se monitorizează:- metalele grele (MG) din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 şi SP-MO - micropoluanti organici relevanti pentru sedimente - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorfenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, izodrin,- formele de nutrienti - azot total şi fosfor total - în secţiunile transfrontiera de pe râuri şi în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN), cu aceeaşi frecventa ca cea stabilită pentru mediul de investigare apa.  +  Articolul 6Monitorizarea sub-sistemului "lacuri" (1) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul lacuri se completează în tabelele nr. 5-6, astfel: a) În coloanele 1-3 se completează:- numele lacului,- secţiunea: pentru lacurile de acumulare secţiunile sunt: coada lac, mijloc lac, baraj; pentru lacurile cu suprafaţa mica se poate renunţa la o secţiune de prelevare, profilul de prelevare pentru lacurile de acumulare sunt: profil "suprafaţa" pentru secţiunea "coada lac", profil "suprafaţa, zona fotica, limita zona fotica" pentru secţiunea "mijloc lac" şi profil "suprafaţa, zona fotica, limita zona fotica" pentru secţiunea "baraj"; pentru lacurile cu adancime şi transparenta reduse se preleveaza numai din profilul suprafaţa.- corpul de apa/corpurile de apa; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor antropice şi care sunt de acelaşi tip, este suficienta monitorizarea unui lac, având în vedere necesitatea evaluării stării corpurilor de apa; de asemenea, în rubrica corpul/corpurile de apa se prezintă şi codul corpului/corpurilor de apa aparţinând reţelei hidrografice, iar denumirea completa se prezintă într-o anexa separată, în cazul lacurilor naturale se scrie denumirea lacului.Pentru lacurile de acumulare ce au captări de apa pentru potabilizare se preleveaza şi din secţiunea "priza", în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţa utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecventa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţa destinate producerii de apa potabilă cu modificările şi completările ulterioare. Secţiunile "baraj" şi "priza" se pot cumula în cazul în care sunt foarte apropiate, având prioritate secţiunea "priza".Pentru lacurile naturale se stabileşte o singura secţiune, respectiv "mijloc lac", pe profilul "suprafaţa", cu excepţia lacurilor cu suprafeţe şi/sau adancimi mari, unde se stabilesc şi alte secţiuni/profile în funcţie de particularităţile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, secţiunile se stabilesc în funcţie de posibilităţile de prelevare. b) În coloana nr. 4 se scriu tipurile de program de monitorizare în mod asemănător cu prevederile art. 2 litera b). c) În coloanele 5-8 se completează mediile de investigare: A - apa, S - sedimente, B - biota, precum şi elementele de calitate de monitorizare, ţinând cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare, şi anume:1. elemente de calitate fizico-chimice şi specifice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri, cu excepţia parametrului "turbiditate" care se înlocuieşte cu parametrul "transparenta"; elementele de calitate specifice pentru lacuri respecta relevanta stabilită de tabelul nr. 7;2. elemente de calitate bacteriologice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri;3. elemente de calitate biologice:- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, biomasa, clorofila "a";- microfitobentos (mFB) componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate;- macrofite (MF) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate;- zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic;- fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;- > ZPL (zooplancton) - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e);5. Elemente hidromorfologice:- regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, timpul de retenţie, legătură cu corpurile de apa subterana;- condiţii morfologice: variatia adancimii lacurilor, cantitatea, structura şi substratul patului lacului, structura ţărmului lacului. (2) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de calitate de monitorizat este prezentată în conformitate cu frecventele prevăzute în tabel nr. 8. În caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa se măreşte până la dispariţia acestor fenomene.În cazul poluantilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizează cel puţin o dată analiza completa numai într-o secţiune care este de regula secţiunea "priza lac" - dacă are folosinţă de alimentare cu apa pentru potabilizare - sau secţiunea "mijloc" - o proba compozita în zona fotica, analiza la care se identifica substantele prioritare/prioritar periculoase, substantele din lista I şi II relevante pentru fiecare lac monitorizat. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP se considera relevante pentru un lac dacă valoarea concentratiei constatate este de 80% din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 pentru lista I, lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi în Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa pentru alte substanţe decât cele din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare lac, frecventa de monitorizare a acestora este lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. (3) Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în secţiunea "mijloc lac", atât pentru lacurile de acumulare, cat şi pentru cele naturale, cu frecventa de o dată pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizează: MG - metale grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, SP-MO - micropoluanti organici relevanti pentru sedimente - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin.  +  Articolul 7Monitorizarea sub-sistemului "ape tranzitorii" (1) Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei costiere, unde exista un contact şi un amestec între apele dulci care curg dinspre continent şi apele marine sarate şi pot fi reprezentate de: estuare, delte, lagune, golfuri, porturi şi canale artificiale unde exista un amestec între apele dulci şi apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joaca un rol important în reducerea incarcarilor de poluanti transportaţi de râuri şi respectiv, în protecţia mediului marin. (2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea vantului, structura laminara a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice şi anorganice, o creştere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala şi verticala a biotei. (3) Monitorizarea apelor tranzitorii necesita o faza preliminară pentru delimitarea lor fizica, în special pentru estuare şi delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri şi lagune. (4) Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv:- ape tranzitorii fluviale;- ape tranzitorii lacustre;- ape tranzitorii marine. (5) Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apa tranzitorie, informaţiile referitoare la secţiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate şi parametrii de monitoring, frecventa de monitoring se prezintă diferenţiat, datorită particularitatilor şi elementelor caracteristice fiecărui tip de apa tranzitorie. Toate corpurile de apa tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apa la risc/posibil la risc, pentru care trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativa de monitoring. (6) Informaţiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre şi marine se vor completa în tabelele nr. 9-11 pentru mediul acvatic şi biota. În primele trei coloane se completează numele cursului de apa/lacului, numele secţiunii/profilul şi corpul de apa/corpurile de apa care sunt caracterizate de acea secţiune. În a patra coloana se menţionează tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare sunt în concordanta cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. (7) Datorită faptului ca apele tranzitorii sunt corpuri de apa la risc/posibil la risc, nu se pot identifica în prezent secţiuni de referinţa şi se aplică programul "cea mai buna secţiune disponibilă" (CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu o singura categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apa cu o singura categorie de risc, se selecteaza secţiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc. (8) Programul de monitoring pentru moluste*) (M) se referă la zonele pretabile pentru creşterea şi dezvoltarea molustelor, elementele fizico-chimice şi frecventele de monitorizare fiind cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste. Pentru corpurile de apa unde parametrii s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizează cu frecventa de supraveghere. Pentru corpurile de apa care necesita protecţie şi imbunatatire a calităţii pentru creşterea şi exploatarea molustelor, frecventa de monitorizare este cea prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 201/2002. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna şi/sau flora protejata. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) monitorizează acele secţiuni şi acei parametrii prevăzuţi în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea. În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toţi parametrii ceruti de fiecare program, alegând frecventa cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.--------- Notă *) Acest program se va aplica numai în cazul în care se vor identifica zone pentru creşterea şi exploatarea molustelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre. În prezent aceste zone au fost identificate numai în apele tranzitorii marine şi apele costiere. (9) Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile de risc, sunt: a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:- G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;- N - nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- AP - poluantii din lista I şi II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi alţi poluanti specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic; b) elemente de calitate biologice:- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de eutrofizare;- angiosperme - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;- macroalge - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;- > fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;- > fauna nevertebrata - prezenta, abundenta, diversitate; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secţiunile de imbaiere, în secţiunile care asigura calitatea apei pentru viaţa molustelor, în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunarea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale şi internaţionale; d) elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e). e) elemente hidromorfologice:- condiţii morfologice: variatia adancimii, cantitatea, structura şi substratul patului, structura zonei de influenţa a mareei;- regimul mareei: debitul de apa dulce, expunerea la valuri; (10) Frecventa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu excepţia fitoplanctonului - a cărui frecventa de monitorizare este bianuala, trimestriala pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestriala pentru elemente de calitate specifice în apa şi biota, bilunara la secţiunile de imbaiere dacă exista, bianuala la secţiunile care asigura calitatea apei pentru viaţa molustelor. (11) a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apa", selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face în urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare secţiune, frecventa de monitorizare a acestora este lunară. b) Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:- biologice: FPL (fitoplancton)- componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate, index saprob, biomasa - se calculează numai în caz de eutrofizare; MA - macroalge - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate; A - angiosperme - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicolă - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate;- ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;- bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea molustelor şi lichidul intervalvar.- ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, relevanti pentru biota - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, AP*) - substanţe organohalogenate, substanţe care afectează gustul molustelor prin examinarea molustelor prin degustare, saxitoxina - analizele se executa din carnea molustelor. Analizele de ecotoxicologie se efectuează numai în secţiunile unde analizele dovedesc prezenta în apa şi/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluantilor organici - substanţe prioritare/prioritar periculoase, în concentratii ce depăşesc standardele de mediu, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.-------- Notă *) Aceste determinări se vor face numai în cazul în care se vor identifica zone pentru creşterea şi exploatarea molustelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre. c) Pentru mediul de investigare "materii în suspensie", se monitorizează metalele grele şi indicatorii de azot total şi fosfor total în secţiunile TNMN. d) Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secţiunile TNMN, elementele de calitate şi frecventa fiind cele stabilite pentru TNMN.În tabele se prezintă frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr. 12.În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel puţin o dată o analiza completa, când se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase şi substantele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării inventarului iniţial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanţe. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante în resursele de apa, pentru o secţiune, dacă valoarea concentratiei constatate în acea secţiune este de 80% din valoarea standardului de calitate, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa. (12) Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respecta prevederile art. 7, alin. (9)-(11); completarea se realizează conform modelului din tabelul nr. 13. (13) Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respecta prevederile pentru sub-sistemul "ape costiere" şi se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.  +  Articolul 8Monitorizarea sub sistemului "ape costiere" (1) Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea vantului, structura laminara a masei apei, un aport continuu cu materiale detritice organice şi anorganice, o creştere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala şi verticala a biotei. (2) Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit în funcţie de variatia platformei continentale; în acest scop se stabilesc profile reprezentative perpendiculare pe ţărm şi se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectuează programul de observaţii şi măsurători. (3) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente şi elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru subsistemul ape tranzitorii se completează conform modelelor din tabelele nr. 15-17 în mod asemănător cu modalitatea de completare prevăzută pentru apele tranzitorii. (4) Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile de risc, sunt: a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:- G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- AP - poluantii din lista I şi II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi alţi poluanti specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic; b) elemente de calitate biologice:- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de eutrofizare;- > fitobentos (FB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob;- > zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secţiunile de imbaiere, în secţiunile care asigura calitatea apei pentru viaţa pestilor, în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării şi din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Marii Negre, în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul programelor, convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internaţionale; d) elemente hidromorfologice:- condiţii morfologice, variatia adancimii, cantitatea, structura şi substratul patului de coasta, structura zonei de influenţa a mareei;- regimul mareei: direcţia curentilor dominanti, expunerea la valuri; (5) Monitorizarea apelor costiere se face:- la ţărm pentru starea ecologica şi stare chimica;- la 1 mila marina pentru starea ecologica şi starea chimica;- la 12 mile marine pentru starea chimica.Monitorizarea pentru programul "Steagul Albastru" (SA) include acele secţiuni şi acele elemente prevăzute în cadrul programului, cu frecventa stabilită iar monitorizarea pentru programul de imbaiere (PI) vizează secţiunile din zonele naturale de imbaiere, elementele şi frecventele fiind cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, respectiv: SP-MG de tip As, Cd, Cr^+6, Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri, uleiuri minerale, substanţe tensioactive reactionand la albastru de metil, fenoli, reziduuri gudron şi materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella, virusi gastrointestinali. (6) Monitorizarea biotei se realizează în mod asemănător cu monitorizarea biotei apelor tranzitorii iar monitorizarea sedimentelor se realizează o dată pe an pentru elementele de calitate specifice.  +  Articolul 9Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" (1) Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectuează în cadrul reţelei naţionale de foraje hidrogeologice, realizandu-se atât monitoringul cantitativ, cat şi cel calitativ, în scopul cunoaşterii şi controlului stării cantitative şi chimice a corpurilor de ape subterane. (2) Informaţiile referitoare la reţeaua de monitoring, elementele şi elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare şi aspectele privind prelevarea probelor pentru subsistemul ape subterane se înscriu în tabelul nr. 18, în conformitate cu prevederile prezentului manual, astfel: a) În coloana nr. 1 se completează indicativul şi denumirea secţiunii de monitorizare - foraj sau izvor, astfel încât aceasta să poată fi identificata pe planurile de situaţie şi în bazele de date existente la sediul autorităţilor de gospodărire a apelor şi la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor - Laboratorul de Ape Subterane. b) În coloana nr. 2 se completează codul şi denumirea corpului de apa subterana care este monitorizat cu ajutorul forajului respectiv, iar în cazul în care corpul de apa subterana a fost identificat ca fiind la risc, aceasta se va menţiona prin marcarea cu litera "r". Pentru fiecare corp de apa subterana în regim de curgere natural sau cvasi-natural şi fără influente antropice semnificative este necesar minimum un foraj sau un izvor, pozitionat în zona de descărcare a corpului de apa subterana, astfel încât calitatea apei prelevate să fie reprezentativa pentru starea chimica a corpului de apa subterana.Pentru celelalte corpuri de apa subterana numărul de secţiuni va fi mai mare, depinzand de caracteristicile corpului şi de presiunile antropice identificate, fiind necesare minimum 3 puţuri sau izvoare reprezentative ca secţiuni de monitorizare. c) În coloana nr. 3 se completează tipul programului şi frecventa de monitorizare specifice secţiunii respective, şi anume:I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea generală a fiecărui corp de apa subterana, furnizand informaţii asupra stării cantitative şi asupra stării calitative.I.1. În vederea verificării stării cantitative, şi anume a comparării pe termen lung a prelevarilor medii anuale din corpul de apa subterana respectiv cu resursele de ape subterane disponibile ale acelui corp, se vor efectua o dată la 6 ani, în toate forajele reţelei hidrogeologice naţionale, pompari experimentale în trei trepte, inclusiv determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuării pomparilor pentru desnisipare; În cadrul programului de supraveghere minimala anuală, nivelurile apelor subterane vor fi măsurate cu următoarele frecvente:- o dată la 15 zile în forajele care monitorizează corpurile de apa subterana de medie adancime;- o dată la 3 zile, o dată la 6 zile sau o dată la 15 zile - în funcţie de regimul de variatie a nivelurilor, specific corpului de apa subterana respectiv - în forajele care monitorizează corpurile de apa subterana freatice;- pentru izvoarele incluse în reţeaua hidrogeologica naţionala, se vor face măsurători de debit o dată pe luna.I.2. În vederea stabilirii şi verificării generale coerente a stării calitative a corpurilor de apa subterana alocate fiecărui district hidrografic, precum şi a detectarii prezentei tendinţelor de creştere pe termen lung a concentratiilor în anumiti poluanti, se efectuează, o dată la 6 ani, la începutul implementarii fiecărui plan de măsuri, în toate forajele de monitoring al calităţii apelor subterane, câte o analiza fizico-chimica completa, cuprinzând elemente de calitate fizico-chimice prevăzute în tabelul nr. 20, col. 2. Tot în cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmărire minimala a stării chimice a tuturor corpurilor de apa subterana, în forajele stabilite ca reprezentative pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importante elemente de calitate fizico-chimice, prevăzute în tabelul nr. 1, col. 1. Frecventa acestor analize este anuală pentru corpurile de apa subterana sub presiune şi bianuala primavara şi toamna - pentru corpurile de apa subterana freatice. Probele de apa subterana vor fi prelevate în campanii de teren desfăşurate pe perioade cat mai scurte, în cadrul unui district hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate o dată la 6 ani vor fi prelevate la sfârşitul operaţiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele recoltate în cadrul programului de supraveghere minimala vor fi prelevate de asemenea prin pompare, după extragerea din forajul respectiv a unui volum de apa cel puţin egal cu triplul volumului forajului. Acolo unde prelevarea probelor prin pompare nu a fost posibila, acest lucru va fi menţionat la rubrica de observaţii - coloana nr. 15, arătându-se motivul şi urmărindu-se ca pentru fiecare corp de apa subterana să se preleveze prin pompare probele din minimum 3 foraje.II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de apa subterana transfrontiere, precum şi pentru toate acele corpuri de apa subterana care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca fiind la risc. Monitoringul operational are ca scop urmărirea stării calitative şi cantitative a corpurilor de apa subterana transfrontiere şi a celor ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Monitoringul operational trebuie directionat pe cauzele care determina riscul identificat pentru corpurile de apa subterana, şi anume:II.1. În cazul riscului cantitativ, trebuie efectuate măsurători de nivel, cu frecventa o dată la 3 zile, în forajele reţelei hidrogeologice naţionale aflate în proximitatea principalelor captări care exploatează corpul de apa subterana aflat la risc.II.2. În cazul riscului calitativ, trebuie efectuate analize fizico-chimice în forajele situate în aval pe direcţia apelor subterane faţă de poluatorii care generează acest risc, mai ales poluatorii aflaţi sub incidenţa Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, dar şi depozitele de deşeuri de orice fel, unităţile care transporta prin conducte, manipuleaza sau depozitează substanţe periculoase şi prioritar periculoase, schele de extracţie petroliera, zone urbane. Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate poluatoare urmărită, de către specialiştii Direcţiei de Ape din bazinul hidrografic respectiv, în funcţie de substantele utilizate în procesul tehnologic al unităţii respective şi de rezultatele monitoringului de supraveghere. Frecventa analizelor depinde de caracteristicile corpului de apa subterana şi de amploarea riscului, fiind de minimum 1 analiza/an, în medie de 4 analize/an şi de maximum o dată/luna, în cazul în care a fost identificat un trend ascendent în concentraţia unui anumit poluant.III. Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:III.1. - corpurile de apa subterana utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P) - pentru probele prelevate din forajele stabilite pentru derularea acestui program se va efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice şi microbiologice prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.III.2. - zonele vulnerabile la nitrati proveniţi din surse agricole (ZV) programul de monitoring se derulează cu frecventa de 2 analize chimice/an, prin care se determina toate formele de azot, în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole.III.3. - corpurile de apa subterana pentru care exista ecosisteme terestre şi acvatice direct dependente (HS) - în forajele şi izvoarele situate pe aceste corpuri, în zonele de dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua în primul rând monitoringul cantitativ şi calitativ de supraveghere şi numai dacă rezultatele acestora indica riscuri de natura sa afecteze ecosistemele dependente, atunci se va stabili un program de monitoring special, mai detaliat.IV. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea. d) În coloanele (4)-(14) sunt indicate sintetic elementele monitorizate, şi anume cele cantitative şi cele calitative, după cum urmează:1. Elemente cantitative monitorizate sunt: H - nivelul (pentru foraje) şi Q - debitul pentru izvoare.2. Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice se grupează în următoarele categorii:- G - generale - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate;- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn;- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, ortofosfati;- SP-MG - metalele grele din lista II şi metalele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- SP-MO - micropoluanti organici prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizarilor apei subterane, precum şi pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare punctiforma, sursele difuze şi modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a nu atinge cerinţele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.Elemente de calitate bacteriologica monitorizate sunt:- CT - coliformi totali,- CF - coliformi fecali,- SF - streptococi fecali. (3) Prevederile alin. (2) se vor modifica şi completa pentru armonizarea cu prevederile europene specifice, odată cu aprobarea de către Comisia Europeană a Ghidului de monitorizare a apelor subterane. (4) Anexa cuprinzând secţiunile de monitoring integrat pe districte de bazin hidrografic ale prezentului manual se pot modifica anual în funcţie de rezultatele obţinute din activitatea de monitoring integrat în anul precedent, de presiunile antropice nou apărute, precum şi de cerinţele Comisiei Europene şi se aproba prin ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor.  +  Articolul 10 (1) Monitorizarea sub-sistemului zone protejate include monitoringul pentru: a) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil; b) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic; c) corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere; d) zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile; e) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora. (2) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate, frecventa de monitoring pentru sub-sistemul zone protejate se vor completa în conformitate cu respectivele programe de monitoring specifice stabilite pentru fiecare sub-sistem prevăzut la art. 4-9. (3) Elementele de calitate şi frecventa de monitorizare respecta prevederile stabilite de legislaţia specifică pentru aceste tipuri de zone protejate, respectiv:- Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;- Hotărârea Guvernului nr. 201/2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic;- Hotărârea Guvernului nr. 459/2002 pentru ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere;- Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 cu modificările şi completările ulterioare pentru zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile.  +  Articolul 11Monitorizarea sub-sistemului "ape uzate" (1) În cazul apelor uzate, se monitorizează indicatorii fizico-chimici din autorizaţiile de gospodărire a apelor, care se stabilesc în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 cu modificările şi completările ulteri]oare şi Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 pentru substantele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase. Frecventa de monitorizare va fi cea stabilită în autorizaţiile de gospodărirea apelor, corelata cu frecventa reglementată în NTPA-011 din Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pentru determinarea poluantilor relevanti se va face analiza de audit şi de identificare şi stabilire a prezentei substanţelor, numita "screening" în conformitate cu precizările făcute pentru subsistemul râuri. În cazul în care analiza de screening realizată într-o secţiune pe un corp de apa, releva prezenta acestor substanţe relevante în resursa, se începe monitorizarea acelor poluanti relevanti şi în apele uzate evacuate de la utilizatorii de apa. Indicatorii şi poluantii relevanti se vor verifica cu parametrii minimi reprezentativi fiecărei unităţi economice/proces de producţie în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1^B. (3) Elementele microbiologice monitorizate în apele uzate sunt: coliformi totali, coliformi fecali şi streptococi fecali. (4) Analizele vor fi efectuate de către/prin grija utilizatorilor de apa. Laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor efectua analize de control precum şi analize pentru urmărirea realizării prevederilor "abonamentului" de utilizare a resursei de apa.  +  Articolul 12 (1) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de calitate de monitorizat, este prevăzută în tabel nr. 3 pentru râuri, tabelul nr. 8 pentru lacuri, tabelul nr. 11 pentru ape tranzitorii, tabelul nr. 16 pentru ape costiere şi tabelul nr. 19 pentru ape subterane. (2) Frecventa de monitorizare la Dunăre pentru secţiunile din reţeaua TNMN este de 12 ori/an, cu excepţia secţiunilor selectate pentru calcularea incarcarilor, unde frecventa este de 24 ori/an. În caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa va fi marita până la dispariţia acestor fenomene. (3) În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel puţin o dată o analiza completa, când se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase şi substantele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării inventarului iniţial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanţe. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante pentru o secţiune dacă întruneşte criteriile din Anexa nr. 1 sau dacă valoarea concentratiei constatate în acea secţiune este de 80% din valoarea standardului de calitate prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 pentru orice substanţa din lista I, lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice pentru alte substanţe decât cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare secţiune, frecventa de monitorizare a acestora va fi lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 13Evaluarea stării de calitate pe 5 clase se realizează în conformitate cu prevederile Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa; prezentarea rezultatelor şi clasificarea stării ecologice va fi în concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos:
    Clasa de calitate Stare ecologica/culoare
    I Foarte buna/albastru
    II Buna/verde
    III Moderata/galben
    IV Slabă/portocaliu
    V Proasta/roşu
     +  Articolul 14 (1) Înregistrarea, prelucrarea datelor primare, validarea şi întreţinerea bazei de date vor fi realizate de Administraţia Naţionala "Apele Române". (2) Prezentarea stării ecologice şi chimice a resurselor de apa şi a tendinţelor de evoluţie a stării resurselor de apa va fi facuta trimestrial prin rapoarte de sinteza şi anual prin Raportul Anual al Stării Apelor pe districte de bazin hidrografic şi la nivel naţional.  +  Articolul 15Metodele standard de analiza minim recomandate şi metodologiile utilizate sunt cele prevăzute de normativele în vigoare, respectiv: a) Pentru efectuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie să se asigure ca utilizează cea mai recenta editie a standardului în vigoare corespunzătoare aparaturii existente. Laboratorul poate să utilizeze metodele publicate în standardele naţionale, regionale sau internaţionale. Lista de metode standard de analiza minim a fi respectate este prevăzută în tabelul nr. 20.În cazul imposibilităţii obiective a utilizării unei metode standard de analiza prevăzută în tabelul nr. 20, laboratorul trebuie să valideze metodele nestandardizate, metodele standardizate utilizate în afară domeniului lor de aplicare sau modificările pe care le fac metodelor standardizate. b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie să utilizeze, până la apariţia unor noi metodologii:- Îndrumarul Metodologic pentru Urmărirea Evoluţiei Calităţii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Editia 1984;- Îndrumări Metodologice pentru Supravegherea Evoluţiei Trofice a Lacurilor de Acumulare şi Lacurilor Naturale - ICIM - 1995.  +  Articolul 16 (1) Ierarhizarea laboratoarelor de măsurare şi analiza a elementelor de calitate a apei din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" cuprinde 3 tipuri de laboratoare:1. Laboratoare locale2. Laboratoare bazinale3. Laboratoare regionale1. Laboratoare locale reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodărire a Apelor vor analiza: a) Elementele chimice şi fizico-chimice ale apei - elemente de calitate fizico-chimica: regimul termic - temperatura apei, condiţii de transparenta - disc Secchi, turbiditate, culoare, miros, condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, saturatia în oxigen, salinitate-conductivitate, reziduu filtrabil, materii în suspensie, starea acidifierii: pH, alcalinitate, încărcarea organică: CCOMn, CCOCr, CBO(5), nutrienti: fosfor total, ortofosfati, azot total, azotati, azotiti, amoniu, elemente de calitate şi poluanti specifici: cloruri, sulfati, substanţe extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenti anionici, în funcţie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului. b) Elemente microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, după caz, în funcţie de arondarea stabilită de laboratorul bazinal coordonator. c) În funcţie de specificul activităţilor industriale din judeţul respectiv, laboratorul poate analiza şi alţi poluanti. d) Laboratoarele locale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectând indicaţiile de prelevare, conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele bazinale sau regionale.2. Laboratoare bazinale a) sunt reprezentate de laboratoarele din cadrul Direcţiilor de Apa şi vor executa:- analize pentru apa, sedimente şi suspensii pentru secţiunile localizate în judeţul unde se afla sediul Direcţiei de Ape - în mod asemănător cu cele pentru laboratoarele locale;- în plus se analizează: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, arsen, cadmiu, crom, plumb, seleniu, mercur, precum şi fluoruri, bor;- elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, arsen;- elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, azot total şi fosfor total. b) Elemente microbiologice: numărul probabil de coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali. c) Laboratoarele bazinale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectând indicaţiile de prelevare, conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele regionale.3. Laboratoarele regionale: Cluj, Rm-Valcea, Bucureşti, Bacau, vor executa în plus faţă de laboratoarele bazinale analize de: AOX, compuşi organici din categoria PAH-urilor, BTX-urilor, PCB-urilor, a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substanţe care se afla pe lista I şi II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.Laboratorul regional Bucureşti va fi considerat şi Laborator Naţional pentru întreaga reţea de laboratoare ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi va asigura în plus:- implementarea de metode noi de măsurare şi analiza;- exercitii de intercomparare a analizelor de laborator;- testări ale metodologiilor noi şi adaptarea acestora la specificul României; (2) Elementele biologice ale apei pentru sub-sisteme sunt:A. Râuri:- Fitoplancton: componenta taxonomica, densitatea, indexul saprob sau gradul de curăţenie, biomasa - numai în cazurile în care se observa apariţia fenomenului de eutrofizare;- Macrozoobentos: componenta taxonomica, densitatea, indexul saprob sau gradul de curăţenie;- Alge bentonice: componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili.B. Lacuri:- Fitoplancton: componenta taxonomica, densitatea, biomasa, prezenta taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate furniza date ce se corelează cu biomasa;- Fitobentos: componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili;- Macrozoobentos: componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili;- Zooplancton - optional pentru râuri şi lacuri - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale.C. Râuri şi lacuri - macrofitele acvatice:- ihtiofauna (3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare şi analiza ale Direcţiei Apelor, prin biologii specializaţi pentru analiza: planctonului, algelor bentice, macrozoobentos, macrofite acvatice şi ihtiofauna. (4) Lista secţiunilor de monitoring care acoperă programul de monitoring al stării apelor prevăzut la art. 3, este prevăzută în Anexa nr. 1^C. (5) Pentru poluari accidentale se vor considera în plus 2-3% din numărul total de analize calculate pentru ape curgătoare de suprafaţa, ape tranzitorii şi costiere.  +  Articolul 17Metodologia de analiza a fitobentosului conţine aspecte privind recoltarea, conservarea şi transportul, identificarea şi numărarea, metoda de calcul, este prevăzută în Anexa nr. 1^D.Tabel nr. 1Subsistemul râuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa, materii în suspensie şi sedimente (numai în cazul TNMN)
    *Font 8*
    ┌────┬─────────┬──────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────────────────-┐│ │ │ │ │ Mediul de investigare ││ │ │ │ ├────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤│ │ │ │ │ APA │MATERII în SEDIMENTE││ │ │Corpul│ Tip │ │SUSPENSIE ││Raul│Secţiunea│de apa│program├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤│ │ │ │ │Fizico-chimice Bacteriologice│Fizico-chimice Fizico-chimice││ │ │ │ ├──────────────┬─────────────────┼──────┬───────────────┬───────┤│ │ │ │ │G SO │N SP- SP- AP M│ MG │N MG │ SP-MO ││ │ │ │ │ │ MG MO │ │(Nt, Pt) │ │├────┼─────────┼──────┼───────┼──────────────┼─────────────────┼──────┼───────────────┼───────┤└────┴─────────┴──────┴───────┴──────────────┴─────────────────┴──────┴───────────────┴──────-┘Tabel nr. 2Subsistemul râuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare biota┌────┬─────────┬─────────────┬───────────┬────────────────────────────────────-┐│ │ │ │ │ Mediul de investigare ││ │ │ │ ├─────────────────────────────────────┤│ │ │ │ │ BIOTA ││Raul│Secţiunea│Corpul de apa│Tip program├─────────────────────┬───────────────┤│ │ │ │ │ Biologice │Ecotoxicologice││ │ │ │ ├─────┬────┬───┬───┬──┼───────────────┤│ │ │ │ │ FPL │mFB │MF │ZB │P │ MG SP-MO │├────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────┼───┼───┼──┼───────────────┤├────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────┼───┼───┼──┼───────────────┤└────┴─────────┴─────────────┴───────────┴─────┴────┴───┴───┴──┴──────────────-┘Tabel nr. 3Subsistemul râuri - frecvente de monitorizare corespunzătoare diferitelor programe
    *Font 7*
    Mediu de investigare Elemente Parametrii S nr./an O nr./an I*1) nr./an R*2) nr./an CBSD*2) IC nr./an nr./an P*3) nr./an ZV IH*4) nr./an nr./an