LEGE nr. 294 din 28 iunie 2004 (*actualizată*)privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal(actualizată până la data de 12 iunie 2008*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




    • ----------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 591 din 1 iulie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 12 iunie 2008, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 iunie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 73 din 11 iunie 2008.**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform alin. (1) al art. 97 din acest act normativ, astfel cum a fost modificat de Ordonanţa de urgenţă nr. 58 din 23 iunie 2005, de Ordonanţa de urgenţă nr. 50 din 28 iunie 2006 şi de Ordonanţa de urgenţă nr. 73 din 11 iunie 2008, Legea nr. 294 din 28 iunie 2004 intră în vigoare în data de 1 septembrie 2009.Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Titlul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1Legalitatea executării pedepselorExecutarea pedepselor se realizează în conformitate cu dispoziţiile Codului penal, ale Codului de procedură penală şi ale prezentei legi.  +  Articolul 2Temeiul executării pedepselorPedepsele se execută numai în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive de condamnare.  +  Articolul 3Respectarea demnităţii umanePedepsele se execută în condiţii care să asigure respectarea demnităţii umane.  +  Articolul 4Interzicerea supunerii la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente (1) Se interzice supunerea oricărei persoane aflate în executarea unei pedepse la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente. (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale.  +  Articolul 5Interzicerea discriminării în executarea pedepselor (1) În timpul executării pedepselor este interzisă orice formă de discriminare pe temei de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de orientare sexuală, de opinie, de apartenenţă politică, de avere, de origine socială sau alte temeiuri. (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale.  +  Articolul 6Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor (1) Executarea pedepselor se desfăşoară sub supravegherea, controlul şi autoritatea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor. (2) În cadrul fiecărei judecătorii, unul sau mai mulţi judecători sunt desemnaţi anual, de către preşedintele curţii de apel, ca judecător delegat pentru executarea pedepselor. (3) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor şi exercită atribuţiile stabilite prin lege. (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripţia căreia funcţionează un penitenciar supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor privative de libertate în penitenciar, stabileşte măsurile de personalizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate prevăzute în prezenta lege, controlează condiţiile în care aceste măsuri sunt aplicate şi exercită alte atribuţii stabilite prin lege. (5) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripţia căreia funcţionează un centru de reţinere şi arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea măsurilor preventive privative de libertate în aceste centre şi exercită alte atribuţii stabilite prin lege. (6) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripţia căreia funcţionează un penitenciar, un centru de reţinere şi arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă soluţionează plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau de persoanele arestate preventiv împotriva măsurilor luate de administraţia locurilor de deţinere privitoare la exercitarea drepturilor şi la sancţiunile disciplinare.  +  Titlul II Executarea pedepselor principale neprivative de libertate  +  Capitolul I Executarea muncii în folosul comunităţii  +  Secţiunea 1 Organizarea executării muncii în folosul comunităţii  +  Articolul 7Stabilirea activităţilor în folosul comunităţii (1) Munca în folosul comunităţii se execută în domeniul serviciilor publice gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, în cadrul instituţiilor publice la nivel local sau în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, abilitate în acest scop de instanţa de judecată potrivit art. 8. (2) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor stabileşte anual lista activităţilor în folosul comunităţii care pot fi executate în circumscripţia în care îşi exercită competenţa teritorială, pe baza comunicărilor efectuate de autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice la nivel local, precum şi a cererilor formulate de asociaţiile şi fundaţiile abilitate. (3) Lista activităţilor în folosul comunităţii cuprinde: a) natura activităţilor care pot fi executate în domeniul fiecărui serviciu public gestionat de autorităţile administraţiei publice locale, în cadrul fiecărei instituţii publice la nivel local, precum şi în cadrul fiecărei asociaţii şi fundaţii abilitate; b) numărul de persoane care pot executa munca în folosul comunităţii în domeniul fiecărui serviciu public gestionat de autorităţile administraţiei publice locale, în cadrul fiecărei instituţii publice la nivel local, precum şi în cadrul fiecărei asociaţii şi fundaţii abilitate; c) numele, prenumele şi funcţia persoanei desemnate pentru organizarea muncii în folosul comunităţii de fiecare autoritate a administraţiei publice locale, de fiecare instituţie publică la nivel local, de fiecare asociaţie şi fundaţie abilitată. (4) Dacă serviciul public în cadrul căruia persoana condamnată execută munca în folosul comunităţii este concesionat unei societăţi comerciale cu capital integral sau parţial privat, contravaloarea prestaţiilor efectuate se virează la bugetul unităţii administrativ-teritoriale în circumscripţia căreia se execută munca în folosul comunităţii.  +  Articolul 8Procedura de abilitare a asociaţiilor şi fundaţiilor (1) Abilitarea asociaţiilor şi fundaţiilor se acordă de instanţa de judecată în circumscripţia căreia asociaţia sau fundaţia are sediul, la cerere, pe baza raportului judecătorului delegat pentru executarea pedepselor şi a următoarelor documente care se anexează la cererea de abilitare: a) o copie după încheierea privind înscrierea asociaţiei sau a fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; b) o copie după actul constitutiv şi statutul asociaţiei sau al fundaţiei; c) bilanţul şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani; d) un raport privind natura activităţilor în folosul comunităţii care urmează să fie organizate în cadrul asociaţiei sau al fundaţiei şi condiţiile în care acestea pot fi executate. (2) Abilitarea se acordă prin încheiere, pe o perioadă de 3 ani. (3) Abilitarea poate fi retrasă de instanţa de judecată, din oficiu sau la sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.  +  Articolul 9Supravegherea şi controlul executării muncii în folosul comunităţii (1) Supravegherea şi controlul executării muncii în folosul comunităţii se efectuează de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, direct sau prin intermediul consilierilor de reintegrare socială şi supraveghere şi al persoanelor împuternicite în acest scop de unităţile de poliţie în a căror circumscripţie se execută munca în folosul comunităţii. (2) Supravegherea şi controlul executării muncii în folosul comunităţii se realizează pe baza programului de supraveghere şi control întocmit de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor. (3) Persoanele desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c) au obligaţia de a informa de îndată judecătorul delegat pentru executarea pedepselor cu privire la cazurile care atrag revocarea muncii în folosul comunităţii potrivit Codului penal şi de a-i comunică datele şi informaţiile solicitate cu privire la executarea muncii în folosul comunităţii.  +  Secţiunea a 2-a Modul de executare a pedepsei muncii în folosul comunităţii  +  Articolul 10Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor (1) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripţia căreia persoana condamnată are domiciliul stabileşte, prin încheiere, ca urmare a comunicării condamnării şi pe baza mandatului de executare a pedepsei muncii în folosul comunităţii: a) serviciul public gestionat de o autoritate a administraţiei publice locale, instituţia publică la nivel local, asociaţia sau fundaţia unde persoana condamnată urmează să execute munca în folosul comunităţii; b) natura muncii în folosul comunităţii pe care persoana condamnată trebuie să o execute, ţinând seama de aptitudinile, starea de sănătate şi pregătirea profesională a acesteia; c) programul de executare a muncii în folosul comunităţii. (2) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzută în alin. (1) se comunică persoanei condamnate la pedeapsa muncii în folosul comunităţii şi persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c). (3) Încheierea prevăzută în alin. (1) poate fi modificată oricând, în timpul executării pedepsei muncii în folosul comunităţii, de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate ori a persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c). (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor procedează potrivit alin. (1) ca urmare a comunicării hotărârii de condamnare.  +  Articolul 11Obligaţia de prezentare a persoanei condamnate la pedeapsa muncii în folosul comunităţii (1) Persoana condamnată la pedeapsa muncii în folosul comunităţii este obligată să se prezinte la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor în termen de 3 zile de la primirea încheierii prevăzute în art. 10 alin. (1). (2) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor comunică persoanei condamnate data şi ora la care aceasta trebuie să înceapă executarea muncii în folosul comunităţii, precum şi numele şi datele de identificare ale persoanei prevăzute în art. 7 alin. (3) lit. c) la care persoana condamnată trebuie să se prezinte pentru începerea executării muncii în folosul comunităţii.  +  Articolul 12Examenul medicalÎnainte de a începe executarea pedepsei muncii în folosul comunităţii, persoana condamnată efectuează un examen medical, pentru a se stabili dacă este aptă, din punct de vedere medical, să execute munca în folosul comunităţii stabilită de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor şi dacă nu suferă de o boală care pune în pericol sănătatea persoanelor la locul unde urmează să fie executată munca în folosul comunităţii.  +  Articolul 13Durata muncii în folosul comunităţii (1) Munca în folosul comunităţii se execută într-un interval de cel mult 180 de zile, în cazul condamnaţilor majori şi de cel mult 120 de zile, în cazul condamnaţilor minori. (2) Programul zilnic de muncă, în zilele lucrătoare, nu poate depăşi 3 ore pe zi, în cazul condamnaţilor majori care desfăşoară o activitate remunerată sau urmează cursuri de învăţământ ori de calificare profesională şi 2 ore pe zi, în cazul condamnaţilor minori care desfăşoară o activitate remunerată sau urmează cursuri de învăţământ ori de calificare profesională. (3) Munca în folosul comunităţii se execută după programul zilnic al activităţii remunerate, al cursurilor de învăţământ sau de calificare profesională ale persoanei condamnate. (4) Programul zilnic de muncă în zilele nelucrătoare sau în cazul persoanelor care nu desfăşoară o activitate remunerată ori nu urmează cursuri de învăţământ sau de calificare profesională nu poate depăşi 8 ore, în cazul condamnaţilor majori, şi 6 ore, în cazul condamnaţilor minori. (5) Munca în folosul comunităţii nu poate fi executată în zilele de duminică şi în zilele declarate sărbători legale.  +  Articolul 14Locul de executare a muncii în folosul comunităţii (1) Munca în folosul comunităţii se execută la serviciul public gestionat de o autoritate a administraţiei publice locale, instituţia publică la nivel local, asociaţia sau fundaţia stabilită prin încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor. (2) Locul de executare a muncii în folosul comunităţii trebuie să fie situat în circumscripţia judecătoriei unde persoana condamnată are domiciliul. (3) Dacă munca în folosul comunităţii nu poate fi executată în circumscripţia judecătoriei unde persoana condamnată are domiciliul, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor din această circumscripţie stabileşte locul de executare a muncii în folosul comunităţii în circumscripţia altei judecătorii din circumscripţia tribunalului unde persoana condamnată are domiciliul, cu avizul judecătorului delegat pentru executarea pedepsei de la locul unde urmează să fie executată munca în folosul comunităţii. (4) La stabilirea locului de executare a muncii în folosul comunităţii, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor ţine seama de distanţa între domiciliul persoanei condamnate şi locul de executare a muncii în folosul comunităţii, de distanţa între locul de muncă, instituţia de învăţământ sau de calificare profesională a persoanei condamnate şi locul de executare a muncii în folosul comunităţii şi de posibilităţile de asigurare a transportului între aceste locuri.  +  Articolul 15Condiţiile de executare a muncii în folosul comunităţii (1) Munca în folosul comunităţii se execută cu respectarea normelor de protecţie a muncii. (2) Munca în folosul comunităţii nu poate fi executată în timpul nopţii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaţi.  +  Articolul 16Calea de atac împotriva măsurilor privitoare la condiţiile de executare a muncii în folosul comunităţii şi a încheierilor judecătorului delegat pentru executarea pedepselor (1) Împotriva măsurilor privitoare la condiţiile de executare a muncii în folosul comunităţii, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, care soluţionează plângerea prin încheiere, după ascultarea persoanei condamnate. (2) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluţionând plângerea, pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) admite plângerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii privitoare la condiţiile de executare a muncii în folosul comunităţii; b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. (3) Împotriva încheierilor judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzute în art. 10 şi în alin. (1) din prezentul articol persoana condamnată poate face plângere la judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de executare a muncii în folosul comunităţii. (4) Plângerea prevăzută în alin. (3) se judecă potrivit art. 460 alin. 1 şi alin. 3-6 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. (5) Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii. (6) Instanţa, soluţionând plângerea, pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) admite plângerea şi, după caz, modifică încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzută în art. 10 sau dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii privitoare la condiţiile de executare a muncii în folosul comunităţii; b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. (7) Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs.  +  Articolul 17Sesizarea pentru revocarea muncii în folosul comunităţiiDacă persoana condamnată la pedeapsa muncii în folosul comunităţii nu execută această pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare prin neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor sesizează de îndată instanţa de judecată, pentru revocarea muncii în folosul comunităţii.  +  Articolul 18Atestarea executării muncii în folosul comunităţiiDupă executarea pedepsei muncii în folosul comunităţii, autoritatea administraţiei publice locale care gestionează serviciul public, instituţia publică la nivel local, asociaţia sau fundaţia unde persoana condamnată a executat munca în folosul comunităţii are obligaţia de a comunică judecătorului delegat pentru executarea pedepselor şi persoanei condamnate un document care atestă că munca în folosul comunităţii a fost executată.  +  Articolul 19Alte cazuri de efectuare a muncii în folosul comunităţiiDispoziţiile prezentei secţiuni referitoare la executarea pedepsei muncii în folosul comunităţii se aplică în mod corespunzător în cazul înlocuirii pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă cu munca în folosul comunităţii şi în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligaţia condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunităţii.  +  Capitolul II Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă  +  Articolul 20Modul de executare a pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă (1) Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă în cazul nerespectării termenului de achitare integrală a acesteia sau a unei rate când plata amenzii a fost eşalonată se face potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare. (2) Executorii bugetari au obligaţia să comunice instanţei de executare, la data achitării integrale a amenzii, executarea acesteia şi să înştiinţeze instanţa cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.  +  Titlul III Executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal  +  Articolul 21Controlul executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse potrivit Codului penal (1) Controlul executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, al suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligaţia condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunităţii, al amânării aplicării pedepsei şi al liberării condiţionate, se asigură de regulă, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripţia căreia persoana condamnată are domiciliul şi de consilierii de reintegrare socială şi supraveghere. (2) Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligaţia condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunităţii, a amânării aplicării pedepsei sau a liberării condiţionate, persoana condamnată sau, după caz, inculpatul poate solicita asistenţă şi consiliere, care se acordă, potrivit legii, de consilierii de reintegrare socială şi supraveghere.  +  Articolul 22Sesizarea instanţei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţăÎn cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau al suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligaţia condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunităţii, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la solicitarea consilierilor de reintegrare socială şi supraveghere, sesizează instanţa în vederea revocării suspendării ori a prelungirii termenului de încercare cu cel mult 3 ani.  +  Articolul 23Raportul judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privind respectarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse în cazul amânării aplicării pedepseiÎn cazul amânării aplicării pedepsei, la data fixată de instanţă, judecătorul delegat pentru şi consilierii de reintegrare socială şi supraveghere prezintă un raport comun cu privire la executarea pedepselor modul în care inculpatul a respectat măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute în Codul penal, dispuse în cazul amânării aplicării pedepsei.  +  Articolul 24Măsurile de supraveghere şi obligaţiile dispuse faţă de minorDispoziţiile art. 21-23 se aplică în mod corespunzător în cazul măsurilor de al supraveghere şi obligaţiilor dispuse faţă de minor în cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei, al suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi al amânării aplicării pedepsei.  +  Titlul IV Executarea pedepselor principale privative de libertate  +  Capitolul I Organizarea executării pedepselor privative de libertate  +  Articolul 25Penitenciarele (1) Pedeapsa principală privativă de libertate a închisorii, a închisorii stricte, a detenţiunii severe şi a detenţiunii pe viaţă se execută în locuri anume destinate, denumite penitenciare. (2) Penitenciarele se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică şi sunt în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (3) Organizarea şi funcţionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Ministerului Justiţiei şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (4) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinţa, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, secţii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate şi nevoile speciale de protecţie ale anumitor categorii de persoane condamnate.  +  Articolul 26Penitenciarele speciale (1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înfiinţa penitenciare speciale, în condiţiile art. 25 alin. (2). (2) Penitenciarele speciale sunt: a) penitenciare pentru minori; b) penitenciare pentru femei; c) penitenciare-spital.  +  Articolul 27Secţiile speciale de arestare preventivă (1) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinţa secţii speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (2) În secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare pot fi deţinute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest în altă cauză, precum şi arestaţii preventiv aflaţi în curs de judecată.  +  Articolul 28Comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: conducătorul penitenciarului, adjunctul acestuia responsabil cu aplicarea regimului de detenţie, medicul penitenciarului, un consilier de reintegrare socială şi supraveghere, un reprezentant al compartimentului socioeducativ şi al compartimentului de siguranţă a deţinerii.  +  Articolul 29Administraţia Naţională a Penitenciarelor (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor este instituţia publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei, având ca scop coordonarea activităţii penitenciarelor. (2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (3) Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este asigurată de un director general, numit prin ordin al ministrului justiţiei. (4) Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite. (5) Finanţarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se asigură din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.  +  Articolul 30Siguranţa penitenciarelor (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru siguranţa penitenciarelor, precum şi măsurile de pază, supraveghere şi escortare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate. (2) Măsurile necesare pentru siguranţa penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. (3) Penitenciarele trebuie să dispună de amenajările, dispozitivele, personalul şi mijloacele necesare pentru supravegherea şi controlul perimetrelor, al spaţiilor interioare şi al căilor de acces, precum şi de armamentul şi muniţia necesare. (4) În cazul manifestărilor care tulbură ordinea şi liniştea publică din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor şi care depăşesc posibilităţile de intervenţie ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administraţiei şi Internelor.  +  Articolul 31Protecţia martorilor care execută pedepse privative de libertateAdministraţia Naţională a Penitenciarelor şi administraţia penitenciarului au obligaţia de a asigura, în condiţiile legii, protecţia şi asistenţa martorului aflat în stare de pericol şi ale martorului protejat care execută o pedeapsă privativă de libertate.  +  Capitolul II Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate  +  Articolul 32Dispoziţii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării pedepselor privative de libertate. (2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemul progresiv, persoanele condamnate având posibilitatea, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, să treacă dintr-un regim în altul. (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie să asigure respectarea şi protejarea vieţii, sănătăţii şi demnităţii persoanelor private de libertate, a drepturilor şi libertăţilor acestora, fără să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnată.  +  Articolul 33Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt: a) regimul de maximă siguranţă; b) regimul închis; c) regimul semideschis; d) regimul deschis. (2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor condamnate, modul de desfăşurare a activităţilor şi condiţiile de detenţie.  +  Articolul 34Regimul de maximă siguranţă (1) Regimul de maximă siguranţă se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii severe. (2) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţile socioeducative în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă. (3) Pe durata executării pedepsei în regim de maximă siguranţă, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.  +  Articolul 35Regimul închis (1) Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani. (2) Regimul închis se poate aplica şi persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, după executarea efectivă a cel puţin 12 ani de detenţie în regim de maximă siguranţă, precum şi persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii severe, după executarea efectivă a cel puţin o treime de detenţie în regim de maximă siguranţă. (3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează munca şi desfăşoară activităţi socioeducative în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere. (4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca şi în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea conducătorului penitenciarului. (5) Pe durata executării pedepsei în regim închis, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.  +  Articolul 36Regimul semideschis (1) Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte care nu depăşeşte 5 ani. (2) Regimul semideschis se poate aplica şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani, precum şi persoanelor prevăzute în art. 35 alin. (2), care mai au de executat cel mult 2 ani până la realizarea fracţiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiţionată. (3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestează munca şi desfăşoară activităţile socioeducative, sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei. (4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta munca şi în afara penitenciarului, sub supraveghere. (5) Pe durata executării pedepsei în regim semideschis, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.  +  Articolul 37Regimul deschis (1) Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii. (2) Regimul deschis se poate aplica persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite în timpul minorităţii, precum şi persoanelor condamnate care mai au de executat cel mult un an până la realizarea fracţiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiţionată. (3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis pot presta munca şi pot desfăşura activităţile socioeducative în afara penitenciarului, sub supraveghere. (4) Pe durata executării pedepsei în regim deschis, persoanele condamnate poartă costum civil.  +  Articolul 38Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, ţinând seama de raportul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. (2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se poate dispune dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) persoana condamnată a executat efectiv partea din pedeapsă prevăzută în art. 35 alin. (2) sau, după caz, mai are de executat partea din pedeapsă prevăzută în art. 36 alin. (2) ori în art. 37 alin. (2) până la realizarea fracţiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiţionată sau a comis acte ori fapte care o fac incompatibilă cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate închis, semideschis şi deschis; b) raportul comisiei prevăzute în alin. (1) constată că buna conduită a persoanei condamnate permite schimbarea regimului în care aceasta execută pedeapsa privativă de libertate, persoana condamnată a făcut eforturi serioase pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activităţii socioeducative, al instruirii şcolare şi al formării profesionale ori că prin conduita sa afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia, fiind necesară schimbarea regimului; c) persoana condamnată a comis abateri disciplinare grave, constând în acte sau fapte care afectează convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia şi o fac incompatibilă cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate închis, semideschis şi deschis. (3) Regimul stabilit pentru situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c) nu poate fi mai sever decât cel hotărât iniţial de către instanţa de judecată prin pronunţarea pedepsei privative de libertate. (4) Instanţa dispune cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor, după ascultarea persoanei condamnate. (5) Dispoziţiile art. 460 alin. 1 şi alin. 3-6 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. (6) Când instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia cererea sau sesizarea poate fi reînnoită, termen care nu poate fi mai mare de un an. (7) Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs.  +  Articolul 39Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate (1) Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileşte de comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în funcţie de infracţiunea săvârşită, durata pedepsei aplicate, starea de recidivă, conduita, personalitatea, vârsta, starea de sănătate şi posibilităţile de reintegrare socială ale persoanei condamnate. (2) Persoana condamnată este inclusă, ţinând seama de criteriile prevăzute în alin. (1), în programe care urmăresc, în principal: a) desfăşurarea de activităţi socioeducative, acordarea de asistenţă şi consiliere psihologică, acordarea de consiliere şi asistenţă în vederea ocupării unui loc de muncă sau al desfăşurării unei activităţi profesionale după punerea în libertate; b) instruirea şcolară; c) formarea profesională. (3) Programele prevăzute în alin. (2) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socială şi supraveghere, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile. (4) Pentru fiecare persoană condamnată se întocmeşte un plan de evaluare şi intervenţie socioeducativă de către compartimentul cu atribuţii în acest domeniu din cadrul penitenciarului.  +  Articolul 40Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor (1) Minorii aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate sunt incluşi, pe durata executării pedepsei, în programe speciale de asistenţă, consiliere şi supraveghere a minorilor, în funcţie de vârsta şi de personalitatea fiecăruia. (2) Programele speciale prevăzute în alin. (1) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socială şi supraveghere, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile. (3) Dispoziţiile art. 39 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor condamnate prevăzute în alin. (1).  +  Capitolul III Condiţiile de detenţie  +  Articolul 41Primirea persoanelor condamnate (1) Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după ce li se stabileşte identitatea. (2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate. (3) Primirea persoanelor condamnate se face în spaţii special amenajate, femeile fiind separate de bărbaţi, iar minorii fiind separaţi de majori. (4) Imediat după primire, persoanei condamnate i se permite să comunice familiei, avocatului sau altei persoane locul unde este deţinută şi schimbarea acestuia. (5) Comunicarea prevăzută în alin. (4) se face în scris sau telefonic, în mod gratuit.  +  Articolul 42Locul de executare a pedepselor privative de libertate (1) Executarea pedepsei închisorii se face în penitenciare anume destinate sau în secţii speciale ale celorlalte penitenciare. (2) Executarea pedepsei închisorii stricte se face în penitenciare anume destinate. (3) Detenţiunea pe viaţă şi detenţiunea severă se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii speciale ale celorlalte penitenciare.  +  Articolul 43Transferarea persoanelor condamnate (1) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (2) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, dacă este necesară activităţii unui organ judiciar, se dispune de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la solicitarea organului judiciar.  +  Articolul 44Modul de executare a pedepselor privative de libertate (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de condamnaţii bărbaţi. (2) Minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de condamnaţii majori sau în locuri de deţinere speciale.  +  Articolul 45Cazarea persoanelor condamnate (1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun. (2) Camerele de cazare şi celelalte încăperi destinate persoanelor condamnate trebuie să dispună de iluminat natural şi de instalaţiile necesare asigurării iluminatului artificial corespunzător. (3) Fiecărei persoane condamnate i se pune la dispoziţie un pat.  +  Articolul 46Ţinuta persoanelor condamnate (1) Persoanele condamnate poartă costum penitenciar adecvat anotimpului şi activităţilor pe care le desfăşoară. Costumul penitenciar nu poate fi degradant sau umilitor. (2) În raport cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate, persoanele condamnate pot purta costum civil în tot cursul zilei.  +  Articolul 47Alimentaţia persoanelor condamnate (1) Administraţia fiecărui penitenciar asigură condiţii adecvate şi personalul necesar pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei, potrivit normelor de igienă a alimentaţiei. (2) Normele minime obligatorii de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.  +  Articolul 48Refuzul de hrană (1) În situaţia în care o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate refuză să primească hrana, conducătorul penitenciarului are obligaţia să o audieze de îndată şi să îi solicite o declaraţie scrisă, pentru a cunoaşte motivele care au determinat luarea acestei hotărâri şi pentru a stabili primele măsuri pentru rezolvarea situaţiei. (2) Ieşirea din refuzul de hrană se consemnează într-o declaraţie scrisă. (3) Declaraţiile prevăzute în alin. (1) şi (2) se înaintează judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, care audiază persoana condamnată. (4) Conducătorul penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată, care refuză să primească hrana, să fie separată de celelalte persoane condamnate, sub supravegherea permanentă a medicului, care asigură persoanei condamnate asistenţa medicală corespunzătoare, astfel încât viaţa acesteia să nu fie pusă în pericol.  +  Articolul 49Imobilizarea persoanelor condamnatePersoanele condamnate pot fi temporar imobilizate cu mijloacele din dotare: a) din considerente de ordin medical, la propunerea motivată a medicului de specialitate; b) pentru a întrerupe acţiunile de vătămare corporală a altei persoane sau a sa ori de distrugere a unor bunuri; c) pentru prevenirea evadării în timpul transferului, în cazuri temeinic justificate.  +  Capitolul IV Drepturile şi obligaţiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate  +  Articolul 50Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate (1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrădită decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege, de Codul de procedură penală şi de alte legi. (2) Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezentul capitol, luate de către administraţia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor. (3) Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor. (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluţionând plângerea, pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) admite plângerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii luate de către administraţia penitenciarului; b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. (5) Împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, persoana condamnată poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.  +  Articolul 51Asigurarea respectării drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate (1) Respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor este asigurată de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor. (2) Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care îşi desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele şi pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de privative de libertate libertate, cu acordul directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (3) Întrevederile dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prevăzute în alin. (2) şi persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.  +  Articolul 52Libertatea conştiinţei şi libertatea credinţelor religioase (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi îngrădite. (2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credinţelor religioase, fără a aduce atingere libertăţii credinţelor religioase a celorlalte persoane condamnate. (3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimţământ, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare şi pot procura şi deţine publicaţii cu caracter religios, precum şi obiecte de cult.  +  Articolul 53Dreptul la informaţie (1) Dreptul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de a avea acces la informaţiile de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la informaţiile de interes public se realizează în condiţiile legii. (3) Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. (4) Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informaţii de interes public se realizează şi prin publicaţii, emisiuni radiofonice şi televizate sau orice alte mijloace autorizate de către administraţia penitenciarului.  +  Articolul 54Măsuri pentru asigurarea accesului la dispoziţiile legale şi documentele privind executarea pedepselor privative de libertate (1) Dispoziţiile Codului penal referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, ale prezentei legi şi ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi dispoziţiile ordinelor emise în temeiul prezentei legi şi ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului sunt aduse la cunoştinţa persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sau sunt puse la dispoziţie acestora, în limba română sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în penitenciar. (2) Textele dispoziţiilor legale la care se face referire în alin. (1) se pun la dispoziţie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în penitenciare, în locuri accesibile. (3) În cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate care au deficienţe de comunicare, aducerea la cunoştinţă a dispoziţiilor legale la care se face referire în alin. (1) se realizează prin folosirea unor modalităţi care să permită înţelegerea acestora. (4) Aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor alin. (1) şi (3) se consemnează într-un proces-verbal.  +  Articolul 55Dreptul de petiţionare (1) Dreptul de petiţionare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat. (2) Forma şi conţinutul petiţiei nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate. (3) Petiţiile şi răspunsul la acestea au caracter confidenţial şi nu pot fi deschise sau reţinute. (4) În sensul prezentei legi, termenul petiţie include orice cerere sau sesizare adresată autorităţilor publice, instituţiilor publice, organelor judiciare, instanţelor sau organizaţiilor internaţionale a căror competenţă este acceptată ori recunoscută de România.  +  Articolul 56Dreptul la corespondenţă (1) Dreptul la corespondenţă al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat. (2) Forma şi conţinutul corespondenţei nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate. (3) Corespondenţa are caracter confidenţial şi nu poate fi deschisă sau reţinută decât în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. (4) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenţei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deţinere este interzisă, corespondenţa poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezenţa persoanei condamnate. (5) Corespondenţa poate fi deschisă şi reţinută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate este înştiinţată, în scris, de îndată, cu privire la luarea acestor măsuri, iar corespondenţa reţinută se clasează într-un dosar special care se păstrează de administraţia penitenciarului. (6) Deschiderea şi reţinerea corespondenţei, potrivit dispoziţiilor alin. (5), se pot face numai pe baza dispoziţiilor emise, în scris şi motivat, de către conducătorul penitenciarului. (7) Dispoziţiile alin. (4) şi (5) nu se aplică în cazul corespondenţei cu apărătorul sau cu organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor omului.  +  Articolul 57Măsuri pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă (1) Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, conducătorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului. (2) Petiţiile şi corespondenţa sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poştale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului. (3) Personalul furnizorului de servicii poştale este însoţit în interiorul penitenciarului de o persoană anume desemnată de conducătorul penitenciarului. (4) Răspunsul la petiţii şi corespondenţa adresată persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate se predă, de îndată, destinatarului, sub semnătură.