LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979pentru modificarea și completarea Legii finanțelor nr. 9/1972
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAȚIONALA
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL NR. 59 din 13 iulie 1979



    Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  +  Articolul ILegea finanțelor nr. 9, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 136 din 26 noiembrie 1972, se modifica și se completează avînd următorul cuprins: LEGEA FINANȚELOR Dezvoltarea multilaterala și în ritm susținut a întregii economii naționale, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și inaintare a României spre comunism, necesita perfecționarea continua a conducerii și planificarii economico-financiare, ridicarea pe o treapta superioară a eficientei în toate domeniile de activitate. În aceste condiții cresc substanțial rolul și funcțiile finanțelor, ale întregului mecanism economico-financiar în asigurarea progresului continuu al economiei naționale, stimularea creșterii producției materiale, determinarea optima a proportiilor și ritmurilor de creștere economică, asigurarea echilibrului financiar, monetar și valutar, repartizarea judicioasă a venitului național pentru fondul național de dezvoltare economico-socială și fondul de consum, precum și în ridicarea nivelului de trai al întregului popor. În procesul elaborării și îndeplinirii planului național unic, a bugetului de stat, a bugetelor de venituri și cheltuieli, Ministerul Finanțelor, băncile, ministerele, celelalte organe centrale și locale, organele de conducere colectivă din unitățile economice, toți oamenii muncii trebuie să acționeze sistematic ca fiecare unitate socialistă să-și desfășoare activitatea în condițiile unei înalte eficiente economice, să asigure folosirea integrală și cu randament sporit a mijloacelor materiale și bănești, înfăptuirea ordinii și disciplinei în utilizarea acestora, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea producției nete, promovarea progresului tehnic, sporirea productivitatii muncii, utilizarea judicioasă a fondurilor destinate investițiilor, sporirea eficientei exportului și a acțiunilor de cooperare economică și tehnico-științifică internationala.  +  Capitolul 1 Obiectivele și principiile de baza ale finanțelor  +  Articolul 1(1) Finanțele participa activ la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-socială a tarii și de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului. (2) Prin intermediul finanțelor se asigura constituirea, repartizarea și utilizarea planificata a fondurilor bănești ale societății pentru sporirea susținută a producției materiale, creșterea forțelor de producție, promovarea larga a activității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducerea progresului tehnic, dezvoltarea învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății. (3) Finanțele contribuie la elaborarea și realizarea planului național unic, la buna funcționare a mecanismului economic și social și la înfăptuirea autoconducerii muncitoresti, a autogestiunii economico-financiare a unităților.  +  Articolul 2(1) Prin intermediul finanțelor se exercită controlul general și permanent asupra desfășurării procesului producției sociale, în vederea obținerii unei eficiente economice și sociale cît mai ridicate în toate domeniile de activitate și gospodăririi cît mai judicioase a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea. (2) Pîrghiile economico-financiare trebuie să stimuleze dezvoltarea producției și desfacerii, a prestărilor de servicii, a exportului, creșterea competitivitatii produselor românești pe piața externa, folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea, accelerarea vitezei de rotație a fondurilor, obținerea de randamente cît mai înalte cu consumuri cît mai reduse de muncă socială și, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului național.  +  Articolul 3În înfăptuirea politicii economico-financiare, de dezvoltare armonioasă și echilibrata a economiei naționale, finanțele au sarcina de a asigura, în cadrul echilibrului general economic, păstrarea echilibrului financiar, monetar și valutar, de a contribui la consolidarea și creșterea puterii de cumpărare a monedei naționale, atît pe plan intern, cît și față de alte monede.  +  Articolul 4(1) Unitățile economice sînt obligate să asigure acoperirea cheltuielilor pe seama veniturilor proprii și sa restituie, într-un termen cît mai scurt, fondurile bănești primite, potrivit principiului ca sumele avansate de societate trebuie restituite. (2) Fiecare unitate economică, pe baza rezultatelor obținute, trebuie să contribuie la formarea fondurilor generale necesare societății, să-și constituie fondurile pentru propria dezvoltare, precum și fondurile destinate cointeresarii materiale a colectivelor de oameni ai muncii, corespunzător programului de creștere a nivelului de trai stabilit de partid și de stat.  +  Articolul 5(1) Unitățile economice din industria de stat sînt obligate sa plătească la bugetul de stat o parte din valoarea nou creata sub forma de prelevare pentru societate a unei părți din valoarea producției nete. (2) Prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete constituie contribuția fiecărei unități economice de stat la formarea fondurilor necesare dezvoltării generale a societății. (3) Prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete se calculează pe total unitate economică, prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii producției nete determinate potrivit legii și se suporta direct din rezultatele financiare.  +  Articolul 6Potrivit principiilor centralismului democratic și autogestiunii economico-financiare a unităților, prin politica economico-financiară se asigura atît concentrarea și dirijarea resurselor financiare în direcția infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a tarii, cît și creșterea inițiativei, răspunderii și puterii de decizie și acțiune ale organelor de conducere colectivă din unitățile socialiste în folosirea părții din avutia naționala ce le-a fost încredințată spre administrare.  +  Articolul 7Relațiile financiare, precum și circulația bănească, se desfășoară în mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare, care cuprinde bugetul de venituri și cheltuieli al unităților socialiste și planurile financiare la nivelul economiei naționale.  +  Articolul 8(1) Fondurile proprii ale unităților socialiste, precum și orice alte fonduri bănești, se folosesc numai în conformitate cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială și ale bugetului de venituri și cheltuieli și cu respectarea normelor și normativelor stabilite potrivit dispozițiilor legale. (2) Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu se aproba și nu se efectuează dacă nu a fost avizată, în prealabil, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitățile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții din economie.  +  Articolul 9(1) Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialistă răspund de buna gospodărire a mijloacelor materiale și bănești, de desfășurarea cu eficienta maxima a întregii activități, pentru obținerea unor rezultate economico-financiare superioare prin creșterea producției, sporirea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor materiale. (2) Organele de conducere colectivă ale unităților socialiste răspund de folosirea eficienta a fondurilor încredințate de societate acestor unități și a celor proprii, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor bănești avansate de societate, de vărsarea sumelor cuvenite bugetului de stat sau organului ierarhic superior, de constituirea fondurilor proprii, de realizarea resurselor valutare planificate, precum și de administrarea judicioasă și valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale și bănești. (2) Unitățile socialiste au obligația să asigure evidenta stricta și controlul riguros și sistematic asupra tuturor mijloacelor materiale și bănești, proceselor economice și rezultatelor obținute.  +  Capitolul 2 Formarea și repartizarea fondurilor bănești în economia naționala  +  Secţiunea I Fondul național de dezvoltare economico-socială și fondul de consum  +  Articolul 10(1) În Republica Socialistă România venitul național, cu valoare nou creata în industrie, agricultura, construcții, transporturi și în alte domenii, reprezintă sursa de baza a fondurilor bănești ce se constituie în economie. (2) Venitul național se repartizează pentru fondul național de dezvoltare economico-socială a tarii și pentru fondul de consum.  +  Articolul 11Fondul național de dezvoltare economico-socială în expresie bănească este alcătuit dintr-un sistem unitar și corelat de fonduri, din care fac parte: a) fondul central de dezvoltare economico-socială; b) fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unitățile administrativ-teritoriale: județe, municipii, orașe și comune; c) fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților economice de stat: întreprinderi și centrale; d) fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților cooperației agricole, meșteșugărești și de consum, precum și ale celorlalte organizații obștești; e) fondurile utilizate de populație pentru construcții de locuințe și gospodărești, creșterea producției și a septelului, precum și pentru alte bunuri cu destinații similare.  +  Articolul 12(1) Fondul central de dezvoltare economico-socială se formează în cadrul bugetului republican, din veniturile acestuia. (2) Fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unitățile administrativ-teritoriale se formează în cadrul bugetelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor din: veniturile acestora, din resurse în afară bugetului de stat, provenind de la unitățile socialiste, precum și din contribuția bănească a populației, potrivit dispozițiilor legale.  +  Articolul 13Fondul central și fondul local de dezvoltare economico-socială se utilizează, potrivit prevederilor planului național unic și bugetului de stat, la unitățile socialiste de stat, pentru finanțarea investițiilor și mijloacelor circulante, constituirea rezervelor de stat, alte acțiuni și obiective cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităților social-culturale de stat și a organelor de stat, precum și pentru alte scopuri prevăzute prin dispoziții legale.  +  Articolul 14Fondul de consum revine oamenilor muncii și membrilor lor de familie, în condițiile legii, pe următoarele cai: retributia după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, participarea la beneficii și retributia socială din fondurile bugetului de stat sau din fondurile proprii ale unităților socialiste.  +  Secţiunea II Fondurile proprii ale unităților economice de stat  +  Articolul 15(1) Fondurile proprii ale unităților economice de stat se constituie pe seama beneficiului, amortizarii fondurilor fixe și altor resurse stabilite de lege. (2) Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unităților economice, constituită după repartizarea următoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete; retribuțiile personalului muncitor și alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare și pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuția pentru asigurări sociale; alte cheltuieli cu munca vie. (3) Cotele de prelevare din valoarea producției nete și modalitățile de plată a prelevarii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. (4) Fondurile fixe se supun amortizarii în vederea asigurării reproductiei acestora, stimulării folosirii lor cu eficienta economică sporită, precum și pentru promovarea susținută a progresului tehnic și a creșterii productivitatii muncii sociale. (5) Modul de formare, planificarea, destinația și vărsarea beneficiului și amortizarii fondurilor fixe se stabilesc potrivit legii.  +  Articolul 16(1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților economice de stat se formează și utilizează, în condițiile legii, în mod distinct și sînt următoarele: A. La întreprinderi: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante; c) fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social. B. La centrale: a) fondul pentru finanțarea investițiilor la întreprinderile noi și pentru finanțarea dezvoltarilor importante; b) fondul de rezerva pentru mijloacele circulante. (2) În cazul întreprinderilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, fondurilor prevăzute pentru centrale la lit. a) și b) se constituie la nivelul organelor ierarhic superioare ale acestor întreprinderi.  +  Articolul 17Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum și pentru asigurarea unei părți din retributia socială din resurse proprii, întreprinderile de stat constituie următoarele fonduri: a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii; b) fondul pentru acțiuni sociale.  +  Articolul 18Întreprinderile mai pot constitui, separat de fondurile prevăzute la art. 16 și 17, următoarele fonduri proprii: a) fondul pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducerea progresului tehnic; b) fondul pentru protecția muncii; c) alte fonduri prevăzute de dispoziții legale.  +  Articolul 19Prevederile prezentei legi referitoare la fondurile proprii ale întreprinderii se aplică în mod corespunzător și centralelor industriale și unităților asimilate acestora pentru activitatea proprie.  +  Articolul 20(1) Fondul de dezvoltare economică al întreprinderii se constituie în limita cheltuielilor de investiții ale acesteia, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli - cu excepția dezvoltarilor importante prevăzute de lege și a construcțiilor de locuințe și a altor investiții cu caracter social -, precum și a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanțarea investițiilor, inclusiv dobinzile aferente acestora. (2) Sursele de formare ale acestui fond sînt: amortizarea fondurilor fixe rămasă după restituirea fondurilor primite de la societate pentru investiții, alte resurse pentru finanțarea investițiilor cum sînt cele provenite din valorificarea materialelor, pieselor și agregatelor rezultate din scoaterea din funcțiune a fondurilor fixe, după deducerea cheltuielilor aferente, precum și beneficiile realizate în cadrul planului și peste plan, în condițiile prevăzute de lege.  +  Articolul 21Fondul mijloacelor circulante al întreprinderii se constituie din beneficiile realizate în cadrul planului și din alte resurse, în condițiile prevăzute de lege, în limita unei cote din creșterea anuală planificata a mijloacelor circulante totale stabilită odată cu bugetul de stat și a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante în primul an de activitate.  +  Articolul 22(1) Fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se constituie în limita cheltuielilor pentru aceste obiective, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli și a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda aferentă acestora. (2) Sursele de formare a acestui fond sînt: amortizarea aferentă locuințelor și celorlalte fonduri fixe cu caracter social, sumele rezultate din valorificarea fondurilor fixe cu caracter social scoase din funcțiune, veniturile realizate din manifestări culturale într-o cota stabilită de consiliul oamenilor muncii, beneficiile realizate în cadrul planului și peste plan și din alte venituri, în condițiile prevăzute de lege. (3) Fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se utilizează pentru construirea de locuințe pentru personalul muncitor, precum și pentru construirea și dotarea căminelor muncitoresti, creselor, gradinitelor, cantinelor-restaurant, cluburilor, și realizarea altor investiții cu caracter social.  +  Articolul 23(1) Fondul propriu al centralei pentru finanțarea investițiilor la unitățile noi cu personalitate juridică, inclusiv pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social pentru aceste unități, precum și pentru finanțarea dezvoltarilor importante la întreprinderile subordonate, care sînt în funcțiune, stabilite distinct în planul național unic potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege, se constituie în limita necesităților de finanțare, stabilite potrivit planului și prevederilor legale. (2) Sursele de formare a acestui fond sînt: partea de amortizare a fondurilor fixe preluată de la întreprinderi, inclusiv diferența de amortizare rămasă după constituirea fondurilor proprii de dezvoltare ale întreprinderii, vărsăminte din beneficiile întreprinderilor în subordine pentru restituirea fondurilor primite de la societate pentru finanțarea investițiilor, alte resurse prevăzute de lege, sume de la bugetul de stat.  +  Articolul 24(1) Disponibilitățile la finele anului din fondul de dezvoltare economică al întreprinderii și din fondul de investiții constituit la centrala sau unitățile asimilate, provenite din resursele proprii ale unităților economice, se utilizează în anul următor pentru finanțarea investițiilor reportate, potrivit legii. Diferența neutilizata, precum și aceea din amortizarea rămasă după constituirea fondului propriu de investiții al centralei, se vărsa la bugetul de stat. (2) Sumele rămase neconsumate la finele anului de plan la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social provenite din resurse proprii se reportează în anul următor cu aceeași destinație, potrivit prevederilor din plan.  +  Articolul 25Fondul de rezerva pentru mijloacele circulante ce se constituie la centrale se formează prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din creșterea anuală a fondului de mijloace circulante constituit de întreprinderile în subordine și se utilizează pentru completarea temporară a necesităților de mijloace circulante ale întreprinderilor în subordine și alte cheltuieli prevăzute de lege.  +  Articolul 26(1) Întreprinderile de stat sînt obligate sa restituie fondurile primite pentru finanțarea investițiilor, precum și cele pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante la întreprinderile noi în primul an de activitate. (2) Pentru întreprinderile noi, obligația de restituire a sumelor primite pentru finanțarea investițiilor începe în anul următor punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții respective. (3) Restituirea sumelor primite pentru finanțarea investițiilor se face din amortizarea fondurilor fixe și din beneficiile planificate, în cote prevăzute de lege, în măsura în care obligația de restituire nu poate fi acoperită în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe. Vărsămintele se efectuează la centrala și se folosesc de către aceasta la constituirea fondului propriu pentru finanțarea investițiilor. (4) Sumele avansate de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante al întreprinderilor noi, în primul an de activitate, se restituie în termenele stabilite potrivit legii prin vărsăminte la bugetul de stat, după darea în funcțiune a unității respective, din fondul mijloacelor circulante.  +  Articolul 27(1) Fiecare unitate economică trebuie să desfășoare o activitate rentabila. (2) Pentru activități de asigurare și dezvoltare a bazei de aprovizionare cu materii prime, precum și pentru activități speciale prevăzute de lege, statul poate acorda, în mod excepțional, subvenții de la buget unităților care prin plan nu-și pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii. Fonduri de la buget se acordă și pentru lucrări de prospecțiuni și cercetări geologice aprobate prin planul național unic, precum și pentru efectuarea de cercetări complexe de interes general aprobate potrivit legii. (3) Unitățile pentru care se acordă subvenții de la buget se aproba anual odată cu bugetul de stat. (4) La unitățile economice care nu-și acoperă cheltuielile din venituri proprii, altele decît cele prevăzute la alin. (2), se aplică regimul special de supraveghere economico-financiară stabilit de prezenta lege.  +  Secţiunea III Fondurile proprii ale unităților cooperatiste și obștești  +  Articolul 28(1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților cooperației agricole, meșteșugărești și de consum și ale celorlalte organizații obștești sînt următoarele: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante. (2) La cooperativele meșteșugărești și de consum se mai constituie și fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social. (3) Fondurile prevăzute la alin. (1) se constituie din beneficiile realizate, amortizarea fondurilor fixe și alte resurse proprii. (4) La unitățile cooperației agricole, meșteșugărești și de consum, fondul de dezvoltare economică se constituie și din sumele în bani ce se pot depune anual de către fiecare cooperator, care reprezintă partea socială în proprietatea sa din valoarea proprietății obștești. (5) De asemenea, mecanizatorii și specialiștii agricoli, care lucrează în cooperativele agricole de producție, pot să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare economică a cooperativei, în aceleași condiții și sa beneficieze de aceleași drepturi ca și membrii cooperatori.  +  Articolul 29Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum și pentru asigurarea unei părți din retributia socială din resurse proprii, unitățile cooperatiste și obștești constituie următoarele fonduri: A. Unitățile cooperației agricole, meșteșugărești și de consum: a) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor și a personalului încadrat cu contract de muncă; b) fondul de participare la beneficii pentru partea socială, constituit din depunerile în bani ale cooperatorilor; c) fondul pentru acțiuni culturale și sportive; d) alte fonduri pentru acțiuni sociale. B. Asociațiile economice intercooperatiste: a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii; b) fondul social-cultural și sportiv. C. Asociațiile cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de consum: – fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii.  +  Articolul 30Unitățile cooperației agricole, pe lîngă fondurile prevăzute la art. 28 și 29, mai constituie din beneficii următoarele fonduri proprii: A. Cooperativele agricole de producție: a) fondul de rezerva pentru producție și retribuirea muncii; b) fondul intercooperatist de întrajutorare și consolidare. B. Asociațiile economice intercooperatiste: a) fondul de întrajutorare și rezerva; b) cote-părți cuvenite cooperativelor asociate. C. Asociațiile cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de consum: a) fondul de rezerva; b) fondul de asigurare; c) cote-părți cuvenite unităților asociate.  +  Articolul 31Modul de constituire și utilizare a fondurilor prevăzute la art. 28, 29 și 30 se stabilește prin statutele organizațiilor cooperatiste și obștești.  +  Capitolul 3 Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare. Evidenta avuției naționale  +  Secţiunea I Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare  +  Articolul 32(1) Conducerea activității financiare, pe toate treptele organizatorice ale economiei naționale, se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli și a celorlalte planuri financiare, constituite într-un sistem unitar. (2) Sistemul planurilor financiare cuprinde: a) bugetul de venituri și cheltuieli al: întreprinderilor; centralelor; instituțiilor social-culturale și de administrație; ministerelor și celorlalte organe centrale; consiliilor populare comunale, orășenești, municipale și județene; organizațiilor cooperatiste și obștești; b) bugetul de stat, compus din: bugetul republican, bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, sectoarelor municipiului București și al municipiului București; c) planul de casa; d) planurile de credite; e) balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației; f) balanța de plati externe; g) planul financiar centralizat; h) planul financiar în profil teritorial al județelor și municipiului București.  +  Articolul 33Relațiile bănești din economie ce se reflecta în bugetul de venituri și cheltuieli și în celelalte planuri financiare se exprima printr-un sistem de indicatori. Indicatorii financiari pentru perioada de 5 ani se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual prin legea de adoptare a bugetului de stat.  +  Articolul 34Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare se întocmesc potrivit principiilor și criteriilor cuprinse în Legea cu privire la dezvoltarea economico-socială planificata a României, precum și prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 35(1) Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare nu se pot modifica decît în cazurile în care au loc modificări ale planurilor economice, ale prețurilor și tarifelor, treceri de unități, acțiuni sau sarcini între titularii de plan sau între unitățile subordonate acestora, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale. (2) Modificările indicatorilor financiari pentru perioadele expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispoziții legale. (3) Sarcinile de plan privind indicatorii financiari se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat.  +  Articolul 36(1) Bugetul de venituri și cheltuieli se elaborează în strinsa legătură cu indicatorii de plan economici și cuprinde: a) la întreprindere: veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare din activitatea acesteia, încasările din activitatea de comerț exterior, fondurile proprii ce se constituie la dispoziția sa, creditele bancare, vărsămintele la bugetul de stat, alte venituri, resurse și cheltuieli; b) la centrala: veniturile, cheltuielile și ceilalți indicatori financiari privind activitatea proprie și aceea a întreprinderilor în subordine, precum și fondurile care se constituie la dispoziția sa; c) la ministere, celelalte organe centrale și consilii populare: indicatorii financiari ai activității proprii, precum și cei ai unităților economice și instituțiilor în subordine și, după caz, ai unităților administrativ-teritoriale subordonate. (2) Fabricile, uzinele, grupurile de santiere, exploatările și alte unități care evidențiază și urmăresc distinct rezultatele activității economice proprii, respectiv au contabilitate separată, întocmesc buget de venituri și cheltuieli, care face parte integrantă din bugetul întreprinderii sau centralei de care aparțin și cuprinde veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale activității proprii. (3) Bugetul de venituri și cheltuieli al întreprinderii se integreaza în sistemul bugetelor de venituri și cheltuieli ce se întocmesc la nivel de centrala, minister sau alt organ central sau local, în concordanta cu planul național unic, bugetul de stat, planurile de credite și planul financiar centralizat, în scopul asigurării echilibrului financiar pe ansamblul economiei naționale.  +  Articolul 37Bugetul de venituri și cheltuieli se elaborează de către organul de conducere colectivă al fiecărei unități socialiste, pe baza indicatorilor de plan și se adoptă, potrivit legii, de către adunarea generală a oamenilor muncii, care stabilește și măsurile ce se impun pentru realizarea acestuia.  +  Articolul 38Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora în concordanta cu obiectivele planului național unic, pentru finanțarea dezvoltării economiei naționale, acțiunilor social-culturale, apărării tarii și a altor nevoi ale societății.  +  Articolul 39Planul de casa stabilește încasările și plățile în numerar, sarcina de punere în circulație sau de retragere a numerarului, menținerea circulației bănești în numerar în limite normale, asigurarea corelării între veniturile bănești ale populației și fondul de mărfuri și servicii, corespunzător nevoilor reale ale economiei.  +  Articolul 40Planurile de credite stabilesc volumul creditelor necesare pentru dezvoltarea producției, serviciilor și circulației mărfurilor, realizarea de obiective de investiții la unitățile socialiste pentru anumite nevoi ale populației, precum și resursele de acoperire.  +  Articolul 41(1) Planul de credite pe termen scurt și planul de casa se elaborează de către Banca Naționala a Republicii Socialiste România și băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și se aproba prin decret. (2) Planul de credite pe termen mijlociu și lung se elaborează de către Ministerul Finanțelor, împreună cu băncile și Comitetul de Stat al Planificarii, și se aproba odată cu desfășurarea pe titulari a indicatorilor din planul național unic și bugetul de stat. (3) Planurile de casa și de credite se elaborează în corelare cu prevederile planului național unic și ale bugetului de stat și pe baza bugetului de venituri și cheltuieli al întreprinderilor, centralelor, ministerelor și celorlalte organe centrale și locale.  +  Articolul 42Balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației, prin care se fundamentează echilibrul monetar, se elaborează odată cu planul național unic cincinal și anual, de către Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, Banca Naționala a Republicii Socialiste România și celelalte bănci, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale și locale.  +  Articolul 43Balanța de plati externe cuprinde încasările și plățile în valută din activitatea de export-import și de cooperare economică internationala, din activitatea de turism internațional, prestări de servicii internaționale, din creditele externe primite și acordate, din operațiunile necomerciale și din alte acțiuni în relațiile cu strainatatea.  +  Articolul 44(1) Planul financiar centralizat cuprinde resursele financiare ale economiei naționale și destinația acestora, pe sectoare și domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naționale și constituie principala balanța financiară de sinteza a economiei, avînd un rol activ în fundamentarea planului național unic și în asigurarea echilibrului financiar. (2) Planul financiar centralizat se elaborează de către Ministerul Finanțelor și Comitetul de Stat al Planificarii în concordanta cu celelalte secțiuni ale planului național unic. (3) Ministerul Finanțelor, împreună cu băncile, ministerele și celelalte organe centrale și locale, ia măsuri pentru realizarea în bune condiții a planului financiar centralizat și răspunde de executarea acestuia.  +  Articolul 45Planul financiar în profil teritorial cuprinde indicatorii financiari privind întreprinderile și instituțiile indiferent de subordonarea acestora, de pe teritoriul fiecărui județ și al municipiului București.  +  Secţiunea II Evidenta avutiei naționale  +  Articolul 46Evidenta avutiei naționale asigura cunoașterea situației tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea și a celorlalte elemente componente ale avutiei naționale, în vederea gospodăririi lor cît mai eficiente, atît pe ansamblul economiei naționale, cît și la nivelul fiecărui minister, al celorlalte organe centrale și locale, unităților economice sau social-culturale, pe fiecare lor de producție și activitate.  +  Articolul 47(1) Obiectul principal al evidentei avutiei naționale îl constituie bunurile care se afla în fondul unitar al proprietății de stat, bunurile organizațiilor cooperatiste și ale altor organizații obștești, creanțele, din țara și străinătate, bunurile de folosință îndelungată ale populației. (2) Evidenta avutiei naționale se realizează în expresie bănească și se asigura pe baza datelor contabile și statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor aparținînd unităților socialiste, recensamintelor, anchetelor selective și a altor investigații cu caracter economico-social.  +  Articolul 48Organele de conducere colectivă ale ministerelor, celorlalte organe centrale și locale, unităților economice și instituțiilor sînt obligate sa organizeze și sa conducă evidenta stricta a patrimoniului fiecărei unități socialiste cu ajutorul contabilității, se încheie bilanțuri contabile și să efectueze periodic inventarierea tuturor mijloacelor materiale și bănești, a drepturilor și obligațiilor, potrivit dispozițiilor legale.  +  Capitolul 4 Finanțarea și creditarea producției, circulației mărfurilor și investițiilor  +  Secţiunea I Dispoziții generale  +  Articolul 49(1) Mijloacele circulante sînt formate din materii prime și materiale, combustibili, producție în curs de fabricație, semifabricate, produse finite, mărfuri, precum și din alte valori, stabilite prin dispoziții legale. (2) Necesarul total de mijloace circulante se determina prin bugetul de venituri și cheltuieli, pe baza stocurilor și altor cheltuieli de natura mijloacelor circulante, dimensionate în funcție de sarcinile de plan, normele de stoc și normativele de mijloace circulante. Unitățile economice pot constitui, temporar, stocuri sezoniere, stocuri rezerva de plan, potrivit balantelor materiale, și alte stocuri, stabilite prin dispoziții legale. (3) Criteriile de elaborare a normelor de stoc și normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Miniștri. (4) Ministerele, celelalte organe centrale și locale și unitățile economice au obligația să asigure dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante și folosirea rațională a fondurilor materiale și bănești. Ministerul Finanțelor și băncile verifica, la elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli, modul de stabilire a nivelului maxim de valori materiale și a cheltuielilor de natura mijloacelor circulante, precum și a resurselor de acoperire a acestora.  +  Articolul 50Investițiile se realizează potrivit prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială, în limita fondurilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli și pe baza documentațiilor tehnico-economice stabilite de lege. Investițiile trebuie să se materializeze, cu prioritate, în obiective productive, să fie temeinic pregătite și realizate prin adoptarea celor mai noi și perfectionate soluții tehnologice și constructive, cu costuri reduse, într-un termen cît mai scurt, să aibă la baza fundamentarea asigurării desfacerii pe piața interna și la export a producției, obținerii unui aport valutar corespunzător și indicatori economici și financiari imbunătățiți față de cei care se realizează la capacitatile de producție existente similare, ținînd seama și de evoluția tehnico-economică în perspectiva.  +  Articolul 51(1) Finanțarea mijloacelor circulante ale unităților economice socialiste în funcțiune se asigura din fondurile mijloacelor circulante și alte resurse temporar aflate la dispoziția acestora, potrivit legii. (2) Acoperirea necesarului de mijloace circulante ale unităților economice de stat noi, în primul an de activitate, se asigura de la bugetul de stat. (3) Finanțarea investițiilor unităților economice de stat se asigura din fondul propriu de dezvoltare economică, fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social și fondul propriu al centralei pentru finanțarea investițiilor, în condițiile prevăzute de lege. (4) În completarea fondurilor prevăzute la alin. (1) și (3) întreprinderile pot primi credite bancare. (5) Creditarea mijloacelor circulante se face pe termen de pînă la 12 luni; peste acest termen se pot acorda credite pentru produsele cu ciclu de producție mai mare de un an, pentru cheltuielile de organizare a santierelor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege. (6) Creditarea investițiilor unităților socialiste se face pe termen de pînă la 15 ani; în agricultura acest termen poate fi de pînă la 25 ani.  +  Articolul 52Relațiile de credit sînt organizate de stat sub forma creditarii bancare directe. Împrumuturile bănești între unitățile socialiste, în afară cazurilor prevăzute de lege, sînt interzise.  +  Articolul 53Creditul bancar are caracter planificat, se acordă pentru destinații precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al unităților economice a se realiza în perioadele viitoare, ori în alte condiții stabilite prin dispoziții legale și trebuie rambursat la scadenta.  +  Articolul 54(1) Creditele se acordă unităților economice de stat, cooperatiste și obștești, organizate pe principiul autogestiunii economico-financiare și care au personalitate juridică. (2) Băncile pot acorda credite și unităților cu autogestiune economico-financiară fără personalitate juridică, autorizate sa contracteze credite de către unitatea din care fac parte și care răspunde de utilizarea și restituirea creditelor la termen. (3) Băncile pot acorda credite și altor unități, precum și persoanelor fizice, în condițiile prevăzute de lege.  +  Articolul 55(1) Băncile acorda credite în limita planului de credite. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan și depășiri de plan, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale. (2) Creditele se acordă unităților în cadrul plafoanelor aprobate.  +  Articolul 56(1) Unitățile economice plătesc băncilor dobinzi, pentru creditele primite și comisioane și taxe, pentru serviciile ce li s-au prestat de bănci. (2) Unitățile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilitățile bănești aflate în conturile lor la bănci. (3) Dobinzile, comisioanele și taxele se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 57(1) Relațiile de credit între bănci și unitățile economice se stabilesc pe bază de contracte, care cuprind volumul creditelor ce urmează a se acordă potrivit dispozițiilor legale, condițiile de acordare și de rambursare a creditelor, nivelul dobinzilor, obligațiile și răspunderile unităților economice. (2) Creditele se aproba de către bănci, pe baza analizei efectuate, în prealabil, asupra situației economico-financiare a unității creditate și a asigurării rambursarii creditelor la termen. În cazul în care nu sînt asigurate condiții pentru rambursarea creditelor, băncile aproba creditele numai dacă contractele de credite se semnează și de centralele sau ministerele cărora unitățile în cauza le sînt direct subordonate și se întocmesc programe de măsuri pentru îmbunătățirea activității economico-financiare a acestor unități. Băncile pot refuza acordarea creditelor dacă programul de măsuri întocmit nu asigura rambursarea creditelor solicitate.  +  Articolul 58În cazurile în care beneficiarii de credite nu respecta destinația creditului și alte condiții din contractele de credit, băncile au dreptul sa înceteze creditarea, sesizind organul ierarhic superior în vederea luării măsurilor pentru intrarea în legalitate și sancționarea celor vinovați.  +  Articolul 59Valorile materiale care constituie garanția creditelor rămîn în posesia debitorului, acestuia revenindu-i obligațiile legale în ce privește folosirea rațională și buna lor conservare.  +  Articolul 60(1) Băncile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unitățile economice în cazurile în care produsele ce se executa nu au desfacere asigurata prin contracte la intern sau export potrivit destinației stabilite prin plan. (2) De asemenea, băncile vor refuza acordarea creditelor pentru produsele care nu au prețuri legal stabilite, investițiile și lucrările de construcții-montaj care nu sînt prevăzute în plan sau nu au asigurate condițiile legale de execuție, precum și în cazurile în care nu sînt create condiții de utilizare eficienta a fondurilor.  +  Articolul 61(1) Stocurile de valori materiale fără utilizare și mărfurile greu vandabile nevalorificate în termenele stabilite prin programele de măsuri întocmite de unitățile economice, comenzile sistate sau nelegale, stocurile de produse fără desfacere asigurata, fără prețuri aprobate sau necorespunzătoare calitativ, valorile materiale depozitate și conservate în condiții necorespunzătoare, precum și lucrările fără finanțare asigurata, nu pot forma obiect al garanției creditului. (2) Creditele curente aferente unor astfel de valori materiale, precum și cele rămase fără garanție, devin exigibile și se trec la credite nerambursate la scadenta pe măsura constatării lor. Unitățile economice, cu sprijinul organelor ierarhic superioare și bancare, au obligația sa ia măsuri pentru valorificarea acestor stocuri și restituirea creditelor primite. (3) Se interzice băncilor sa mențină la creditarea curenta aprovizionarile și celelalte cheltuieli care sînt aferente producției fără desfacere. (4) Băncile sînt obligate sa controleze la unitățile economice folosirea creditelor potrivit destinației, existenta garanțiilor materiale, respectarea condițiilor stabilite prin contractele de credite, precum și modul în care unitățile economice acționează pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și respectarea disciplinei financiare.  +  Secţiunea II Creditarea producției și circulației mărfurilor  +  1. Creditarea industriei, construcțiilor, transporturilor, telecomunicatiilor, a altor prestări de servicii, circulației mărfurilor, precum și a activității de cercetare, proiectare și inginerie tehnologică  +  Articolul 62Pe baza planului de credite și a bugetului de venituri și cheltuieli, băncile pot acorda, după caz, unităților economice de stat și cooperatiste, credite pentru: a) efectuarea aprovizionarilor pentru producția contractată la intern sau la export și a cheltuielilor necesare îndeplinirii sarcinilor de plan; b) stocurile și cheltuielile sezoniere, formate ca urmare a achiziționării, contractării și prelucrării materiilor prime agricole și a altor produse; c) reîntregirea fondurilor încorporate în produse livrate, lucrări executate și servicii prestate, aflate în curs de încasare; d) acoperirea cheltuielilor planificate care depășesc în unele trimestre veniturile, inclusiv pentru introducerea tehnicii noi; e) stocurile de produse, mărfuri, ambalaje și alte active, la unitățile producătoare, de desfacere a mărfurilor, turism și de aprovizionare tehnico-materială; f) efectuarea de vinzari de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii cu plata în rate, pe termenele prevăzute de lege; g) activitatea de "service", mărfurile trimise la probe, încercări, depozite sau consignație în străinătate și exponatele la tîrguri sau expoziții internaționale, pe o perioadă de maximum 12 luni; h) alte destinații prevăzute prin dispoziții legale.  +  Articolul 63Băncile pot acorda unităților economice de aprovizionare tehnico-materială și de desfacere a mărfurilor, de turism și hoteliere, celor care aprovizioneaza și prelucreaza materii prime agricole, precum și celor de colectare și achiziții, credite pe măsura efectuării aprovizionarilor și a cheltuielilor de producție sau de circulație, cu condiția ca mărfurile și produsele respective să aibă desfacerea asigurata prin contracte sau către populație și să se încadreze la finele trimestrului în nivelul stocurilor și cheltuielilor planificate, cu excepția produselor agricole.  +  Articolul 64(1) Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc ținînd seama de miscarea valorilor materiale, de recuperarea cheltuielilor și de prevederile din bugetul de venituri și cheltuieli, în limita termenelor prevăzute de lege. Unitățile economice sînt obligate sa ramburseze creditele la termenele prevăzute în contractele de credit. (2) În cazurile justificate economic, băncile vor putea aproba, pe baza unor analize temeinice, prelungirea termenelor de rambursare a creditelor curente o singură dată pe an pentru fiecare credit, în cadrul termenelor prevăzute la art. 51 alin. (5) majorindu-se dobinda, în condițiile legii.  +  Articolul 65(1) Băncile pot acorda unităților economice care au greutăți financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare cu dobinda curenta, pe perioada necesară inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fără a se depăși 90 de zile. (2) Asemenea credite pot fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materială în vederea îndeplinirii contractelor economice, pentru producția în curs de fabricație, produse finite și mărfuri, în limitele și în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor și centralele băncilor.  +  Articolul 66(1) În cazurile în care, în unele perioade, unitățile economice nu pot asigura efectuarea plăților scadente din fondurile proprii, din încasări și din creditele curente aprobate, băncile pot acorda credite pentru refacerea capacității de plată, cu dobinda majorată, pentru plata aprovizionarilor, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate de terți, efectuate în condiții corespunzătoare și potrivit planului și contractelor economice. (2) Asemenea credite se acordă la cererea unităților economice, pe baza analizelor făcute împreună cu organele bancare, pe termene de cel mult 6 luni, iar în cazuri justificate, cu aprobarea centralei băncii pînă la 12 luni, stabilite în funcție de măsurile la care se angajează unitatea economică pentru înlăturarea cauzelor și restabilirea echilibrului între încasări și plati. (3) Creditele pentru refacerea capacității de plată se rambursează pe măsura inlaturarii cauzelor care au determinat lipsa echilibrului dintre încasări și plati și cel mai tirziu la scadentele stabilite cu banca. (4) Organele de conducere ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate ca, pe durata creditarii, să asigure înlăturarea cauzelor care au determinat depășirea nevoilor planificate de fonduri.  +  Articolul 67(1) În situația unităților economice care au beneficiat de creditele prevăzute la art. 65 și 66 și se mențin totuși în incapacitate de plată, pe o perioadă de peste 60 de zile, băncile finanțatoare vor institui controlul prealabil asupra plăților întreprinderii, cu dreptul de a refuza efectuarea acelor plati care încalcă normele privind gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale și bănești, disciplina de plan și financiară și vor introduce instrumente de decontare pentru unitatea respectiva, condiționate de existenta prealabilă a disponibilităților de plată. (2) Totodată, băncile, împreună cu organul ierarhic superior al întreprinderilor în cauza, vor analiza situația economico-financiară a acestora și vor propune sau determina măsuri economico-financiare menite sa ducă la redresarea activității.  +  Articolul 68(1) Situația unităților economice care în mod frecvent își imobilizeaza mijloacele circulante și nu sînt în măsura sa ramburseze la scadenta creditele primite se analizează, la propunerea băncilor și împreună cu acestea, de către conducerile unităților respective, ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale, cu sprijinul Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Curții Superioare de Control Financiar, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. (2) Rezultatele analizelor se dezbat în consiliile oamenilor muncii din unitățile respective, stabilindu-se măsuri eficiente pentru îmbunătățirea organizării procesului de aprovizionare, producție și desfacere, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității produselor, orientarea producției către produse cu desfacere asigurata, precum și pentru respectarea disciplinei de plan, contractuale și financiare. Pe baza analizelor efectuate și a dezbaterilor din consiliile oamenilor muncii, conducerea ministerului, organului central sau local are obligația sa stabilească, cu avizul băncii finanțatoare, măsuri pentru redresarea situației economico-financiare a unității. Ministerul Finanțelor împreună cu Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale și Curtea Superioară de Control Financiar sînt obligate sa sprijine și sa controleze modul de realizare a măsurilor stabilite. (3) În situații deosebite organele ierarhic superioare vor delega, dintre cadrele lor de conducere, un împuternicit permanent pe lîngă unitatea economică respectiva care să asigure și sa sprijine direct aplicarea măsurilor de redresare economico-financiară. (4) Băncile vor anunta principalii furnizori ai unităților economice în cauza despre situația economico-financiară a acestora, urmînd ca livrările de mărfuri, executările de lucrări și prestările de servicii să se efectueze de către furnizori numai pe baza unor instrumente de decontare bancară prin care să se ateste, în prealabil, existenta posibilităților de plată.  +  Articolul 69(1) În cazul în care, după aplicarea măsurilor prevăzute la art. 65-68, unitățile economice nu își redreseaza situația economico-financiară, atunci cînd s-au constatat abateri grave de la normele de gospodărire a fondurilor, precum și în cazurile prevăzute de art. 27 alin. (4), se instituie regimul special de supraveghere economico-financiară a activității unității respective. (2) Propunerea de instituire a regimului special de supraveghere economico-financiară se face de către Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Curtea Superioară de Control Financiar și Ministerul Finanțelor și se aproba de Consiliul de Miniștri. (3) Pe durata regimului special de supraveghere economico-financiară se instituie un consiliu de supraveghere economico-financiară a activității întreprinderii format din împuterniciți ai ministerului de resort, ai băncilor, Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Ministerului Finanțelor, Comitetului de Stat al Planificarii și Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, precum și din reprezentanți ai oamenilor muncii din unitatea respectiva. La marile unități industriale din consiliul de supraveghere fac parte și împuterniciți ai Curții Superioare de Control Financiar. (4) Componenta consiliului de supraveghere, precum și durata regimului special de supraveghere economico-financiară, se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.  +  Articolul 70(1) Consiliul de supraveghere economico-financiară analizează cauzele activității necorespunzătoare a întreprinderii și stabilește măsuri de redresare a activității economico-financiare care sînt obligatorii pentru conducerea acesteia. (2) Măsurile stabilite se vor dezbate în adunarea generală a oamenilor muncii, care trebuie să asigure mobilizarea întregului colectiv de muncă la îmbunătățirea activității de producție, buna gospodărire a mijloacelor materiale și financiare, întărirea ordinii și disciplinei, îndeplinirea la timp și în cele mai bune condiții a tuturor sarcinilor ce revin unității. (3) Consiliul oamenilor muncii are obligația sa aducă la îndeplinire toate măsurile stabilite. (4) Consiliul oamenilor muncii, împreună cu consiliul de supraveghere economico-financiară, poarta răspunderea pentru redresarea situației economico-financiare a unității. (5) Pe baza analizelor efectuate, consiliul de supraveghere economico-financiară stabilește răspunderea persoanelor care au condus unitatea. În cazul în care se constată că situația nesatisfacatoare a unității economice este determinata de modul cum au acționat directorul sau alte persoane din conducerea unității, se poate propune destituirea acestora, precum și interdicția de a ocupa pe timp limitat funcții de conducere. (6) După instituirea regimului special de supraveghere economico-financiară banca reia creditarea curenta a unității respective pentru desfășurarea activității acesteia, potrivit planului și contractelor. (7) În perioada de aplicare a regimului special de supraveghere economico-financiară, centralele, ministerele și celelalte organe centrale și locale ierarhic superioare sînt obligate sa ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura îmbunătățirea activității economico-financiare a întreprinderii, orientarea producției către produse cu desfacere asigurata, folosirea judicioasă a mijloacelor materiale și a forței de muncă.  +  2. Creditarea unităților agricole de stat  +  Articolul 71Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara acorda întreprinderilor agricole de stat, asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste și stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, în completarea fondurilor proprii, credite pentru constituirea stocurilor de semințe, furaje, îngrășăminte, combustibili, materii și materiale, piese de schimb și alte stocuri, constituirea efectivelor de animale, precum și pentru cheltuieli necesare producției, potrivit prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli și din planul de producție al fiecărei unități economice.  +  Articolul 72(1) Creditele se acordă pe baza planului de credite și a contractului de credite pînă la nivelul stocurilor și al cheltuielilor de producție planificate, cu condiția garantarii integrale cu valori materiale și cu obligația realizării veniturilor, care să asigure rambursarea la termen. (2) Creditele acordate se rambursează la termenele de obținere și valorificare a producției.  +  Articolul 73(1) Banca poate acorda credite pentru cheltuieli privind reînsămînțarea suprafețelor calamitate, fertilizarea suplimentară a culturilor, lichidarea baltirilor și alte acțiuni pentru înlăturarea efectelor negative provocate de factori naturali, întreprinderilor agricole de stat și asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste, care iau măsuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor. (2) Stațiunile pentru mecanizarea agriculturii pot primi credite cu dobinda curenta pentru acoperirea cheltuielilor de producție aferente lucrărilor executate, în cazul neincasarii veniturilor datorită nerealizarii producției la unitățile agricole ca urmare a calamităților naturale, în condițiile stabilite de lege. Aceste credite se rambursează în cursul anului de plan și cel mai tirziu pînă la aprobarea, potrivit legii, a analizei pe bază de bilanț.  +  Articolul 74Prevederile art. 65-70 se aplică în mod corespunzător și întreprinderilor agricole de stat, asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste și stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii.  +  3. Creditarea activității de producție a unităților agricole cooperatiste  +  Articolul 75Cooperativele agricole de producție își asigura mijloacele financiare pentru desfășurarea activității de producție din fondurile proprii și din veniturile bănești