MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 13 mai 2003



    Măsura ISPA Nr. 2001/RO/16/P/PT/006 Notă *) Traducere.Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de către comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2001/RO/16/P/PT/006Denumirea măsurii: Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoja drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectuluiCraiova-Lugoj), România"Durata: - data începerii: data semnării memorandumului definanţare de către Comisie- data finalizarii: 31 decembrie 2007Localizare: Oltenia şi Banat, RomâniaGrup: Coridorul IV de transport european(drum), ramura de sud.  +  Articolul 3Angajamentul1. Cheltuiala publică sau echivalenta maxima care va fi luată în considerare pentru calcularea grantului va fi de 184.015.500 euro.2. Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru această măsură este stabilită la 75% din totalul cheltuielilor publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II.3. Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 138.011.625 euro.4. O suma de 10.790.000 euro este angajata din bugetul pe anul 2001 din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementarii măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile1. Asistenţa Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere legal de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie corelate cu lucrările descrise în anexa nr. I.2. Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu vor fi eligibile pentru asistenţa prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare.3. Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2007.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată.4. Plata în avans este stabilită la 27.602.325 euro şi va fi transferata după cum urmează:- suma de 13.801.162 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract major de lucrări ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie şi după îndeplinirea condiţiilor specificate la art. 8 paragraful 3.5. În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru această măsură o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la transporturi şi reţele transeuropene.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea menţionată la pct. 3 din anexa nr. I se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permise şi autorizaţiiOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţii specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluarile şi situaţia activelorComisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (tarife, venituri etc.) diferă în mod semnificativ faţă de evaluarile iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate, fie din încetarea sau modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare.Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi se va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind viabilitateaAsistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind plata în avansA doua transa a plăţii în avans este condiţionată de:- numirea unui manager de proiect în cadrul unităţii responsabile pentru managementul proiectului din Administraţia Naţionala a Drumurilor;- prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achiziţie final, care trebuie să fie aprobat de Comisie;- prezentarea unei evaluări complete a impactului asupra mediului (EIA), inclusiv transmiterea documentaţiei relevante care să dovedească şi sa descrie felul cum:- a fost consultat publicul;- au fost consultate şi/sau informate alte organisme competente;- au fost luate în considerare rezultatele consultatiilor menţionate mai sus;- nu vor fi afectate de proiect zonele sensibile;- transmiterea unui rezumat netehnic al versiunii finale revizuite a studiului de impact asupra mediului menţionat mai sus;- un angajament al Administraţiei Naţionale a Drumurilor privind luarea de măsuri de corectie necesare pentru atenuarea impactului proiectului asupra mediului; acest document va conţine o descriere detaliată a măsurilor de atenuare prevăzute şi a felului cum ele vor fi puse în aplicare;- transmiterea şi publicarea unei autorizaţii de mediu emise de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pe baza evaluării impactului asupra mediului (EIA), menţionată mai sus.4. Implementarea Sistemului de management al pavajelor rutiere (SMP): programele PHARE anterioare au sprijinit dezvoltarea şi implementarea SMP, permitand definirea strategiilor de întreţinere şi îmbunătăţirea activităţilor de planificare. Concordanta deplina cu SMP va fi garantată înainte de efectuarea primei plati intermediare.5. Condiţii privind plata finala a) Un program de întreţinere va fi prezentat de către Beneficiar, în formatul menţionat mai sus, înainte ca plata finala să fie efectuată de către Comisie. Acest program va acoperi o perioadă de 10 ani începând cu data de 1 ianuarie 2007 şi va fi în conformitate cu standardele de exploatare cerute de Directiva nr. 96/53/CE . b) Un studiu de impact asupra siguranţei traficului va fi transmis Comisiei, cel mai târziu în momentul finalizarii execuţiei lucrărilor.6. Se vor aplica regulamentele Comunităţii Europene privind procedura de licitare şi contractare.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos:Semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonatorul naţional ISPASemnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneLista anexelorAnexa nr. I "Descrierea măsurii"Anexa nr. I a "Planul de achiziţii provizoriu"Anexa nr. II "Plan de finanţare"Anexa nr. III:- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilorpentru măsurile finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportareaprogresului financiar şi fizic şi pentrusolicitarea de modificări"- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de controlfinanciar aplicabile măsurilor finanţateprin ISPA"- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperareasumelor încasate eronat prin ISPA"- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"  +  Anexa 1DESCRIEREA MĂSURII"Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6(faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"Codul măsurii nr.: 2001/RO/16/P/PT/0061. Denumirea măsurii: Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova - Lugoj), România"2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene2.2. Adresa: Ministerul Integrării EuropeneDirecţia coordonarea programelor ISPA şi SAPARDEugen Teodorovici, directorStr. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, BucureştiTelefon: +40-1-30116 23Fax: +40-1-30116 26E-mail: [email protected]3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (conform celor definite la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)3.1. Numele: Eugenia Dunca, directorAdministraţia Naţionala a Drumurilor3.2. Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, BucureştiTelefon: 223 26 07Fax: 312 09 84E-mail: [email protected]4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3): ca mai sus5. Localizare5.1. Ţara beneficiara: România5.2. Regiunea: Oltenia şi Banat, judeţele Mehedinti,Caraş-Severin şi Timiş6. DescriereCadrul generalStrategia generală privind infrastructura rutiera are scopul de a menţine structurile existente, incluzând reabilitarea reţelei de drumuri naţionale (cu acordarea priorităţii legăturilor localizate pe coridoarele paneuropene), şi de a creşte capacitatea de circulaţie în conformitate cu cerinţele actuale de trafic.Măsura face parte dintr-un program mai larg, finanţat, de asemenea, de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI): Programul de reabilitare a drumurilor nr. 4, cu un cost total estimat de peste 688 milioane euro.Acest program prevede reabilitarea următoarelor sectoare de drum:- Craiova-Drobeta-Turnu Severin (proiect ISPA aprobat în martie 2001);- Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (prezenta aplicaţie ISPA);- Petrosani-Simeria (finanţat de BEI);- sectoare ale rutei Cluj-Dej-Suceava (finanţat de BEI).Administraţia Naţionala a Drumurilor intenţionează sa continue modernizarea DN 6 şi a ramurii de sud a Coridorului IV, care în România trece pe ruta Nadlac-Timişoara-Lugoj- Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat.Proiectul de reabilitareProiectul de reabilitare a DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj implica modernizarea a aproximativ 163,5 km de drum existent în regiunile mai joase ale Muntilor Carpaţi, făcând legătură între Timişoara şi Drobeta-Turnu Severin (km 332+150) şi trecând prin Lugoj (km 495+800). Ultimii 35 km de-a lungul Portilor de Fier pe Dunăre reprezintă o legătură ingusta între fluviu şi principala linie de cale ferată Bucureşti-Timişoara, pe de o parte, şi versantii stancosi, pe de altă parte. Drumul include doua tunele şi mai multe poduri şi viaducte importante.Lucrările de reabilitare includ:- consolidarea a 132,625 km de pavaje rutiere existente, incluzând lărgirea cu 1,0 m până la 2,0 m pe ambele părţi (lăţimea totală - 10,0 m);- construcţia a 5 sectoare noi (2 sectoare deluroase şi 3 variante de ocolire) totalizand 31,2 km cu o latime de 12,0 m.Drumul existent este o parte carosabilă cu doua benzi (cu excepţia oraşelor importante), variind în latime între 5,70 m şi 7,00 m, cu acostamente foarte inguste neasfaltate, de clasa III sau IV, la standardele naţionale clasa III sau IV. Se intenţionează lărgirea părţii carosabile la 7,0 m plus 1,5 m de acostamente consolidate pe fiecare parte (suprafaţa asfaltata de 10,0 m), la fel ca pe secţiunea adiacenta Craiova-Drobeta-Turnu Severin a DN 6, care prezintă niveluri de trafic similare, adică minimum clasa III, potrivit standardelor europene. Îmbunătăţiri minore ale aliniamentului sunt incluse sistematic în lucrările de largire a drumului. Exista o serie de excepţii de la aceasta soluţie de proiectare, după cum urmează:- în zona Portilor de Fier, între km 331+150 şi km 364+650, drumul existent trece printre principala linie de cale ferată dintre Timişoara şi Bucureşti şi fluviul Dunarea, pe de o parte, şi o porţiune stancoasa, de cealaltă parte. La acest moment, din cauza costurilor nu se intenţionează lărgirea drumului existent, deşi se vor face îmbunătăţiri ale structurii asfaltice;- în regiunea deluroasa, la nord de Domasnea, între km 413+150 şi km 428+800, sunt prevăzute benzi suplimentare în rampa pentru vehicule lente, pentru a îmbunătăţi capacitatea şi siguranţa circulaţiei. Acestea totalizează 3,450 m în lungime;- repozitionarea drumului existent în doua zone deluroase deosebit de dificile: (i) Dealul Plugova (de la km 388+500 la km 397+450) şi (îi) Domasnea (de la km 409+100 la km 412+700), unde viteza medie este în acest moment între 20 km/h şi 30 km/h. Aceste sectoare noi sunt proiectate, de asemenea, la o parte carosabilă cu doua benzi, cu o latime a părţii carosabile de 7,0 m şi acostamente de 2,5 m (1,5 m asfaltat) pe fiecare parte, adică clasa III, conform standardelor europene. Fiind aşezate în zone foarte deluroase, aceste sectoare includ benzi de urcare pe pantele cele mai abrupte;- variantele de ocolire noi cu o parte carosabilă de doua benzi, o suprafaţa asfaltata de 7,0 m şi acostamente asfaltate de 2,5 m sunt menite sa reducă congestionarea traficului/poluarea în zone rezidentiale şi sa micşoreze întârzierile în circulaţie pentru vehiculele internaţionale de tonaj greu, în localităţile:- Drobeta-Turnu Severin (de la km 334+850 la km 343+900);- Mehadia (de la km 385+500 la km 388+000); şi- Caransebes (de la km 449+175 la km 455+315).Nu este avută în vedere construirea de noi tunele. Lucrările la tunele se vor limita la reparaţii şi consolidare, de exemplu: colmatarea şi realinierea a doua tunele între Drobeta-Turnu Severin şi Orşova.În plus faţă de îmbunătăţirile geometrice aduse drumului, stratul asfaltic existent va fi îmbunătăţit. La momentul actual acesta cuprinde:- 24,80 km de îmbrăcăminte din beton;- 56,20 km de îmbrăcăminte din beton cu un strat de asfalt; şi- 82,65 km de îmbrăcăminte din asfalt.Starea pavajelor rutiere variaza de la "rau" spre "foarte rau" în zonele din partea de sud şi cele deluroase din partea de mijloc, arătând semne de uzura a structurii atât la construcţia din beton, cat şi la construcţia din asfalt, la "acceptabil" spre "bun" în zonele din partea de nord, mai ales între Caransebes şi Lugoj (de la km 455+500 la km 495+800), care a fost reasfaltata în anul 2000. Valorile IRI brute variaza între 2 (foarte bun) şi peste 10 (foarte prost). Întreaga lungime va fi consolidata cu straturi de beton asfaltic de grosimi variabile, de la 8 cm la 16 cm, în funcţie de nevoile impuse de traficul prevăzut până în anul 2020 şi de nevoile de imbunatatire a capacităţii de rulare. Acostamentele consolidate sunt prevăzute pe ambele părţi ale drumului.Nu sunt prevăzute lucrări pe drumul existent din interiorul municipiilor Drobeta-Turnu Severin şi Caransebes, deoarece se are în vedere construirea de variante de ocolire şi deoarece aceste municipii sunt în afară jurisdicţiei AND. În zone locuite unde se construiesc variante de ocolire, se intenţionează executarea doar a unor lucrări minime la drumul existent aflat în administrarea AND, cum ar fi peticirea/repararea, urmată de o reasfaltare a pavajelor rutiere. În zonele locuite unde nu se vor construi variante de ocolire, drumul existent va fi largit la 10,0 m şi straturi de asfalt vor fi adăugate în funcţie de constrangerile impuse de existenta clădirilor în zona drumului.Caracteristicile consolidării sunt următoarele:- 4 cm strat de uzura din asfalt;- 4 cm strat de binder;- 0-8 cm strat de baza din mixtura asfaltica, în funcţie de capacitatea portanta a sistemului rutier.Noi secţiuni de drum pe 31,2 km (aliniamentele de la Plugova şi Domasnea, plus variantele de ocolire la Drobeta-Turnu Severin, Mehadia şi Caransebes) vor fi construite cu următoarele straturi rutiere:- 4 cm de îmbrăcăminte asfaltica;- 4 cm de binder şi asfalt;- 23 cm de balast stabilizat cu ciment ca strat de subbaza;- 25 cm balast ca subbaza;- 15 cm strat de forma.Doar 6 poduri cu o deschidere de 12 m sau mai puţin urmează a fi reabilitate, adică largite, înlocuirea tabierului şi a hidroizolatiei pentru 67 de poduri existente. Pe de altă parte, pentru a îmbunătăţi sistemul de drenare, întreţinere şi protecţie împotriva inundaţiilor, 215 podeţe de mici dimensiuni urmează a fi înlocuite cu podeţe ce au lumina mai mare (minimum 2 m deschidere), iar cele 65 de podeţe de mari dimensiuni existente vor fi lungite şi consolidate acolo unde este necesar.Proiectarea întregii structuri a drumului respecta cerinţele standardelor UE în domeniu, inclusiv Directiva nr. 96/53/CE privind greutatile şi dimensiunile şi, în particular, permite o greutate pe osie de 11,5 tone.7. ObiectiveObiectivele generale ale proiectului sunt de a acorda asistenţa României în transformarea economiei sale, în vederea pregătirii pentru integrarea în Uniunea Europeană, şi sprijinirea României în perioada de preaderare, mai ales în privinta dezvoltării coridoarelor de transport prioritare pentru a sprijini reabilitarea unor sectoare de pe Coridorul paneuropean IV şi integrarea lor viitoare în Reţeaua transeuropeana de transport a UE.Obiectivul direct îl constituie reabilitarea sectorului de drum Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (163,5 km) pe DN 6. Acest sector (km 332+150 - km 495+800) este localizat pe ramura de sud a Coridorului paneuropean IV şi reprezintă o veriga lipsa pe drumul european E70 de la Timişoara la Craiova, planificat a fi finalizată în etapa a IV-a (2001-2004) a strategiei de reabilitare a drumurilor naţionale. De asemenea, el reprezintă o parte a infrastructurii rutiere de acces la viitorul pod peste fluviul Dunarea, de la Calafat/Vidin.În acest sens, obiectivele sunt următoarele:- îmbunătăţirea fluentei traficului şi asigurarea unei capacităţi de trafic suficiente până în anul 2020, precum şi întreţinerea/îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei;- consolidarea pavajelor rutiere, a structurilor şi a sistemului de drenare, după cum se considera necesar în conformitate cu cerinţele standardelor naţionale/europene în vigoare; şi- introducerea de îmbunătăţiri în privinta protecţiei mediului şi de măsuri corective, în relaţie directa cu orice efecte negative pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului.Viteza de circulaţie de-a lungul întregului drum este, la momentul actual, aproximativ între 30 km/h şi 80 km/h, cu o medie de aproximativ 60 km/h, deşi la orele de vârf viteza se reduce considerabil. Se prevede că în următorii 20 de ani traficul va fi mai mult decât dublu. Acest fapt va constitui un obstacol important pentru circulaţie, mai ales în zonele muntoase de la Plugova (km 388+500 - km 397+450) şi Domasnea (km 409+100 - km 412+700) unde, dacă nu se vor face îmbunătăţiri, viteza de circulaţie va scădea la 20 km/h în viitor. În timpul iernii viteza va fi chiar mai mica.În contextul aderării României la Uniunea Europeană, un interes special a fost arătat pregătirii şi sprijinirii proiectelor de infrastructura de transport în cadrul procesului ŢINĂ. Secţiunea de drum Drobeta-Turnu Severin a fost identificata ca o importanţa veriga ŢINĂ şi este considerată ca punct critic în Raportul final ŢINĂ.Măsura va contribui la dezvoltarea Coridorului paneuropean IV, cu infrastructura de buna calitate, asa cum a fost definit în Decizia Parlamentului European nr. 1.692/96/CE şi în Decizia Consiliului European din 23 iulie 1996 privind Ghidul Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport. Măsura va contribui, de asemenea, la dezvoltarea reţelei de baza ŢINĂ.Planul naţional pentru adoptarea acquisului, versiunea 2001, include continuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale ca parte a prioritatilor pe termen mediu în sectorul de transport.
             
      Indicatori fiziciUnitatea de măsură (de exemplu: m3, ml, nr.)Cantitate
      Reabilitare (132,625 km)Realiniament şi variante de ocolire (31,200 km)
      Terasamentem3540.000973.000
      Strat de fundaţie din balastm3221.000117.000
      Balast stabilizat cu cimentm3200.000108.000
      Straturi de asfaltm3350.000111.000
      Podurinr.678
      Podeţenr.25050
    8. Programul de lucru
             
        Data începeriiData intermediară a terminării (numai DN 6)Data de execuţie
      Studiul de prefezabilitate     1996
      Studiul de fezabilitate     1996
      Studiul de fezabilitate (DN 56A)     2000
      Studiul de fezabilitate revizuit (faza 1) DN 6 DN 56A20 iulie 200110 septembrie 200119 ianuarie 2002
      Analiza cost-beneficiu20 iulie 200110 septembrie 200119 ianuarie 2002
      Analiza financiară20 iulie 200110 septembrie 200119 ianuarie 2002
      Studiul de impact asupra mediului20 iulie 200110 septembrie 200119 ianuarie 2002
      Consultaţii publice (numai pentru DN6)7 ianuarie 2002   22 ianuarie 2002
      Proiect tehnic detaliat (faza 2) numai pentru DN621 ianuarie 2002   19 iulie 2002
      Achiziţii terenuri20 iulie 2002   19 septembrie 2002
      Documentaţie de licitaţie2 mai 2002   19 iulie 2002
      Licitaţie/Evaluare/Adjudecare contract1 noiembrie 2002   30 aprilie 2003
      Execuţie lucrări15 mai 2003   15 decembrie 2005
      Faza operaţională1 decembrie 2005    
    9. Analiza cost-beneficiu socioeconomicaTraficul actual este moderat spre mediu, variind de la 3.500 vehicule pe zi în nord la 5.500 vehicule pe zi în sud. Previziunile pentru anul 2010 indica valori de la 5.200 la 8.000 vehicule pe zi, iar în anul 2015, de la 6.400 la 8.900 vehicule pe zi.Analiza economică a fost realizată folosindu-se tehnici cost-beneficiu standard. Analiza este în conformitate cu instrucţiunile Comisiei Europene din "Ghidul de analiza cost-beneficiu pentru proiecte importante în contextul politicii regionale a CE".Pentru analiza au fost luate în considerare patru alternative. În vederea evaluării, fiecare dintre ele a fost comparata cu o alternativa minima, care include cheltuieli de întreţinere necesare pentru menţinerea drumului într-o stare rezonabila. Alternativele au fost evaluate luându-se în considerare o perioadă de 15 ani şi un factor de actualizare de 5% şi folosindu-se modelul HDM IV al Băncii Mondiale pentru scenarii de creştere mica, medie şi mare. Principalele trei beneficii au fost identificate: economii de timp, costuri de exploatare a vehiculelor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere.În plus faţă de analiza cost-beneficiu a fost utilizata o varianta simplificata a analizei multicriteriale, cu scopul de a se identifica importanţa tuturor factorilor de impact, atât cuantificabili, cat şi necuantificabili.Asa cum a fost explicat în studiul de fezabilitate, alternativa 2 a fost preferata ca fiind cea mai viabila, realista şi consistenta faţă de celelalte lucrări de reabilitare a sectoarelor de drum adiacente.Rezultatele analizei economice pentru varianta aleasă, alternativa 2, potrivit scenariului de creştere medie a traficului, sunt următoarele:rata de rentabilitate economică - RRE = 14.75%;valoarea prezenta neta - NPV = 104 milioane euro;raportul beneficiu/cost - B/C = 1.67.10. Elementele principale ale analizei financiareProiectul nu va genera venituri din taxare.11. Analiza impactului asupra mediuluiProiectul se încadrează în clasa de dezvoltare acoperită de anexa nr. I la directivele nr. 85/337/CE şi 97/11/CE . O evaluare a impactului asupra mediului a fost realizată de consultant ca parte a studiului de fezabilitate.Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizată în conformitate cu cerinţele legislaţiei române şi cu directivele Uniunii Europene. Procesul de obţinere a avizului de mediu, potrivit legislaţiei române, este legat în mod direct de analiza şi consultarea publicului după aprobarea versiunii finale a studiului de fezabilitate. Raportul final EIA va integra comentariile inspectoratului de mediu şi ale altor agenţii guvernamentale, precum şi pe cele ale publicului. Evaluarea impactului asupra mediului va fi finalizată până la sfârşitul anului 2001 şi va respecta procedurile CE. Studiul complet de impact asupra mediului şi planul de atenuare a impactului asupra mediului vor fi transmise la începutul anului 2002 autorităţilor de mediu competente.Până acum au fost consultate inspectoratele de mediu de la Drobeta-Turnu Severin, Resita şi Timişoara. Ele au oferit date privind calitatea apei, aerului şi solului în zonele considerate sensibile, din care nici una nu este afectată de proiect. Aceste instituţii vor efectua măsurători suplimentare şi vor informa Administraţia Naţionala a Drumurilor despre rezultate. Mai mult, un anunţ a fost deja transmis spre publicare într-un ziar local, pentru a informa publicul cu privire la proiect.În noiembrie şi decembrie 2001 consultarile publice vor fi organizate la nivelul municipalitatilor aflate de-a lungul drumului. Acest proces include:- transmiterea către fiecare municipalitate a documentaţiei necesare, spre a fi pusă la dispoziţia publicului;- deschiderea unui registru, pentru o perioadă de cel puţin 3 săptămâni;- intalniri publice în fiecare municipalitate;- închiderea registrului.Rezultatele consultărilor publice vor fi integrate în studiul final de impact asupra mediului.Impactul general al proiectului va fi în mod clar benefic. Cele mai multe impacturi negative vor aparea în timpul execuţiei lucrărilor. Antreprenorul va trebui să obţină permise pentru extragerea materialelor de construcţie şi pentru debarasarea de material neutilizabil, precum şi pentru toate activităţile poluante, cum ar fi: folosirea echipamentului, taberele de muncă, portiunile de întreţinere etc. Cerinţele pentru minimizarea efectelor adverse asupra mediului ale activităţilor, altele decât cele specificate în avizul de mediu şi în legislaţia română, vor fi indicate în contractul antreprenorului. Este necesară o monitorizare atenta a activităţilor antreprenorului.În final, documentaţia de licitaţie va include măsuri pentru protecţia mediului: acestea au fost estimate la 12,15 milioane euro sau 7,5% din costul lucrărilor principale. Va fi acordată o importanţa deosebită şi echipamentului pentru siguranţa traficului: garduri de siguranţă, semnalizari şi traversari marcate.12. Cost şi asistenţa (în euro)    Defalcarea estimativă a costurilor
               
      ArticolulCosturi totaleCheltuiala indusă înainte de aplicaţieAlte costuri neeligibileCost total eligibil
      Costuri de planificare/proiectare2.016.3901.016.390-1.000.000
      Achiziţionare de terenuri11.561.000-11.561.0000
      Articole generale (pregătirea şantierului)16.140.000--16.140.000
      Lucrări principale135.364.500--135.364.500
      Centrul de utilaje şi echipamente de întreţinere1.000.000--1.000.000
      Asistenţă tehnică1.936.000--1.936.000
      Supervizarea în timpul implementării3.520.000--3.520.000
      Cheltuieli neprevăzute1)11.250.000--11.250.000
      Taxe/Impozite2)1.650.000-1.650.000  
      Acţiuni de reducere a impactului asupra mediului12.155.000--12.155.000
      Altele (realocarea serviciilor)1.650.000--1.650.000
      TOTAL (fără T.V.A.):198.242.8901.016.39013.211.000184.015.500
    --------------*1) Justificate corespunzător şi aplicabile numai articolelor menţionate.*2) Taxele şi impozitele publice se referă la plata taxei ISCLPUAT (0,7% din lucrări) pentru Inspecţia Calităţii în Construcţii, precum şi la costurile pentru obţinerea aprobărilor şi autorizaţiilor. Nu includ T.V.A.
                 
                - euro -
      Cost totalContribuţia sectorului privatCheltuieli neeligibileTotal cheltuieli eligibileAsistenţa ISPARata asistenţei
      198.242.889-14.227.389184.015.500138.011.62575
    13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleBEI cofinanteaza cel de-al patrulea program de reabilitare a celor 650 km de drumuri naţionale printr-un împrumut de 245 milioane euro. Aceasta măsura este o componenta separată a programului cofinantat prin ISPA şi bugetul naţional.14. Condiţii specifice ale măsuriiVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.15. Planul de achiziţiiLucrările vor fi implementate conform planului de achiziţii prezentat în anexa I.a.      +  Anexa 1.a                               PLANUL                        de achiziţii provizoriu
      Oferta nr.Descrierea lucrărilor şi serviciilor care vor fi licitateTipul contractului (lucrări, achiziţii sau servicii)Luna previzionată de lansare a licitaţiei (lună/an)Rata de rambursare a facturilor privind contractul respectiv
      1.Lucrări de drumuri pe secţiunea Drobeta-Turnu Severin-Bahnalucrări (cartea roşie)octombrie 200275%
      2.Lucrări de drumuri pe secţiunea Bahna-Băile Herculanelucrări (cartea roşie)octombrie 200275%
      3.Lucrări de drumuri pe secţiunea Băile Herculane- Domaşnealucrări (cartea roşie)octombrie 200275%
      4.Lucrări de drumuri pe secţiunea Domaşnea- Caransebeşlucrări (cartea roşie)octombrie 200275%
      5.Lucrări de drumuri pe secţiunea Caransebeş-Lugojlucrări (cartea roşie)octombrie 200275%
      6.Supervizarea lucrărilorserviciiaugust 200275%
    Împărţirea propusă în 5 contracte de lucrări cu valori între 20 şi 60 milioane euro fiecare este în concordanta cu practica românească în privinta programelor de reabilitare a drumurilor, care s-a dovedit a fi eficienta şi viabila.Condiţiile specifice de acordare a contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.      +  Anexa 2PLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetele Uniunii Europene)Titlul măsurii: Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoja drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), RomâniaNr. ISPA: 2001/RO/16/P/PT/006
       
      - euro-
                           
      AnulCostul totalCostul neeligibil (Guvernul României)Costul eligibil   Împrumut de la IFI
      TotalISPAAutorităţi naţionale (Guvernul României)
        1 = 2+323 = 5 + 74 = 3/1 (%)56 = 5/3 (%)789 = 8/1 (%)
      2000---------
      200114.386.666-14.386.66610010.790.000753.596.666   --
      200228.826.667-28.826.66710021.620.000757.206.667   --
      2003-------   --
      200448.280.000-48.280.00010036.210.0007512.070.000   --
      200547.306.667-47.306.66710035.480.0007511.826.667   --
      200645.215.500-45.215.50010033.911.6257511.303.875   --
      Neanualizate14.227.38914.227.389-----   --
      Total198.242.88914.227.389184.015.50093138.011.6257546.003.875   --
      +  Anexa 3.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţa (1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţa nerambursabilă directa, de asistenţa rambursabila sau orice alta forma de asistenţa.Asistenţa rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţa trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţă implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnica pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avanseaza satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulari.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţa;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate mari acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţa acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi facuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agentiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţa care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Toate plăţile pentru asistenţa acordată de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.  +  Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţa împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1). (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.-------------*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm  +  Secţiunea a V-a Raportul finalAutoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:- data efectivă de implementare a măsurii;- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile asteptate;- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor asteptate;- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";- data la care măsura finanţată devine operationala; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.  +  Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare.O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă, atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat, angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizeaza prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definitia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect, nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.  +  Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.  +  Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţa alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenţa acordată măsurii.Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate, în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii.  +  Secţiunea a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie să ceara ţărilor beneficiare: a) sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura:- implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;- separarea funcţiilor de management şi control;- ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; b) sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; c) sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri;- examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative.  +  Secţiunea a X-a MonitorizareaŢările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiara, Comisie şi, unde este cazul, de BEI şi/sau alte instituţii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în astfel de comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. (2) Monitorizarea va fi facuta pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât sa arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. (3) a) Pentru fiecare măsura coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea intalnirii programate. (4) Pe baza rezultatelor monitorizarii şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţa lor.  +  Secţiunea a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. (2) a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA.Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.