ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 - (*actualizată*)privind procedurile de administrare a creanţelor bugetelor locale(actualizată până la data de 28 iulie 2003*)
EMITENT
  • GUVERNUL




    • ---------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 2 februarie 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 28 iulie 2003, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003.În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţie şi ale art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României adopta prezenta ordonanţă.  +  Titlul I Dispoziţii generale  +  Capitolul 1 Obiectul colectării creanţelor bugetelor locale  +  Articolul 1 (1) Prezenta ordonanţă reglementează într-un cadru unitar colectarea creanţelor bugetelor locale, precum şi celelalte proceduri de administrare a acestora, respectiv: a) procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impunere pentru impozitele şi taxele locale; b) controlul fiscal în materia creanţelor bugetelor locale; c) procedura de soluţionare a obiectiunilor şi contestaţiilor împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a accesoriilor acestora, precum şi a altor sume şi măsuri. (2) Activitatea de colectare prevăzută la alin. (1) consta în exercitarea funcţiei administrative care conduce la stingerea creanţelor bugetelor locale şi a creanţelor debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul local.  +  Articolul 2Stingerea creanţelor bugetelor locale se realizează prin plata voluntara efectuată de către debitor, prin executare silită ori prin alte modalităţi întreprinse de către creditorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.  +  Articolul 3 (1) Constituie obiect al colectării creanţele bugetelor locale provenind din impozite, taxe locale, chirii, redevenţe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetelor locale, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalităţi şi penalităţi de întârziere. (2) Creanţele prevăzute la alin. (1) constituie integral venituri ale bugetelor locale.  +  Articolul 4Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele bugetelor locale prevăzute la art. 3, întocmit de autorităţile administraţiei publice locale ori de compartimentele de specialitate ale acestora sau de persoanele împuternicite potrivit legii, după cum urmează: a) actul/documentul de impunere pentru obligaţiile bugetare locale provenite din impozite, taxe locale şi orice alte contribuţii, care se emite de autorităţile administraţiei publice locale ori de compartimentele de specialitate ale acestora pe baza declaraţiilor depuse de contribuabili, sau alte documente privind materia impozabilă; b) declaraţia sau documentul întocmit de contribuabil, prin care declara impozitul, taxa locală, contribuţia ori alte venituri ale bugetelor locale, în cazul obligaţiilor bugetare locale care se stabilesc de către acesta, potrivit legii; c) documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior efectuat de compartimentele de specialitate în acest scop pentru diferenţele constatate între obligaţiile de plată determinate de contribuabil şi cele legal datorate, inclusiv accesoriile, stabilite conform legii, cu privire la impozite, la taxe locale, la chirii, la redevenţe, la contribuţii şi la oricare alte venituri ale bugetelor locale; d) documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale pentru obligaţiile la bugetul local, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru; e) procesul-verbal de constatare a contravenţiei, întocmit de agentul constatator, în condiţiile legii, pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale; f) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat, întocmit în baza acestor acte, în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe ale bugetelor locale, stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească, în cazul în care este implicata o instituţie publică de interes local; g) procesul-verbal sau documentul prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru obligaţii ale bugetelor locale reprezentând dobânzi, penalităţi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organele competente pe baza evidentelor proprii; h) dispoziţia emisă de primar/primarul general al municipiului Bucureşti/preşedintele consiliului judeţean în cazul soluţionării unei cai administrativ-jurisdicţionale de atac sau hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se stabileşte obligaţia la plata creanţelor bugetelor locale; i) alte documente emise de organele competente, prin care se constata şi se individualizează creanţele bugetelor locale.  +  Capitolul 2 Autorităţile competente  +  Articolul 5Sunt competente sa gestioneze colectarea creanţelor bugetelor locale autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, ori alte instituţii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale.  +  Capitolul 3 Obligaţia şi răspunderea la plata  +  Articolul 6 (1) Plătitor al obligaţiei bugetare locale este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligaţia de a plati sau de a retine şi de a plati, după caz, impozite, taxe locale, chirii, redevenţe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetelor locale, precum şi accesorii ale acestora. (2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România, care au sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii bugetare locale este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cat şi în numele sucursalelor şi/sau al punctelor de lucru, după caz. (3) Pentru sucursale şi/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de obligaţii bugetare locale este sucursala şi/sau punctul de lucru, după caz.  +  Articolul 7 (1) În cazul în care obligaţia bugetară locală nu a fost achitată de debitor, sunt obligaţi la plata sumei datorate, după caz, în condiţiile legii, următorii: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat; b) oricare dintre membrii de familie cu capacitate de exerciţiu deplina, care locuiesc şi gospodăresc împreună cu debitorul persoana fizica, pe numele căruia s-a calculat impozitul sau taxa locală, precum şi oricare dintre moştenitorii aflaţi în indiviziune; în cazul amenzilor, acestea constituie obligaţia personală a contravenientului; c) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz; d) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; e) persoana care îşi asuma obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată; f) abrogată; g) alte persoane, în condiţiile legii. (2) Pentru obligaţiile restante la bugetul local ale debitorului declarat insolvabil în condiţiile prezentei ordonanţe răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitatii, cu rea-credinţa, cumpara sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care îşi provoacă astfel insolvabilitatea; b) administratorii, asociaţii, actionarii şi oricare alte persoane, care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare, prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credinţa, sub orice formă, a bunurilor mobile şi imobile proprietate a acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social. (3) Pentru obligaţiile restante la bugetul local ale societăţii comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii şi persoanele care exercită sau au exercitat administrarea şi conducerea societăţii şi care: a) au determinat, cu rea-credinţa, acumularea de obligaţii restante la bugetul local pe o perioadă de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi; b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silită; c) au înstrăinat bunurile, cu buna ştiinţa, înainte de începerea executării silite. (4) Răspunderea asociaţilor şi acţionarilor la societăţile comerciale debitoare se stabileşte potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.--------------Litera f) a alin. (1) al art. 7 a fost abrogată de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.Litera b) a alin. (2) al art. 7 a fost modificată de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.Partea introductivă şi litera a) ale alin. (3) al art. 7 au fost modificate de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 8Răspunderea prevăzută la art. 7 alin. (2) şi (3) se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută de prezenta ordonanţă.  +  Capitolul 4 Termenele de plată  +  Articolul 9 (1) Obligaţiile bugetare locale sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează. (2) Pentru obligaţiile la bugetul local care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice sunt abilitate sa stabilească, prin ordin comun, aceste termene.  +  Articolul 10 (1) Pentru diferenţele de obligaţii la bugetul local, stabilite prin actele de control, sau obligaţiile la bugetul local, stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 inclusiv din luna, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-finele lunii inclusiv, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. (2) Actele de control prin care s-au stabilit diferenţe de obligaţii la bugetele locale conform alin. (1) constituie şi înştiinţare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării confirmate, după caz, conform legii. (3) Exercitarea de către contribuabili a căilor de atac în condiţiile prevăzute la art. 190-199 nu suspenda obligaţia acestora de plată. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, primării/primarul general al municipiului Bucureşti/preşedinţii consiliilor judeţene vor dispune suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor la bugetul local, până la soluţionarea contestaţiei, cu constituirea unei garanţii la nivelul sumei contestate. (4) Garanţia prevăzută la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de garanţie bancară, contract de gaj ori ipoteca, precum şi orice alta forma de garanţie prevăzută de lege. Garanţia se restituie sau se ridica, după caz, de către organele competente, numai atunci când contestaţia a fost admisă sau obligaţia de plată a fost stinsă. (5) Pentru obligaţiile restante la bugetul local, eşalonate sau amânate la plata, conform prevederilor legale, precum şi pentru dobânzile datorate pe perioada eşalonării, respectiv a amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plata.--------------Alin. (4) al art. 10 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 11În cazul în care termenul de plată al obligaţiei la bugetul local expira într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungeşte până în ziua lucrătoare imediat următoare.  +  Capitolul 5 Accesoriile creanţelor bugetelor locale  +  Secţiunea 1 Dobânzi şi penalităţi de întârziere  +  Articolul 12Pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor la bugetul local debitorii datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere. Dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.-------------Art. 12 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 13 (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei la bugetul local şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. (2) Pentru diferenţele de obligaţii la bugetul local, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare locale, la care s-a stabilit diferenţa, până la data stingerii acesteia, inclusiv. (3) În cazul obligaţiilor la bugetul local stinse prin compensare, data stingerii este data înregistrării acestei operaţiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetelor locale respective de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică. (4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează şi pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eşalonări la plata obligaţiilor bugetare locale restante. (5) Pentru obligaţiile la bugetul local stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plăţii preţului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător. (6) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de orice fel, stabilite potrivit legii.  +  Articolul 14 (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor locale, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare locale, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau pentru fiecare fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligaţia de plată a dobânzilor şi/sau a penalitatilor. (2) Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. (3) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor bugetare locale, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de întârziere de la data încetării valabilităţii acestora, conform legii.  +  Articolul 15 (1) Pentru obligaţiile la bugetul local ale debitorului declarat insolvabil dobânzile se calculează până la data încheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii. (2) Pentru obligaţiile la bugetul local neplătite la termen atât înainte, cat şi după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data deschiderii procedurii de faliment, dacă aceasta a fost declansata înainte de începerea procedurii de executare silită.  +  Articolul 16 (1) Nivelul dobânzii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României, o dată pe an, în luna decembrie pentru anul următor sau în cursul anului, dacă aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale. (2) Cota penalitatilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat.--------------Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Secţiunea a 2-a Alte penalităţi  +  Articolul 17 (1) Nevirarea în termen de 30 de zile de la data scadentei a sumelor datorate cu titlu de obligaţii bugetare locale calculate şi reţinute la sursa atrage sancţionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, reţinerea şi virarea sumelor. (2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică şi plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice şi juridice, în cazul în care nu au reţinut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.  +  Articolul 18Sancţiunea prevăzută la art. 17 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeaşi suma reţinută şi nevirata, respectiv neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligaţia de plată a dobânzilor şi a penalitatilor de întârziere, conform legii.  +  Secţiunea a 3-a Dobânzi pentru sumele de restituit de la bugetul local  +  Articolul 19 (1) Pentru sumele de restituit de la bugetul local plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau de compensare, după caz.(1^1) În cazul în care cererea de compensare sau restituire, după caz, precum şi documentaţia anexată care sta la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentaţiei complete. (2) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează şi se plăteşte numai în lei şi se suporta din acelaşi buget local şi acelaşi venit bugetar din care trebuie să se restituie ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori. (3) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.-------------Alin. (1^1) al art. 19 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Titlul II Modalităţi de stingere a obligaţiilor bugetelor locale  +  Capitolul 1 Dispoziţii comune  +  Articolul 20Obligaţiile de plată datorate de debitori, atât cele principale, cat şi cele accesorii acestora, cum sunt dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile, se calculează şi se plătesc în lei.  +  Articolul 21 (1) Creanţele bugetelor locale se sting prin plata, compensare, executare silită, prescripţie, precum şi prin alte modalităţi prevăzute de prezenta ordonanţă. (2) Creditor bugetar local, în înţelesul prezentei ordonanţe, este comuna, oraşul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti, judeţul, titulare ale codului de înregistrare fiscală, precum şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică, prin reprezentantul legal al acestora, în calitate de ordonator principal de credite.  +  Capitolul 2 Plata  +  Secţiunea 1 Mijloace de plată  +  Articolul 22 (1) Plata obligaţiilor la bugetul local se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxa locală, chirie, redeventa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine: a) obligaţii stabilite prin acte de control cu termene de plată în anul curent, expirate; b) obligaţii la bugetul local cu termen de plată în anul curent, expirate; c) accesoriile şi penalităţile stabilite asupra obligaţiilor pentru anul curent; d) obligaţii la bugetul local reprezentând impozite, taxe locale, chirii, redevenţe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; e) dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor la bugetul local prevăzute la lit. d); f) obligaţii la bugetul local cu termene de plată viitoare. (2) În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor la bugetul local conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar local, prin compartimentul de specialitate, va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanţă, şi va înştiinţa despre aceasta debitorul în termen de 30 de zile de la data efectuării stingerii.-------------Litera b) a alin. (1) al art. 22 a fost modificată de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 23 (1) Plata obligaţiei la bugetul local se face prin decontare bancară, mandat poştal, mijloace electronice de plată, în numerar sau prin anulare de timbre fiscale mobile, la termenele stabilite potrivit dispoziţiilor legale. (2) Ministerul Finanţelor Publice împreună cu Banca Naţionala a României stabilesc de comun acord mijloacele de plată autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligaţiilor bugetare locale prin decontare bancară.-------------Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Secţiunea a 2-a Data plăţii  +  Articolul 24 (1) În cazul plăţilor în numerar obligaţia la bugetul local se considera plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari. (2) În cazul plăţii efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poştal, pentru obligaţiile bugetare locale cu termen de plată fix sau stabilit sub forma de interval, obligaţia bugetară se considera plătită la data debitarii contului contribuabilului. (3) Nedecontarea de către unităţile bancare a sumelor cuvenite bugetului local, în termen de 48 de ore de la data debitarii contului titularului, atrage pentru banca prestatoare dobânzi şi penalităţi la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), la art. 16 şi la art. 17 alin. (1), în favoarea creditorului bugetar local.-------------Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Capitolul 3 Compensarea  +  Articolul 25Prin compensare se sting creanţele bugetului local cu creanţele debitorului, reprezentând sume de restituit de la bugetul local, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat şi cea de debitor al aceluiaşi buget local.  +  Articolul 26 (1) Compensarea obligaţiilor la bugetul local datorate de debitor cu creanţele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile, sau din oficiu, la data constatării sumelor virate în plus sau de restituit de la bugetul local. (2) Compensarea se va efectua cu obligaţii la bugetul local datorate aceluiaşi creditor bugetar local, indiferent de natura lor. (3) Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 10 zile calendaristice de la data efectuării operaţiunii.  +  Articolul 27Compensarea se efectuează după cum urmează: a) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată în anul curent, expirate; b) cu obligaţii la bugetul local reprezentând impozite, taxe locale, chirii, redevenţe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului local datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; c) cu dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor la bugetul local prevăzute la lit. b); d) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.  +  Capitolul 4 Înlesniri la plata obligaţiilor bugetare  +  Articolul 28 (1) La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale competente ale acestora, pot acorda pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează următoarele înlesniri la plata: a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local; b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local; c) eşalonări la plata dobânzilor şi/sau a penalitatilor de orice fel, cu excepţia dobânzilor datorate pe perioada de eşalonare; d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, cu excepţia dobânzilor datorate pe perioada de amânare; e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii. (2) Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabileşte prin acte normative speciale.  +  Articolul 29 (1) Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garanţii. (2) Pentru obligaţiile la bugetul local, datorate şi neachitate după data de 1 iulie 2003 de către persoanele fizice, garanţia este: a) o sumă egala cu doua rate medii din eşalonare, reprezentând obligaţii bugetare locale eşalonate şi dobânzi calculate, în cazul esalonarilor la plata; b) o sumă rezultată din raportul dintre contravaloarea debitelor amânate şi dobânzile calculate şi numărul de luni aprobate pentru amânare la plata, în cazul amanarilor la plata. (3) Pentru obligaţiile la bugetul local, datorate şi neachitate după data de 1 iulie 2003 de către persoanele juridice, garanţia este de 100% din totalul creanţei bugetare locale pentru care s-a acordat înlesnirea şi poate fi sub forma de scrisoare de garanţie bancară, gaj ori ipoteca, precum şi orice alta forma de garanţie prevăzută de lege.  +  Capitolul 5 Înştiinţarea de plată  +  Articolul 30 (1) Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile la bugetul local ori acestea nu au fost stinse în alt mod prevăzut de prezenta ordonanţă, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată prin care i se notifica acestuia suma datorată. (2) În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plată debitorul urmează să îşi plătească obligaţiile restante sau să facă dovada stingerii acestora. (3) Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite.  +  Titlul III Măsuri asiguratorii  +  Articolul 31Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun şi se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari.  +  Articolul 32Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari locali, prin reprezentanţii legali ori împuterniciţi ai acestora, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul.  +  Articolul 33Creditorul bugetar local, prin reprezentantul sau legal, poate dispune prin procedura administrativă, în temeiul unei dispoziţii motivate, poprirea asiguratorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.  +  Articolul 34Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 35Măsurile asiguratorii vor fi ridicate prin dispoziţie motivată, emisă de reprezentanţii legali ai creditorilor bugetari locali când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.  +  Articolul 36Măsurile asiguratorii dispuse atât de organele de executare, cat şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităţi.  +  Articolul 37 (1) În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. (2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor celor care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.  +  Articolul 38Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară locală, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de debitor în proprietate comuna cu terţe persoane, pentru cota-parte deţinută de acesta.--------------Art. 38 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 39Împotriva actelor prin care se dispun şi se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii, cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 124.--------------Art. 39 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Titlul IV Executarea silită  +  Capitolul 1 Dispoziţii comune  +  Articolul 40 (1) În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile datorate bugetului local, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silită potrivit prezentei ordonanţe. (2) Prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedura civilă, executarea silită a creanţelor bugetului local nu se perimeaza. (3) Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor bugetului local înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere şi altor penalităţi ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare. (4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.-------------Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 41 (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somaţii în care i se notifica debitorului ca are obligaţia să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligaţiei la bugetul local, în caz contrar aplicându-i-se modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţă. Somaţia este însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. (2) Somaţia cuprinde: a) organul de executare emitent; b) datele de identificare a debitorului; c) data emiterii; d) numărul dosarului de executare; e) suma pentru care se începe executarea silită; f) termenul în care cel somat urmează sa plătească obligaţia prevăzută în titlul executoriu; g) indicarea consecinţelor nerespectării acesteia; h) semnatura şi ştampila organului de executare. (3) Somaţia este obligatorie şi se comunică debitorului după cum urmează: a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire; b) prin executorii bugetari locali, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător; c) prin prezentarea celui somat şi primirea somaţiei de către acesta sub semnatura, ca urmare a înştiinţării prin alte mijloace, cum sunt: fax, telefon, posta electronică, dacă se asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia; d) în cazul în care debitorii refuza primirea somaţiei sau se constata lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somaţiei se poate face şi prin publicarea unui anunţ în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menţionează că a fost emisă somaţia pe numele debitorului şi ca acesta este invitat sa plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunţului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului. (4) Dovada comunicării somaţiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare şi va fi păstrată la dosarul de executare.--------------Litera c) a alin. (3) al art. 41 a fost modificată de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 42 (1) Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor bugetare şi a cheltuielilor de executare. (2) Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.  +  Articolul 43 (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar local dobândeşte un drept de gaj, iar prin sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar local dobândeşte un drept de ipoteca. (2) Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar local în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun. (3) Din momentul în care se îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, organizată la nivelul Oficiului registrului comerţului, ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar local are prioritate faţă de garanţia reală a celorlalţi creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauza.  +  Articolul 44 (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu şi, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile şi sub forma prevăzute de prezenta ordonanţă. (2) Executarea silită se suspenda: a) când suspendarea a fost dispusă de instanţa de judecată sau de reprezentantul legal al creditorului bugetar local; b) de la data comunicării aprobării inlesnirii la plata; c) în alte cazuri prevăzute de lege. (3) Executarea silită se întrerupe: a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului; b) în alte cazuri prevăzute de lege. (4) Executarea silită încetează: a) dacă s-au stins integral creanţele bugetului local prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalităţile de orice fel, cheltuielile de executare, precum şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii; b) dacă a fost desfiinţat titlul executoriu; c) în alte cazuri prevăzute de lege.  +  Articolul 45De la data comunicării aprobării, pentru obligaţiile bugetului local pentru care s-au aprobat înlesniri la plata, executarea silită nu se porneşte sau nu se continua, după caz.  +  Articolul 46Înlesnirile la plata se acordă atât înaintea începerii executării silite, cat şi în timpul efectuării acesteia.  +  Secţiunea 1 Titlul executoriu  +  Articolul 47 (1) Executarea silită a creanţelor bugetelor locale se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis, potrivit prezentei ordonanţe, de organul de executare competent în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală. (2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetului local, denumit titlu executoriu, va conţine: a) antetul organului emitent; b) numele şi prenumele sau denumirea debitorului; c) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare; d) domiciliul sau sediul debitorului, numărul de rol nominal unic, precum şi orice alte date de identificare; e) cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate; f) temeiul legal al puterii executorii a titlului; g) data întocmirii titlului executoriu, ştampila şi semnatura organului de executare. (3) Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetului local se va întocmi un singur titlu executoriu.  +  Articolul 48 (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţele bugetelor locale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49. (2) Organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente, în cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: a) numele şi prenumele sau denumirea debitorului; b) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare; c) domiciliul sau sediul debitorului; d) cuantumul sumei datorate; e) temeiul legal; f) semnatura organului care le-a emis şi dovada comunicării acestora. (3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile calendaristice.  +  Secţiunea a 2-a Organe de executare. Competente  +  Articolul 49 (1) Creditorii bugetari locali, prin organele proprii sau alte organe ale administraţiei publice locale, sunt abilitaţi sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonanţă. (2) Creanţele bugetelor locale care se încasează, se administrează, se contabilizeaza şi se utilizează de instituţiile publice de interes local, provenite din venituri proprii, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (3) Organele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt denumite în continuare organe de executare. (4) În cazul în care instituţiile publice de interes local transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat. (5) Nu intra sub incidenţa alin. (4) titlurile executorii transmise organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice în vederea înregistrării la totalul creanţelor, organul de executare al autorităţii administraţiei publice locale fiind coparticipant la executarea silită.  +  Articolul 50 (1) Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prezentei ordonanţe, sunt denumite executori bugetari locali. (2) Executorii bugetari locali se bucura de protecţia legii şi sunt investiti cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu ce le revin potrivit prezentei ordonanţe. (3) Executorul bugetar local este împuternicit în faţa debitorului sau a terţilor prin legitimatia model ITL - 017 şi delegaţia semnată de conducătorul compartimentului de specialitate.  +  Articolul 51 (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul ori unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul. (2) Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile. (3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum şi orice alte date utile pentru identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor urmaribile.  +  Articolul 52Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza de competenţa a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.  +  Articolul 53 (1) Organul de executare coordonator, în cazul debitorilor solidari, este cel în a cărui raza de competenţa îşi are domiciliul sau sediul ori este luat în evidenta fiscală debitorul despre care exista indicii ca deţine mai multe venituri sau bunuri urmaribile. (2) Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale şi ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza de competenţa domiciliază sau îşi au sediul ceilalţi codebitori, aplicându-se dispoziţiile art. 51. (3) Organele de executare sesizate, cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită şi vor comunică organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la realizarea acestora. (4) Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însuşi şi de celelalte organe sesizate potrivit alin. (3), el este obligat sa ceara în scris acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.  +  Articolul 54 (1) Organele de executare au obligaţia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau a sediului debitorului, precum şi a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale acestuia. (2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliţie să facă cercetări, precum şi sa ceara relaţii de la Oficiul registrului comerţului ori de la orice altă persoană fizica sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi al obţinerii oricăror date deţinute în legătură cu acesta.  +  Articolul 55 (1) La cererea organului de executare, băncile, organele de poliţie, instituţiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, sunt obligate sa furnizeze de îndată, în scris, datele şi informaţiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum şi pentru luarea altor măsuri privind stingerea creanţelor bugetare locale, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume. (2) Organele de executare sunt obligate să asigure confidenţialitatea informaţiilor primite.--------------Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 56Organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită.  +  Articolul 57 (1) Băncile sunt obligate sa comunice organelor de executare locale datele de identificare a conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridică pe care aceştia o au şi domiciliul sau sediul acestora, după caz. Aceasta comunicare se va face în primele 5 zile calendaristice ale fiecărei luni cu privire la conturile deschise sau închise în luna anterioară. Comunicarea va fi adresată organului fiscal care a solicitat informaţiile. (2) Procedurile privind transmiterea informaţiilor precizate la alin. (1), prevăzute la art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod similar şi organelor de executare ale autorităţilor administraţiei publice locale. (3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi utilizate exclusiv în scopul colectării creanţelor bugetare şi cu respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 214 şi 215.--------------Alin. (2) şi (3) ale art. 57 au fost modificate de LEGEA nr. 358 din 11 iulie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 23 iulie 2003.  +  Articolul 58 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari locali pot: a) să între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum şi sa analizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul identificarii terţilor care datorează sau deţin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului; b) să între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum şi sa cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile; c) să solicite şi sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.