NORMA din 13 iunie 2002de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 22 iunie 2002



     +  Capitolul 1 Sfera de aplicare  +  Secţiunea 1 Operaţiuni impozabile  +  Articolul 1 (1) Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate în România care îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, denumita în continuare lege. În situaţia în care cel puţin una dintre condiţiile respective nu este îndeplinită, operaţiunile nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Se cuprind, de asemenea, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată importurile de bunuri. Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt operaţiuni impozabile şi sunt supuse regulilor prevăzute prin lege referitoare la taxa pe valoarea adăugată. (2) Sunt considerate operaţiuni efectuate în România livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv locul prestării, este considerat a fi în România potrivit art. 6 şi 7 din lege. (3) Operaţiunile desfăşurate în interiorul zonelor libere, precum şi livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate din România pentru unităţi din zonele libere şi cele efectuate de unităţi din zonele libere pentru unităţi din România sunt considerate operaţiuni efectuate în România, fiind supuse regulilor prevăzute de lege privind taxa pe valoarea adăugată. (4) Pentru a se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii trebuie să fie efectuate cu plata. Aceasta condiţie implica existenta unei legături directe între operaţiune şi contrapartida obţinută. Pentru a se determina dacă o operaţiune poate fi plasata în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată trebuie ca aceasta sa aducă un avantaj clientului şi preţul să fie în legătură cu avantajul primit, astfel: a) condiţia referitoare la existenta unui avantaj în folosul clientului este îndeplinită atunci când exista un angajament al furnizorului sau al prestatorului de a furniza un bun sau un serviciu determinabil unei persoane care asigura finanţarea sau, în absenta acestuia, atunci când operaţiunea a fost efectuată, să permită să se stabilească un asemenea angajament. Aceasta condiţie este compatibila cu faptul ca serviciul a fost colectiv, nu a fost masurabil cu exactitate sau se înscrie în cadrul unei obligaţii legale; b) condiţia referitoare la existenta unei legături între operaţiune şi contrapartida obţinută este respectata chiar dacă preţul nu reflecta valoarea normală a operaţiunii, este achitat sub forma de abonamente, servicii sau bunuri, ia forma unei sume calificate drept rabat, nu este plătit de către beneficiar, ci de un terţ.  +  Articolul 2 (1) În sensul art. 2 alin. (2) din lege, o activitate economică nu va include vânzarea de către persoanele fizice a locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale. (2) Nu constituie activitate economică, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, activitatea de încasare a sumelor cuvenite bugetelor locale potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 50 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, începând cu data de 1 ianuarie 2003, efectuată de către persoane impozabile care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice. (3) În înţelesul prezentelor norme, instituţiile publice, prevăzute la art. 2 alin. (4) din lege, sunt cele definite la art. 1 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte instituţii şi/sau organisme a căror înfiinţare este reglementată prin lege sau hotărâre a Guvernului, iar activităţile prevăzute prin actul normativ de înfiinţare nu pot fi desfăşurate şi de alţi operatori economici. (4) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru: a) activităţile enumerate în anexa la lege; b) activităţile prevăzute la art. 2 alin. (4) din lege, care conduc la distorsiuni concurentiale în situaţia în care instituţiile publice nu ar fi tratate ca persoane impozabile pentru aceste operaţiuni, chiar dacă sunt efectuate în calitate de autoritate publică. Când aceeaşi activitate este desfăşurată de mai mulţi operatori economici, dintre care unii beneficiază de un tratament fiscal preferenţial din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate de aceştia nu este grevata de taxa pe valoarea adăugată, faţă de ceilalţi operatori economici care sunt obligaţi sa greveze contravaloarea livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate cu taxa pe valoarea adăugată, rezultă distorsiuni concurentiale; c) alte activităţi efectuate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică. (5) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru următoarele activităţi: a) vânzarea către persoane fizice a imobilelor sau a părţilor de imobile, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta, date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; b) închirierea de imobile sau părţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta; c) livrările de bunuri dobândite după data de 1 iulie 1993, pentru care nu au avut drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată. (6) Direcţiile generale ale finanţelor publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului potrivit legii. (7) Livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate în mod gratuit de organizaţiile fără scop patrimonial nu sunt considerate activităţi economice.  +  Articolul 3În sensul art. 3 din lege se considera livrări de bunuri: a) vânzarea de bunuri cu plata în rate; b) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri; c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor prin executare silită, dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată; d) orice distribuire de active de către o societate comercială către asociaţii sau actionarii săi, inclusiv o distribuire de active legate de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii, cu excepţia transferului total al activelor şi pasivelor prevăzut la art. 3 alin. (6) din lege; e) bunurile constatate lipsa pe bază de inventariere, atât cele imputabile, cat şi cele neimputabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din prezentele norme; f) produsele agricole reţinute drept plata în natura a prestaţiei efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole, precum şi plata în natura a arendei.  +  Articolul 4 (1) Nu sunt considerate livrări de bunuri în sensul art. 3 din lege: a) intrările şi ieşirile de bunuri constituite în rezerve de mobilizare la persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, mandatate în acest scop. Bunurile respective constituie livrare de bunuri la scoaterea din acest regim şi la livrarea către alţi beneficiari; b) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati sau a altor cauze de forta majoră; c) scoaterea în mod gratuit a unor cantităţi de produse din rezervele de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare externe sau interne. (2) Bunurile acordate şi/sau serviciile prestate în mod gratuit, precum şi punerea la dispoziţie în mod gratuit de bunuri care fac parte din activele persoanei impozabile, potrivit limitelor şi destinaţiilor prevăzute de lege, cum sunt acţiunile de sponsorizare, mecenat, protocol şi alte acţiuni stabilite prin lege, nu sunt asimilate cu livrările de bunuri şi/sau cu prestările de servicii. Încadrarea în plafoanele legale se determina pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. Depăşirea plafonului constituie operaţiune asimilată livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată corespunzătoare depăşirii, respectiv se colectează taxa pe valoarea adăugată. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizarile, acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi, acordate în numerar. Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă depăşirii plafonului, se calculează şi se include la rubrica de regularizări din decontul întocmit pentru luna în care persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au depus situaţiile financiare anuale, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a acestora. (3) Preluarea de către persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii economice a acestora nu este considerată livrare de bunuri. Aceleaşi prevederi se aplică şi prestărilor de servicii.  +  Articolul 5 (1) Potrivit prevederilor art. 3 alin. (7) din lege, aportul în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, efectuat între doua persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în situaţia în care beneficiarul are drept de deducere integral a taxei pe valoarea adăugată, nu constituie livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total ori parţial. Persoana impozabilă care a acordat aportul în natura are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. e) din lege. (2) Aportul în natura la capitalul social acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de deducere total sau parţial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată, fie datorită faptului că nu este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, fie datorită faptului ca operaţiunile desfăşurate de aceasta nu dau drept de deducere, constituie livrare de bunuri. În acest caz beneficiarul va evidenţia în patrimoniul sau contravaloarea bunului primit, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. (3) Aportul în natura acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată unei persoane impozabile care are drept de deducere parţială a taxei pe valoarea adăugată constituie livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. La persoana impozabilă care a acordat aportul în natura, precum şi la beneficiar taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunii respective se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă, fără a avea loc plati efective între cele doua unităţi în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată.  +  Articolul 6Importul de bunuri care se constituie aport în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, efectuat de o persoană străină, se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 5 din lege. Persoana impozabilă care primeşte aportul în natura poate să îşi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată în condiţiile legii.  +  Secţiunea a 2-a Locul operaţiunilor impozabile  +  Articolul 7 (1) Livrările de bunuri pentru care locul livrării nu este considerat în România nu sunt operaţiuni impozabile în România. (2) Bunurile provenite din străinătate, plasate în regim de import, pentru care locul livrării este considerat a fi în România, sunt operaţiuni impozabile în România. (3) Bunurile provenite din străinătate, plasate în regimuri vamale suspensive, sunt operaţiuni impozabile în România numai în situaţia în care destinaţia finala a acestora este în România, respectiv dacă sunt plasate în regim de import. Bunurile provenite din străinătate, care se afla în regimuri vamale suspensive de perfecţionare activa, admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import, tranzit vamal, precum şi introducerea de mărfuri străine în zonele libere direct din străinătate fără întocmirea de formalităţi vamale sunt supuse regimurilor de impozitare şi regulilor prevăzute în lege şi în prezentele norme, cu condiţia ca destinaţia finala a acestora sa nu fie în România, respectiv utilizarea şi/sau consumul final al acestora sa nu fie în România.  +  Articolul 8 (1) În sensul art. 7 alin. (1) din lege locul prestărilor de servicii este considerat a fi în România, dacă sediul activităţii economice, sediul stabil sau, în absenta acestora, domiciliul ori reşedinţa obişnuită a prestatorului de la care sunt prestate serviciile este amplasata în România, cu excepţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d) din lege. (2) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din lege locul prestării este situat în ţara în care este situat bunul imobil, iar taxa pe valoarea adăugată este datorată de prestator, dacă operaţiunile sunt taxabile. (3) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) pct. 1 din lege locul prestării pentru transportul de persoane este situat în ţara în care se afla locul de plecare a transportului de persoane. Transportul de persoane pentru care punctul de plecare se afla în străinătate, iar punctul de sosire se afla în România nu este operaţiune impozabilă în România, iar persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de dreptul de deducere potrivit art. 22 alin. (4) lit. d) din lege. Pentru transportul de marfa sau de persoane al cărui punct de plecare este în România, locul prestării este în România, indiferent dacă locul de sosire se afla în România sau în străinătate. Pentru transportul de marfa prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) pct. 2 din lege locul prestării se afla în România, dacă locul de plecare se afla în străinătate şi locul destinaţiei finale se afla în România. Taxa pe valoarea adăugată pentru transporturile al căror loc de prestare este considerat a fi în România se datorează de prestator numai în situaţia în care operaţiunile sunt taxabile. (4) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege locul prestării este situat în ţara în care beneficiarul îşi are stabilit sediul activităţii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia. Dacă operaţiunile sunt taxabile, beneficiarii care au sediul sau domiciliul în România şi au contractat cu prestatori din străinătate operaţiuni de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege sunt obligaţi la plata taxei pe valoarea adăugată. Operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, efectuate de prestatori din România, contractate cu beneficiari din străinătate, nu sunt impozabile în România, iar prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege. (5) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) din lege locul prestării se afla în ţara în care operaţiunile respective sunt prestate efectiv, chiar dacă prestatorul nu are stabilit în ţara respectiva sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. Taxa pe valoarea adăugată este în sarcina prestatorului, dacă operaţiunile sunt taxabile, şi se datorează în ţara în care se situeaza locul prestării. (6) Prestările de servicii pentru care locul prestării nu este în România nu sunt operaţiuni impozabile în România. (7) Persoanele străine care nu sunt înregistrate în România ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi efectuează livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii pentru care locul livrării, respectiv locul prestării, este considerat a fi în România sunt obligate sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În cazul în care acestea nu îşi desemnează un reprezentant fiscal în România, beneficiarii operaţiunilor respective vor fi obligaţi sa plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor respective.  +  Secţiunea a 3-a Operaţiuni scutiteA. Scutiri în interiorul tarii  +  Articolul 9 (1) Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, cuprinde spitalizarea, ingrijirile medicale umane şi veterinare, inclusiv operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, cum sunt: spitale, sanatorii, centre de diagnostic, centre medicale, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare TBC, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenţa, centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrica, alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi, precum şi cantinele organizate pe lângă aceste unităţi. (2) Operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare şi ingrijirile medicale umane şi veterinare includ medicamentele, bandajele şi alte bunuri similare care sunt furnizate pacientilor la momentul tratamentului, precum şi hrana şi cazarea acestora în unităţile care asigura spitalizarea şi ingrijirile medicale. (3) Scutirea prevăzută la art. 9 alin. (1) din lege nu se va aplica pentru: furnizarea de medicamente, bandaje şi alte bunuri similare, efectuată de către persoane care nu oferă tratament medical, spitalizare sau tratament veterinar, precum farmaciile. (4) Sunt, de asemenea, scutite, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unităţile sanitare.  +  Articolul 10În sensul art. 9 alin. (1) lit. f) din lege se acordă scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi protecţia socială, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum sunt: căminele de bătrâni şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfăşoare activităţi de asistenţa socială, căminele pentru elevi şi studenţi.  +  Articolul 11Potrivit art. 9 alin. (1) lit. g) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii şi livrările de bunuri care sunt strâns legate de protecţia copiilor şi tinerilor, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum sunt: centre-pilot pentru tineri cu handicap, case de copii, centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, alte organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, întreţinerii, educării sau petrecerii timpului liber a tinerilor.  +  Articolul 12 (1) În sensul art. 9 alin. (1) lit. h) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor lor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, patronala, profesională, religioasă, patriotica, filozofica, filantropica sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacă distorsiuni de concurenta. (2) Cuantumul cotizaţiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizaţiilor fără scop patrimonial prevăzute la alin. (1). (3) Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru activităţile desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România.  +  Articolul 13Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. i) din lege, prestările de servicii ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate în beneficiul persoanelor care practica sportul sau educaţia fizica de către organizaţii fără scop patrimonial, cum sunt: cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile şi cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu sunt scutite încasările pentru publicitate, precum şi încasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio şi la televiziune a manifestărilor sportive.  +  Articolul 14Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. k) din lege, prestările de servicii şi livrările de bunuri efectuate de unităţi ale căror operaţiuni sunt scutite, conform art. 9 alin. (1) lit. a), e), f), g), h), i) şi j) din lege, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producă distorsiuni concurentiale. Astfel de activităţi pot fi: reprezentaţii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expoziţii, concerte, conferinţe, cu condiţia ca veniturile obţinute din aceste activităţi sa servească numai la acoperirea cheltuielilor unităţilor care le-au organizat.  +  Articolul 15Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. l) din lege, realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu excepţia celor de publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/sau difuzează programele audiovizuale, precum şi de unităţile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale. Lucrările efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.  +  Articolul 16Este scutită de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. m) din lege, vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate a fi difuzate la televiziune, cu excepţia filmelor sau licenţelor de filme care sunt destinate să facă publicitate unui anume produs sau persoane. Prin film se înţelege producţia artistică, inclusiv suportul material pe care este înregistrat. Reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video după original, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.  +  Articolul 17Este scutită de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. n) din lege, activitatea de transport al bolnavilor şi răniţilor cu vehicule special amenajate şi autorizate în acest sens, efectuată de staţiile de salvare, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, sau de alte unităţi autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru desfăşurarea acestei activităţi.  +  Articolul 18Potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) pct. 3 din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţionala a României, reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare. Sunt, de asemenea, scutite operaţiunile specifice preluate de la Banca Naţionala a României de către Societatea Naţionala de Transfer de Fonduri şi Decontări - S.A., pentru care este autorizata de Banca Naţionala a României.  +  Articolul 19Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (2) lit. g) din lege, livrările de bunuri efectuate de unităţile din sistemul penitenciar, în situaţia în care aceste bunuri sunt realizate în cadrul acestor unităţi folosindu-se munca detinutilor. Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii efectuate folosindu-se munca detinutilor de către unităţile din sistemul penitenciar.  +  Articolul 20Potrivit art. 9 alin. (2) lit. i) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Legea nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor, pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public.  +  Articolul 21 (1) În sensul art. 9 alin. (2) lit. j) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) editarea şi/sau tipărirea de: cărţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, albume de pictura, caiete speciale pentru elevi, atlasuri şi alte tiparituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport magnetic; b) vânzarea de: cărţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, albume de pictura, caiete speciale pentru elevi, atlasuri şi alte tiparituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport magnetic, indiferent de modul de vânzare, direct sau prin intermediari. (2) Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la alin. (1), nu se aplică veniturilor provenite din publicitate şi nici editării, tipăririi sau vânzării de tiparituri care sunt exclusiv destinate publicităţii.  +  Articolul 22Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (2) lit. k) din lege: a) livrarea de proteze medicale de orice fel şi accesorii ale acestora. Proteza medicală reprezintă orice dispozitiv medical care este destinat să fie introdus şi sa rămână implantat în corpul uman sau într-un orificiu al acestuia, parţial ori total, prin intervenţie medicală sau chirurgicala, alte dispozitive medicale utilizate pentru înlocuirea unei părţi a corpului uman, precum şi orice alte dispozitive care se poarta sau se duc în mana, necesare compensării unei deficiente ori infirmităţi. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală; b) livrarea de produse ortopedice, cum sunt: fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi, articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centuri şi/sau bandaje medico-chirurgicale şi carje, atele, gutiere şi alte articole pentru fracturi, articole şi aparate de proteza ortopedice.  +  Articolul 23 (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (3) şi (4) din lege, activităţile persoanelor impozabile cu venituri din operaţiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual, până la plafonul de impozitare prevăzut de lege inclusiv. Persoanele impozabile care la înfiinţare nu au fost înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, deoarece au declarat ca realizează venituri anuale sub plafonul de impozitare prevăzut de lege, au obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dacă în cursul unui an fiscal realizează venituri din operaţiuni taxabile superioare plafonului de impozitare. După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile respective nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului de impozitare stabilit de lege. (2) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care în anul 2001 au realizat venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile care s-au înregistrat ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată de la 1 ianuarie 2002 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care nu au realizat venituri din operaţiuni taxabile mai mari de 600 milioane lei inclusiv. Persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenta trebuie să facă dovada achitării obligaţiei de plată privind taxa pe valoarea adăugată din ultimul decont privind taxa pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile care nu îndeplinesc aceasta obligaţie nu pot beneficia de prevederile art. 9 alin. (3) din lege, respectiv nu pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Cererea de scoatere din evidenta se depune la organul fiscal teritorial până la data de 30 septembrie 2002. (3) Nu pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile care au realizat în anul 2001 venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei, dar au realizat venituri din astfel de operaţiuni de peste 600 milioane lei de la 1 ianuarie 2002 până la 31 mai 2002. (4) Persoanele impozabile au obligaţia de a corecta costurile de achiziţie a materiilor prime, materialelor, mărfurilor şi altor bunuri existente în stoc la sfârşitul lunii în care se solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. În acest sens se vor inventaria stocurile de bunuri şi se va determina taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora, care va fi inclusă în costul de achiziţie a bunurilor din stoc. Din punct de vedere contabil, suma taxei pe valoarea adăugată aferente stocului se înregistrează în debitul contului de stocuri corespunzător prin creditul contului 4426 "T.V.A. deductibilă" şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată cu semnul minus, în luna în care s-a efectuat inventarierea stocului. Persoanele impozabile care ţin evidenta mărfurilor la preţuri cu amănuntul înregistrează concomitent şi stingerea contului 4428 "T.V.A. neexigibila" prin articolul contabil:371 = 4428, cu suma în roşu. (5) Organele fiscale vor opera scoaterea din evidenta a plătitorilor de taxa pe valoarea adăugată, care au depus cereri în acest sens, cu data de 1 a lunii următoare depunerii cererii. (6) Persoanele impozabile care au fost scoase din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, conform art. 9 alin. (3) din lege, nu pot solicita ulterior înregistrarea prin opţiune ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile care nu au depus cereri pentru a solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată până la data de 30 septembrie 2002 rămân în evidenta, cu obligaţia respectării prevederilor legii şi ale prezentelor norme, şi nu mai pot solicita ulterior scoaterea din evidenta.  +  Articolul 24Se încadrează în prevederile art. 9 alin. (5) din lege livrările de bunuri care au fost achiziţionate după data de 1 iulie 1993, dacă acestea au fost destinate exclusiv realizării de operaţiuni scutite, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere.B. Operaţiuni scutite la import  +  Articolul 25Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 10 lit. b) din lege, bunurile introduse în ţara de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţara ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil acestora, fără plata taxelor vamale.  +  Articolul 26 (1) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor menţionate. Reprezentanţii legali îşi asuma întreaga răspundere privind corecta declarare a scopului pentru care se realizează importurile. Declaraţiile nereale atrag răspunderea civilă sau penală, după caz, potrivit prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României. Declaraţia pe propria răspundere se întocmeşte în trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaraţia vamală de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se păstrează la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută de lege, bunurile respective trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată; b) sa nu facă obiectul unor comercializari ulterioare; c) să fie folosite numai în scopurile pentru care au fost importate. La schimbarea destinaţiei bunurilor importatorii sunt obligaţi sa îndeplinească formalităţile legale privind importul mărfurilor şi sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă importului. (2) Prin împrumuturi nerambursabile acordate României, în sensul art. 10 lit. f) din lege, se înţelege împrumuturile acordate de organisme internaţionale, de guverne străine şi/sau de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate, ai căror beneficiari îşi au sediul stabil în România şi care sunt consemnate în acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu guverne străine sau cu organisme internaţionale. Importurile achitate din fondul de contrapartida constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite de România sub forma de bunuri şi de servicii sunt considerate ca fiind finanţate direct din împrumuturi nerambursabile. (3) Orice import finanţat din sursele prevăzute la alin. (1) se considera finanţat direct din împrumuturi nerambursabile. (4) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organisme internaţionale sau de guverne străine, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile. (5) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile şi sunt destinate realizării unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finanţare şi destinaţia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate. (6) Pentru bunurile importate prevăzute la alin. (1)-(4) organele de control fiscal şi ale Gărzii financiare sunt obligate sa urmărească destinaţia data bunurilor respective şi, în cazul în care se constata schimbarea acesteia, sa sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele şi impozitele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în ţara a bunurilor. (7) În sensul art. 10 lit. g) din lege bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt: a) bunurile care sunt abandonate printr-o declaraţie scrisă data autorităţilor vamale; b) bunurile pentru care la expirarea termenului de păstrare, acordat de autoritatea vamală, titularii nu au reglementat situaţia vamală a acestora; c) bunurile confiscate de autorităţile competente potrivit legii.C. Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional  +  Articolul 27 (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum şi bunurile comercializate prin magazinele duty-free. Exportul consta în livrări de bunuri efectuate de persoane impozabile pentru beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale de export. (2) Pentru exportul realizat direct de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care acţionează în nume propriu, justificarea regimului de scutire se face cu: a) factura externa şi factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere"; b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale; c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare. (3) Pentru exportul realizat în nume propriu de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător şi exportator, livrarea bunurilor către beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare, beneficiază de scutire atât unitatea exportatoare, cat şi unitatea producătoare. a) Unitatea exportatoare va justifica regimul de scutire pe baza documentelor prevăzute la alin. (2). b) Unitatea producătoare va justifica regimul de scutire cu:1. contractul încheiat cu unitatea exportatoare;2. factura fiscală emisă către unitatea exportatoare, cu menţiunea "scutit cu drept de deducere";3. copie de pe documentul de transport internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare. Denumirea producătorului şi localitatea vor fi înscrise în documentul de transport internaţional sau, după caz, în anexa la acesta va fi înscrisă specificăţia bunurilor exportate de fiecare unitate producătoare;4. copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de unitatea vamală, în care la rubrica 31 se înscriu denumirea producătorului şi localitatea. În situaţia în care exista mai mulţi producători care trebuie menţionaţi, în declaraţia vamală de export se înscrie "conform anexei conţinând producătorii - localitatea". Anexa va fi certificată prin semnatura şi ştampila de către declarant şi se va ataşa la declaraţia vamală de export. (4) În situaţia bunurilor care necesita prelucrari succesive realizate de unităţi diferite din ţara, precum şi încorporarea altor bunuri, inclusiv ambalajele, iar produsul finit este exportat de o singura unitate, beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată fiecare unitate care a participat la realizarea produsului finit şi a contractat contravaloarea bunurilor sau a prestaţiei efectuate cu acelaşi beneficiar din străinătate, care este şi destinatarul bunurilor exportate, precum şi unitatea care realizează exportul produsului finit. Predarea bunurilor între unităţile din ţara se efectuează din dispoziţia beneficiarului extern, potrivit prevederilor contractuale, pe baza avizului de însoţire a mărfii, cu menţiunea "nu se factureaza". a) Unitatea exportatoare va justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pe baza documentelor prevăzute la alin. (2). b) Unităţile producătoare/prelucratoare justifica scutirea cu:1. contractul încheiat cu partenerul extern, din care să rezulte cantităţile de bunuri ori prelucrarile contractate şi unităţile din ţara la care se face predarea acestora, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal;2. factura externa şi factura fiscală, pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere", emise către beneficiarul extern;3. avizul de însoţire a mărfii, cu menţiunea "nu se factureaza". (5) Pentru exportul realizat prin comisionari justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată de către comitent se realizează pe baza următoarelor documente: a) copie de pe factura externa; b) contractul încheiat cu comisionarul, din care să rezulte cantităţile de bunuri, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal, şi copie de pe lista-anexa la declaraţia vamală, în care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate; c) factura fiscală emisă de comitent către comisionar, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere-export în comision". (6) Comisionarul justifica scutirea pentru comision, în baza art. 11 alin. (1) lit. r) din lege, cu următoarele documente: a) factura externa; b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale, şi lista-anexa la declaraţia vamală, în care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate; c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare; d) factura fiscală pentru comision, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere"; e) contractul încheiat între comitent şi comisionar, în care se prevede termenul de realizare a exportului. (7) Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată transportatorii, în baza art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, şi casele de expeditii, în baza art. 11 alin. (1) lit. a) şi r) din lege. Justificarea scutirii, în funcţie de tipul transportului, se face astfel: a) în cazul transportului auto, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional, vizat de organele vamale, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; b) în cazul transporturilor combinate sau prin conducte, legate direct de exportul bunurilor, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale; documentul specific de transport vizat de organele vamale; c) în cazul transportului feroviar, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional pe căile ferate, care să poarte ştampila statiei de expediţie pentru transportator, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; documentul de transmitere a vagonului la calea ferată vecina, care să confirme ieşirea mărfii din ţara pentru transportator; d) în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; documentul specific de transport, vizat de organele vamale. (8) Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor scutirea de taxa pe valoarea adăugată se justifica cu: a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare ori cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia; b) documente prezentate de exportator ori de intermediarul care acţionează în numele ori în contul sau, din care să rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor, sau factura externa, în cazul prestărilor de servicii contractate cu beneficiari din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora. (9) Pentru bunurile comercializate în cursul unei luni prin magazine duty-free scutirea de taxa pe valoarea adăugată se justifica cu: a) declaraţia vamală de export, pentru bunurile din producţia interna; b) declaraţia vamală de import, pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din antrepozite sau din zonele libere.  +  Articolul 28 (1) Transportul internaţional de persoane, pentru care se aplică scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. b) din lege, este transportul pentru care locul prestării se considera a fi în România potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) din lege. (2) Transportul internaţional auto de persoane este scutit de taxa pe valoarea adăugată, conform art. 11 alin. (1) lit. b) din lege, dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore. Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată de către transportatori se face cu următoarele documente: a) licenta de transport; b) caietul de sarcini al licenţei de traseu, după caz; c) foaia de parcurs sau alte documente din care să rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara, vizate de organul vamal; d) diagrama biletelor de călătorie sau, după caz, facturile fiscale în cazul curselor ocazionale; e) factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" pentru contravaloarea biletelor vândute, în situaţia în care vânzarea biletelor se face prin intermediari. (3) Pentru transportul internaţional aerian, fluvial, maritim, feroviar de persoane justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată se face de către transportatori cu: a) documentele specifice de transport, din care să rezulte traseul transportului, data de ieşire/intrare din/în ţara, după caz; b) factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" în situaţia în care biletele de călătorie au fost vândute prin intermediari; c) borderoul/diagrama biletelor de călătorie vândute sau, după caz, facturile fiscale în cazul curselor ocazionale. (4) Persoanele impozabile care vand bilete pentru transportul internaţional de persoane sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru aceste operaţiuni, conform art. 11 alin. (1) lit. b) şi r) din lege. Justificarea scutirii se face cu: a) borderoul/diagrama biletelor de călătorie vândute; b) factura fiscală pentru comision, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere", sau, după caz, factura primită de la transportator pentru biletele vândute. (5) Agenţiile companiilor aeriene străine care funcţionează pe teritoriul României beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete aferente transportului internaţional de persoane, conform art. 11 alin. (1) lit. b) şi r) din lege, pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise agenţii în străinătate. Răspunderea pentru verificarea respectării condiţiilor de reciprocitate revine Direcţiei generale de servicii transport aerian şi aeroporturi din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Aceasta va comunică Ministerului Finanţelor Publice lista cuprinzând ţările în care companiile aeriene române au deschise agenţii, dacă acestea beneficiază în ţările respective de rambursarea taxei pe valoarea adăugată şi în ce condiţii. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relaţiile reciproce dintre tari. (6) Scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete efectuate în România de agenţiile companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de către Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor de funcţionare a agentiilor. Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează trimestrial, pe bază de cerere depusa de agenţiile companiilor aeriene străine la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată vor fi justificate numai cu documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată, însoţite de documentele care atesta efectuarea plăţii contravalorii bunurilor şi serviciilor până la data depunerii cererii. (7) Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti analizează cererile de restituire, precum şi documentele insotitoare. În urma verificării şi analizei se întocmeşte o nota în care se consemnează numărul şi data cererii, rezultatul verificării şi propunerea restituirii sau, după caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Nota se aproba de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti. (8) În cazul aprobării restituirii taxei pe valoarea adăugată, se întocmesc comunicările către trezorerie, precum şi comunicarea către solicitant. În baza comunicării primite trezoreria va întocmi ordine de plată tip trezorerie pentru fiecare agenţie, în care se va înscrie suma care se restituie.  +  Articolul 29În sensul prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată transporturile de marfa şi/sau de persoane efectuate cu nave sau aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate, direct sau prin case de expediţie, pentru care locul prestării se considera a fi în România. Justificarea scutirii se face cu documentele care confirma efectuarea transportului. Pentru transporturile de marfa şi/sau de persoane efectuate cu nave sau aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate, direct sau prin case de expediţie, efectuate între doua porturi/aeroporturi din străinătate, locul prestării este în străinătate, iar transportatorii beneficiază de dreptul de deducere potrivit art. 22 alin. (4) lit. d) din lege.  +  Articolul 30 (1) Pentru transportul mărfurilor importate, a cărui contravaloare este inclusă în baza de impozitare conform art. 19 alin. (1) şi (2) din lege, transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. e) din lege, în funcţie de tipul transportului, astfel: a) în cazul transportului auto, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora, documentul de transport internaţional sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie, copie de pe declaraţia vamală de import; b) în cazul transporturilor prin conducte şi al transporturilor combinate, legate direct de importul bunurilor, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora, documentul specific de transport, copie de pe declaraţia vamală de import; c) în cazul transportului feroviar, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional pe căile ferate, care să poarte ştampila statiei de expediţie pentru transportator, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; documentul de transmitere a vagonului de la calea ferată vecina, care să confirme intrarea mărfii în ţara pentru transportator, copie de pe declaraţia vamală de import; d) în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora; documentul specific de transport, copie de pe declaraţia vamală de import. (2) Prestările de servicii accesorii transportului şi alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import, a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vama potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi (2) din lege, se justifica de unităţile prestatoare cu: a) contractul încheiat cu unitatea transportatoare, cu importatorul mărfurilor ori cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia; b) documente prezentate de transportator sau de importatorul mărfurilor ori de intermediarul care acţionează în numele sau în contul sau, din care să rezulte ca prestările de servicii respective sunt accesorii transportului sau sunt aferente mărfurilor importate; factura externa, în cazul prestărilor de servicii contractate cu beneficiari din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora.  +  Articolul 31 (1) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care efectuează livrări de bunuri destinate utilizării pe nave sau aeronave ori incorporarii în nave sau aeronave, sub pavilion românesc, care prestează transporturi de persoane şi/sau de mărfuri în trafic internaţional, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. f) din lege, cu documentul stampilat şi semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau al aeronavei, şi factura fiscală cu menţiunea "scutit cu drept de deducere". (2) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru bunuri destinate utilizării pe nave sau aeronave ori încorporării în nave sau aeronave, sub pavilion străin, care prestează transporturi internaţionale de persoane şi/sau de mărfuri, se face cu: a) factura externa şi factura fiscală, pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere"; b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale.  +  Articolul 32Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. g) din lege, se face cu factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, după caz, şi cu factura externa, precum şi cu documente specifice din care să rezulte ca serviciile sunt prestate în porturi sau în aeroporturi şi sunt aferente aeronavelor în trafic internaţional, navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale.  +  Articolul 33 (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) din lege, operaţiunile efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate ori cu intermediari care acţionează în numele sau în contul acestora, privind: a) servicii prestate în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie; b) transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor în tranzit pe teritoriul României; c) servicii constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piaţa, asistenţa de specialitate; d) serviciile a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vama aferentă bunurilor din import; e) servicii poştale efectuate pe teritoriul României de operatorii prevăzuţi de Ordonanţa Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea şi distribuirea trimiterilor poştale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poştale. (2) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d) se face cu: a) facturile externe şi facturile fiscale; b) contractele încheiate cu partenerii externi sau comenzile acestora. (3) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b) se face cu: a) documentul specific de transport, declaraţia vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" şi, după caz, factura externa, emise către beneficiarul transportului sau casa de expediţie, în cazul transportatorilor; b) copie de pe documentul specific de transport şi de pe declaraţia vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, după caz, şi factura externa, către beneficiarul transportului, în cazul caselor de expediţie; c) contractele încheiate cu beneficiarul transportului sau cu casele de expediţie ori comenzile acestora, factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, după caz, şi factura externa, copie de pe declaraţia vamală de tranzit, în cazul unităţilor care prestează servicii accesorii transportului mărfurilor în tranzit pe teritoriul României. (4) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. e) se face cu documentele specifice poştale internaţionale.  +  Articolul 34Intermediarii care acţionează în numele sau în contul altuia justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. r) din lege, potrivit prevederilor art. 27-33 din prezentele norme, atunci când intervin în operaţiunile scutite de taxa conform art. 11 alin. (1) lit. a)-c), e)-g) şi i) din lege.  +  Articolul 35 (1) Operaţiunile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-c), e)-g), i) şi r) din lege, pentru care nu se justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată potrivit prevederilor prezentelor norme, sunt supuse cotei standard a taxei pe valoarea adăugată. (2) Contractele cu partenerii externi, prevăzute la art. 27-33 din prezentele norme, vor fi traduse în limba română şi certificate pe propria răspundere de către persoanele impozabile care au încheiate astfel de contracte. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru contractele încheiate de persoanele impozabile prevăzute la art. 36-39 din prezentele norme.D. Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri  +  Articolul 36 (1) Plasarea unor bunuri sub regim de perfecţionare activa este supusă reglementărilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României în ceea ce priveşte drepturile de import. În conformitate cu prevederile art. 12 lit. a) din lege, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile de transformare sau prelucrare a mărfurilor străine/mărfurilor importate pe teritoriul României, destinate a fi reexportate/exportate, sub forma de produse compensatoare, prevăzute la cap. VII secţiunea a IV-a din Legea nr. 141/1997. (2) Persoanele impozabile care au încheiat contracte de perfecţionare activa cu beneficiari din străinătate şi care realizează exportul sau, după caz, reexportul produselor compensatoare vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente: a) contractul încheiat cu beneficiarul din străinătate sau comanda acestuia; b) autorizaţia pentru perfecţionare activa, eliberata de organele vamale; c) factura externa şi factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere"; d) declaraţia vamală de export sau, după caz, de reexport, vizata de organele vamale, sau copie de pe declaraţia vamală de export ori, după caz, de reexport, întocmită de unitatea care realizează exportul/reexportul produselor compensatoare, în cazul unităţilor care au cesionat regimul de perfecţionare activa; e) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz. (3) Persoanele impozabile care au încheiat contracte de prelucrare cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de perfecţionare activa beneficiază de scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru aceste operaţiuni, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. f) din lege, pe baza următoarelor documente: a) contractul încheiat cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de perfecţionare activa sau comanda acestuia, din care să rezulte termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal; b) copie de pe autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activa; c) factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere", pentru operaţiunile de prelucrare prestate. (4) Se interzice facturarea bunurilor date spre prelucrare de către titularul operaţiunii de perfecţionare activa sau de persoana căreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activa, către unităţile care realizează prelucrarea acestora. Bunurile respective vor fi predate spre prelucrare pe baza avizului de însoţire a mărfii. Unităţile care au realizat prelucrarea vor preda bunurile titularului operaţiunii de perfecţionare activa sau persoanei căreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activa, pe baza avizului de însoţire a mărfii şi a facturii fiscale pentru contravaloarea prestaţiei efectuate. (5) Pentru transportul produselor compensatoare la destinaţie în străinătate transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pe baza documentelor prevăzute la art. 27 alin. (7) din prezentele norme. (6) Pentru prestări de servicii legate direct de exportul produselor compensatoare scutirea se justifica pe baza documentelor prevăzute la art. 27 alin. (8) din prezentele norme.  +  Articolul 37 (1) Conform prevederilor art. 12 lit. b) din lege unităţile care plaseaza, din dispoziţia beneficiarilor din străinătate, în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României produse compensatoare realizate în regim de perfecţionare activa, potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 141/1997, beneficiază de scutirea de taxa pe valoarea adăugată, care se justifica cu următoarele documente: a) contractul încheiat cu beneficiarul din străinătate; b) autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activa, eliberata de direcţia regionala vamală în a carei raza teritorială se afla titularul operaţiunii respective;