LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 19 aprilie 1933



    ____________ Notă *) Ministerul de FinanţeDirecţiunea contributiunilor directe  +  Titlul I Clasificarea şi natura impozitelor directe  +  Articolul 1Contribuţiunile directe corespunzătoare celor de mai jos, acum existente în tot cuprinsul României, se înlocuiesc dela 1 Aprilie 1923, cu următoarele:1. Impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole;2. Impozitul pe veniturile proprietăţilor cladite;3. Impozitul pe veniturile valorilor mobiliare;4. Impozitul pe veniturile comerciale şi industriale;5. Impozitul pe salarii;6. Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni neimpuse la celelalte impozite;7. Impozitul progresiv pe venitul global.Primele 6 impozite sînt obiective, ele lovind veniturile speciale, împărţite în 6 categorii, după originea şi tratamentul care li se aplică, şi formând astfel 6 impozite elementare.Pe lîngă aceste impozite se pot stabili impuneri adiţionale în folosul comunelor, judeţelor şi altor instituţiuni publice, în limitele prevăzute de această lege.Ultimul impozit este subiectiv şi completează impunerea, lovind totalitatea veniturilor.  +  Articolul 2Sînt supuse impozitelor elementare persoanele fizice sau juridice cărora le previn veniturile sus vizate, independent de naţionalitatea şi sediul lor.Persoanele impozabile la impozitul progresiv asupra venitului global sînt prevăzute la titlul II, cap. VII, al acestei legi.  +  Titlul II Impozite  +  Capitolul 1 Impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole  +  Articolul 3Sînt supuse unui impozit de 6% pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosinţă, veniturile proprietăţilor funciare agricole sau celor asimilate lor, constatate conform prevederilor prezentei legi.Pentru veniturile proprietăţilor arendate impozitul este sporit la 7%, afară de cele ce aparţin minorilor orfani, ori cele arendate obstilor sau cooperativelor locale de exploatare.Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni, în cursul unui an, impozitul va fi de 24% fără deosebirea de mai sus, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcţionar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo mai mult de 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor, sau 2 ani pentru studii speciale.  +  Articolul 4Venitul impozabil se determina din 5 în 5 ani de comisiunile de recensământ prevăzute de art. 79.Comisiunile de recensământ vor face evaluări şi impuneri în fiecare comuna, avînd sa stabilească:1. Întinderea proprietăţilor în parte pe proprietari şi distribuirea lor pe categorii şi clase.Vor fi 12 categorii şi anume: 1) pamanturi arabile; 2) fanete; 3) izlazuri; 4) grădini de legume cu caracter permanent; 5) livezi de pruni şi alţi arbori fructiferi; 6) vii; 7) mlastini, terenuri necultivabile; 8) păduri; 9) balti; 10) pepiniere şi grădini de flori ornamentale; 11) terenuri de agrement rurale; 12) orice alta categorie neprevăzută aci.Clasificarea se va face după calităţi şi numai pentru proprietăţile de categoriile 1-6 inclusiv.Pentru teritoriile unde se afla întocmit cadastrul se va ţine seama de intinderile, categoriile şi clasificarile cadastrale, dacă aceste lucrări sînt ţinute în regula.Acolo unde nu e cadastru numărul claselor nu va fi mai mare de şase pentru o singura categorie de proprietăţi.2. Valoarea locativă medie pe hectar pentru proprietăţile de categoriile 1-6, care va fi aceeaşi pentru toate proprietăţile de aceeaşi categorie şi clasa comuna.Aceasta valoare locativă se stabileşte ţinându-se seama de mijlocia contractelor de arendare din comuna încheiate în ultimii 4 ani, de mijlocia pe 4 ani a valorii productiunii la hectar, scăzând cheltuielile obişnuite, sau de preţul mediu de vânzare al proprietăţilor în ultimii 4 ani, socotindu-se dobînda de 5%, fără ca pe baza acestui din urma criteriu valoarea locativă să depăşească preţul mediu al arendarilor din regiune.În valoarea locativă astfel stabilită se considera cuprinse veniturile proprietăţii, realizate din orice ramura de productiune agricolă sau din transformarea produselor proprii, afară de veniturile din stabilimente industriale de sine stătătoare, aflate pe proprietăţi, cum: mori, fabrici de spirt şi alte asemenea.3. Venitul impozabil pe proprietăţi, şi anume: a) Pentru categoriile 1-6 prin înmulţirea întinderii cu valoarea locativă medie pe hectar; b) Pentru celelalte categorii, pe fiecare proprietate, după contractele de arenda în vigoare, iar în lipsa prin apreciere în comparatie cu alte proprietăţi similare arendate. Pentru terenuri de agrement, în lipsa de contracte de arendare, venitul va fi de 8%, asupra preţului de vânzare fixat pentru calitatea de pămînt corespunzătoare.4. Condiţiunile în care se exploatează fiecare proprietate, dacă e arendată sau exploatată de proprietar, ori dacă proprietarul domiciliază în străinătate, şi în fine,5. Sa stabilească impozitul cuvenit a se plati pentru fiecare proprietate, după cota aplicabilă.  +  Articolul 5La preţul contractelor de arenda, după care se fac evaluarile şi se stabilesc veniturile, se vor adaoga toate sarcinile impuse arendaşului, care legalmente privesc pe proprietar, cum şi accesoriile în bani sau în natura pe care arendaşul e obligat a le da peste arenda.Pentru proprietăţile din comunele în care se afla cadastru valoarea locativă şi venitul, se vor putea fixa în raport cu evaluarile cadastrale, ţinându-se seama de valorile analoage stabilite la recensământ.  +  Articolul 6Pădurile din care nu se trage nici un folos nu se impun decât atunci cînd sînt date în tăiere.Cele date în arenda, spre alta folosinţă decât exploatarea lor prin tăiere, sau care aduc asemenea foloase proprietarului, se impun după valoarea locativă, pe hectar, stabilită conform art. 4.Cele puse în exploatare prin taere se impun potrivit procedurii prevăzută de art. 94, din momentul cînd sînt date altora în tăiere sau cînd începe exploatatiunea, cu cota de 8% fără distinctiune în ce priveşte cota dacă pădurile sînt arendate sau exploatate de proprietar. În cazul cînd taerea are ca urmare defrişarea, cota va fi de 15%, afară de acelea care din oficiu sînt destinate defrişării.În toate cazurile cota va fi sporită la 24% pentru contribuabilii ce locuesc în străinătate în condiţiunile prevăzute de art. 3, alin. 3.Pentru pădurile înfiinţate din nou dela punerea în aplicare a legii, venitul rezultat din prima tăiere este impus pe jumătate.Cîştigurile rezultând din exploatatiune fac obiectul unei impuneri separate, conform art. 30.  +  Articolul 7Terenurile afectate unei concesiuni miniere sînt supuse la acest impozit numai în ce priveşte venitul agricol al suprafatei şi în afară de taxele prevăzute de legea minelor.Impozitul va inceta pentru întinderea ce n'ar mai putea aduce venit agricol din cauza lucrărilor de exploatare ale subsolului.  +  Articolul 8Sînt scutite de acest impozit:1. În mod permanent: a) Proprietăţile publice afectate unui serviciu public şi neproducatoare de venit, cum şi cele afectate sporturilor în interes public; b) Imobilele statului care se exploatează în regie.Pentru imobilele statului, în cazul cînd ele se exploatează prin arendare, impozitul se stabileşte pe numele statului, prin arendaş, care este obligat la facerea declaraţiunilor de impunere şi la plata impozitului. Acesta se va calcula asupra venitului statului prevăzut în contract cu toate sarcinile, afară de impozitul agricol şi aditionalele aferente.2. În mod vremelnic: a) Pentru 10 ani, dela schimbarea lor în pămînt de cultura cu cheltuiala proprietarului, mlastinile şi baltile, cum şi alte pamanturi necultivabile prin natura lor; terenurile inundate prin distrugerea lucrărilor de apărare pentru tot timpul cat n'au putut fi folosite, iar dacă în acest interval ele au fost folosite, vor fi impuse la categoria pentru care au fost folosite; b) Pentru 5 ani dela plantare, livezile de pomi roditori şi pământurile plantate din nou cu vii, fie prin replantare, fie înfiinţate din nou, afară de cele plantate cu producători direcţi; c) Pentru 5 ani dela repunerea lor în stare de a fi cultivate, prin cheltuiala proprietarului, terenurile devastate în timpul războiului, în asa grad, ca devenisera cu totul improprii culturii.Cererile de scutiri vor fi făcute şi rezolvate potrivit procedurii prevăzute în art. 98.Scăderea impozitului va avea loc dela 1 Aprilie ce urmează cererii, iar epoca de scădere decurge în tot cazul dela 1 Aprilie a anului ce urmează aceluia în care a avut loc faptul ce motiveaza scăderea.Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietăţile bunurilor rurale şi urbane, precum şi orice drepturi reale sau personale aparţinînd Eforiei spitalelor civile din Bucureşti, Aşezămintelor Brancovenesti din Bucureşti, Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, Epitropia Caritatea galateana din Barlad şi Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectiva, sînt scutite de orice impozit către stat, judeţ, municipii sau comune, sub orice denumiri şi prin orice lege, regulamente sau ordonanţe ar fi fost înfiinţate.Pentru contractele în fiinta la data de 1 Ianuarie 1932, în care plata impozitelor e în sarcina părţilor cu care sus zisele instituţii au contractat, impozitele vor continua a fi plătite tot de aceste părţi contractante pînă la terminarea contractelor.Contractele ce se vor încheia de sus zisele instituţii cu începere dela 1 Ianuarie 1932, sînt scutite numai în ce priveşte partea aferentă care în niciun caz nu poate fi mai mica de 50% din valoarea totală a taxelor şi impozitelor cuvenite către stat, judeţ şi comuna.  +  Articolul 9Proprietarii, uzufructuarii sau titularii oricăror drepturi reale de folosinţă sînt obligaţi sa declare proprietăţile, intinderile de terenuri posedate, arendările şi contractele respective, precum şi orice alte acte şi împrejurări necesare constatării şi asezarii impunerii.Ei vor face declaraţiuni după formularele şi în termenul ce se va hotărî şi publică de Ministerul de Finanţe.Ele pot fi făcute colectiv, pe formulare anume întocmite, de către toţi locuitorii dintr'o comuna, sat ori catun, sub îngrijirea şi atestarea primăriei respective şi se vor depune prin îngrijirea primarului la perceptia locului, cu cel puţin 3 zile înainte de începerea lucrărilor comisiunii.Comisiunile vor tine seama de aceste declaraţiuni la stabilirea impunerilor, evaluarile făcându-se conform art. 4.Ziua începerii lucrărilor comisiunii într'o comuna se va afişa la primărie şi perceptie, cu cel puţin 10 zile înainte, dresandu-se proces-verbal.Pentru comunele unde se tine cadastru în regula, proprietarii sînt dispensaţi a declara datele cuprinse în el.  +  Articolul 10Comisiunile vor dresa procese-verbale de stabilirea categoriilor, a claselor şi a evaluării pe hectar, conform art. 4, punctele 1 şi 2, şi, îndată ce aceste lucrări sînt terminate, vor afişa procesele-verbale la primăria comunei. După aceasta, vor întocmi tablouri de distribuirea proprietăţilor pe categorii şi clase, cum şi de stabilirea veniturilor şi impozitului pe proprietăţi şi proprietari. Aceste tablouri se vor afişa la primărie, imediat după întocmirea lor.Afişarea proceselor-verbale şi a tablourilor se va constata prin proces-verbal.Contribuabilii, precum şi oricare reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel în contra acestor hotărîri, în termen de 20 zile dela aceasta afişare, înaintea comisiunii de apel. Apelul se declara la administraţia de constatare respectiva sau la circumscripţiile de constatare ale comunelor unde vor funcţiona comisiuni de apel.  +  Articolul 11Toate apelurile dintr'o comuna, în ce priveşte gruparea terenurilor pe categorii şi clase, cum şi valoarea locativă medie pe hectar, se vor putea conexă şi judeca prin aceeaşi hotărîre, şi deciziunea data în aceasta privinta va avea putere de lucru judecat faţă de toţi contribuabilii comunei pentru proprietăţile aflate în aceeaşi categorie şi clasa.Apelul unuia profita tuturor contribuabililor din comuna.Contribuabilii vor fi citaţi colectiv, în ce priveşte judecarea acestor apeluri, făcându-se publicaţii cu cel puţin 8 zile înainte de ziua fixată pentru judecata, la primărie, şcoala, biserica şi casele delegaţilor săteşti. Apelantii pot fi reprezentaţi prin locuitori ai comunei.  +  Articolul 12Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce priveşte clasificarea pe categorii şi stabilirea valorilor locative; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la articolul 84.Procedura şi judecata apelurilor şi a recursurilor, cum şi orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani, se vor îndeplini conform dispoziţiunilor cuprinse în titlul III.  +  Capitolul 2 Impozitul pe veniturile proprietăţilor cladite  +  Articolul 13Sînt supuse unui impozit de 10% pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosinţă, veniturile nete din proprietăţile cladite sau celor asimilate lor şi care nu sînt prevăzute la cap. 1.Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni în cursul unui an, impozitul va fi de 20% afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcţionar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor, sau 2 ani, pentru studii speciale.Veniturile brute ale proprietăţilor cladite noui sînt supuse puse în întregime unei taxe statistice anuale de 1% pe timpul cat ele se afla în perioadele de scutire prevăzute de art. 17.Fac parte din clădiri, instalatiunile mobiliare şi accesoriile care devin imobile prin destinaţie.Sînt asimilate clădirilor: a) Terenurile virane din oraşe; b) Terenurile necultivate, afectate unei întreprinderi comerciale sau industriale, ca santiere, depozite, locuri de petrecere sau pentru publicitatea industriala ori comercială; c) Instalatiunile pe bacuri.Cînd condiţiunile de impunere ale proprietăţilor cladite s'au schimbat prin închiriere, rămîne neinchiriate, majorarea ori diminuarea venitului impus cu cel puţin o pătrime, în conformitate cu art. 93 şi prin derogare dela art. 18 şi 75, impunerea se va putea modifica în cursul periodului de recensământ. Modificarea se va face în urma declaratiunii contribuabilului, data în termen de o luna dela schimbarea condiţiei de impunere şi se operează cu începere din prima zi a lunei următoare celei în care a avut loc schimbarea. În lipsa declaratiunii, modificarea se face în condiţiunile art. 94. Aceasta dispoziţie se aplică şi pentru clădirile industriale în cazul cînd întreprinderea încetează, dar nu şi în cazul cînd încetarea întreprinderii este datorită unei înţelegeri de cartel.Reducerea prevăzută la alineatul precedent nu se aplică pentru taxa statistica.  +  Articolul 14Pentru clădirile care se închiriază cu mobile, venitul impozabil la acest impozit este acela al clădirii fără mobile, afară de cele care devin imobile prin destinaţie şi servesc la exploatarea imobilelor.Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din ocupatiuni necomerciale.  +  Articolul 15Venitul se determina pe baza valorii locative a imobilului.Valoarea locativă se stabileşte după contractele de închiriere, iar în lipsa lor prin evaluarea directa, în comparatie cu imobilele similare din vecinătate.Pentru clădirile afectate industriilor venitul se stabileşte. socotind dobînda de 5% la preţul lor de cost, excluzandu-se valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare. Pentru clădirile construite înainte de 1919, se va proceda mai intaiu la reevaluarea preţului de cost, calculand leul la cursul de stabilizare Din acest preţ de cost se va reduce amortismentele făcute, socotit câte 5% pe fiecare an anterior, reevaluate apoi însă pe aceeaşi baza, fără ca scăderea totală sa intreaca 40% din costul reevaluat. Apoi se va aplica dobînda de 5% pentru aflarea venitului impozabil.Pentru terenurile virane, venitul se stabileşte după preţul mijlociu de vânzare al acestor terenuri, la care se socoteşte o dobînda de 5%.La preţul contractului de închiriere se va adaoga valoarea tuturor sarcinilor impuse chiriaşilor care legalmente privesc pe proprietari.  +  Articolul 16Pentru clădiri şi instalatiuni imobiliare venitul net impozabil se obţine scăzând din valoarea locativă 20% drept cheltuieli de gestiune, asigurări contra riscurilor, întreţinere şi amortizare.Pentru clădirile industriale venitul net impozabil se obţine scăzându-se 20% drept cheltuieli de gestiune, asigurări şi întreţinere.Pentru terenurile asimilate clădirilor, valoarea locativă constitue venitul net impozabil.  +  Articolul 17Sînt scutite de acest impozit:1. În mod permanent: a) Imobilele publice sau ale aşezămintelor de utilitate publică, neproducatoare de venit şi afectate serviciilor publice sau scopului acestor aşezăminte, precum şi imobilele particulare puse în mod gratuit la dispoziţia unor asemenea aşezăminte în acelaşi scop.Clădirile Statului închiriate se impun pe numele Statului prin chiriaş, care este obligat la facerea declaratiunii de impunere şi la plata impozitului; b) Clădirile parohiale ale cultelor religioase întreţinute sau subvenţionate de Stat, care nu produc niciun venit şi care s'au bucurat pînă în prezent de asemenea scutiri, precum şi clădirile parohiale ale cultelor religioase subvenţionate de Stat, care nu produc niciun venit; c) Sub condiţiunea reciprocităţii, clădirile aparţinînd legatiunilor şi consulatelor străine şi ocupate de ele; d) Clădirile rurale ce servesc de locuinta, agricultorilor şi care nu au mai mult de 3 camere locuibile de fiecare familie, precum şi toate cele necesare exploatării agricole a terenurilor.2. În mod vremelnic: a) Clădirile noui, pe timp de 10 ani de cînd au devenit locuibile sau intrebuintabile pentru scopul lor industrial în total sau în parte.Adaosele în înălţime sau suprafaţa vor beneficia de aceeaşi scutire, dacă reprezintă cel puţin jumătate din capacitatea locativă a clădirii la care s'a făcut adaosul.Clădirile reparate, chiar radical, nu vor fi asimilate clădirilor noui, şi, deci, nu vor fi scutite; b) Pentru 10 ani dela începerea exploatării, stabilimentele de ape naturale, recunoscute.După acel termen impozitul se reduce la jumătate pe încă 10 ani; c) Stabilimentele de băi, de ape minerale, puse în exploatare pentru căutarea sănătăţii muncitorilor şi funcţionarilor publici în mod gratuit, atît timp cat funcţionează numai în acest scop; d) Pentru 10 ani de cînd au devenit locuibile, venitul clădirilor construite de societăţi de locuinţe eftine, recunoscute ca atare prin legi speciale.După acest termen, impozitul se reduce la 1/4 pe 5 ani şi la 1/2 pe încă 5 ani.Clădirile ce se vor construi în viitor de aceste societăţi, vor fi scutite de impozit pe 10 ani; e) Clădirile noui construite sau care se vor construi pe Calea Victoriei din Capitala, în conformitatea legilor din Decemvrie 1910 şi 1913, vor fi scutite în aceleaşi condiţii ca cele din alineatul d; f) Clădirile construite în conformitate cu legea pentru înfiinţarea unei Case Autonome a Construcţiilor din 30 Mai 1930, cele de tip popular, pe timp de 20 de ani şi cele de tip economic pe timp de 15 ani, precum şi renovarile, transformările şi adaogirile făcute în condiţiunile aceleeasi legi; g) Clădirile şi terenurile aparţinînd societăţilor cooperative, conform dispoziţiunilor legii respective pentru organizarea cooperaţiei din 20 Martie 1929; h) Terenurile din raza comunelor urbane, aparţinînd societăţilor comunale de locuinţe eftine, pe timp de 10 ani dela cumpărarea lor.Scutirile se înţeleg atît pentru dreptul cuvenit Statului, cat şi pentru impozitele adiţionale.Pentru societăţile de constructiuni, venitul clădirilor noui se va deduce din totalul supus cotei impozitului complimentar, prevăzut de art. 42 din legea contributiunilor directe, rămînînd a fi impuse numai cu impozitul elementar, dela art. 30 din aceeaşi lege, la care se vor calcula şi aditionalele.Clădirile noui construite cu începere din anul 1921 pînă la 1 Ianuarie 1933, cum şi cele începute înainte de această dată şi care vor deveni locuibile în cursul anului 1933, vor beneficia încă de o scutire suplimentară, de 75% pe timp de 5 ani următori şi de 50% pe alţi 5 ani. Venitul acestor clădiri este scutit şi de impozitul pe venitul global, în proporţia în care aceste imobile sînt scutite de impozitul elementar pe clădiri, dacă ele sînt locuite de proprietarii lor; în caz cînd sînt închiriate, se scuteşte partea de venit pînă la 100.000 lei, impunandu-se, cînd venitul este mai mare, tot ce depăşeşte această sumă. Scutirile prevăzute la acest alineat se vor acorda de către comisiunile de recensământ şi de instanţele anuale pe baza declaraţiunilor date de contribuabili în termenul legal numai pe restul timpului la care mai au dreptul, socotit dela data de cînd clădirea a devenit locuibilă.Prin derogare dela art. 61, punctul 2, dobânzile ipotecare sau privilegiate ce grevează imobilele scutite, nu se vor mai scădea la stabilirea venitului impozabil pentru impozitul pe venitul global decât în proporţia în care venitul lor este scutit de impozitul global.  +  Articolul 18Valoarea locativă şi venitul net impozabil se stabileşte din 5 în 5 ani de către comisiunile de recensământ prevăzute la art. 79.Comisiunile de recensământ vor proceda atît la stabilirea venitului clădirilor care nu se bucura de scutiri permanente, cat şi la impunerea celor impozabile, pe loc la fiecare imobil, În intervalul de timp ce se va fixa şi publică de Ministerul Finanţelor prin Monitorul Oficial.  +  Articolul 19Contribuabilii sînt datori a face declaraţiuni pentru fiecare imobil în parte, la perceptiile respective, pe formularele oficiale, în termenele prevăzute prin publicaţiunile Ministerului de Finanţe.Comisiunile vor tine seama de aceste declaraţiuni şi de actele prezentate, cum şi de înscrierile cadastrale.  +  Articolul 20Pentru toate evaluarile se vor încheia procese-verbale pe imobile şi contribuabili, care vor fi predate la imobil, sub dovada de primire, contribuabilului sau unui membru din familie ori din serviciul sau.În cazul cînd cei în drept a primi procesul-verbal nu se afla faţa pentru a da dovada, delegatul fiscului va afişa procesul-verbal de impunere la imobil, iar dacă prin declaraţia de impunere, contribuabilul şi-a ales alt loc pentru comunicarea impunerii, va fi comunicat la acel loc.Afişarea sau, comunicarea se va constata prin procesul-verbal.Contribuabilii, cum şi ori ce reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel la comisia de apel prevăzută de art. 78, în termen de 20 de zile dela înmânarea procesului-verbal de impunere sau dela afişarea lui.Apelul se face la administraţia de constatare sau la circumscripţiile de constatare din comunele neresedinte în care vor funcţiona comisiuni de apel.  +  Articolul 21Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce priveşte constatarea şi evaluarea venitului; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la art. 84.Procedura şi judecata apelurilor şi a recursurilor cum şi orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani se vor îndeplini conform dispoziţiunilor cuprinse în titlul III.  +  Capitolul 3 Impozitul asupra veniturilor valorilor mobiliare  +  Articolul 22*)Veniturile capitalurilor mobiliare şi cele asimilate lor, conform dispoziţiunilor din art. următor, sînt supuse unui impozit de 15 la suta, afară de cele mai jos arătate, pentru care impozitul va fi de:12 la suta pentru veniturile din acţiuni nominative.10 la suta pentru veniturile din depunerile în numerar la bănci, şi alte instituţiuni de credit şi economii, efectuate pe termen pînă la trei luni şi 5 la suta peste trei luni.8 la suta pentru cele din scrisurile de credit funciar, formate prin asociaţie de proprietari şi autorizate prin lege a emite asemenea obligaţiuni, ori din titlurile societăţilor de locuinţe ieftine, create în baza legii din 13 Februarie 1910.5 la suta pentru cupoanele scrisurilor Creditului Funciar Rural din Bucureşti, precum şi Creditele funciare Urbane din Bucureşti şi Iaşi, emisiunea de 10 la suta anual. Aceasta reducere este obligatorie pe un period de 10 ani, începînd dela 1 Ianuarie 1932.5 la suta pentru veniturile din depozite, în numerar, făcute de străinii domiciliaţi în străinătate, la băncile din ţara, precum şi pentru veniturile din renta de expropriere.Impozitul se aseaza asupra veniturilor brute, provenite din România, de către oricine s'ar incasa, cum şi cele din alta ţara, luate de către locuitorii tarii, acestea fiind impuse cu 15 la suta, fără distinctiune.Toate depunerile în numerar la bănci sau alte instituţiuni de credit şi economie, sînt supuse secretului comercial şi nu pot fi controlate sau cercetate decât pe baza unui mandat al justiţiei._________ Notă *) Toate articolele prevăzute la art. 22 au fost sporite cu 10 la suta, prin legea din 1 Ianuarie 1929. Acest spor este în vigoare.  +  Articolul 23Veniturile impozabile sînt:1. Dividendele şi produsele de orice fel la acţiunile, obligaţiunile şi orice titluri sau drepturi din valori mobiliare, sub orice denumire ale societăţilor şi colectivităţilor de orice fel, afară de dividendele distribuite de băncile populare şi cooperativele şi federalele enumerate la art. 34, precum şi dividendele încasate de băncile populare, cooperative şi federale la sumele cu care ele participa la capitalul centralelor lor, toate aceste dividende impunandu-se conform art. 35 la impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale.2. Cupoanele la rente şi obligaţiuni ale Statului Roman, judeţelor sau comunelor, care nu au fost scutite de impozite prin legea de emisiune a lor.3. Rentele viagere dela 25.000 lei anual în sus, cele mai mici fiind supuse la impozitul pe salarii.4. Dobânzile şi produsele de orice fel încasate de cei ce nu fac afaceri de banca, scont sau împrumut, pentru care aceştia plătesc impozitul prevăzut de art. 30, ce se cuvin la sumele plasate în: a) Creanţe ipotecare, privilegiate şi chirografare.Impozitul va fi calculat asupra unei dobânzi de 6 la suta pentru creanţele comerciale şi de 5 la suta pentru cele civile, dacă în aceste creanţe nu se prevede nicio dobînda, ori se prevede o dobînda mai mica.Se exclud dobânzile încasate de comercianţi sau industriasi la creanţele comerciale care au de obiect o vânzare sau alte afaceri de comerţ, pentru care ei sînt supuşi impozitului pe beneficiile comerciale şi industriale; b) Depozitele de sume de bani la vedere sau cu scadenţa, cum şi soldul creditor de dobânzi al conturilor curente la bănci; c) Garanţii în numerar.5. Tantiemele acordate de societăţi în afară de cele plătite directorilor şi funcţionarilor întreprinderii, care vor fi impuse la impozitul pe salarii.6. Redevenţele în bani sau în natura, precum şi sumele primite dintr'o dată sau periodic pentru cesiuni de drepturi sau de exerciţiul unor drepturi, concesiuni miniere sau închirieri ori arendări de întreprinderi comerciale ori industriale.Intra în venit valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare ce concesionarii, arendaşii şi chiriaşii sînt obligaţi să facă în profitul beneficiarului.  +  Articolul 24Sînt scutite de acest impozit: a) Dobânzile la economiile înscrise pe livretele de economie ale Casei de Depuneri, la economiile pînă la 10.000 lei înscrise pe carnetele de economie ale Caselor de credit, aparţinînd institutiunilor publice ori Societăţilor cooperative ce funcţionează pe bază de legi şi la cele pînă la 5.000 lei, înscrise pe carnetele altor instituţiuni de credit.Se scuteşte o singura asemenea depunere pentru o persoană.Impozitul se percepe la veniturile sumelor ce trec de cele mai sus prevăzute, iar pentru economiile făcute la băncile populare între 10.000-20.000 lei se reduce la jumătate; b) Dobânzile creanţelor ipotecare sau privilegiate ale institutiunilor de credit autorizate prin lege sa emita în contul acelor ipoteci obligaţiuni supuse impozitului de faţa; c) Renta perpetua de expropriere, precum şi celelalte valori mobiliare, ce aparţin institutiunilor culturale ori de binefacere, ce au în vedere un scop de utilitate publică, cu condiţia ca aceste valori să fie depuse spre păstrare la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni; d) Veniturile din titluri străine sau din depozite ale personalului diplomatic străin, sub condiţiunea reciprocităţii şi în condiţiunile ce se vor fixa prin regulament.  +  Articolul 25Impozitul este datorat din ziua exigibilitatii dreptului creditorilor.Perceperea se face pe cale de reţinere de către debitorii dividendelor, cupoanelor, dobânzilor, rentelor, tantiemelor şi produselor specificate la art. 23.Impozitul va fi vărsat la stat, conform normelor şi în termenele ce se vor stabili prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe, aceste termene neputând fi mai mare de 3 luni dela reţinere, iar pentru dobânzile plătite la creanţele ipotecare privilegiate sau chirografare, prevăzute la punctul 4, litera a al art. 23, de trei zile.Pentru aceste din urma dobânzi, plata impozitului se va putea efectua prin aplicarea de timbre mobile speciale, pe înscrisul constatând achitarea lor, de îndată ce Ministerul Finanţelor va întocmi şi va publică modalităţile de aplicarea şi anularea acestor timbre, cum şi limita pînă la care se pot face asemenea plati.Pînă la înfiinţarea de timbre, perceptorul sau administraţia de încasări şi plati unde se vărsa impozitul, vor face la cerere menţiune despre aceasta pe act.Lipsa acestor vize ori timbre sau a chitanţei doveditoare de plată impozitului constituie o dovadă îndestulătoare de sustragerea dela plata, urmând a se aplică sancţiunile legale.Societăţile pe acţiuni sînt obligate a trimite administraţiilor de constatare respective, cel mai târziu o luna după adunarea generală care a aprobat bilanţul, o lista nominală a tuturor membrilor consiliului de administraţie, al censorilor cu adresele lor şi cu menţiunea sumelor pe care aceştia le-au primit în decursul anului trecut sub forma de: tantieme, jetoane, salarii, cheltuieli de reprezentare, şi a sumelor primite sub orice alta forma, împreună cu numărul carnetului de contribuţiuni pentru impozitul global al perceptiei care a eliberat carnetul.Societăţile pe acţiuni sînt obligate sa trimită în acelaşi termen administraţiilor de constatare respective o lista nominală, cuprinzînd şi adrese respective ale tuturor acţionarilor care au încasat din beneficiul trecut dividende, al căror total depăşeşte 20.000 lei, precum şi acţiuni gratuite sau acţiuni cu preţ de favoare a căror valoare nominală trece de 30.000 lei.Dacă vărsămîntul sau transmiterea dividendului s'a făcut printr'un intermediar, atunci acest intermediar va fi obligat la rândul sau sa trimită autorităţilor mai sus arătate numele şi adresa persoanelor care au încasat dividendul sau au primit acţiunile gratuite sau cu preţ de favoare menţionate la alineatul precedent.  +  Articolul 26Perceperea şi vărsarea impozitului pe veniturile din valorile mobiliare străine, se face pînă la o înţelegere cu diferitele State interesate, de către bancherul, agentul de schimb sau orice altă persoană care efectuează, în România, plata dobânzilor sau veniturilor produse de aceste valori.Oricine face o profesiune sau un comerţ din a strânge, plati sau cumpara cupoane sau orice alte instrumente de credit create pentru plata acestor venituri din alte tari, este dator să facă o declaraţie despre aceasta la administraţia de încasări şi plati a reşedinţei sale şi să se conformeze regulelor stabilite prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe.Sînt dispensaţi de aceste declaraţiuni cei obligaţi la publicarea bilanţului.Cei care vor incasa din străinătate, fie direct, fie prin altul, asemenea venituri, sînt obligaţi a vărsa, impozitul la administraţia de încasări şi plati sau la perceptie, în termen de o luna, putând cere vizarea titlurilor pentru dovada plăţii impozitului.Cei ce efectuează în România asemenea plati sînt obligaţi sa comunice administraţiei de constatare o lista cuprinzînd numele şi adresa persoanelor cărora bancherul sau intermediarul le-a plătit dividende de ale societăţilor străine, cupoane din efecte publice străine, dobânzi la depozite aflate în bănci străine, lozurile cîştigătoare şi acţiunile gratuite, provenind din valorile mobiliare străine a căror valoare totală în cursul anului e mai mare de 10.000 lei.  +  Articolul 27Vărsarea impozitului reţinut de către debitorii veniturilor menţionate la punctul 6 de sub art. 23 se va face conform celor arătate în articolul 25, însă cu titlu provizoriu, pînă la stabilirea definitivă a impozitului de către comisiunile de impunere ce vor urma după acea vărsare.Constatarea se face pe baza declaraţiunilor ce contribuabilii sînt obligaţi a da, în conformitate cu dispoziţiunile art. 86, ţinându-se seama de contracte, registre şi orice acte, pe cari atît debitorii, cat şi creditorii veniturilor sînt datori a le prezenta.Modalităţile şi formele de constatare sînt cele prevăzute în titlul III.Nu intră în venitul impozabil: a) Amortismentul repartizat pe numărul de ani, cat durează concesiunea, al capitalului investit de concedent în întreprindere şi care se pierde pînă la sfîrşitul concesionarii, arendării ori închirierii; b) Amortismentul anual de cel mult 5% al instalatiunilor utile întreprinderii cari nu se pierd în totul dar rămîn la expirare în stare degradata.Înscrierea impozitului se va face în roluri speciale, unde se va nota şi încasarea prealabilă a impozitului. În cazul cînd s'a încasat mai mult se va face compensatiune în anii următori sau cu alt impozit conform art. 125. Dacă aceasta compensare nu se poate face, se va restitui diferenţa.  +  Articolul 28Impozitul e în sarcina creditorului chiar dacă prin contracte s'ar prevedea clauza contrarie; orice asemenea clauza contrarie este nulă.  +  Articolul 29Instanţele judecătoreşti şi orice autoritate publică nu vor putea da curs nici unei cereri relative la asemenea acte sau creanţe ce fac obiectul impozitului de faţa şi nu vor opera nicio radiere de sarcini, privilegii sau ipoteci asupra imobilelor pînă nu se va justifica plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege.  +  Capitolul 4 Impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale şi industriale  +  Articolul 30Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale şi industriale, din exploatări agricole făcute de arendasi, cum şi din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendasi sau concesionari, fie de proprietari.Impozitul se sporeşte cu 2 la suta, pentru veniturile nete din operaţiuni de banca, scont sau împrumuturi şi se reduce cu 2 la suta pentru veniturile nete ale întreprinderilor care au de obiect exclusiv exploatări industriale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apa.Venitul impozabil se stabileşte în fiecare an pe baza venitului rezultat în anul ce precede celui de impunere sau în perioada de 12 luni, care a servit la stabilirea ultimului bilanţ, în cazul cînd bilanţul nu se încheie pe anul civil.Fac excepţie dela dispoziţia precedenta micii comercianţi şi micii industriasi care vor fi impusi pe o perioadă de trei ani, potrivit tabelei de mai jos:
    Clasa VENITURILE Impozit partea Statului
    I II III IV V VI VII VIII IX X Pînă la 5.000 lei Dela 5.001 - 10.000 " " 10.001 - 15.000 " " 15.001 - 20.000 " " 20.001 - 25.000 " " 25.001 - 40.000 " " 40.001 - 50.000 " " 50.001 - 75.000 " " 75.001 - 100.000 " " 100.001 - 150.000 " 300 lei 700 " 1.200 " 1.800 " 2.300 " 3.500 " 4.600 " 6.800 " 9.000 " 14.000 "
    Se considera mici comercianţi, acei care vor fi clasificati ca atare de către comisiune prevăzută, la art. 76.Se considera mici industriasi, acei care îndeplinesc condiţiunile art. 12 din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri din 31 Decemvrie 1932.Se vor excepta de asemenea şi micile asociaţiuni miniere de aur şi argint pe cuxe, care vor plati prin reţinere directa, la data preschimbarii, un impozit de 1,5 la suta, asupra valorii brute a aurului şi argintului prezentat la preschimbare.Clasificarea contribuabililor impozabili pe baza tabelei de mai sus, se va face de către comisiunea judeteana prevăzută de art. 70 din prezenta lege, conform normelor respective.Comercianţii şi industriasii impusi pe baza tabelei dela acest articol, sînt scutiţi de impozitul suplimentar prevăzut de art. 42.      +  Articolul 31Venitul net impozabil se obţine scăzându-se din veniturile brute rezultate din operaţiunile făcute în cursul anului cheltuielile proprii ale întreprinderii, şi anume:1. Chiria sau arenda imobilelor care servesc întreprinderilor comerciale ori industriale, sau care sînt destinate exploatării.Dacă aceste imobile sînt proprietatea exploatatorului şi sînt impozabile la impozitele pe veniturile proprietăţilor agricole sau al celor cladite, se va scădea venitul brut impus acolo;2. Dobânzile capitalurilor împrumutate întreprinderii, dacă aceasta are o personalitate juridică, distinctă de aceea a împrumutătorului, fie acele dobânzi fixe, fie sub forma participării la beneficiile întreprinderii debitoare;3. Salariile, retribuţiunile, indemnizarile şi remizele plătite agenţilor, lucrătorilor, funcţionarilor întreprinderii, fie în bani, fie în natura;La impunerea societăţilor cooperative, sumele încasate de asociaţi pentru plata muncilor efectuate de ei în întreprinderea comuna pînă la 150 la suta din salariile primite de lucrătorii neasociaţi pentru munci similare, se considera ca salarii şi ca atare li se vor aplica dispoziţiunile legii pentru unificarea contributiunilor directe referitoare la salarii.Dacă societatea cooperativa nu are salariaţi neasociaţi, se va lua ca norma salariile plătite de întreprinderile similare.4. Participările obligatorii la beneficii ale lucrătorilor sau funcţionarilor, stabilite prin contract sau statute, precum şi gratificatiunile neobligatorii pînă la 50 la suta, din totalitatea retributiunilor anuale.5. Costul materiilor prime transformate în cursul anului de exploatare pe care s'a încheiat bilanţul.6. Amortismentul de cel mult 3 la suta pe an din costul imobilelor ce aparţin întreprinderii şi sînt utilizate de ea pentru birouri şi locuintele funcţionarilor şi lucrătorilor şi cel mult 5 la suta pe an, din costul lor pentru clădirile uzinelor; pentru instalatiunile mobiliare şi imobiliare, pînă la 15 la suta din preţul lor de cost, în condiţiunile dela punctul 7 de mai jos.7. Chiria instalatiunilor care n'au caracterul de imobile prin natură. Dacă acestea aparţin exploatatorului, se vor scădea sumele necesare pentru amortizarea lor, fără a putea depăşi 15 la suta din cost.Cota amortizărilor pentru diferitele categorii de industrii va fi fixată de Ministerul Finanţelor după normele ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83, luându-se şi avizul comisiunii industriale de pe lîngă Ministerul Industriei şi Comerţului. Pentru acele investitiuni cu caracter cu totul aparte, aflate în întreprinderile industriale speciale, a căror scoatere din uz are loc în mod obişnuit într'un timp mai scurt de 7 ani, cota de amortizare prevăzută la alin. 6 şi 7 de mai sus, va putea fi sporită cu avizul comisiunii centrale fiscale.În tot cazul amortizarea nu se va putea face într'un timp mai scurt de 3 ani. La supravaloarea investitiunilor precum şi la investitiunile făcute din fondurile suplimentare, create în baza art. 3 din legea dela 28 Martie 1926, nu se pot face amortizari.8. Amortismentul capitalului investit în concesiuni de exploatări pe termen limitat, care rămîne neamortizat într'unul din modurile prevăzute la alin. 6 şi 7 precum şi investirile în instalatiuni utilizabile care rămîn în proprietatea concedentului.Aceasta parte de capital se amortizeaza, repartizandu-se anual pînă la expirarea concesiunii.9. Alocaţiile la Casele de pensiuni şi asistenţa ale funcţionarilor sau primelor plătite de întreprinderi pentru asigurarea funcţionarilor pînă la cel mult 10 la suta din salarii, cum şi sumele alocate din beneficii pentru instituţiuni de cultura şi de asistenţa socială ale Statului, judeţelor şi comunelor.10. Cheltuelile diverse sau cheltuelile generale privind strict întreprinderea, între cari intra şi cele de întreţinere şi de asigurare, şi fără de impozitul de faţa, care priveşte însuşi obiectul întreprinderii.În afară de scazamintele prevăzute în acest articol, nici o alta scădere nu se mai poate face la stabilirea beneficiului net.Astfel nu se vor putea scădea sumele cheltuite spre a da o plusvaloare instalatiunilor sau sumelor afectate sporirii întreprinderilor.  +  Articolul 32După alegerea beneficiului net, în urma scaderilor de mai sus, se mai scade: a) La societăţile anonime pe acţiuni, rezervele statutare pînă la limita de 10% din beneficiul net arătat prin bilanţ, atunci cînd rezervele nu au atins un sfert din capital şi 5 la suta cînd ele nu au atins jumătate din capital. După ce s'a atins aceasta limita, nu se mai scade nimic.În cazul cînd rezervele se distribue sub orice formă acţionarilor, ele se vor taxa atît la impozitul mobiliar, cat şi la impozitul prevăzut de art. 30, scăzându-se cu ocazia acestei taxari, rezervele deja impuse conform art. 30.Rezervele de orice fel ale Băncii Naţionale a României nu vor fi impuse decât atunci cînd se vor distribui acţionarilor sub orice formă, chiar prin sporire de capital. În acest caz se va scădea cota-parte ce revine Statului în raport cu capitalul sau în Banca.Rezervele matematice ale societăţilor de asigurare nu sînt impozabile, întrucât nu ar cuprinde beneficii ale societăţii; b) Rezervele speciale pentru creanţele dubioase trecute ca atare în bilanţ, atît la societăţile anonime, cat şi la întreprinderile particulare, comerciale şi industriale, care se impun pe baza registrelor lor regulat ţinute, asa cum se prevede în art. 39, punctul 1.Cota acestor rezerve în total se fixează la 3 la suta din plasamentul în creanţe al întreprinderii, putând fi sporită pînă la 5 la suta în epocile de depresiune economică cu avizul comisiunii centrale fiscale.  +  Articolul 33Nu sînt supuse decât la impozitul complimentar prevăzut la art. 42 sumele ce intră în compunerea beneficiului net al societăţilor pe acţiuni pentru care s'a plătit impozitul mobiliar şi anume: a) Participările reale la beneficiile altor societăţi, dovedite cu acte, cum şi veniturile din sumele plasate în mod permanent, în efecte publice supuse impozitului mobiliar; b) Redevenţele din concesiuni; c) Dobânzile cuvenite la sumele depuse spre fructificare sau păstrare.Cheltuielile speciale privitoare numai la sumele de mai sus nu pot fi scăzute din beneficiul impozabil.Din beneficiul net total rămas după scăderea rezervelor scutite, conform articolului precedent şi a sumelor de mai sus, se impune cu cotele prevăzute la art. 30 ceea ce rămîne după deducerea dividendului, care e supus impozitului mobiliar.La stabilirea beneficiului net impozabil al institutiunilor financiare, create de Stat se va scădea partea ce revine Statului pentru dreptul sau regalian concedat acelor instituţiuni.Societăţile ipotecare prin asociaţiune mutuala de proprietari, constituite pe baza legii din 5 Aprilie 1873, nu sînt impuse decât pentru aceea parte a excedentului dintre venituri şi cheltuieli, care, conform deciziunilor adunării generale, se restituie imprumutatilor societari prin imputare asupra ratelor datorite de ei.Beneficiul distribuit ca dividend acţionarilor de băncile populare, cooperativele şi federalele enumerate la art. 34, neimpunandu-se la impozitul mobiliar, conform art. 23, este supus acestui impozit în condiţiunile prevăzute la art. 35.  +  Articolul 34Se scutesc de impozit: a) Pentru 3 ani dela constituirea lor, cooperativele de meseriasi, funcţionari şi muncitori, precum şi asociaţiile şi cooperativele din industrie casnica, băncile populare, cooperativele săteşti, cooperativele populare orăşeneşti, cum şi federalele acestor cooperative şi bănci, dacă ele satisfac condiţiunile impuse prin legile lor organice.Impunerea începe dela 1 Aprilie a anului ce urmează implinirii termenului de 3 ani; b) Societăţile functionaresti sau în scop de binefacere, care se bucura de scutire pe bază de legi speciale, întru cat nu fac operaţiuni decât cu membrii funcţionari şi se conformează condiţiunilor stabilite prin legile lor organice; c) Casele comunale de păstrare pentru veniturile care serva edilitatii publice; depunatorii vor plati însă impozitul pe venitul valorilor mobiliare; d) Societăţile pentru exploatarea apelor minerale ale Statului, menţionate în legea din 18 Aprilie 1909, pînă la împlinirea termenului de scutire de 10 ani dela începerea exploatării prevăzută în aceea lege.  +  Articolul 35Impozitul se reduce: a) Cu jumătate pentru cooperativele, băncile populare şi federalele prevăzute în art. precedent, alin. a, pentru societăţile pentru construirea de locuinţe ieftine, înfiinţate conform legii speciale, dacă satisfac condiţiunile legilor lor organice, precum şi pentru asociaţiunile profesionale fără scop lucrativ, care nu împart sub nicio forma beneficiile membrilor lor, ci le întrebuinţează în scop de utilitate generală recunoscută; de asemenea pentru asociaţiile şi societăţile de industrie casnica sau avînd de obiect exclusiv producerea sau desfacerea obiectelor de industrie casnica; b) Cu un sfert pentru cooperativele, băncile populare şi federale precum şi asociaţiile sau societăţile de industrie casnica prevăzute la alin. a, care au peste 6 ani de funcţionare şi capital vărsat de peste un milion lei.  +  Articolul 36Întreprinderile industriale şi miniere noui se vor bucura de scutire de impozitul de faţa pînă în al cincilea an dela punerea în funcţionare, dacă beneficiul lor net anual nu trece de 8% din capital împreună cu rezervele, şi de o reducere la jumătate dacă aceasta rentabilitate e cuprinsă între 8-10%.Intra între acestea şi cele distruse de razboiu pentru partea refăcută, dacă aceasta trece de o treime din totalul instalatiunilor, clădiri şi maşini.Aceste scutiri ori reduceri se acordă întreprinderilor industriale şi miniere noui, sub rezerva îndeplinirii condiţiunilor impuse de legile şi regulamentele industriale şi miniere pentru acordarea unor asemenea avantaje.  +  Articolul 37Impozitul se aseaza pe numele exploatatorului, în locul unde se exercită întreprinderea. În caz cînd întreprinderea se exercită în mai multe locuri, impozitul se aseaza acolo unde are loc principala activitate a întreprinderii.Pentru societăţile anonime, în caz cînd întreprinderea se exercită prin mai multe exploatări aflate în diferite judeţe din ţara, impunerea se va face la sediul directiunii comerciale pentru toate veniturile realizate din ţara.Întreprinderile care n'au sediul în ţara sînt impuse la locul unde se afla sucursalele, pentru beneficiile realizate în ţara, ele fiind obligate a le declara şi a încheia bilanţ pentru operaţiunile şi capitalul din care a rezultat acele beneficii.  +  Articolul 38Constatarea venitului şi stabilirea impozitului se face după normele de mai jos şi pe baza declaraţiunilor ce contribuabilii sînt obligaţi a da anual sau la începerea întreprinderilor, conform regulelor prevăzute la titlul III.Declaraţiunea trebuie să cuprindă capitalul întrebuinţat în întreprindere, venitul brut şi net realizat în anul încheiat la 31 Decembrie precedent sau în perioada de timp pe care e încheiat bilanţul, cifrele propuse ca scaderi conform art. 31, precum şi toate justificările necesare în sprijinul cifrelor ce declara.Declaraţiunea va fi însoţită de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere; iar pentru cei ce n'au obligaţiunea întocmirii lui şi nici nu l-au încheiat în regula, pe lîngă cifrele indicate ca venituri şi capital, vor declara cifra afacerilor.  +  Articolul 39Stabilirea venitului net impozabil se face într'unul din următoarele moduri:1. După elementele bilanţului, pentru cei obligaţi la publicarea lui, sau pentru cei care l-au încheiat în regula, corespunzînd cu registrele regulat ţinute în conformitate cu art. 31.2. Prin constatarea directa sau prezumţii, în celelalte cazuri, bazate pe următoarele elemente: a) După cifra afacerilor anului precedent, comparata cu aceea a altor exploatări similare; b) Dacă cifra afacerilor nu se poate constata precis după registre sau orice alte elemente, venitul impozabil se va stabili prin apreciere în comparatie cu alţi contribuabili de aceeaşi categorie şi importanţa, cum şi avându-se în vedere chiria sau valoarea locativă a stabilimentului, în care se exercită întreprinderea şi a locuinţei contribuabilului.Înlăturarea de către comisiunile de apel a registrelor comerciale se va face luându-se în considerare şi raportul expertului contabil numit de minister şi va fi motivată.Întreprinderile comerciale şi industriale care nu sînt cuprinse în categoria acelora ce se impun pe baza tabelei dela art. 30 nu pot fi impuse la un venit inferior venitului minimal stabilit după cum urmează:3. Pentru întreprinderile comerciale particulare, venitul minimal se stabileşte prin înmulţirea cu 1,5 a valorii locative a stabilimentului în care se exercită întreprinderea; pentru acele întreprinderi comerciale în care valoarea locativă joaca rol secundar, valoarea locativă se înmulţeşte cu 2,5. Valoarea locativă este aceea prevăzută în contractele de închiriere în vigoare în momentul impunerii, sau în caz cînd contribuabilul este proprietar al imobilului în care se exercită întreprinderea, valoarea locativă este aceea ce rezultă din comparatia cu imobile similare închiriate.Pentru întreprinderile industriale particulare, venitul minimal va fi egal cu 2% din valoarea totală a investiţiilor imobiliare şi mobiliare destinate exploatării întreprinderii.Pentru întreprinderile particulare comerciale şi industriale, prevăzute în cele 2 alineate ce preced impozitul minimal, partea Statului nu poate fi superior sumei de 75.000 lei şi nici inferior sumei de 18.000 lei.4. Pentru societăţile pe acţiuni impozitul minimal se stabileşte asupra unui venit prezumat, care rezultă din aplicarea unui coeficient de 2% pentru societăţile industriale şi 3% pentru cele comerciale, la capitalul constatat prin bilanţ, împreună cu rezervele de orice fel.Pentru societăţile filiale sau afiliate, al căror capital reprezintă mai puţin de 1/4 din cifra lor de afaceri, venitul prezumat se stabileşte, aplicând la cifra de afaceri coeficienţii de mai sus, redusi la jumătate, dacă venitul astfel obţinut e superior celui calculat conform alineatului precedent.La societăţile pe acţiuni cu un capital de peste 600.000.000 lei şi cu o cifra de afaceri de 10 ori mai mica decât capitalul plus rezervele, venitul minimal se stabileşte aplicând la cifra de afaceri coeficienţii de mai sus. Impozitul stabilit în acest mod nu poate fi mai mic de 100 mii lei.Societăţile pe acţiuni care sînt în lichidare, precum şi cele ce se găsesc în concordat preventiv, plătesc impozitul minimal redus la jumătate pe tot timpul cat durează lichidarea sau perioada concordatară. De aceasta reducere beneficiază şi institutele financiare de credit din al căror plasament cel puţin 40% este supus asanarii datoriilor agricole.Sînt scutite de acest impozit, societăţile anonime create în staţiunile balneare sau climaterice, exploatate în folosul sănătăţii publice.Venitul prezumat stabili pentru particulari şi societăţi pe acţiuni, asa cum se arata mai sus, constitue venitul impozabil la impozitul cu cota dela art. 30, din care nu se mai admite niciun scazamant şi serveşte şi la aşezarea impozitului complimentar, conform art. 42 şi a impozitului pe venitul global.La societăţile pe acţiuni, pentru stabilirea venitului supus impozitului complimentar la venitul prezumat se mai adauga şi sumele prevăzute la art. 33.5. Societăţile cooperative care funcţionează pe baza legii pentru organizarea cooperaţiei din 1929, neavând caracterul societăţilor anonime pe acţiuni, vor fi impuse ca şi întreprinderile particulare şi vor beneficia la calcularea impozitului de dispoziţiunile art. 34, 35, 36 din lege şi art. 101 din legea pentru organizarea cooperaţiei din 1929.  +  Articolul 40Aprecierea veniturilor nete ale arendaşilor, în cazul cînd nu ţin o contabilitate regulată, şi nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ţinându-se seama de valoarea locativă a proprietăţii exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83.Pentru păduri şi mine, în afară de prevederile legii minelor, venitul net al exploatatorilor, oricărei ar fi ei, se stabileşte tot pe calea prevăzută la art. 38 şi 39.  +  Articolul 41Pentru primul an de exercitare al unei întreprinderi venitul se constata pe calea prevăzută de art. 39, alin b.Dacă întreprinderea a început în anul precedent, venitul acelui an serva de baza pentru cel de impunere, numai în cazul cînd este constatat prin bilanţ, şi dacă exercitarea a durat mai mult de 3 luni. În acest caz venitul se socoteşte raportandu-se la timp cat a avut loc exercitarea.Cînd exercitarea în anul precedent a avut loc mai puţin de 3 luni, sau cînd venitul e constatat pe alta cale decât după bilanţ, impunerea se stabileşte după normele prevăzute la punctul 2, alin. b, din articolul 39.Pentru particulari în al doilea an de funcţionare, impunerea va fi supusă întîi comisiunei de clasificare prevăzută de art. 76, care va hotărî dacă ei se vor impune pe baza tabelei dela art. 30, sau dacă se vor impune anual.Pentru societăţile pe acţiuni impozitul, atît pe primul an, cat şi pe al doilea, se stabileşte după încheierea primului bilanţ, care va servi de baza la impunere pe aceşti doi ani. Din impozitul ce se va stabili pe baza bilanţului ultimului an de exercitare, se va scădea impozitul plătit pe primul an.  +  Articolul 42Ca un complement al acestui impozit, veniturile aparţinînd contribuabililor mai jos vizati, sînt supuse la un adaus de impozit dacă aceştia se găsesc în condiţiunile ce urmează: a) Contribuabilii obligaţi la publicarea bilanţului sau aceia care au registre regulat ţinute şi bilanţ încheiat în regula, sînt supuşi la aceasta suprataxa dacă beneficiul lor net anual trece de 75.000 lei, şi în condiţiunile de rentabilitate de mai jos; b) Contribuabilii cari nu au bilanţ şi registre în regula şi nu li se poate stabili capitalul real pus în întreprindere, dar a căror cifra de afaceri trece de un 1.000.000 lei, sînt consideraţi a avea un capital egal cu jumătate din cifra afacerilor. Ei vor fi suprataxati în aceleaşi condiţiuni cu cei din aliniatul precedent, avînd în vedere beneficiul stabilit conform art. 39.În afară de societăţile pe acţiuni, la calculul rentabilitatii capitalul nu va fi socotit mai mic de jumătate din cifra afacerilor.Pentru comercianţii şi industriasii particulari, după ce se face calculul rentabilitatii la impunere se scade 10 la suta din beneficiul ales, conform prevederilor acestui impozit.Impozitul complimentar se stabileşte odată cu impozitul prevăzut de art. 30, potrivit dispoziţiunilor din acest capitol şi asupra aceluiaşi venit, iar pentru societăţile pe acţiuni şi asupra sumelor arătate în art. 33, inclusiv dividendul.Cota de impunere variaza după rentabilitatea capitalului, adică după raportul dintre capital, împreună cu totalul rezervelor şi beneficiul net, fără rezervele prevăzute de art. 32, însă, inclusiv sumele prevăzute la art. 33, cum şi dividendul, precum urmează.
           
      DACĂ RENTABILITATEA ANUALĂ ESTE:SUPRATAXA VA FI:
      Pentru Soc. pe acţ.Pentru particulari şi societăţi cooperative
      Dela 10% incl. - 12%0,5 %-
      '' 12% '' - 13%0,75''-
      '' 13% '' - 14%1 ''-
      '' 14% '' - 15%1,5 ''-
      '' 15% '' - 16%2 ''0,5 %
      '' 16% '' - 18%2,5 ''1 ''
      '' 18% '' - 20%3 ''1,5 ''
      '' 20% '' - 22%4 ''2 ''
      '' 22% '' - 25%5 ''2,5 ''
      '' 25% '' - 30%6 ''3 ''
      '' 30% '' - 35%7 ''3,5 ''
      '' 35% '' - 40%8 ''4 ''
      '' 40% '' - 45%9 ''4,5 ''
      '' 45% '' - 50%10 ''5 ''
      '' 50% '' - 60%11 ''6 ''
      '' 60% '' - 70%12 ''7 ''
      '' 70% '' - 80%13 ''8 ''
      '' 80% '' - 90%14 ''9 ''
      '' 90% '' - 100%15 ''10 ''
      '' 100% '' - 120%16 ''11 ''
      '' 120% '' - 160%17 ''12 ''
      '' 160% '' - 200%18 ''13 ''
      '' 200% '' - 250%19 ''14 ''
      '' 250% '' - 300%20 ''15 ''
      '' 300% '' - 350%21 ''16 ''
      '' 350% '' - 400%22 ''17 ''
      '' 400% '' - 450%23 ''18 ''
      '' 450% '' - 500%24 ''19 ''
      '' 500% în sus25 ''20 ''
    Pentru institutiunile financiare create de stat, cu participarea lui progresiva la beneficii, cota se va stabili ţinându-se seama de partea din beneficii ce revine statului, conform conventiunii şi legii speciale care vor regula raporturile dintre stat şi aceste instituţiuni.Societăţile pe acţiuni care dau lucrătorilor sau funcţionarilor lor participatii la beneficii, obligatorii prin statute sau prin lege de cel puţin 25 la suta din beneficiul net şi cele profesionale, vor plati impozitul complimentar redus cu o pătrime.      +  Capitolul 5 Impozitul pe salarii  +  Articolul 43Veniturile nete provenite din salarii, lefuri publice şi private, remuneraţii, gratificatii sau din indemnizaţii de orice fel, participari la beneficii ale lucrătorilor şi funcţionarilor, pensiuni, cum şi din rente viagere mai mici de 25.000 lei anual, sînt supuse unui impozit conform prevederilor de mai jos, în cazul cînd aceste venituri se încasează periodic cu ora, cu ziua, săptămîna, luna sau anul şi au caracter de continuitate.Cota impozitului este de:4 la suta pînă la venitul de 4.000 lei lunar ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora.8 la suta pentru diferenţa ce trece de 4.000 lei lunar.Impozitul loveste toate veniturile sus menţionate provenite din România de către oricine s'ar incasa, afară de lista civilă, cum şi cele luate din alta ţara de către orice locuitor al tarii.  +  Articolul 44Venitul net se stabileşte adaugand la cifra retributiunii periodice de orice fel, pensiunilor sau rentelor viagere, valoarea indemnizaţiilor sau suplimentelor în natura şi scăzând sumele cheltuite cu îndeplinirea serviciului.Venitul net este impozabil numai dacă suma tuturor veniturilor aci impozabile depăşeşte 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală saptamanala, zilnica sau pe ora, rotunjindu-se prin neglijarea fracţiunilor sub 10 lei, dela 750 lei pînă la 4.000 lei venit impozabil lunar, sau 48.000 lei anual, sub 100 lei dela aceste cifre în sus, iar pentru veniturile impozabile socotite pe zi sau pe ora prin neglijarea banilor.  +  Articolul 45Sînt scutiţi de acest impozit agenţii diplomatici şi consulari străini, sub rezerva reciprocităţii diplomatice.Sînt scutiţi de asemenea invalizii cari au infirmităţi dobândite în razboiu, precum şi văduvele şi orfanii de razboiu pentru pensiunile pe cari le primesc în aceste calităţi.  +  Articolul 46Venitul impozabil se obţine scăzându-se din venitul net: a) Câte 710 lei lunar, ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora.Dacă contribuabilul are mai multe venituri, de felul celor aci impuse, fără a întrece în total limita de mai sus, scăderea se face o singură dată, fiind obligat sa declare aceasta la reţinerea impozitului; b) Din salariile muncitorilor manuali, lucrand cu ziua, cu ora sau în acord, tot ce aceştia primesc peste 20 zile lunar; c) Vărsămintele pînă la 10% din venitul brut ce se face de către sau pe seama contribuabilului pentru asigurarea unei pensii, precum şi cotizaţiile pentru asigurarea de accidente şi de vieata.Limitele de venit prevăzute în acest articol şi în articolele 43, 44 şi 46 vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului faţă de valoarea lui în aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferenţa din momentul aplicării legii de faţa.  +  Articolul 47Toate instituţiile, statul, judeţele, comunele, stabilimentele publice şi de utilitate publică, societăţile, comercianţii, industriasii, meseriaşii şi oricine plăteşte sau procura funcţionarilor, amploiatilor, comisilor, lucrătorilor, servitorilor sau altora salarii sau orice alte indemnizaţii în bani sau în natura, mai sus vizate, sînt obligaţi sa retina impozitul asupra sumelor ce plătesc.Impozitul reţinut va fi vărsat la circumscripţia de percepere a impozitelor în luna ce urmează aceleia în care s'a făcut reţinerea, în conformitate cu instrucţiunile publicate ale Ministerului de Finanţe.La vărsare se va prezenta un stat, cuprinzînd toate indicatiunile pretinse prin instrucţiuni şi prin formularele oficiale.Pentru salariile din alte tari, cei ce le primesc sînt obligaţi a face vărsarea impozitului direct la circumscripţia de percepere a impozitelor, în termen de o luna.Orice firma individuală sau orice societate de orice formă, care are în serviciul ei unul sau mai mulţi salariaţi, este obligată a trimite, pînă la 31 Ianuarie a fiecărui an, administraţiei de constatare respective, o lista cuprinzînd numele şi domiciliul persoanelor aflate în serviciul în anul precedent. În dreptul fiecărui nume se va arata sumele ce au fost plătite fiecăruia, sub forma de salarii, tantieme, participari la beneficii sub orice alta forma, precum şi numărul carnetului de contribuţiuni pentru impozitul global şi al circumscripţiei percepere care a eliberat carnetul.  +  Capitolul 6 Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni neimpuse la alte impozite  +  Articolul 48Sînt supuse unui impozit de 6% veniturile nete realizate din exercitarea profesiunilor libere.Sînt supuse unui impozit de 8% orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, rezultate din ocupatiuni necomerciale, din exploatatiuni lucrative, exercitate în mod obişnuit sau accidental, sau orice alt venit intamplator.Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeaşi natură.Veniturile lucrărilor din profesiuni literare, artistice, ştiinţifice şi didactice, sînt supuse unui impozit de 5%.Micii meseriasi vor fi impusi pe o perioadă de 3 ani, conform tabelei dela art. 30. Pentru aceşti contribuabili impozitul prevăzut la acea tabela va fi redus cu 20%. Se considera mici meseriasi acei care îndeplinesc condiţiunile art. 12 din legea asupra impozitului pe lux şi cifra de afaceri din 31 Decemvrie 1932.  +  Articolul 49Pentru locuitorii tarii şi pentru cetăţenii români, oriunde le-ar fi reşedinţa, venitul impozabil va cuprinde toate cîştigurile realizate în ţara sau străinătate mai sus vizate, pentru străinii locuind în alta ţara, numai cele realizate în ţara.  +  Articolul 50Venitul net va fi obţinut scăzându-se din suma încasărilor totale, cheltuelile strict necesare pentru obţinerea venitului.Pentru profesiuni libere aceste cheltuieli se fixează la 1/3 din totalul brut al venitului, afară de cazul cînd contribuabilul va dovedi ca aceste cheltuieli sînt superioare acestei treimi, în care caz se vor scădea cheltuielile sale reale.În niciun caz un contribuabil exercitând o profesiune libera nu va fi impus la un venit net inferior celui calculat potrivit tabloului de mai jos, care constitue baza minimala obligatorie a impunerii.Valoarea lucrativă a întregii locuinţe, inclusiv biroul profesionistului, este acea stabilită la recensământ. Dacă valoarea locativă a suferit modificări în cursul perioadei de recensământ printr'o închiriere ulterioară, calculul impozitului, conform tabelei de mai jos, se va face la aceasta valoare, dacă ea corespunde unei închirieri prin libera tranzacţie; în caz contrariu calculul se va face la valoarea locativă, stabilită în acest scop prin apreciere şi în comparatie cu un imobil similar închiriat prin libera tranzacţie.Profesioniştii liberi vor plati, timp de 3 ani dela începutul exercitării profesiunii 1/3 din impozitele minimale, iar pe încă doi ani următori 1/2 din impozitele minimale.Pentru profesioniştii liberi care au mai mult de 3 copii minori sub îngrijirea lor, valoarea locativă care va fi luată în consideraţie la stabilirea impozitului va fi redusă cu o treime.Pentru profesioniştii liberi în al căror venit intra salarii şi onorarii rezultate din contracte de serviciu cu Statul sau cu particularii, impunerea se va face pe temeiul declaratiunii lor. În acelaşi fel vor fi impusi şi aceea care vor face dovada că nu exercita profesiunea lor, precum şi cei care vor dovedi ca valoarea locativă a imobilului locuit nu poate fi luată în consideraţie, deoarece în compunerea venitului lor intra şi alte elemente impuse la ale impozite elementare.Tabloul venitului minimal la profesioniştii liberistabilit pe baza valorii locative
    Categoria I-a Valoarea locativă Coeficientul - 4
    Categoria II-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria III-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria IV-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria V-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria VI-a Valoarea locativă Coeficientul Pînă la 8.000 1,5 Pînă la 10.000 1,5 Pînă la 20.000 1,5 Pînă la 25.000 1,5 Pînă la 60.000 1,5 8.001- 15.000 1,7 10.001- 15.000 1,7 20.001- 30.000 1,7 25.001- 40.000 1,7 60.001- 100.000 1,7 15.001- 20.000 1,8 15.001- 20.000 1,8 30.001- 40.000 1,8 40.001- 60.000 1,7 100.001- 150.000 1,7 20.001- 25.000 2