MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România"*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 8 ianuarie 2002



    ------------ Notă *) Traducere.Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/003C (2000).../...Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale, prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru politici structurale de preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/003Denumirea măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, RomâniaDurata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;- data încheierii: 31 decembrie 2007Localizare: judeţul Constanta, RomâniaGrup: Îmbunătăţirea calităţii apelor în zonele de coasta a Marii Negre.  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 96.556.653 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 72.417.490 euro. (4) O suma de 44.304.233 euro este angajata din bugetul pe anul 2001, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2007. Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată. (4) Plata în avans este stabilită la 14.483.498 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 7.241.749 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Aceştia vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizaţiileOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelorComisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura explotarii sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare.Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind viabilitateaAsistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind plata în avans:● realizarea unei evaluări privind impactul asupra mediului pentru Staţia de epurare a apelor uzate Constanta-Nord;● semnarea unui contract, pe baza unor Termeni de referinţa acceptaţi de Comisie, pentru realizarea unui plan de management al mediului, care să evidenţieze supravegherea necesară pentru a se asigura ca toate măsurile de mediu sunt integrate în mod comprehensiv pe parcursul implementării;● semnarea unui acord cu B.E.R.D. pentru garantarea cofinanţării măsurii, astfel cum se arata în anexa nr. I;● nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu Termenii de referinţa acceptaţi de Comisie;● prezentarea unui plan de achiziţii care trebuie să fie aprobat de Comisie; pentru anumite contracte specificate în planul de achiziţii Comisia va aplica regulile stabilite la paragraful 1 a) din secţiunea a X-a din anexa nr. III.2.4. Autorităţile interesate vor adopta măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca Fondul de întreţinere, reparaţii şi dezvoltare (IRD) este alimentat în conformitate cu prevederile garanţiei împrumutului subsidiar şi ale acordurilor referitoare la măsura, convenite între B.E.R.D. şi Guvernul României.5. Un plan general de gospodărire a apelor uzate va fi realizat până la data de 1 iulie 2002.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneSemnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000Pentru Beneficiar,Petre Roman,ministrul afacerilor externe al RomânieiLista cuprinzând anexele
    ▪ Anexa nr. I "Descrierea măsurii"
      ▪ Anexa nr. II "Plan de finanţare"
      ▪ Anexa nr. III:
        - Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"
        - Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"
        - Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"
        - Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"
        - Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"
        - Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"
      +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIReabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurarea apelor uzate în Constanta, RomâniaCodul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0031. Denumirea măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)
           
      2.1.Numele:Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
      2.2.Adresa:Ministerul Integrării Europene
          Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare
          Director: Eugen Teodorovici
          str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România
    E-mail: [email protected]Telefon: (40-1) 301.14.33Fax: (40-1) 301.16.243. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)
           
      3.1.Denumirea:Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE
          Ministerul Finanţelor Publice
      3.2.Adresa:str. Mendeleev nr. 36-38, etajul IV, sectorul 1, Bucureşti, România
    E-mail: [email protected] 4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)
           
      4.1.Denumirea:Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa (RAJAC)
      4.2.Adresa:str. Călăraşi nr. 22-24, 8.700, Constanţa
    E-mail: [email protected] 5. Localizare
           
      5.1.Statul beneficiar:România
      5.2.Regiunea:judeţul Constanţa
    6. DescrierePoluarea Marii Negre şi a zonelor de coasta în apropierea municipiului Constanta, unul dintre principalele porturi internaţionale şi al doilea oraş ca mărime din România, determina serioase probleme de mediu.Regiunea de coasta care se întinde de-a lungul judeţului Constanta, cu o populaţie de 425.000 de locuitori, se confrunta cu lipsa capacităţii de tratare a apelor. În prezent toate deşeurile rezultate din sistemul de canalizare, inclusiv reziduuri, namol şi efluentul menajer, netratate sau parţial tratate, sunt descărcate în apele de suprafaţa sau în Marea Neagra. Zonele oraşului care nu sunt conectate la sistemul de tratare descarca apele menajere direct în lacurile adiacente sau în Marea Neagra, existând numeroase conexiuni necontrolate, adesea în sistemul apelor pluviale şi reţeaua de ocolire a staţiei de epurare, care preiau unele reziduuri provenite din zonele spitaliceşti sau de depozitare a deşeurilor industriale. Namolul produs în procesul de tratare a apelor uzate este frecvent descărcat împreună cu efluentul.Aceasta situaţie a condus la un înalt nivel de poluare a zonei de coasta. Multe dintre lacurile de pe litoral prezintă un grad mare de eutrofizare, fiind moarte din punct de vedere biologic şi contaminate chimic.Populaţia creşte numeric în mod semnificativ în perioada lunilor de vara, datorită turistilor care vin pe litoral. Aceştia sunt în număr de peste un milion anual. Curăţenia apei marine din zona turistica şi crearea unui sistem modern de tratare a apelor uzate sunt esenţiale pentru municipalitate, în scopul garantarii beneficiilor obţinute din turism, care reprezintă una dintre principalele surse de venituri pentru judeţ.Probleme serioase de poluare exista în jurul Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Nord, situata pe malul lacului Tabacarie, în nordul oraşului. Sistemul de canalizare care deserveşte zonele adiacente este supraincarcat, conectat parţial cu sistemul pluvial, iar deversarea apelor menajere netratate în lac se face în mod necontrolat, prin inundare, iar lacul, care reprezintă o zona locală de agrement, este prin urmare afectat de poluare.La Eforie, în sudul municipiului Constanta, staţia de epurare este situata în imediata apropiere a lacului Techirghiol, un lac natural cu ape sarate cu calităţi speciale, care este propus sa devină "zona naturala de protecţie". O parte din contaminarea lacului provine de la staţia de epurare.Exista, de asemenea, o mare cantitate de ape în sistemul de canalizare, care provine din diverse surse şi care generează serioase probleme procesului de epurare, cum ar fi:● pierderile mari din reţeaua de alimentare cu apa conduc la creşterea nivelului apelor subterane şi cresc infiltratiile în locurile în care construcţia sistemului de canalizare este defectuoasă;● cererea mare de apa de consum şi pierderile de apa din reţea;● pierderile mari din sistemul de încălzire, care se descarca direct în gurile de canalizare;● conexiunile incrucisate din sistemul pluvial conduc poluarea din sistemul de canalizare în canalele de scurgere.Multe dintre aceste probleme sunt abordate prin programele de investiţii asumate de municipalitate, planificate sau în derulare, sau prin măsurile tarifare care vor stimula utilizarea eficienta a apei.Tratarea eficienta a apelor uzate reprezintă o măsura prioritara în Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului în care au fost definite măsurile importante pe care România trebuie să le întreprindă în procesul de adoptare a acquisului comunitar.Măsura va contribui în mod direct la implementarea următoarelor directive ale Uniunii Europene:● Directiva C.E.E. nr. 91/271 privind apele uzate urbane;● Directiva C.E.E. nr. 76/190 privind apele turistice (pentru inot);● Directiva C.E.E. nr. 86/278 privind protecţia mediului, în special a solului, în cazul utilizării namolurilor rezultate în procesul de tratare a apelor uzate în agricultura;● Directiva C.E.E. nr. 80/68 privind apele subterane.România este, de asemenea, semnatara a doua convenţii internaţionale privind protecţia mediului, relevante în acest context: Convenţia Marii Negre şi Programul de reducere a poluarii fluviului Dunarea. Măsura va contribui la îndeplinirea prevederilor celor două convenţii.Doua dintre cele patru staţii de epurare din zona au fost reabilitate prin asistenţă B.E.R.D., ajutor bilateral acordat de Guvernul Danez şi prin surse proprii ale companiei care exploatează facilităţile de apa şi apa uzata în judeţul Constanta, Regia Autonomă Judeţeana de Apa Constanta (RAJAC):● Staţia de epurare Mangalia - tratarea apelor menajere şi linie de tratare a namolurilor;● Staţia de epurare Constanta-Sud - tratarea apelor menajere şi linie de tratare a namolurilor.Împreună cu aceste investiţii aceasta măsura va permite municipiului Constanta sa modernizeze majoritatea facilităţilor de epurare a apelor uzate şi sa realizeze un sistem de tratare a acestora care să respecte cerinţele de baza pentru oraşele moderne cu privire la igiena şi mediu.Componenta 1: Staţia de epurare Constanta-NordObiectiv: Prin reconstructia sa, asigura capacitatea de tratare a apelor uzate pentru zona de nord a oraşului. Staţia este situata în vecinătatea staţiunii turistice Mamaia.Staţia de epurare Constanta-Nord tratează în principal apele uzate menajere. Staţia va deservi în perioada de vara un număr de 255.000 de locuitori şi în perioada de iarna, 185.000 de locuitori, prin devierea debitelor descărcate în perioada de vara în Staţia de epurare Constanta-Sud.În prezent Staţia de epurare Constanta-Nord realizează doar faza preliminară mecanică şi tratarea primara. Capacitatea proiectata iniţial reprezintă doar jumătate din încărcarea existenta în acest moment. În perioada de iarna apele uzate provenite de la unitatea de tratare primara sunt descărcate direct în Marea Neagra sau într-un bazin adiacent. În perioada de vara, în sezonul de vârf, o cantitate semnificativă din apele uzate colectate ocoleste unitatea de tratare şi este deversata direct în mare. O parte din aceasta cantitate este transmisă către Staţia de epurare Constanta-Sud prin intermediul conductelor, care prezintă deja un grad ridicat de coroziune.Lucrările se referă la un debit de aproximativ 140.000 mc/zi şi la un consum biologic de oxigen (BOD) care se ridica la peste 15 tone/zi în perioada de vara.Componenta va include construcţia unei noi unităţi de procesare preliminară, tratare biologica şi tratare a namolului. Lucrările sunt proiectate sa îndeplinească standardele efluentului, prevăzute de Directiva privind apele uzate urbane, pentru descarcarile din aglomeratiile urbane mai mari de 15.000 de locuitori în apele sensibile, şi anume: suspensii solide (SS) < 35 mg/l; BOD < 25 mg/l; azot total mai mic de 10 mg/l; fosfor total < 1 mg/l. Probe prelevate din apele uzate neprelucrate au fost analizate pe parcursul fazei de proiectare. Proiectul care a fost propus în studiul de fezabilitate ar trebui sa conducă la îndeplinirea standardelor efluentului fără faza de tratare tertiara. Componenta include stabilirea unui sistem de monitorizare continua şi a echipamentului de laborator. Structura instituţională existenta pentru monitorizare şi prelevarea probelor efectuează deja evaluări periodice în laboratoare specializate.În plus, deoarece lucrările se desfăşoară în imediata apropiere a plajei turistice din Mamaia, efluentul va fi deversat printr-o conducta în largul marii, în scopul respectării în zona de plaja a standardelor pentru apele de inot, prevăzute de Directiva C.E.E. nr. 76/160:< 10.000 mg/l coliformi totali în 100 ml proba;< 2.000 mg/l coliformi fecali în 100 ml proba.Componentele 2 şi 3: Canalizare în Constanta-Nord şi staţii de pompareObiectiv: Devierea descarcarilor din staţia de pompare care în prezent pompeaza apele menajere uzate pentru Staţia de epurare Constanta-Sud către Staţia de epurare Constanta-Nord.Şapte staţii de pompare din nordul oraşului vor fi, de asemenea, reutilate, o noua pompa principala fiind furnizată pentru Staţia de pompare Mamaia. În general staţiile de pompare existente sunt echipate cu pompe de provenienţă interna, care nu au capacitatea de a pompa ape menajere cu viscozitate mare şi prezintă un grad mic de eficienta a motoarelor. Cea mai mare parte a staţiilor de pompare este echipata cu aparate de analiza fine, care vor fi mutate şi concentrate la staţiile de epurare.Lucrările propuse implica păstrarea cat mai mult posibil a structurilor existente, cu adăugarea unui număr limitat de noi etaje. Noile instalaţii şi utilaje vor fi echipate cu aparatura de control electric şi SCADA (supervizare, control şi achiziţii de date).Componenta 4: Staţii de pompare în Constanta-SudCâteva dintre staţiile de pompare din zona de sud vor fi, de asemenea, reutilate, iar o noua pompa principala va fi furnizată staţiei de pompare din zona Constanta-Peninsula.Componenta 5: Canalizare în Constanta-SudSistemul de canalizare care deserveşte zona Peninsula va fi reutilat. Aceasta reprezintă o zona istorica a oraşului, cunoscută în timpul ocupaţiei române sub numele de Tomis. Au fost create procedee pentru diminuarea pagubelor asupra vestigiilor arheologice, presupunandu-se ca acestea se afla sub drumurile actuale şi sub construcţii.Componenta 6: Sistemul pluvial în Constanta-SudCâteva dintre sursele principale de poluare sunt debitele revarsarilor necontrolate şi continue din Portul Constanta prin structura cunoscută sub numele de colectorul U6 şi staţia de pompare. Capacitatea de preluare a debitului din sistemul de canalizare către staţia de epurare va fi îmbunătăţită, iar performanţele cu privire la revarsari vor fi sporite.Componenta 7: Staţii de pompare în EforieCâteva dintre staţiile de pompare din Eforie vor fi reutilate, în concordanta cu recomandările Inspectoratului pentru protecţia mediului Constanta privind înlăturarea efectelor semnificative asupra mediului.Componenta 8: Staţii de pompare în MangaliaCâteva dintre staţiile de pompare din Mangalia vor fi reutilate.Componenta 9: Staţia de epurare a apelor uzate EforieStaţia de epurare a apelor uzate Eforie deserveşte un număr foarte mare de persoane în perioada de vara, debitele şi încărcarea în această perioadă fiind de 4 până la 5 ori mai mari decât în perioada de iarna. Aceste diferenţe generează mari probleme în procesul de proiectare. Au fost revizuite diferite soluţii tehnice, dar nu au fost evaluate în totalitate. Un studiu de fezabilitate complet pentru componenta va fi elaborat pentru examinarea avantajelor reducerii semnificative a costului investiţiei şi al costurilor de operare. Costurile estimate pentru studiu şi pentru extinderea amplasamentelor existente sunt incluse în măsura. Dacă au loc schimbări ale lucrărilor propuse, se presupune ca aceste costuri estimate sunt suficiente pentru a acoperi costurile propunerilor viitoare. Lucrările vor asigura îndeplinirea parametrilor Directivei C.E.E. nr. 91/271 pentru zonele sensibile şi vor urmări recomandările Inspectoratului pentru protecţia mediului Constanta.Componenta 10: Asistenţă tehnicăPentru implementarea măsurii se va acorda asistenţă tehnică, inclusiv pentru întărirea capacităţii de management al proiectului şi pentru supervizare în cadrul RAJAC, dezvoltarea planului de management al mediului şi a planului general de urbanism, inclusiv pentru apa potabilă şi apa uzata, conform recomandărilor din studiul de impact preliminar şi din studiul de evaluare a optiunilor privind folosirea în agricultura a namolurilor rezultate.Planul general de urbanism va propune măsurile necesare pentru ca managementul apelor în zona de coasta a judeţului Constanta să fie în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi va include în primul rând o evaluare a debitelor de ape uzate industriale şi orice alta măsura adiţională necesară pentru epurarea acestora, toate acestea referitoare la extinderea planificata a Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud şi la impactul definitivării lucrărilor la Staţia de epurare a apelor uzate Mangalia.Componenta va conţine, de asemenea, un studiu de fezabilitate pentru extinderea viitoare a Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud.Staţia de epurare a apelor uzate Constanta-Sud se afla în prezent în faza de reabilitare în cadrul unui proiect finanţat de B.E.R.D., care propune un standard de efluent calitativ superior cerinţelor Directivei privind apele uzate urbane.Exista unele incertitudini majore privind opţiunile de extindere a staţiei şi îndeplinirea standardelor privind deversarea în apele sensibile, după extindere. Introducerea tehnologiei de eliminare a nutrientilor în reabilitarea staţiei nu este viabila înainte de determinarea incarcarilor industriale, a conţinutului de substanţe petroliere descărcate în sistemul de canalizare şi de evaluarea completa a performantelor staţiei, ceea ce se poate face după punerea în funcţiune.Un studiu de fezabilitate inclus în aceasta măsura va evalua gradul de încărcare, în particular pentru apele uzate industriale, şi opţiunile pentru extinderea Staţiei de epurare Constanta-Sud în domeniul eliminării nutrientilor. Studiul este programat sa înceapă în termen de 2 ani de la aprobarea reabilitării staţiei, aprobare prevăzută pentru sfârşitul anului 2001.7. ObiectiveObiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în Constanta, România, ţara candidata la aderarea la Uniunea Europeană, în scopul de a îndeplini obligaţiile trasate în Parteneriatul de Aderare. În mod specific prin aceasta măsura se vor proteja Marea Neagra şi zona de coasta contra poluarii generate de descărcarea apelor de canalizare netratate şi a apelor uzate industriale, prin realizarea de staţii de epurare care să epureze apele uzate la standardele acceptate privind calitatea efluenţilor. În plus măsura încearcă sa imbunatateasca infrastructura privind canalizarea, pentru a prelua şi a controla debitele de ape uzate şi a reduce pierderile din canale şi deversarile necontrolate, care altfel vor produce daune surselor de apa subterana şi de suprafaţa. Măsura va ajuta, de asemenea, la promovarea turismului prin asigurarea de ape curate în zona de coasta.Descarcarile actuale de poluanti în Marea Neagra, în ceea ce priveşte CBO, sunt de aproximativ 16.250 tone/an, reprezentând circa 40% din descarcarile de poluanti în zona de coasta a litoralului românesc. Măsura, atunci când va fi total implementata, împreună cu terminarea lucrărilor în desfăşurare la staţiile de epurare Constanta-Sud şi Mangalia vor reduce aceasta încărcare cu circa 90%. În ceea ce priveşte incarcarile actuale în azot nu sunt disponibile date sigure şi suficiente. Incarcarile poluante vor fi reduse semnificativ, chiar dacă procentual reducerea nu poate fi calculată. În prezent încărcarea în fosfor este scăzută.
             
      ComponentaIndicatorul fizicU.M.Volumul estimat
      1.Constanţa-Nord    
        Volumul de excavatm327.000
        Volumul de betoanem320.500
        Lungimea reţelei de canalizarem6.500
      2.Canalizare în Constanţa-Nord    
        Lungimea conductelorm1.440
      3.Staţii de pompare în Constanţa-Nord    
        Numărul de pompe noi   25
      4.Staţii de pompare în Constanţa-Sud    
        Numărul de pompe noi   15
      5.Canalizare în Constanţa-Sud    
        Reţeaua din Peninsulă    
        Lungimea conductelorm4.000
      6.Colectorul U6 şi Staţia de pompare SPO    
        Lungimea conductelorm2.300
      7.Staţii de pompare în Eforie    
        Numărul de pompe noi   27
      8.Staţii de pompare în Mangalia    
        Numărul de pompe noi   35
      9.Staţia de epurare a apelor uzate Eforie-Sud    
        Volumul de excavatm338.000
        Volumul de betoanem312.500
        Lungimea reţelei de canalizarem3.600
    Alţi indicatori semnificativi includ:● calitatea efluenţilor epurati rezultaţi din staţia de epurare a apelor uzate, realizată în conformitate cu cerinţele Directivei privind apelor uzate urbane; şi● îmbunătăţirea calităţii apelor pentru inot pe plajele turistice.8. Programarea lucrărilor
      Categoria de lucrăriData începeriiData finalizării
      Studiul de fezabilitatenoiembrie 1999aprilie 2000
      Analiza economicănoiembrie 1999martie 2000
      Analiza financiarănoiembrie 1999martie 2000
      Studiul preliminar de impact asupra mediuluinoiembrie 1999martie 2000
      Studii de proiectaremai 2000iulie 2000
      Documente de licitaţieiunie 2000septembrie 2000
      Achiziţionarea de terenurineaplicabil  
      Construcţia20012006
      Faza operaţională2004  
    Contractele vor fi alocate urmandu-se procedurile Regulamentului financiar al Comisiei.9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuNu a fost posibila realizarea unei analize cost-beneficiu detaliate pentru aceasta măsura datorită datelor insuficiente şi nesigure privind dezvoltarea viitoare a regiunii, precum şi situaţiei actuale a tranzitiei economice. O abordare alternativa a fost folosită pentru a se evidenţia externalitatile pozitive şi negative, precum şi impactul benefic al măsurii. Astfel prin aceasta analiza s-au analizat problemele sub aspect calitativ, rezultatele principale ale acesteia fiind:● Dacă proiectul este implementat în conformitate cu considerentele de mediu menţionate în studiul de impact preliminar, se aşteaptă să apară beneficii clare în ceea ce priveşte reevaluarea imobilelor şi terenurilor, datorită facilităţilor îmbunătăţite şi diminuării spaţiilor de depunere a nămolurilor rezultate, a deşeurilor şi descărcării lor în zona plajelor, precum şi îmbunătăţirii calităţii apei.● Beneficiile privind sănătatea populaţiei vor fi asigurate deoarece facilităţile de epurare a apelor uzate vor îndeplini standardele Uniunii Europene. Cu toate că nu sunt disponibile date statistice detaliate, protecţia apelor de suprafaţa şi subterane va conduce la reducerea riscurilor de imbolnavire prin furnizarea de apa de băut şi ape pentru imbaiere mai curate. De asemenea, numărul de îmbolnăviri datorate consumului de produse piscicole expuse poluarii apelor se va reduce.● Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare care ar putea fi influentate de aceasta măsura. Beneficiul economic direct pentru regiune este de aproximativ 234 milioane euro. Circa un milion de turişti viziteaza anual zona, fiind atraşi în principal de plajele Marii Negre şi concentrandu-se în Constanta-Nord şi Mamaia, unde se găsesc numeroase hoteluri, iar în viitor, şi în sud, în Eforie şi Mangalia. Afacerile conexe, cum sunt restaurantele, facilităţile de recreere şi serviciile culturale, sunt, de asemenea, importante în cadrul acestui sector.În timpul fazei de construcţie impactul asupra mediului poate fi negativ. Totuşi plajele curate, apele curate şi peisajul îmbunătăţit sunt cativa factori foarte importanţi pe termen lung pentru industria turismului, care vor spori beneficiile prin aceasta măsura.Comunitatea locală spera sa crească numărul de turişti la 3,5 milioane. Crearea unor facilităţi moderne de epurare a apelor uzate, fără a afecta populaţia care locuieşte în zonele din jur, şi a facilităţilor pentru ape de scaldat mai curate reprezintă o condiţie esenţială pentru obţinerea de beneficii economice din turism.● În timpul fazei de construcţie (circa 72 de luni) vor fi create circa 850 de locuri de muncă. După terminarea lucrărilor va avea loc o reducere a forţei de muncă a RAJAC cu circa 100 de angajaţi, datorită operarii mult mai eficiente a staţiilor de pompare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate.10. Principalele elemente ale analizei financiareEvaluarea costului măsurii, creşterea costurilor de operare şi a veniturilor au fost analizate de un consultant independent. Analiza financiară a format baza de calcul a finanţării ISPA, ţinând totodată seama de capacitatea şi consimţământul populaţiei de a plati, de impactul măsurii asupra performantelor financiare ale RAJAC, de disponibilitatea de cofinanţare a instituţiilor financiare internaţionale (IFI) şi de contribuţiile financiare ale Consiliului Judeţean Constanta, de urgenta realizării investiţiei şi de durabilitatea măsurii.În mod curent RAJAC aplica tarife asemănătoare pentru fiecare mc de apa distribuita şi pentru fiecare mc de apa uzata epurata pentru toţi clienţii săi (4.900 şi, respectiv, 2.504 lei/mc, în luna martie 2000). Singura diferenţa apare în tarifele pentru apele uzate preluate din gospodării şi din industrie, în conformitate cu procentul care conţine ape uzate din totalul apei furnizate, de exemplu, 80% din apele livrate pentru gospodării şi 100% pentru industrie.Capacitatea şi consimţământul consumatorului de a plati pentru alimentarea cu apa şi pentru epurarea apelor uzate au fost evaluate în timpul întocmirii proiectului. Lipsurile financiare actuale ale populaţiei nu permit creşteri substanţiale ale tarifelor. RAJAC crede ca respectivele creşteri propuse de programul de investiţii al IFI, aflat în derulare, sunt la limita capacităţii de plată pentru clienţii săi, iar orice viitoare majorare va creşte doar numărul facturilor neplătite. Verificările făcute în timpul desfăşurării măsurii releva ca majoritatea clienţilor poate accepta mici creşteri de tarife, reprezentând circa 2-10% pe an. Prin urmare, în analiza financiară s-au asumat creşteri anuale care se vor ridica, în perioada 2001-2011, la valori reale ale tarifelor de 11%. Evaluarea capacităţii de plată a evidenţiat ca aceste creşteri ale tarifelor sunt acceptabile. (Notă: Asa cum s-a întâmplat în aprilie 2000, a fost percepută T.V.A. de 19% şi pentru tarifele pentru gospodării, acest fapt conducând la o impovarare a cheltuielilor populaţiei.)Tarifele se situează la circa 10% din cele aplicate în statele membre. Cu toate acestea, cu circa 4,8% din veniturile din gospodării, acestea se situează deja peste media Uniunii Europene. Tariful pentru canalizare nu acoperă costurile totale ale canalizării şi epurarii apelor uzate. Totuşi situaţia economică a clienţilor RAJAC nu permite aplicarea în totalitate a principiului "poluatorul plăteşte".Analiza financiară evidenţiază ca investiţiile care vor fi necesare pentru îndeplinirea standardelor de mediu pentru epurarea apelor uzate nu pot fi în întregime finanţate prin împrumuturi bancare, venituri ale RAJAC sau granturi de la autorităţile naţionale.Măsura va conduce la creşterea costurilor anuale de operare şi de întreţinere de la circa 1,3 milioane euro la circa 2,5 milioane euro în plus fata de creşterile care rezultă din realizarea staţiilor de epurare a apelor uzate Mangalia şi Constanta-Sud. Creşterea se datorează parţial costurilor ridicate asociate îmbunătăţirii epurarii apelor uzate, care sunt parţial compensate prin costuri de pompare mai reduse (în special datorită reducerii consumului de energie).Avându-se în vedere o rata a finanţării de 75%, un credit de la IFI de 20% din valoarea totală a măsurii, costurile anuale vor creşte cu aproximativ 5 milioane euro datorită dobânzilor la credit (5% din costurile proiectului vor fi acoperite de beneficiarul final şi dintr-un grant din partea Consiliului Judeţean Constanta). Aceasta creştere în costurile anuale de operare va fi acoperită prin venituri din operare mai mari, contribuţii din fondul special IRD (întreţinere, reparaţii şi dezvoltare), creat în cadrul proiectului B.E.R.D. în curs de derulare, şi prin contribuţii directe (grant) din partea Consiliului Judeţean Constanta.A fost aleasă o rata a finanţării de 75%, avându-se în vedere prioritatea pe care o reprezintă dotarea municipiului Constanta cu facilităţi de tratare a apelor uzate, situaţia financiară a RAJAC şi disponibilitatea publică de finanţare. Participarea IFI în cadrul proiectului este esenţială pentru acoperirea deficitului de finanţare şi pentru întărirea disciplinei financiare în cadrul RAJAC. O reducere a ratei asistenţei sub 75% va amplifica necesitatea de finanţări prin creditare. Acoperirea acestor costuri de capital suplimentare va depăşi capacitatea financiară a RAJAC şi pe cea a clienţilor săi.În cazul în care nu se poate asigura contribuţia IFI la valorile prevăzute în analiza financiară, se va avea în vedere reducerea dimensiunilor măsurii sau asigurarea de contribuţii adiţionale din partea autorităţilor naţionale. În orice caz o reducere a sferei de aplicabilitate a măsurii va diminua capacitatea RAJAC de a mai face investiţii în infrastructura pentru ape uzate în Constanta, acţiune urgenta impusa pentru reducerea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei, pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi pentru asigurarea de beneficii economice.11. Analiza impactului asupra mediuluiProiectul de modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Nord intră în clasa de proiecte stipulate în anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, referitoare la evaluarea impactului asupra mediului. Inspectoratul pentru protecţia mediului Constanta, ca autoritate competentă în domeniul protecţiei mediului, a decis ca este necesar un studiu de impact asupra mediului.O evaluare preliminară de acest gen a fost deja realizată în perioada pregătirii măsurii, în primavara anului 2000, pentru a incorpora direct rezultatele evaluărilor de mediu în procesul de luare a deciziilor pe parcursul proiectării. Măsura propusă a fost subiectul a numeroase informări, discuţii publice, mese rotunde şi prezentări mass-media. În cadrul componentei 10 este prevăzută asistenţă tehnică pentru elaborarea unui plan de management al mediului şi a unui plan de urbanism.În cadrul suprafeţei în care este localizata măsura nu exista zone sensibile din punct de vedere al mediului definite legal. Totuşi anumite lacuri din zona de coasta şi părţi din aceasta, care pot fi afectate de lucrările la canalizare sau la staţia de epurare, sunt propuse de către autorităţile române pentru a fi incluse în lista zonelor naturale protejate. Lucrările avute în vedere în cadrul măsurii vor reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului existent în prezent în zona menţionată. Cu excepţia a doua componente, Inspectoratul pentru protecţia mediului Constanta a confirmat că nu vor aparea efecte semnificative pe parcursul implementării măsurii şi al exploatării acesteia. Datorită apropierii de lacul Techirghiol, Inspectoratul pentru protecţia mediului Constanta a recomandat pentru componentele 7 şi 9 măsuri specifice ce trebuie avute în vedere pentru a proteja zonele sensibile împotriva oricărui efect semnificativ.12. Costuri şi asistenţă (euro)Defalcarea costurilor
         
      ElementTotal costuri eligibile  (mii euro)
      Costuri de planificare/proiectare990
      Achiziţionare de terenuri0
      Pregătirea amplasamentului1.456
      Lucrări principale56.808
      Echipamente şi instalaţii21.659
      Asistenţă tehnică3.900
      Supervizare pe parcursul implementării, inclusiv verificări ale proiectării3.222
      Neprevăzute 10%7.992
      Taxe publice/impozite0
      Altele (de specificat)531
      TOTAL:96.557
    NOTĂ: Totalul poate diferi datorită rotunjirilor.- euro -
                 
                - euro -
      Cost totalContribuţia sectorului privatCheltuieli neeligibileTotal costuri eligibileAsistenţă ISPARata asistenţei (%)
      96.556.6530096.556.65372.417.49075,0
    Rata asistenţei: 75%13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleActualmente RAJAC are în curs de derulare un program de investiţii care implica B.E.R.D. În anul 1998 RAJAC a obţinut un credit de 17 milioane dolari S.U.A. în cadrul programului MUDP II al B.E.R.D. Măsura este cofinantata de PHARE şi prin fonduri de la Guvernul României. Implementarea a început în martie 1998 şi urmează să fie încheiată în decembrie 2001. Măsura a inclus modernizări ale reţelei de alimentare cu apa, reabilitarea unei părţi a reţelei de canalizare din sudul oraşului Constanta şi reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud. Acordul de creditare include şi convenţii referitoare la creşterile de tarif, control al costurilor şi control al debitelor la consumatori.B.E.R.D. va cofinanta măsura şi va furniza un împrumut în contextul noii facilităţi de creditare municipala pentru mediu (MELF). După evaluarea solvabilităţii RAJAC în iulie 2000 B.E.R.D. a confirmat ca va finanta 20% din costurile măsurii (19,2 milioane euro). Conducerea B.E.R.D. va lua o decizie definitivă în toamna anului 2000.Restul sumei din acest fond, circa 5% din costurile măsurii, va fi acoperit din surse locale, adică de un împrumut din sursele proprii ale Consiliului Judeţean Constanta şi ale RAJAC. În planurile de achiziţii se va tine seama de sursele diferite de finanţare.14. Condiţii specifice referitoare la măsuraVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.      +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlu măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, RomâniaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/003
    - euro -
                                 
      AnulCost totalCost neeligibilCost eligibil   Împrumut B.E.R.D.
      TotalISPAAutoritatea naţională
      GuvernAutoritate regionalăAutoritate localăAltele*)
      1 = 2+323 = 5+7+8+9+10(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/37891011(%) 12 = 11/1
      200059.072.311-59.072.31110044.304.23375--3.003.31011.764.76811.764.76820
      200116.907.495-16.907.49510012.680.62175--859.5983.367.276   3.367.27620
      20021.265.517-1.265.517100949.13875--64.340252.039   252.03920
      2003----------   --
      2004----------   --
      2005----------   --
      200619.311.330-19.311.33010014.483.49875--981.8123.846.020   3.846.02020
      Neanualizate----------   --
      TOTAL:96.556.653-96.556.65310072.417.49075--4.909.06019.230.10319.230.10320
    ---------- Notă *) Împrumut B.E.R.D.      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă.Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.  +  Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1). (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.---------------*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm  +  Secţiunea a V-a Raportul finalAutoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii.Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:- data efectivă de implementare a măsurii;- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate;- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";- data la care măsura finanţată devine operaţională; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.  +  Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare.O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.  +  Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.  +  Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţă alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţă referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţă