MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ"*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 763 din 29 noiembrie 2001



    -------- Notă *) Traducere.Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/001C(2000)......./......Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/001Denumirea măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-NeamţDurata:● data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;● data încheierii: 31 decembrie 2005.Localizare: municipiul Piatra-Neamţ, RomâniaGrup: managementul deşeurilor.  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare, sunt de 13.846.000 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este stabilită la 10.384.500 euro. (4) O suma de 8.307.600 euro sau 80% este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de 31 decembrie 2005.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată. (4) Plata în avans este stabilită la 2.076.900 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 1.038.450 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizaţiileOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare.Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind viabilitateaAsistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind cea de-a doua transa a plăţii în avans: a) va fi efectuat un studiu de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) pentru extinderea depozitului de deşeuri şi a noii staţii de compostare, în caz ca autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului hotărăşte ca o astfel de evaluare este necesară. Decizia autorităţii competente va urma procedurile de selectare stabilite de Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11; b) semnarea unui acord cu Ministerul Danez al Mediului şi Energiei pentru a se asigura cofinanţarea măsurii prin intermediul Programului DANCEE, astfel cum se specifica în anexa nr. I, înainte de plată celei de-a doua rate din avans; c) nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu termenii de referinţa acceptaţi de Comisie; d) plata celei de-a doua rate din avans este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achiziţii care trebuie aprobat de Comisie.4. Va fi pregătit un plan cuprinzator de management al deşeurilor la nivel judeţean nu mai târziu de data de 30 iunie 2002.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, descrise în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneSemnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000.Pentru Beneficiar,Petre Roman,ministrul afacerilor externe al României Lista cuprinzând anexele
         
      ▪ Anexa nr. I "Descrierea măsurii"
      ▪ Anexa nr. II "Plan de finanţare"
      ▪ Anexa nr. III:
        - Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"
        - Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"
        - Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"
        - Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"
        - Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"
        - Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"
      +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIProgram pentru managementul deşeurilor în Piatra-NeamţCodul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0011. Denumirea măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)
           
      2.1.Numele:Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
      2.2.Adresa:Ministerul Integrării Europene Direcţia  coordonarea programelor de dezvoltare Eugen Teodorovici, director Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5,  Bucureşti, România
      E-mail: [email protected]
      Telefon: (40-1) 301.14.23
      Fax: (40-1) 301.16.24
    3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)
           
      3.1.Denumirea:Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Ministerul Finanţelor Publice
      3.2.Adresa:Str. Mendeleev nr. 36-38, etaj IV, sectorul 1, Bucureşti, România
      E-mail: [email protected]
    E-mail: [email protected]4. Beneficiarul final
           
      4.1.Numele:Ion Rotaru, primar Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ
      4.2.Adresa:Str. Ştefan cel Mare nr. 8, Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ
    5. Localizare5.1. Statul beneficiar: România5.2. Regiunea: judeţul Neamţ.6. DescrierePiatra-Neamţ este un centru de afaceri, comercial şi turistic din nord-estul României şi are o populaţie de aproximativ 125.000 de locuitori. Piatra-Neamţ va fi primul oraş din România cu un sistem integrat pentru managementul deşeurilor solide. Astfel va fi un model şi pentru alte municipalitati care doresc să urmeze exemplul municipiului Piatra-Neamţ în ceea ce priveşte reducerea şi reciclarea deşeurilor.Colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere în Piatra-Neamţ sunt neigienice şi produc riscuri de imbolnavire. Măsura tratează în mod direct problemele serioase de management al deşeurilor, asa cum se prezintă în Raportul Comisiei din data de 13 octombrie 1999. Mai mult, managementul deşeurilor este unul dintre sectoarele-cheie menţionate în Parteneriatul de Aderare. Proiectul va asigura respectarea directivei-cadru în domeniul deşeurilor (Directiva C.E.E. nr. 75/442, amendata prin Directiva C.E.E. nr. 91/156) şi a Directivei referitoare la depozitele de deşeuri (Directiva C.E.E. nr. 99/31). El va reduce un gol substanţial în ceea ce priveşte standardele în domeniul mediului între Uniunea Europeană şi România, astfel cum s-a menţionat în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. În mod corespunzător strategia României pentru ISPA identifica proiectul de la Piatra-Neamţ drept măsura prioritara pentru managementul deşeurilor.Primăria Piatra-Neamţ a luat, de asemenea, măsuri pentru reciclare şi recuperare, astfel cum se descrie în măsura, pentru a respecta cerinţele stabilite în Directiva C.E.E. nr. 94/62 referitoare la deşeuri tip ambalaje. Măsurile necesare sunt luate pentru asigurarea colectării şi refolosirii deşeurilor tip ambalaje, precum hârtia, cartonul, material plastic şi sticla. În scopul reciclarii studiul de fezabilitate prevede că 90% din deşeurile din material plastic pot fi reciclate (adică PET şi PE) şi ca procentul de reciclare pentru hârtie va creşte gradual până la 90%, iar pentru sticla până la 70%. De aceea obiectivele stabilite în directiva trebuie îndeplinite la sfârşitul primului an de operare. Este prevăzută stabilirea unei baze de date pe municipiu, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, pentru a se monitoriza respectarea directivei, cuprinzând date despre cantităţile reciclabile şi reciclate de hârtie/carton, sticla sau material plastic. Date relevante sunt deja înregistrate. O campanie de informare pentru promovarea constientizarii publicului pentru depozitarea deşeurilor tip ambalaje constituie una dintre părţile proiectului. Primăria se va asigura ca exista un capitol separat pentru deşeurile tip ambalaje în planul de management al deşeurilor.Măsura reprezintă a doua faza a programului de management al deşeurilor solide în PiatraNeamt, care se referă la depozitarea separată, colectarea şi transportul deşeurilor menajere, reabilitarea depozitului vechi de deşeuri şi deschiderea unui nou depozit. Proiectul-pilot s-a desfăşurat din octombrie 1997 până în aprilie 1998 în unul dintre cartierele oraşului şi a fost cofinantat de Agenţia Daneza de Protecţie a Mediului (DEPA) şi de Primăria Municipiului Piatra-Neamţ.Numărul total de locuitori din blocuri şi case implicaţi în proiectul-pilot a fost de aproximativ 2.200 de persoane (aproape 2% din populaţie). Proiectul-pilot a demonstrat ca punctele de colectare bine realizate şi containerele moderne imbunatatesc condiţiile igienice şi estetice. Fiecare gospodărie a participat la separarea hârtiei/cartonului şi a sticlei/sticlelor şi la depunerea acestor materiale în containere speciale.Proiectul-pilot a fost extrem de bine privit de locuitorii cartierului, iar locuitorii oraşului şi-au exprimat interesul fata de acest proiect. Au fost primite numeroase solicitări pentru extinderea noului sistem şi în restul oraşului.După ce a fost realizată o evaluare în anul 1999 s-a luat decizia extinderii proiectului-pilot. Experienţa câştigată pe parcursul derulării proiectului-pilot formează baza recomandărilor pentru proiectarea componentei de colectare a deşeurilor, prevăzută în măsura.Următoarele componente sunt incluse în măsura:● Colectarea selectiva a deşeurilor, care va cuprinde deşeurile din gospodării (aproape 41.000), mici firme, instituţii publice şi organizaţii (aproape 9.000). Colectarea selectiva va fi realizată prin: furnizarea de pubele pentru locuinţe, pentru deşeurile organice şi reziduale; construirea de puncte de colectare pentru deşeurile menajere şi reziduale; furnizarea de containere şi igluuri pentru deşeurile organice, hârtie, sticla, material plastic şi deşeurile reziduale, precum şi prin achiziţionarea vehiculelor pentru colectarea şi manipularea deşeurilor. Un Centru de service tehnic este inclus în măsura.● Reciclarea deşeurilor va fi realizată prin construirea unei staţii de sortare a sticlelor, a unei staţii de balotare a materialului plastic şi a unui centru de reciclare care va colecta deşeurile periculoase. Staţia de sortare a sticlelor va putea procesa 20 milioane sticle din sticla/an. Va fi formată din staţia propriu-zisa (1.300 mp), un depozit pentru sticlele nesortate (500 mp) şi un depozit pentru sticlele sortate (2.200 mp). Amplasamentul este lângă noul depozit de deşeuri. Facilitatea pentru balotarea materialului plastic va consta într-o presa de balotat şi un dispozitiv de rotire, inclusiv staţia propriu-zisa (800 mp) şi un depozit (2.100 mp). Facilitatea va fi amplasata lângă noul depozit de deşeuri. Centrul de reciclare (1.600 mp, din care 750 mp sunt acoperiţi) va fi construit lângă centrul oraşului.În prezent nu exista angajamente ferme pentru destinaţia finala a produselor sortate şi reciclate. Oricum, au avut loc discuţii preliminare cu câteva firme de reciclare, precum REMAT, principala firma care recicleaza metale, hârtie şi carton, sticle din sticla şi alte obiecte din sticla, PETROCART care produce celuloza, hârtie şi carton, care utilizează deja hârtie reciclabila, ZIMCA, fabrica de bere care recicleaza deşeurile de sticla - altele decât sticlele întregi (fabrica produce sticle pentru folosinţa proprie). Deşeurile concasate din demolări pot fi utilizate pentru straturi carosabile.Compostarea şi concasarea. Măsura include construcţia unei staţii de compostare care va reduce substanţial volumul deşeurilor reziduale ce vor fi depozitate la depozitul de deşeuri. Suprafaţa de compostare va avea o arie de aproximativ 150 x 120 metri. Materialele grosiere care vor fi folosite în procesul de compostare vor fi deşeurile din parcuri şi aşchii de lemn.Calitatea deşeurilor compostate: compostul va fi stabilizat şi nu va prezenta boli ale plantelor. Echipamentele incluse în măsura nu permit sterilizarea. Acest lucru nu va fi necesar în primii ani de operare, întrucât deşeurile vor fi folosite pentru acoperirea depozitului vechi. În funcţie de previziunile pentru utilizarea în agricultura a deşeurilor compostate se va decide ulterior dacă va fi necesară o unitate de sterilizare (va fi asigurata concordanta cu standardele Uniunii Europene). Staţiile de compostare în România nu includ şi sterilizarea deşeurilor.De asemenea, va fi inclus un concasor mobil pentru concasarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Concasorul are o capacitate de 60-70 t/ora. Deseul va fi folosit pentru reabilitarea depozitului vechi.Reabilitarea depozitului vechi. Acest depozit este situat în apropierea unui rau, iar gunoiul se scurge prin sol, poluand astfel apa freatica şi raul, prezentând un risc major pentru sănătatea populaţiei. Suprafeţei depozitului i se va da o noua forma şi apoi va fi acoperită cu materiale cu permeabilitate scăzută şi cu vegetaţie. Închiderea depozitului vechi va elimina, de asemenea, o sursa majoră de poluare a aerului, adică praf, miros neplacut şi fum. Depozitul vechi va fi închis într-o perioadă de 3-5 ani.Noul depozit de deşeuri, care a fost deschis în luna mai 2000 (şi care a fost construit şi finanţat cu sprijinul Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului şi al Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ), probabil ca va atinge capacitatea maxima de 150.000 mc spre finalul perioadei de implementare a măsurii. De aceea, deschiderea unei noi secţiuni a depozitului de aproximativ 200.000 mc este inclusă în măsura. Depozitul are un sistem de control şi monitorizare a scurgerilor. Pentru monitorizare şi testare a fost instalat la noul depozit un laborator care este deja în funcţiune.Noul depozit de deşeuri va respecta standardele tehnice cuprinse în Directiva C.E. nr. 99/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerinţele Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluarii.Inspectoratul pentru protecţia mediului Neamţ pune la punct în prezent o evaluare a tipurilor şi a cantităţilor de deşeuri periculoase în judeţ. Evaluarea va include şi posibilităţi de tratare şi depozitare. Se va analiza dacă deşeurile industriale periculoase vor fi administrate şi eventual tratate printr-un concept organizational mai larg, de exemplu ca o utilitate intermunicipala. De aceea depozitarea deşeurilor industriale periculoase nu este inclusă în măsura, cu excepţia facilitatii de receptionare şi depozitare la centrul de reciclare. Oricum, aspectul referitor la tratarea deşeurilor periculoase a fost deja analizat în planul de management al deşeurilor la nivel de judeţ. Autorităţile locale au solicitat de curând asistenţă DEPA pentru evaluare.O unitate de implementare a măsurii va fi stabilită de Primăria Municipiului Piatra-Neamţ. Aceasta se va ocupa cu organizarea licitaţiei, încheierea contractelor şi monitorizarea progresului măsurii. În timpul fazei de proiectare costurile pentru aceasta unitate vor fi acoperite printr-un sprijin financiar nerambursabil din partea Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului. O dată cu demararea măsurii unitatea va fi finanţată în cadrul bugetului alocat pentru măsura.După ce măsura va obţine aprobarea Comisiei Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ se va asigura ca mass-media locală e complet informată în legătura cu măsura şi cadrul sau.La începutul anului 2003, când implementarea componentei de colectare se va apropia de finalizare, campania de informare va fi sporită şi va conţine următoarele elemente:● descrierea măsurii şi a obiectivelor sale în mass-media locală;● amplasarea de afişe pe scările blocurilor din zonele relevante pentru măsura;● informarea directa a gospodariilor. Informarea va include fluturasi şi explicaţii verbale despre utilizarea diferitelor containere de către locuitori şi locul unde trebuie depuse materialele care urmează să fie reciclate. Informarile vor oferi, de asemenea, detalii despre punctele de informare de unde se pot obţine clarificări suplimentare;● postere pe containere şi igluuri la fiecare punct de colectare, explicand cum se sorteaza deşeurile când se depun în container.Implementarea campaniei se va face cu ajutorul asociaţiilor de locatari. Ca şi în cazul proiectului-pilot, administraţia municipala în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale locale vor asigura distribuirea materialelor informationale.Costurile directe ale campaniei de informare se referă doar la tipărirea materialelor. Serviciile vor fi prestate în natura de către primărie şi organizaţiile neguvernamentale locale. Campania va fi implementata pe scara larga, la nivel de municipiu, la sfârşitul anului 2001/începutul anului 2002, înainte de punerea în funcţiune a primelor puncte de colectare. Campanii în zone specifice vor fi implementate în anii 2002-2003 şi la începutul anului 2004, pe măsura realizării ultimelor puncte de colectare. Costurile estimative se cifreaza la 75.000-100.000 euro.7. ObiectivePrincipalul obiectiv al măsurii este de a permite municipiului Piatra-Neamţ să se alinieze la reglementările şi standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea deşeurilor. Acest obiectiv va fi realizat prin implementarea colectării selective a deşeurilor solide în municipiu.Componenta de colectare este dimensionata pentru a acoperi volumul de deşeuri care se preconizează ca va fi generat într-o perioadă de 10 ani de activitate economică a măsurii în ansamblu. În primul an de operare a măsurii cantitatea de deşeuri preluată de la gospodării şi firme este estimată la 65.000 tone.Se preconizează ca 2.500 tone de deşeuri depozitate pe străzi vor fi complet eliminate. În plus, metodele mai sigure şi mai sanatoase de colectare vor reduce problemele de sănătate ale angajaţilor din salubritate, precum şi ale întregii populaţii.Componenta de tratare a deşeurilor va asigura:● compostarea a aproximativ 35.000 tone de deşeuri organice;● concasarea a 16.000 tone de deşeuri din construcţii şi demolări;● reciclarea a 6.000 tone de hârtie;● reciclarea a 900 tone de metal;● balotarea a 2.600 tone de material plastic;● reciclarea a 5.100 tone de sticla/an.Deschiderea noului depozit de deşeuri va asigura alinierea municipiului Piatra-Neamţ la standardele şi reglementările Uniunii Europene şi va elimina principala sursa de risc de imbolnavire în comunitate.Indicatorii ce vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progresului fizic al implementării măsurii:
           
      Indicatorul fizicU.M.Cantitatea
      Construcţia punctelor de colectarenr.1.000
      Instalarea recipientelornr.90.000
      Instalarea containerelornr.2.000
      Instalarea igluurilornr.3.000
      Instalarea rastelurilor cu cutiinr.2.500
      Achiziţia vehiculelornr.23
      Reabilitarea depozitului vechiha14
      Construcţia depozitului nouha2
    8. Program de lucruProgram de lucru indicativ
           
      Categoria de lucrăriÎncepereFinalizare
      Studiu de fezabilitateseptembrie 1999februarie 2000
      Analiza economicăianuarie 2000februarie 2000
      Analiza financiarăianuarie 2000februarie 2000
      Evaluarea impactului asupra mediuluinoiembrie 1999decembrie 2000
      Studii de proiectareaugust 2000decembrie 2000
      Documentaţia de licitaţienoiembrie 2000ianuarie 2001
      Achiziţia terenuluiNu este cazulNu este cazul
      Construcţiemai 2001decembrie 2005
      Faza operaţionalăianuarie 2002  
    9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuO analiza detaliată cost-beneficiu nu a putut fi realizată datorită dificultatii cuantificării multora dintre beneficiile directe şi indirecte ale măsurii.Beneficiile direct cuantificabile includ:● oportunitatile de creştere a numărului locurilor de muncă în cadrul măsurii, prin crearea directa a 26 de locuri de muncă noi, în principal pentru persoane necalificate, şi crearea indirecta a altor 40 de locuri de muncă în industria de reciclare din regiune;● reducerea volumului de deşeuri ce vor fi depozitate la noul depozit cu mai mult de jumătate sau în volum de 60.000-70.000 mc/an. Comparativ, noul depozit va avea o capacitate de 200.000 mc/an care va permite depozitarea pentru 5 ani. În lipsa acestei măsuri ar trebui asigurat dublul capacităţii actuale de depozitare, având ca rezultat creşterea costurilor de investiţie în aceasta zona şi sporirea procentului de utilizare a terenului în acest scop;● creşterea substantiala a volumului de deşeuri reciclate. În termeni cantitativi se prevede creşterea volumului de deşeuri reciclate de la 1-2% în prezent la 40% în anul 2012. Se preconizează reciclarea a 90% din hârtia şi cartonul colectate, 70% din sticla şi 95% din materialul plastic refolosibil;● beneficii cuantificabile de magnitudine mai mica cuprind costuri mai mici de transport de ordinul a 0,1 milioane euro/an pentru firma locală de reciclare a hârtiei. În locul transportării hârtiei reciclabile de la Bucureşti, hârtia poate fi procurata pe plan local.Beneficiile necuantificabile acoperă următoarele:● diminuarea poluarii şi îmbunătăţirea standardelor referitoare la igiena publică şi a standardelor de salubrizare, care se reflecta direct în condiţiile de sănătate şi de muncă ale muncitorilor din salubritate. Nu sunt disponibile statistici referitoare la sănătate, dar conform informaţiilor furnizate de actualul colector de deşeuri, rata mortalitatii printre muncitorii din salubritate este de 20%, peste media din România. Beneficiile pentru public în general deriva din închiderea actualului sistem de ghene "deschise". Deşeurile sunt acum aruncate pe podeaua ghenelor de gunoi, fără utilizarea pungilor de gunoi. Punctele de colectare "închise" şi igienice vor înlocui acest sistem. Deschiderea noului depozit va elimina poluarea apei freatice;● agricultura poate avea beneficii din utilizarea gunoiului compostat în producţie, ca un nou tip de ingrasamant, cu un cost mai mic şi care contribuie la protecţia mediului, înlocuind alte îngrăşăminte;● utilizarea deşeurilor concasate pentru construcţia de drumuri etc., reducându-se astfel cererea de resurse naturale. Cantitatea de deşeuri din demolări este cuprinsă între 1.000 şi 1.500 tone/an;● închiderea vechiului depozit de deşeuri va elimina poluarea apei freatice şi a aerului (praf, mirosuri şi fum);● ameliorand calitatea mediului urban şi impresia vizuala în oraş, măsura poate îmbunătăţi oportunitatile de afaceri, cum ar fi turismul în zona municipiului Piatra-Neamţ, care este binecunoscut pentru vestigiile arheologice;● pe termen lung previziunile pentru industria de reciclare în regiune se vor îmbunătăţi o dată cu implementarea măsurii. Colectarea şi balotarea materialului plastic pot conduce la înfiinţarea unor firme care să transforme acest material plastic în fulgi, pentru utilizarea lor ulterioară la producerea pungilor de gunoi şi în industria textila.10. Elementele principale ale analizei financiareAnaliza efectivităţii costurilor alternativelor rentabile din punct de vedere tehnic indica soluţia cea mai avantajoasă în termeni cost-beneficiu din cadrul măsurii. Analiza identifica alternativele rentabile din punct de vedere tehnic (acestea sunt în general destul de limitate pentru managementul deşeurilor). Următoarele alternative sunt considerate rentabile din punct de vedere tehnic:
           
      OpţiuneaInvestiţie (propunere de proiect)Alternative tehnice
      1.Puncte de colectare (1.000 de puncte de colectare)Puncte de colectare mai puţine şi mai mari
      2.Echipamente de transport (compactoare străine second-hand)Achiziţionarea de compactoare româneşti
      3.Staţia de sortare sticle (sortare manuală)Sortare mecanică
      4.Reabilitarea depozitului vechi (acoperire)Barieră hidraulică
    Diferitele alternative au fost evaluate pe baza costurilor de investiţie şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea. Cu excepţia opţiunii 4, au fost luate în considerare alternativele care implica cele mai mici costuri. (Stabilizarea şi reabilitarea depozitului vechi de deşeuri prin intermediul barierei hidraulice sunt mai puţin costisitoare, totuşi o analiza preliminară a arătat ca alternativa costului cel mai scăzut s-ar putea sa nu fie cea mai eficienta din punct de vedere tehnic în condiţiile existente la vechiul depozit.)În prezent tarifele pentru gunoi sunt stabilite pentru trei tipuri de consumatori: asociaţii de locatari, firme mici şi instituţii, iar în final primăria este taxată pentru colectarea deşeurilor de tip stradal. Sectoarele comercial şi industrial au tarife separate pentru deşeurile solide sau de alta natură.Din luna ianuarie 2000 taxele de la proprietarii de case sunt colectate prin sistemul municipal de colectare a taxelor, în timp ce operatorul SALUBRITAS, firma în proprietatea primăriei, îi facturează pe toţi ceilalţi consumatori.Tarifele acoperă în principal costurile de operare, exclusiv deprecierea (care este foarte mica). Acest lucru este evidenţiat şi de starea foarte proasta a echipamentelor de colectare în prezent.Asa cum se prezintă în tabelul de mai jos, tarifele curente sunt relativ uniforme.
               
        Octombrie 1997 mii lei/m3Iunie 1998 mii lei/m3Martie 1999 mii lei/m3Noiembrie 1999 mii lei/m3
      Asociaţii de locatari32457086
      Firme - deşeuri solide35477281
      Firme - alte deşeuri64548293
      Consiliul local        
      Colectarea deşeurilor de tip stradal486091121
    Tarifele corespund în medie unei valori de aproximativ 4,75 euro/mc şi sunt în general neschimbate din luna octombrie 1997, luna în care SALUBRITAS a început sa opereze.Analiza financiară arata ca funcţiile operaţionale ale colectării deşeurilor şi componenta de reciclare sunt separate de operarea depozitului de deşeuri. Aceasta separare va stimula din punct de vedere financiar limitarea volumului de deşeuri reziduale care trebuie depuse în depozit. Primăria intenţionează sa încheie contract cu un nou operator pentru colectarea deşeurilor şi pentru activitatea de reciclare, conform procedurilor de licitaţie publică. Înţelegerile contractuale, care vor prescrie standarde de operare şi întreţinere, vor asigura operarea eficienta şi autonomă a sistemului. Primăria va fi taxată pentru colectare cu tarife bazate pe costuri şi o taxa stabilită de comun acord va fi plătită operatorului. Operatorul depozitului de deşeuri va incasa un tarif bazat pe recuperarea costurilor pentru depozitarea deşeurilor reziduale.Tarifele vor creşte pe baza unui principiu de recuperare a costurilor, inclusiv a sumelor pentru acoperirea serviciului datoriei, pentru întreţinere şi a costurilor pentru innoirea activelor. Se va analiza posibilitatea de investiţii. Tarifele necolectabile, care sunt deja scăzute, se preconizează ca vor scădea în viitor de la 20% la 10% din tarifele facturate.Oricum, este necesară creşterea tarifelor pentru colectare, pentru a se asigura durabilitatea măsurii. Creşterea reală a tarifelor va fi mai mica de 10%/an, conducând la o creştere cumulată de aproape 40% între anii 2001 şi 2007. Astăzi tarifele sunt destul de scăzute, aproximativ 1 euro/luna/gospodărie, şi se considera ca o astfel de creştere este suportabila.Analiza arata o creştere a procentului anual de deşeuri între 1-4% şi se va înregistra o modificare structurală în sensul creşterii fracţiunilor materialelor reciclabile.Principiul "poluatorul plăteşte" va fi respectat prin aplicarea unei formule de tarifare bazate pe recuperarea integrală a costurilor. Costurile incluse în formula vor fi costurile de operare şi întreţinere şi o rezervă pentru innoirea activelor.Analiza financiară estimează ca toate materialele reciclate şi colectate sunt vândute, introducându-se un sistem de taxare pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Veniturile din reciclare vor deveni substanţiale, corespunzând la mai mult de jumătate din veniturile colectate. Veniturile din reciclarea deşeurilor din hârtie, sticla, metal şi material plastic se estimează sa crească la aproximativ 0,9 milioane euro anual.Având în vedere investiţiile substanţiale, creşterea tarifelor poate părea comparativ modesta. Oricum, creşteri mai mari vor fi necesare în caz ca finanţarea nerambursabilă propusă este redusă. Acest lucru poate avea repercusiuni în ceea ce priveşte acceptarea de către populaţie a introducerii şi în alte zone ale României a unui astfel de sistem modern de colectare a deşeurilor. Întrucât măsura ar trebui sa pună bazele pentru introducerea pe scara naţionala a unui sistem integrat al deşeurilor solide, este esenţial ca participarea populaţiei să fie asigurată.Un procent de 75% de finanţare nerambursabilă din fonduri ISPA asigura o presiune financiară redusă asupra populaţiei şi durabilitatea măsurii. Restul costurilor măsurii va fi acoperit dintr-o contribuţie a Programului DANCEE - program al Ministerului Danez al Mediului şi Energiei (aproximativ 16%) şi o contribuţie directa a Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ (9%). Rata de recuperare financiară a măsurii, calculată din anul 2001 până în anul 2012, este de 5,2% şi ar fi negativa dacă măsura ar fi finanţată prin credite.Contribuţia proprie a municipalitatii este de aproape 9%, adică maximul pe care oraşul şi-l poate permite în prezent.Aceste evaluări şi rezultate ale măsurii sunt prezentate sumar în tabelul de mai jos.
                   
      - milioane euro -
        200120022003200420052006
      Venituri din tarife colectate0,60,70,90,91,01,1
      Venituri din reciclare0,20,50,80,80,80,9
      Costuri de operare0,50,60,80,80,91,0
      Profit net0,20,30,30,20,10,1
      Flux de lichidităţi din operaţiuni0,10,50,80,91,01,0
      Alocare0,00,10,30,40,90,9
      Numerar0,31,01,52,22,32,4
    11. Analiza impactului asupra mediuluiAcest tip de măsura se regaseste în anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337 referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, în vederea deschiderii unei noi secţiuni a noului depozit de deşeuri şi a staţiei de compostare.Autoritatea competenţa în domeniul mediului nu a decis încă dacă trebuie realizată o evaluare completa a impactului asupra mediului pentru cele doua componente ale măsurii. Aplicând procedura de selecţie stabilită în Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, autoritatea competentă în domeniul mediului va informa Comisia dacă este necesară o evaluare completa, care va fi realizată înainte de semnarea principalelor contracte.Încă nu a fost realizată consultarea publicului. Oricum, este programata o audiere publică în Piatra-Neamţ la începutul lunii august şi documentaţia completa va fi disponibilă la sfârşitul lunii septembrie 2000. În timpul fazei-pilot au avut loc numeroase campanii de mediatizare care au constientizat populaţia cu privire la avantajele unui sistem integrat de management al deşeurilor.Noul depozit de deşeuri va respecta standardele tehnice cuprinse în Directiva C.E. nr. 93/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerinţele Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluarii.12. Costuri şi asistenţăDefalcare indicativa a costurilor
                                                                - milioane euro -
    Articol Costurile măsurii
    Total Din care, neeligibile pentru ISPA
    Costuri de planificare/proiectare 0
    Achiziţionarea terenului -
    Pregătirea amplasamentului 0,4
    Lucrări principale 4,9
    Utilaje şi echipamente 5,7
    Asistenţă tehnică -
    Supervizare pe durata implementării 0,5
    Neprevăzute 2,4
    Taxe/impozite publice 0,7 0,7
    Altele - -
    TOTAL: 14,6 0,7
    Valori în euro:
                 
      Cost totalContribuţia sectorului privatCheltuieli neeligibileTotal cost eligibilFinanţare nerambursabilă ISPAProcent al finanţării nerambursabile ISPA
      14.575.0000729.00013.846.00010.384.00075
    13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleMăsura va fi cofinantata cu 2,210 milioane euro (16%) prin intermediul Programului DANCEE al Ministerului Danez al Mediului şi Energiei şi cu o contribuţie din partea municipalitatii Piatra-Neamţ.14. Condiţii specifice referitoare la măsuraVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.      +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-NeamţNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/001                                                                                                                     - euro -
      AnulCost totalCost neeligibilCosturi eligibile   Împrumut IFI
      TotalISPAAutorităţi naţionale
      GuvernAutoritate regionalăAutoritate localăAltele*)
      1 = 2+323 = 5+7+8+9+10(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/37891011(%) 12 = 11/1
      200011.659.800583.00011.076.800958.307.60075--1.001.2001.768.000--
      2001-   ----------
      2002-   ----------
      2003-   ----------
      20042.915.200146.0002.769.200952.076.90075--250.300442.000--
      2005-   ----------
      2006-   ----------
      Total:14.575.000729.00013.846.0009510.384.50075--1.251.5002.210.000    
    ----------- Notă *) Asistenţă financiară nerambursabilă din partea Guvernului Danemarcei (Program DANCEE)      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă.Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale. Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate mari acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.  +  Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).--------------*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.  +  Secţiunea a V-a Raportul finalAutoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii.Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:- data efectivă de implementare a măsurii;- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate;- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";- data la care măsura finanţată devine operaţională; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.  +  Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare.O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.  +  Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.  +  Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţă alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţă referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: a) sa reducă sau sa anuleze orice avans;