CODUL MUNCII din 23 noiembrie 1972cu modificări până în august 2001
EMITENT
  • PARLAMENTUL




    •   +  Partea I PRINCIPII GENERALE ALE RELAŢIILOR DE MUNCĂ.DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE SALARIAŢILOR*)--------- Notă *) În prezenta lucrare au fost actualizate denumirile şi schimbati termenii care nu mai corespund noilor realitati, în special cei cuprinşi în textele considerate a fi încă în vigoare, de exemplu: "România" în loc de "Republica Socialistă România", "salariaţi" în loc de "oamenii muncii", "unităţi de stat" sau "unităţi" în loc de "unităţi socialiste de stat", "societate" în loc de "societate socialistă" etc.  +  Capitolul 1 Principii generale privind relaţiile de muncă  +  Articolul 1 (1) În România, desfiinţarea pentru totdeauna a exploatării şi asupririi omului de către om, dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie şi generalizarea relaţiilor de producţie socialiste, aflate într-un proces continuu de perfecţionare, aseaza munca - principalul factor de progres şi civilizatie - pe cea mai înaltă treapta a valorilor sociale*).------- Notă *) Textul, ca marea majoritate a celor înscrise în acest capitol nu mai este în vigoare în temeiul art. 150 alin. 1 din Constituţie, potrivit căruia "legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii". (2) Libertatea muncii constituie un drept fundamental al tuturor cetăţenilor României.  +  Articolul 2Tuturor cetăţenilor României, fără nici o ingradire sau deosebire de sex, naţionalitate, rasa sau religie, convingeri politice şi origine socială, le este garantat dreptul la munca, având posibilitatea de a desfăşura o activitate în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, administrativ, social sau cultural, potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale şi aspiratiilor fiecăruia, în funcţie de nevoile întregii societăţi.*)---------- Notă *) Art. 1 alin. 2 şi art. 2 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Decretul-lege nr. 147/1990 (art. 1 pct. 1 şi 2).  +  Articolul 3Repartizarea şi utilizarea deplina şi raţională a resurselor umane se realizează în concordanta cu obiectivele planului de dezvoltare economico-socială a tarii, cu cerinţele sporirii necontenite a eficientei economice şi sociale a muncii, cu necesitatea dezvoltării armonioase şi echilibrate a tuturor judeţelor tarii.  +  Articolul 4Pe măsura dezvoltării bazei economice a socialismului, a introducerii în producţie a rezultatelor ştiinţei şi tehnicii contemporane, a dezvoltării învăţământului şi culturii, în ţara noastră are loc ştergerea treptata a deosebirilor esenţiale dintre munca fizica şi cea intelectuală, dintre modul de muncă şi viaţa de la sat şi cel de la oraş, şi omogenizarea treptata a societăţii.  +  Articolul 5 (1) Munca, în condiţiile societăţii socialiste, formează şi dezvolta între oameni relaţii noi, de colaborare, de întrajutorare şi respect reciproc - potrivit principiului "toţi pentru unul şi unul pentru toţi" -, contribuie activ la formarea şi dezvoltarea multilaterala a personalităţii umane. (2) Prin activitatea desfăşurată în comun în industrie, construcţii, agricultura şi silvicultura, transporturi şi telecomunicaţii, cercetarea ştiinţifică, instituţiile de învăţământ, de arta, cultura şi în celelalte domenii, pentru inflorirea patriei socialiste, se dezvolta relaţii de înfrăţire între oamenii muncii români, maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalitati, se intareste continuu coeziunea moral-politica a întregului popor în jurul Partidului Comunist Roman.  +  Articolul 6Însuşirea sub orice formă a muncii altuia şi toate manifestările de parazitism social sunt interzise ca incompatibile cu orânduirea socialistă, cu principiile eticii şi echităţii socialiste.  +  Articolul 7Începând cu vârsta de 16 ani, fiecare persoana apta de muncă poate să desfăşoare, până la vârsta de pensionare, o munca utila societăţii, care să-i asigure mijloacele de existenta şi de dezvoltare spirituală. Încadrarea în munci temporare se poate face şi de la vârsta de 14 ani, iar în unităţile industriale de la vârsta de 15 ani, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile şi cunoştinţele lor. Cel în cauza are dreptul şi îndatorirea să-şi continue studiile pentru absolvirea învăţământului general obligatoriu. Unităţile care au încadrat în munca tineri în vârsta de 14-16 ani au obligaţia să-i sprijine în vederea continuării învăţământului general obligatoriu.*)-------- Notă *) Acest text, formulat astfel în baza Decretului-lege nr. 147/1990 (art. 1 pct. 3), a fost modificat prin art. 45 alin. 4 din Constituţie, care a urcat vârsta la încadrare de la 14 ani la 15 ani. Prin urmare, distincţia care se face la începutul frazei a doua între încadrarea temporară, ca regula generală, de la 14 ani, iar în unităţile industriale de la 15 ani, a rămas fără obiect, orice încadrare făcându-se la 15 ani. De asemenea, în fraza a treia este vorba de "unităţile care au încadrat în munca tineri în vârsta de 15-16 ani..."."De precizat este ca potrivit art. 6 din Legea învăţământului nr. 84/1995, frecventarea obligatorie a învăţământului de 9 clase încetează la împlinirea vârstei de 17 ani"  +  Articolul 8 (1) Prin încadrarea într-o unitate, fiecare persoana dobîndeşte calitatea de membru al colectivului de muncă din acea unitate, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate. (2) Fiecare membru al colectivului de muncă participa la conducerea unităţii şi poarta răspunderea faţă de societate, atât individual, cît şi împreună cu ceilalţi membri ai colectivului, pentru buna gospodărire şi dezvoltare a părţii din avutia naţionala încredinţată, fiind dator să-şi consacre întreaga capacitate, pricepere şi putere de muncă scopului ca unitatea în care lucrează să-şi desfăşoare activitatea cu maximum de eficienta.  +  Articolul 9 (1) Oamenilor muncii din România le este garantat dreptul de a participa efectiv la conducerea vieţii politice, economice şi sociale. (2) Ca expresie a adincirii democraţiei socialiste, activitatea tuturor unităţilor se bazează pe principiul muncii şi conducerii colective. (3) Participarea la conducerea unităţilor a persoanelor încadrate în munca se asigura direct sau prin reprezentanţii lor în adunările generale, în comitetele şi consiliile oamenilor muncii, precum şi în alte organe de conducere colectivă şi forme organizate de participare colectivă la soluţionarea problemelor din unităţi. (4) Adunarea generală a oamenilor muncii constituie forma superioară a conducerii colective, prin care oamenii muncii participa în mod organizat la conducerea activităţii economico-sociale, la dezbaterea şi soluţionarea problemelor legate de îndeplinirea planurilor de producţie, la exercitarea controlului asupra activităţii organelor de conducere. (5) Fiecare membru al colectivului de muncă are dreptul de a participa în mod direct la dezbaterea şi rezolvarea problemelor privind organizarea şi conducerea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. (6) La selecţionarea şi promovarea cadrelor, colectivul de muncă are dreptul să-şi spună părerea, astfel încât să fie repartizat omul potrivit.  +  Articolul 10Relaţiile de muncă sunt aşezate pe principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecventa a disciplinei muncii. Respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă constituie o obligaţie a fiecărui salariat din întreprinderi şi instituţii*).-------- Notă *) Art. 10 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul-lege nr. 147/1990 (art. 1 pct. 4).  +  Articolul 11 (1) Pentru munca prestată cei ce muncesc primesc ca remunerare o parte din venitul naţional destinat consumului, potrivit principiului socialist de repartiţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, în spiritul eticii şi echităţii socialiste. (2) Pe lângă veniturile directe, obţinute pe calea remunerării, salariaţii beneficiază de avantajele şi înlesnirile asigurate prin fondurile sociale destinate dezvoltării învăţământului şi culturii, ocrotirii sănătăţii, prin acordarea de ajutoare pentru copii, precum şi prin alte acţiuni cu caracter social-cultural. (3) Ridicarea bunastarii materiale şi spirituale a celor ce muncesc se realizează pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii în producţie a tehnicii noi, a creşterii productivitatii muncii sociale şi a venitului naţional. (4) În semn de preţuire din partea societăţii, colectivele sau persoanele încadrate în munca primesc pentru rezultatele pe care le obţin recompense materiale şi morale.  +  Articolul 12Salariaţilor le este garantat dreptul la: odihna şi repaus pentru refacerea forţei de muncă, pentru desăvârşirea pregătirii profesionale şi lărgirea orizontului cultural; condiţii de muncă prin măsuri de securitate şi igiena a muncii, care să le asigure apărarea vieţii şi sănătăţii; ajutoare materiale în caz de incapacitate temporala de muncă şi pensii; realizarea efectivă a tuturor drepturilor referitoare la munca, înscrise în Constituţie.  +  Articolul 13 (1) Perfecţionarea pregătirii profesionale şi de cultura generală constituie un drept şi o îndatorire generală a salariaţilor, în raport cu care aceştia urmează a fi încadraţi ori promovati în funcţii corespunzătoare*).-------- Notă *) Textul este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul-lege nr. 147/1990 (art. 1 pct. 5). (2) Abrogat.*)-------- Notă *) Alin. 2 al art. 13 este abrogat prin Decretul-lege nr. 147/1990 (art. 3). (3) În acest scop, prin sistemul naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale sunt create cai şi forme adecvate pentru toţi cei ce muncesc, în vederea improspatarii şi imbogatirii sistematice a cunoştinţelor, în pas cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.  +  Articolul 14Femeii i se asigura largi posibilităţi de afirmare în condiţii de deplina egalitate socială cu bărbatul, beneficiind, la munca egala cu acesta, de un salariu egal, de măsuri speciale de ocrotire. Femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcţie sau loc de muncă, în raport cu pregătirea sa, pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi a creatiei spirituale, asigurindu-i-se totodată condiţiile necesare pentru creşterea şi educarea copiilor.  +  Articolul 15Societatea acorda o grija deosebită formării şi educării tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de muncă, al însuşirii unor temeinice cunoştinţe şi deprinderi profesionale, al daruirii de sine şi pasiunii revoluţionare.Statul asigură prin sistemul de învăţământ şi prin organisme specializate orientarea, pregătirea şi încadrarea în munca a tinerilor, potrivit capacităţii şi aspiratiilor personale, puse în slujba patriei socialiste. Prin măsuri speciale se asigura protecţia tinerilor.  +  Articolul 16 (1) Fiecare salariat participant la procesul de desfăşurare a vieţii sociale, este dator să respecte cu stricteţe prevederile legale, sa promoveze neabatut principiul legalităţii socialiste, sa manifeste spirit de intransigenta faţă de cei ce încalcă legile tarii. (2) Forta orinduirii socialiste sta în constiinta inaltelor raspunderi şi îndatoriri pe care fiecare om la muncii le are faţă de patrie, faţă de apărarea cuceririlor socialiste ale poporului.  +  Capitolul 2 Drepturile şi îndatoririle salariaţilor  +  Articolul 17Drepturile şi îndatoririle fiecărui membru al colectivului de muncă din cadrul unităţilor socialiste sunt menite să asigure participarea efectivă la gospodărirea cu spirit de răspundere a mijloacelor materiale şi financiare încredinţate de stat colectivelor de oameni ai muncii, la valorificarea în grad superior a resurselor materiale şi umane ale tarii, pentru o înaltă eficienta economică în toate compartimentele de activitate, în scopul asigurării creşterii nivelului de civilizatie şi bunastare a fiecăruia, a întregului popor.  +  Articolul 18Drepturile persoanelor încadrate în munca nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări sau limitări, ele fiind aparate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.  +  Articolul 19Persoana încadrată într-o unitate are următoarele drepturi principale: a) sa i se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, aspiratiilor, precum şi nevoilor unităţii; b) să fie salarizata potrivit principiului socialist de repartiţie, în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii pe care o desfăşoară; c) sa i se asigure stabilitatea în munca, contractul de muncă neputind sa înceteze sau să fie modificat decît în cazurile prevăzute de lege;*)-------- Notă *) Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 86/1996 s-a statuat ca prevederile art. 19 lit. a, lit. b şi lit. c sunt constituţionale. În acelaşi sens, privind art. 19 lit. b este şi Decizia nr. 153/1999. d) sa participe la conducerea, organizarea şi controlul activităţii unităţilor, sa aleagă şi să poată fi aleasă în organele de conducere colectivă; e) sa beneficieze de condiţiile create prin reglementările legale, inclusiv de concedii de studii, pentru ridicarea pregătirii profesionale şi a nivelului general de cunoaştere, în raport cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi cu cerinţele progresului social, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste; f) să fie promovata în categorii de încadrare sau în funcţii superioare, în raport cu pregătirea, experienta, rezultatele muncii, nevoile unităţii, beneficiind astfel de condiţiile create pentru afirmarea şi valorificarea aptitudinilor şi capacităţilor personale; g) sa i se asigure repaus săptămînal şi concediu de odihnă anual plătit, sa folosească condiţiile create de societate pentru recreere, refacerea capacităţii de muncă, ridicarea nivelului de cultura, sa beneficieze de înlesniri pentru trimiterea la odihna şi tratament în staţiuni balneoclimaterice; h) sa beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă, de protecţie a muncii, de asistenţa medicală gratuita, de indemnizaţii de asigurări sociale în caz de pierdere temporala a capacităţii de muncă, de măsuri pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, precum şi de măsuri pentru protecţia socială a femeilor şi tinerilor; în acest scop se aloca importante fonduri pentru înlăturarea cauzelor care determina accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale, pentru protecţia muncii şi uşurarea efortului fizic; i) sa beneficieze de pensie pentru limita de vârsta sau în caz de invaliditate; j) sa folosească baza materială a unităţilor destinată activităţii culturale şi sportive; k) să se asocieze în organizaţii sindicale şi în alte organizaţii obşteşti, potrivit prevederilor Constituţiei României; l) să se adreseze organelor superioare, celor de jurisdicţie sau oricărui for competent, ori de cîte ori considera ca a fost prejudiciata în drepturile sale.  +  Articolul 20 (1) Colectivul de muncă din fiecare unitate socialistă poarta răspunderea faţă de societate pentru valorificarea maxima a fondurilor încredinţate şi a celor noi create, precum şi pentru îndeplinirea prevederilor de plan, fiind dator sa mobilizeze toate resursele materiale, financiare şi umane pentru a-şi aduce din plin contribuţia la creşterea fondului naţional de dezvoltare economico-socială a tarii. (2) Ca membru al colectivului de muncă, persoana încadrată într-o unitate are următoarele îndatoriri principale: a) sa apere proprietatea şi să contribuie la dezvoltarea ei; b) sa realizeze norma de muncă şi celelalte sarcini ce decurg din funcţia sau postul deţinut şi sa răspundă de îndeplinirea lor faţă de colectivul de muncă şi faţă de conducerea unităţii; c) să efectueze orice activitate potrivit pregătirii sale şi nevoilor unităţii. În situaţii deosebite, determinate de necesitatea asigurării bunei funcţionari a unităţii, fiecare are obligaţia de a participa - indiferent de funcţia sau de postul pe care îl ocupa - la executarea oricăror lucrări şi la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile unităţii; d) să respecte programul de lucru, sa folosească integral şi cu eficienta timpul de muncă; e) să asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie, ridicarea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, realizarea lucrărilor încredinţate, în condiţiile de calitate stabilite, creşterea eficientei activităţii unităţii în care lucrează; f) să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă; g) să-şi ridice necontenit calificarea profesională, nivelul de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultura generală, să urmeze şi absolve cursurile de perfecţionare organizate sau recomandate de unitate; h) să respecte normele socialiste de conduita în relaţiile cu ceilalţi membri ai colectivului de muncă, sa vegheze la aplicarea lor în viaţa, sa dea dovadă de cinste şi corectitudine, să contribuie la întărirea spiritului de disciplina, de întrajutorare, sa combata orice fel de manifestări înapoiate; i) să asigure păstrarea secretului de stat şi secretului de serviciu; j) să respecte normele de protecţie a muncii şi să contribuie la preintimpinarea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune în primejdie viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor ori bunurile materiale. (3) Persoanelor încadrate în munca le este interzis sa primească de la cetăţeni bani sau alte foloase pentru activităţile prestate în cadrul atribuţiilor de serviciu.  +  Articolul 21 (1) Conducerile unităţilor au datoria sa ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării normale a procesului de producţie, la un înalt nivel tehnic şi cu randament economic maxim, să asigure un control eficient al îndeplinirii sarcinilor de plan în toate compartimentele, să se preocupe de îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de viaţa, sa organizeze şi sa sprijine perfecţionarea pregătirii profesionale a persoanelor încadrate în munca. (2) În întreaga activitate, ele trebuie să aplice consecvent principiul muncii şi conducerii colective şi sa informeze periodic personalul unităţii asupra modului de realizare a sarcinilor. (3) Conducerile unităţilor sunt obligate sa examineze cu atenţie şi sa ia în considerare sugestiile şi propunerile făcute de salariaţi în vederea îmbunătăţirii activităţii în toate compartimentele şi să-i informeze asupra modului de rezolvare.  +  Articolul 22 (1) Drepturile şi îndatoririle salariaţilor prevăzute în prezentul cod se realizează tinindu-se seama de rolul şi condiţiile specifice pe care industria, construcţiile, transporturile, agricultura, precum şi activităţile social-culturale, le au în procesul de creare a valorilor materiale şi spirituale, în dezvoltarea economică şi socială a tarii. (2) În sectoarele în care natura activităţii o impune se vor elabora, pe baza principiilor prezentului cod, statute ce vor fi aprobate prin lege. În aceste statute se vor prevedea regulile specifice privind raporturile de muncă, drepturile şi îndatoririle personalului, criteriile privind încadrarea şi promovarea, disciplina în munca şi răspunderile, programul de lucru şi alte reguli specifice domeniului de activitate respectiv.Industrie  +  Articolul 23 (1) Oamenii muncii din industrie au raspunderi deosebite faţă de întregul popor, decurgind din rolul pe care aceasta ramura conducatoare a economiei naţionale îl are în asigurarea progresului general al societăţii. (2) Lucrătorii din industrie, ramura hotaritoare pentru întreaga economie, au îndatorirea să asigure dezvoltarea în ritm înalt a acestei ramuri, în vederea unei contribuţii sporite la crearea venitului naţional - baza sigura a creşterii bunastarii întregului popor.  +  Articolul 24În îndeplinirea sarcinilor care le revin, colectivele de salariaţi din unităţile industriale au îndatorirea de a asigura valorificarea superioară a resurselor de care dispun, ridicarea nivelului tehnico-calitativ al producţiei, sporirea continua a productivitatii muncii, creşterea eficientei economice în toate compartimentele de activitate.  +  Articolul 25Fiecare membru al colectivelor de muncă din industrie are sarcina de a gospodari cu grija mijloacele materiale şi financiare de care răspunde, de a depune toate eforturile pentru reducerea consumurilor specifice, folosirea intensiva a mijloacelor fixe, introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.  +  Articolul 26 (1) Colectivele de salariaţi din industrie, conducerile unităţilor industriale, au îndatorirea să asigure organizarea raţională a fiecărui loc de muncă, a fluxului de fabricaţie în ansamblu, aplicarea procedeelor moderne în conducerea producţiei, sa stimuleze şi sa valorifice iniţiativa creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. (2) În fiecare unitate trebuie să se asigure folosirea integrală a forţei de muncă, organizarea calificării şi policalificării continue a muncitorilor, justa organizare a schimburilor, utilizarea deplina a timpului de lucru, respectarea riguroasă a disciplinei în munca.  +  Articolul 27Salariaţii din unităţile industriale au dreptul la remunerare potrivit cantităţii şi calităţii muncii prestate şi în funcţie de locul şi importanţa pe care fiecare ramura de producţie industriala o are în dezvoltarea tarii.  +  Articolul 28Salariaţii din industrie beneficiază, în condiţiile legii, de recompense pentru rezultate deosebite în promovarea progresului tehnic, activitatea de invenţii, inovaţii şi rationalizari, economii de materii prime, materiale şi energie, potrivit aportului propriu la îndeplinirea obiectivelor planului şi creşterea eficientei economice.  +  Articolul 29Persoanele încadrate în unităţile din industrie beneficiază de măsuri corespunzătoare de securitate şi igiena a muncii, de echipament de lucru şi de protecţie, iar cei care lucrează în condiţii vătămătoare şi periculoase, de program de lucru redus, sporuri de salariu şi concedii suplimentare, potrivit legii.Construcţii  +  Articolul 30 (1) Oamenii muncii din construcţii, trebuie să asigure folosirea raţională a fondului naţional de dezvoltare destinat vastului program de investiţii, ridicării noilor construcţii industriale, agricole, de locuinţe, ori a altor construcţii social-culturale, să asigure executarea în bune condiţii a noilor obiective. (2) În acest scop, colectivele de oameni ai muncii au îndatorirea să asigure ridicarea gradului de mecanizare şi industrializare a lucrărilor, reducerea termenelor de execuţie, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, creşterea productivitatii şi eficientei muncii. (3) Salariaţii de pe santiere au obligaţia sa gospodareasca cu înalt simt de răspundere fondurile încredinţate, sa lichideze risipa de materiale, să asigure întărirea disciplinei şi folosirea integrală a timpului de lucru.  +  Articolul 31 (1) Persoanele încadrate în unităţile de construcţii au dreptul la o remunerare a muncii stabilită pe baza principiilor generale de remunerare, în funcţie de importanţa şi complexitatea lucrărilor executate. (2) Persoanele care au adus o contribuţie deosebită la predarea şi punerea în funcţiune a obiectivelor înainte de termenul planificat, cu realizarea indicatorilor tehnico-funcţionali stabiliţi, beneficiază de recompense materiale şi morale, potrivit legii. (3) Personalul nelocalnic de pe santiere, cei care se deplaseaza pentru lucrări de montaj, revizie şi reparaţii, cei care lucrează la obiective situate în zone cu condiţii deosebite, beneficiază de sporuri la salarii, înlesniri la cazare şi transport, potrivit prevederilor legale.Agricultura şi silvicultura  +  Articolul 32 (1) În România, pământul - principal mijloc de producţie în agricultura -, animalele şi plantaţiile reprezintă, indiferent de forma de proprietate, o avutie naţionala, în a carei judicioasă utilizare de către lucrătorii din agricultura şi silvicultura este interesat vital întregul popor. (2) Lucrătorii din agricultura şi silvicultura au îndatorirea sa pună în valoare întregul potenţial productiv al fondului funciar şi silvic, să se preocupe de înlăturarea oricăror forme de risipa şi degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei şi producţiei animaliere, în vederea sporirii continue a producţiei agricole, a productivitatii muncii şi eficientei muncii, a belsugului de produse alimentare. (3) Fiecare lucrator din agricultura trebuie să se preocupe de valorificarea la maximum a posibilităţilor create prin eforturile întregii societăţi, pentru aplicarea pe scara larga a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii avansate în producţia agricolă, extinderea mecanizarii complexe, a chimizarii şi irigatiilor.  +  Articolul 33 (1) Lucrătorii din unităţile agricole de stat trebuie să asigure folosirea raţională a fondurilor investite şi a tehnicii noi, sa realizeze o înaltă productivitate a muncii şi o rentabilitate sporită, astfel încât unităţile de stat sa constituie un model de organizare ştiinţifică a producţiei agricole. (2) Timpul de lucru şi modul de organizare a producţiei şi a muncii, sistemul de salarizare în aceste unităţi, se stabilesc în funcţie de necesităţile specifice agriculturii, în temeiul prevederilor legale.  +  Articolul 34 (1) Persoanele încadrate în munca pe bază de contract de muncă, în unităţile agricole de stat, în silvicultura, în cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare beneficiază de drepturile, avantajele şi înlesnirile prevăzute de lege pentru toate categoriile de persoane încadrate în munca în unităţile socialiste de stat. (2) Pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie agricolă, oamenii muncii din agricultura beneficiază, potrivit legii, de salariu suplimentar.  +  Articolul 35 (1) Cooperativele agricole de producţie asigura unirea eforturilor taranilor şi impletirea strinsa a intereselor lor cu cele ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăţi. (2) Membrii cooperatori au îndatorirea să contribuie la întărirea şi apărarea proprietăţii obşteşti, la prevenirea şi înlăturarea risipei şi proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare, la întărirea spiritului colectiv de muncă, a ordinii şi legalităţii, în vederea gospodăririi cu randament maxim a fondurilor proprii, precum şi a ajutorului acordat de statul socialist, pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la realizarea progresului general al tarii.  +  Articolul 36 (1) Raporturile de muncă din cooperativele agricole de producţie se stabilesc pentru membrii cooperatori prin statute proprii. (2) Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul la retribuire corespunzătoare cu cantitatea şi calitatea muncii efectuate, cu rezultatele obţinute, la ajutoare materiale pentru batrinete, incapacitate temporară de muncă, naştere, deces, precum şi la pensia pentru limita de vârsta, de invaliditate sau urmaş, la condiţii corespunzătoare de protecţia muncii şi la sprijin în vederea perfecţionării pregătirii profesionale, în condiţiile stabilite prin lege şi statute. (3) Membrii cooperativelor agricole de producţie, pensionării din cooperativele agricole de producţie, precum şi membrii de familie ai acestora, beneficiază de asistenţa medicală gratuita, întreţinere în spitale, medicamente şi materiale, în condiţiile legii.Transporturi şi telecomunicaţii  +  Articolul 37Personalul încadrat în transporturi şi telecomunicaţii trebuie să asigure buna funcţionare şi în deplina siguranţa a transporturilor şi telecomunicatiilor prin îndeplinirea corecta, exigenta şi la timp a îndatoririlor de serviciu, să asigure regularitatea şi continuitatea transporturilor, sa vegheze asupra integrităţii bunurilor şi valorilor pe care le au în păstrare, sa prevină orice fapta care ar putea pune în pericol siguranţa persoanelor, bunurilor transportate şi a circulaţiei, sa gospodareasca cu randament maxim mijloacele de producţie, instalaţiile şi utilajele încredinţate, sa ridice nivelul de servire a populaţiei.  +  Articolul 38 (1) În funcţie de condiţiile şi cerinţele de muncă din aceste ramuri, timpul de lucru se stabileşte ţinând seama de profilul şi specificul unităţii, pe schimburi, tura, turnus şi program de exploatare. (2) În completarea dispoziţiilor prevăzute în prezentul cod se stabilesc reguli specifice privitoare la încadrarea, promovarea şi disciplina în munca a personalului.  +  Articolul 39Persoanele încadrate în unităţile de transporturi şi telecomunicaţii beneficiază, potrivit condiţiilor specifice din sectoarele în care lucrează, de sporuri de salarii şi indemnizaţii, uniforme de serviciu - a căror valoare se suporta parţial sau integral de unităţi -, program redus de lucru în anumite locuri de muncă şi alte drepturi, potrivit legii.Comerţ şi prestări de servicii  +  Articolul 40 (1) Personalului încadrat în unităţile comerciale şi de prestări de servicii îi revine obligaţia sa pună la dispoziţia populaţiei mărfuri şi servicii de buna calitate, să asigure satisfacerea prompta şi ireprosabila a cererilor acesteia. (2) Lucrătorii din comerţ şi prestări de servicii trebuie să se preocupe permanent de lărgirea bazei tehnico-materiale şi amplasarea reţelei de desfacere în funcţie de nevoile populaţiei, de modernizarea continua a procesului de desfacere, sa păstreze o permanenta legătură cu producţia în vederea asigurării sortimentelor solicitate de consumatori. (3) Personalul care lucrează în activitatea de comerţ exterior are obligaţia de a depune toate eforturile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor economice cu strainatatea, precum şi a formelor de cooperare economică, creşterea eficientei întregii activităţi de comerţ exterior.  +  Articolul 41Fiecare persoana încadrată într-o unitate comercială sau prestatoare de servicii trebuie să respecte normele legale privitoare la vânzarea mărfurilor şi efectuarea serviciilor, să aibă o atitudine atenta, demna şi cuviincioasă faţă de cetăţeni, sa dea dovadă de cinste şi corectitudine.  +  Articolul 42Retributia lucrătorilor din comerţ şi prestări de servicii se face în funcţie de volumul desfacerilor şi al lucrărilor efectuate; programul de lucru se stabileşte - în conformitate cu prevederile prezentului cod - în funcţie de nevoile satisfacerii în bune condiţii a cerinţelor populaţiei; lucrătorii din acest sector beneficiază de măsuri specifice de protecţie a muncii, de compensare a timpului de lucru efectuat în zilele de repaus săptămînal şi în zilele de sarbatori legale.Învăţământ  +  Articolul 43Personalul didactic are îndatorirea de a infaptui rolul şi funcţiile care revin învăţământului în România, de a asigura instruirea temeinica a tineretului şi educarea acestuia în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de muncă, de a contribui la pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare, în strinsa legătură cu cerinţele actuale şi de perspectiva ale dezvoltării economico-sociale a tarii.  +  Articolul 44Personalul didactic are obligaţia de a contribui activ la organizarea şi perfecţionarea învăţământului, în raport cu cerinţele progresului economic, tehnico-ştiinţific şi cultural; de a asigura o strinsa imbinare între pregătirea practica a tineretului; de a realiza o legătură organică între învăţământ, ştiinţa şi producţie; de a participa la activitatea de raspindire a ştiinţei şi culturii în rindul maselor de la oraşe şi sate.  +  Articolul 45În cadrul timpului legal de lucru, personalul din învăţământ are obligaţia ca, o dată cu munca didactica, sa desfăşoare şi activitate educativă, ştiinţifică, de îndrumare a practicii în producţie a tineretului, pentru a-şi îndeplini în cele mai bune condiţii îndatoririle pe care le are faţă de instituţia de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea.  +  Articolul 46 (1) În vederea desfăşurării la un nivel cît mai înalt a activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice, personalul didactic are dreptul sa folosească toate condiţiile create pentru perfecţionarea continua a pregătirii sale profesionale şi ideologice; sa utilizeze în procesul didactic-educativ şi de cercetare ştiinţifică întreaga dotare a instituţiilor şi bazelor de învăţământ; sa valorifice rezultatele activităţii sale ştiinţifice prin aplicarea lor în practica; sa publice manuale şi cursuri ca rezultat al activităţii didactice şi ştiinţifice; sa participe la activităţi de cercetare în institute şi centre de cercetare, laboratoare uzinale şi în cadrul unor programe complexe de cercetare. (2) Cadrele didactice au dreptul să facă parte - în condiţiile legii - din asociaţii profesionale şi societăţi ştiinţifice şi sa desfăşoare activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii.*).-------- Notă *) Drepturile şi obligaţiile cadrelor didactice sunt reglementate în detaliu prin Statutul personalului didactic - Legea nr. 128/1997 ( art. 95-111).Cercetarea ştiinţifică  +  Articolul 47 (1) Oamenii de ştiinţa au îndatorirea de a valorifica întreaga lor capacitate de creaţie şi întregul potenţial material pus la dispoziţie de societatea socialistă pentru a-şi spori aportul la elaborarea soluţiilor cerute de mersul înainte al societăţii şi în primul rind la soluţionarea problemelor legate nemijlocit de dezvoltarea producţiei materiale. (2) Cercetatorii trebuie să-şi aducă o contribuţie sporită la dezvoltarea şi valorificarea superioară a bazei energetice şi de materii prime, la perfecţionarea tehnologiilor şi la modernizarea produselor din toate ramurile, la crearea de noi materiale şi a unor aparaturi de înalt nivel tehnic.  +  Articolul 48Fiecare cercetator trebuie să se preocupe în permanenta de scurtarea duratei ciclului de cercetare şi de finalizare a cercetărilor prin introducerea în producţie a rezultatelor obţinute; trebuie să ţină o permanenta legătură cu activitatea creatoare a producătorilor de bunuri materiale, cu specialiştii care lucrează nemijlocit în producţie, sa dezvolte relaţiile pe bază de contract cu unităţile productive, ca o condiţie importanţa a creşterii eficientei cercetărilor întreprinse.  +  Articolul 49 (1) În România oamenii de ştiinţa se bucura în activitatea lor creatoare de sprijin material din partea societăţii; au dreptul de a-şi exprima în mod liber opiniile ştiinţifice, de a-şi pune în valoare întregul lor spirit creator, desfasurindu-şi cercetările potrivit propriilor ipoteze sau metode de lucru; cercetatorilor ştiinţifici li se asigura posibilitatea de a valorifica multilateral rezultatele cercetărilor efectuate, în scopul unei contribuţii sporite la progresul general al tarii; ei beneficiază de sprijin pentru perfecţionarea permanenta a pregătirii de specialitate şi ideologice, de drepturile ce decurg din activitatea de creaţie ştiinţifică, în condiţiile legii. (2) Oamenii de ştiinţa pot face parte, în condiţiile legii, din asociaţii profesionale şi societăţi ştiinţifice şi sa desfăşoare activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii.Cultura  +  Articolul 50În înfăptuirea sarcinilor de înaltă responsabilitate socială ce le revin, oamenii de cultura şi arta trebuie să contribuie activ, prin întreaga lor opera de creaţie, în strinsa legătură cu viaţa, cu cerinţele construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la progresul spiritual al societăţii, la ridicarea nivelului cultural şi a conştiinţei socialiste a poporului.  +  Articolul 51 (1) Oamenii de cultura şi arta se bucura de libertatea de creaţie, de manifestarea deplina a personalităţii şi talentului lor, puse în slujba idealurilor democraţiei şi progresului social. (2) Ei au dreptul să-şi valorifice, potrivit specificului, operele de creaţie, protecţia drepturilor de autor personale nepatrimoniale şi a celor patrimoniale fiind garantată conform legii.  +  Articolul 52În scopul promovării activităţii de creaţie, oamenii de cultura şi arta, publiciştii, au dreptul să se asocieze, în condiţiile legii, în uniuni, asociaţii şi societăţi de creaţie.  +  Articolul 53Prin statute proprii se stabilesc modul de organizare şi funcţionare a uniunilor, asociaţiilor şi societăţilor de creaţie, drepturile membrilor privind pensiile, ajutoarele şi celelalte forme de asigurări sociale.Ocrotirea sănătăţii  +  Articolul 54 (1) Personalul din domeniul ocrotirii sănătăţii are îndatorirea să-şi pună întreaga putere de muncă şi cunoştinţele de specialitate în serviciul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei de la oraşe şi sate, pentru asigurarea capacităţii de muncă şi de creaţie a oamenilor, pentru a asigura dezvoltarea lor armonioasă, astfel încât să se bucure din plin de binefacerile civilizatiei. (2) Lucrătorii din domeniul ocrotirii sănătăţii sunt datori să asigure judicioasă utilizare a bazei materiale şi a celorlalte condiţii create de societate în vederea ridicării continue a calităţii asistenţei medicale.  +  Articolul 55În exercitarea profesiunii sale, personalul sanitar are îndatorirea sa manifeste o atitudine profund umană, sa îndeplinească cu abnegatie atribuţiile ce-i revin; să respecte normele de etica profesională; să contribuie la apărarea şi sporirea demnităţii profesionale. În organizarea programului de lucru şi a întregii activităţi a personalului sanitar se va avea în vedere necesitatea asigurării permanente prompte şi în bune condiţii a asistenţei medicale a populaţiei.  +  Articolul 56 (1) Lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătăţii li se asigura condiţii pentru specializare şi perfecţionare în vederea introducerii permanente în practica medicală a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne. (2) Personalul sanitar care lucrează în condiţii deosebite are dreptul la program de lucru redus, la concedii suplimentare de odihnă, precum şi, după caz, la indemnizaţii şi sporuri la salariu; cei trimişi în acţiuni de combatere a epidemiilor sau în alte acţiuni speciale beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de lege.  +  Articolul 57Pentru asigurarea unei asistente medicale corespunzătoare în toate localităţile tarii şi stimularea personalului medico-sanitar care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, în condiţii deosebite de muncă, se acordă înlesniri şi drepturi, conform dispoziţiilor legale.Aparatul de stat*)-------- Notă *) Noua legislaţie nu mai utilizează expresia "aparatul de stat", şi cele de "organe centrale" so "organe locale", ci acelea de "autorităţi publice", respectiv "administraţia publică" (centrala de specialitate şi locală).  +  Articolul 58 (1) Personalul încadrat în ministere şi alte organe centrale, în organele locale ale administraţiei de stat, în justiţie, procuratura*) şi în alte instituţii are ca principala îndatorire sa servească interesele poporului, sa militeze cu fermitate pentru înfăptuirea legalităţii, să contribuie efectiv la buna desfăşurare a tuturor activităţilor economico-sociale ale tarii, fiind răspunzător în faţa clasei muncitoare şi a întregului popor de modul în care îşi îndeplineşte sarcinile ce-i revin.-------- Notă *) Legea nu mai utilizează termenul de "procuratura", ci aceea de "Ministerul Public" care "îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete". (2) Personalul din aparatul de stat are obligaţia de a milita, pentru creşterea eficientei şi operativitatii în munca, de a combate orice manifestare de birocratism şi de a contribui la perfecţionarea continua a activităţii sale.  +  Articolul 59 (1) Personalul din aparatul de stat trebuie să aibă o permanenta şi directa legătură cu oamenii muncii în al căror serviciu se afla şi ale căror interese legale trebuie să le slujeasca cu devotament. (2) El are îndatorirea de a soluţiona cu competenţa şi în termenele legale cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile cetăţenilor.  +  Articolul 60Personalul din aparatul de stat beneficiază, potrivit legii, de toate drepturile necesare exercitării, în cele mai bune condiţii, a atribuţiilor de serviciu cu care este investit; în exercitarea acestor atribuţii se bucura de protecţia legii faţă de cei care îl împiedica, sub orice formă, să-şi îndeplinească sarcinile ce-i revin.  +  Articolul 61 (1) La încadrarea în funcţie, personalul din aparatul de stat depune un jurămînt de loialitate faţă de statul nostru socialist, faţă de clasa muncitoare şi întregul popor, prin care se angajează sa infaptuiasca în cele mai bune condiţii politica partidului şi statului în domeniul sau de activitate, să respecte cu stricteţe şi sa îndeplinească cu simt de răspundere toate atribuţiile de serviciu ce îi sunt încredinţate. (2) Funcţiile pentru care se depune jurămîntul de loialitate se stabilesc prin statutul personalului din aparatul de stat, în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod.*)----------- Notă *) A se vedea pentru actualizarea dispoziţiilor art. 58-61, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.  +  Partea A II-A RELAŢIILE DE MUNCĂ ÎN UNITĂŢILE DE STAT  +  Capitolul 1 Încadrarea şi promovarea în muncaContractele de muncă  +  Articolul 62 (1) Selecţionarea şi pregătirea cadrelor, repartizarea lor pe ramuri de activitate, se fac în concordanta cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. (2) Încadrarea în munca a unei persoane într-o unitate de stat se face în raport cu nevoile unităţii, tinindu-se seama de aptitudinile, pregătirea profesională şi preferintele sale, precum şi de îndeplinirea altor cerinţe specifice muncii pe care urmează sa o presteze în condiţiile legii.  +  Articolul 63 (1) Încadrarea în munca se face pe baza verificării aptitudinilor şi a pregătirii profesionale, prin proba practica, examen, concurs ori termen de încercare, în condiţiile prevăzute de lege. Termenul de încercare este de cel mult 15 zile, iar pentru funcţiile de conducere, de cel mult 90 zile.*)---------- Notă *) Acest text trebuie corelat cu dispoziţiile Legii nr. 30/1990 privind angajarea salariaţilor în funcţie de competenţa, care, în art. 1 prevede:- "angajarea, în condiţiile legii, a salariaţilor la instituţiile de stat, organele administraţiei de stat şi la orice alta unitate bugetară se face numai prin concurs";- "la regiile autonome, societăţile comerciale şi la oricare alte persoane juridice, angajarea salariaţilor se face în condiţiile stabilite de acestea dacă, pentru ocuparea anumitor funcţii, prin lege nu se prevede altfel".Rezultă ca angajarea celorlalţi salariaţi (alţii decât cei ai unităţilor bugetare, în sens larg) se face în condiţiile de verificare a aptitudinilor şi a pregătirii profesionale stabilite de către patron cu respectarea art. 63 alin. 1 din Codul muncii. Desigur ca asemenea condiţii pot fi stabilite prin contractele colective de muncă (art. 1 din Legea nr. 130/1996). În contractul colectiv unic la nivel naţional s-a prevăzut ca "patronul se obliga sa aducă la cunoştinţa salariaţilor posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor". (art. 70 alin. 2). (2) Celor care urmează a fi încadraţi în munca trebuie să li se facă un examen medical pentru a se stabili dacă starea sănătăţii le permite sa îndeplinească munca ce li se încredinţează. De asemenea, examenul medical este obligatoriu şi în cazul celor transferati pe locuri de muncă ce pot fi ocupate numai dacă sunt îndeplinite cerinţele legale de ordin sanitar.*)--------- Notă *) Examenul (controlul) medical este prevăzut şi de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 (art. 18 alin. 1 lit. k) şi de Normele de medicina a muncii (aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1957/1995 - art. 122-127).  +  Articolul 64 (1) Încadrarea în munca se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă*). Contractul individual de muncă se încheie în scris şi va cuprinde clauze privind obligaţia persoanei încadrate în munca de a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinii şi disciplinei, a legilor, îndatorirea unităţii de a asigura condiţii corespunzătoare pentru buna desfăşurare a activităţii, de a remunera în raport cu munca prestată şi de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum şi alte clauze stabilite de părţi.---------- Notă *) În mod cu totul excepţional, potrivit Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, "munca poate fi prestată prin încheierea unor convenţii civile de prestări servicii, în următoarele situaţii: a) pentru desfăşurarea, cu regularitate, a unor activităţi care nu depăşesc, în medie, 3 ore pe zi în raport cu programul lunar de lucru; b) activitatea este prestată în folosul asociaţiilor de proprietari sau, după caz, de locatari, cu excepţia cazurilor pentru care se încheie contracte de muncă".Pentru condiţiile în care se poate presta munca pe baza convenţiilor civile de prestări de servicii, a se vedea şi Hotărârea Guvernului nr. 935/1999. (2) În contract se va preciza dacă persoana încadrată în munca urmează sa desfăşoare activitate într-o anumită raza determinata sau în localităţi unde interesul serviciului cere să fie trimisa.*)-------- Notă *) Deşi acest text este înscris în Partea a II-a a prezentului cod, intitulata "Relaţiile de muncă din unităţile de stat", încadrarea în munca prin încheierea unui contract individual de muncă este valabilă pentru toate categoriile de unităţi, inclusiv cele cu capital privat. Mai multe argumente susţin aceasta soluţie.În primul rând, dreptul muncii este un drept de protecţie a salariaţilor, iar în lipsa contractului nu putem vorbi de o astfel de protecţie.În al doilea rând, nimic nu justifica un statut deosebit între diferite categorii de salariaţi. Cel mai puternic argument este însă de natura legală.Într-adevăr, Legea nr. 130/1999 dispune ca orice încadrare în munca se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca şi persoana fizica sau persoana juridică care angajează, iar persoana încadrată în munca dobândeşte calitatea de salariat şi are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de contractele colective de muncă şi de contractul individual de muncă (art. 1). Totodată, acest contract este prevăzut pentru toate categoriile de unităţi şi de Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional menţionat mai sus (art. 69-82; anexa nr. 3).  +  Articolul 65Încadrarea în munca a fiecărei persoane va fi adusă la cunoştinţa colectivului din compartimentul în care urmează sa lucreze, indicindu-i-se drepturile şi obligaţiile ce-i revin, sarcinile pe care le are de îndeplinit, precum şi normele de protecţie a muncii.  +  Articolul 66 (1) Persoana încadrată în munca poate fi delegată sau detasata de conducerea unităţii sa îndeplinească anumite lucrări în afară locului sau de muncă, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Delegarea se poate face pe o perioadă de cel mult 60 zile, iar detasarea pe cel mult 6 luni. Pentru asigurarea bunei funcţionari a unităţii la care a fost delegat sau detaşat, conducerea unităţii de care aparţine poate prelungi delegarea sau detasarea cu cel mult aceeaşi durata de 60 de zile şi respectiv 6 luni. (3) În cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, detasarea se poate face până la 2 ani. În asemenea situaţii se vor acorda celor în cauza şi unele drepturi suplimentare potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.  +  Articolul 67*) (1) Pe durata delegării, detaşării sau trecerii temporale într-o alta munca decît cea prevăzută în contractul de muncă, cel în cauza îşi păstrează funcţia şi salariul avute anterior. (2) Când detasarea sau trecerea temporară într-o alta munca se face la o munca pentru care e stabilit un salariu mai mare, persoana detasata sau trecută temporar în alta munca are dreptul la acest salariu în condiţiile prevăzute de lege.-------- Notă *) Prin Decizia nr. 248/2000, Curtea Constituţională a constatat ca textul art. 67 este conform dispoziţiilor legii fundamentale.  +  Articolul 68Persoana delegată sau detasata în alta localitate, precum şi cea a carei activitate se desfăşoară în cadrul unor deplasări periodice sau permanente, au dreptul la plata cheltuielilor de transport şi de cazare, precum şi la o indemnizaţie în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 69Persoana încadrată în munca poate fi transferata în interesul serviciului, de regula într-o alta unitate din aceeaşi ramura, în vederea bunei funcţionari a acesteia, ori la cerere, în condiţiile legii. Transferul în interesul serviciului nu poate avea loc în cazul în care persoana ce urmează a fi transferata nu este de acord pentru motive de sănătate, dovedite cu certificat medical, precum şi în alte situaţii temeinic justificate. Hotărârea asupra temeiniciei motivelor este de competenţa organului ierarhic superior.*)--------- Notă *) Acest text impune anumite explicaţii.În primul rând, transferul nu este obligatoriu pentru salariat, ci este nevoie şi de acordul acestuia. Astfel, s-ar încalcă dispoziţia constituţională potrivit căreia "alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere" (art. 38 alin. 1).În al doilea rând el este aplicabil, în prezent, cu precădere pentru unităţile de stat (în special bugetare, acestea fiind integrate unei ierarhii având organe superioare).  +  Articolul 70 (1) Contractul de muncă se încheie pe durata nedeterminată. (2) În anumite situaţii, contractul de muncă se poate încheia şi pe durata determinata, în cazul înlocuirii titularului unui post care lipseşte temporar de la serviciu şi căruia unitatea este obligată să-i păstreze postul, pentru păstrarea unei munci cu caracter sezonier, precum şi a altor activităţi cu caracter temporar. Persoanelor cu contract de muncă pe durata determinata li se aplică, în mod corespunzător, prevederile prezentului cod, tinindu-se seama de specificul activităţii şi de vechimea lor în munca.  +  Articolul 71În cazul trimiterii la o şcoala sau curs de calificare ori perfecţionare, cu scoatere din producţie, contractul de muncă se completează printr-un act adiţional în care se prevede îndatorirea persoanei încadrate în munca de a lucra în unitate după absolvirea şcolii sau a cursului o anumită perioada stabilită prin lege.  +  Articolul 72 (1) Pentru persoanele care, fiind încadrate în munca, sunt chemate să-şi satisfacă serviciul militar, contractul de muncă se menţine, iar această perioadă de satisfacere a serviciului militar intră în calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate; cel în cauza are obligaţia sa revină la locul de muncă în termen de 30 de zile de la satisfacerea serviciului militar. (2) În cazul satisfacerii serviciului militar de către o persoană cu care s-a încheiat actul adiţional prevăzut la art. 71, care se afla în perioada de lucru stabilită prin acel act, durata serviciului militar nu intră în calculul timpului prevăzut în actul adiţional. De asemenea, aceasta durata nu intră în calculul perioadei de stagiu în munca, prevăzută pentru absolvenţii repartizaţi în producţie, care au obligaţia efectuării unui astfel de stagiu.*)--------- Notă *) Legea nr. 30/1990 a abrogat dispoziţiile privitoare la stagiu (art. 4 alin. 3). Totuşi, unele acte normative îl prevăd pentru anumite categorii profesionale, de exemplu, judecători şi procurori (Legea nr. 92/1992, republicată în 1997), notari (Legea nr. 36/1995), avocaţi (Legea nr. 51/1995) etc.  +  Articolul 73La încadrarea în funcţie a conducătorilor de unităţi şi a altor cadre de conducere stabilite de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în contractul de muncă, în afară de clauzele prevăzute la art. 64, se vor cuprinde; angajamentul şi răspunderea acestora de a păstra, apara şi valorifica la un nivel superior bunurile încredinţate; de a restitui - la termenele şi în condiţiile legii - valoarea mijloacelor materiale pe care statul le-a pus la dispoziţia colectivului de muncă pe care-l conduc; de a preda, atunci când va fi cazul, fondurile materiale şi băneşti de care răspund; de a lua măsurile necesare pentru buna gospodărire a unităţii, pentru introducerea tehnicii noi şi a tehnologiilor avansate şi creşterea eficientei economice a întregii activităţi.*)  +  Articolul 74La încadrarea în funcţie a persoanelor prevăzute la art. 73 se va proceda la predarea şi preluarea cu proces-verbal a fondurilor materiale şi băneşti de care urmează sa răspundă; predarea-preluarea se face în prezenta unei comisii special constituite de către organul ierarhic superior şi din care face parte şi delegatul acestui organ.*)---------- Notă *) Art. 73 şi 74 sunt depăşite; în consecinţa, ele nu pot fi aplicabile.  +  Articolul 75 (1) Promovarea persoanei încadrate în munca, în funcţii sau categorii superioare se face în raport cu nevoile unităţii, tinindu-se seama de condiţiile prevăzute pentru ocuparea postului, de calităţile personale, precum şi de rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor. Promovarea se face pe bază de proba practica, examen sau concurs, conform prevederilor legale. (2) La promovarea în funcţii de conducere se tine seama, totodată, de aptitudinile organizatorice şi de conducere ale celor ce urmează a fi încadraţi în asemenea funcţii, precum şi de aprecierile şi recomandările colectivului de muncă în care şi-au desfăşurat activitatea.  +  Articolul 76-80Abrogate.*)------- Notă *) Art. 76-80 au fost abrogate prin art. 21 din Legea nr. 13/1991 privind contractul colectiv de muncă, lege care, la rândul ei, a fost abrogată şi înlocuită prin Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.  +  Capitolul 2 Remunerarea muncii*)-------- Notă *) Pe ansamblu, dispoziţiile art. 81-84; 88-94 sunt depăşite, nemaifiind în concordanta cu prevederile Legii nr. 14/1991 a salarizarii, ale actelor normative emise în aplicarea acesteia, precum şi cu dispoziţiile contractelor colective de muncă.  +  Articolul 81 (1) În România, pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale, a creşterii venitului naţional, se asigura ridicarea continua a nivelului de trai al celor ce muncesc, al întregului popor. (2) Prin sistemul de remunerare, stabilit prin lege, se realizează imbinarea armonioasă a intereselor personale ale fiecăruia cu interesele întregii societăţi, obţinerea unor venituri în raport cu contribuţia concretă pe care fiecare om al muncii o aduce la activitatea economică şi social-culturală.  +  Articolul 82 (1) La stabilirea remunerării persoanelor încadrate în munca se are în vedere raţională repartiţie a venitului naţi