Emitere monedă electronică
LEGE nr. 210 din 8 noiembrie 2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică
În vigoare. Act în vigoare.
Despre ce este acest act
Prezenta lege reglementează condițiile de acces și desfășurare a activității de emitere de monedă electronică în România, precum și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente. Aceasta se aplică instituțiilor de credit, instituțiilor emitente de monedă electronică, furnizorilor de servicii poștale și altor entități autorizate, inclusiv autorități publice. Legea abrogă Legea nr. 127/2011 și transpune prevederile Directivei 2009/110/CE privind emiterea de monedă electronică.
Pe scurt
- Identificator
- Lege nr. 210/2019
- Tip act
- Lege
- Emitent
- Parlamentul României
- Data adoptării
- 8 noiembrie 2019
- Formă consolidată din
- 5 martie 2026
- Număr de forme
- 2
- Domeniu
- banking finance, public finance, commercial company
- Sursa oficială
- legislatie.just.ro
De ce spunem asta
- default:latest consolidation, no total abrogation found — ACTIVE by default
Formele succesive ale actului
Acest act are 3 forme succesive în arhiva noastră. Forma pe care o citești aici este consolidată la 5 martie 2026.
Cuprins pe articole
- Capitolul I
- Articolul 1
- Articolul 2
- Articolul 3
- Articolul 4
- Articolul 5
- Articolul 6
- Capitolul II
- Articolul 7
- Articolul 8
- Articolul 9
- Articolul 10
- Articolul 11
- Articolul 12
- Articolul 13
- Articolul 14
- Articolul 15
- Articolul 16
- Articolul 17
- Articolul 18
- Articolul 19
- Articolul 20
- Articolul 21
- Articolul 22
- Articolul 23
- Articolul 24
- Articolul 25
- Articolul 26
- Articolul 27
- Articolul 28
- Articolul 29
- Articolul 30
- Articolul 31
- Articolul 32
- Articolul 33
- Articolul 34
- Articolul 35
- Articolul 36
- Articolul 37
- Articolul 38
- Articolul 39
- Articolul 40
- Articolul 41
- Articolul 42
- Articolul 43
- Articolul 44
- Articolul 45
- Articolul 46
- Articolul 47
- Articolul 48
- Articolul 49
- Articolul 50
- Articolul 51
- Articolul 52
- Articolul 53
- Articolul 54
- Articolul 55
- Articolul 56
- Articolul 57
- Articolul 58
- Articolul 59
- Articolul 60
- Articolul 61
- Articolul 62
- Articolul 63
- Articolul 64
- Articolul 65
- Articolul 66
- Articolul 67
- Articolul 68
- Articolul 69
- Articolul 70
- Articolul 71
- Articolul 72
- Articolul 73
- Articolul 74
- Articolul 75
- Articolul 76
- Articolul 77
- Articolul 78
- Articolul 79
- Articolul 80
- Articolul 81
- Articolul 82
- Articolul 83
- Articolul 84
- Articolul 85
- Articolul 86
- Articolul 87
- Articolul 88
- Articolul 89
- Articolul 90
- Articolul 91
- Articolul 92
- Capitolul III
- Articolul 93
- Articolul 94
- Articolul 95
- Articolul 96
- Articolul 97
- Articolul 98
- Articolul 99
- Articolul 100
- Articolul 101
- Articolul 102
- Articolul 103
- Articolul 104
- Articolul 105
- Articolul 106
- Articolul 107
- Articolul 108
- Capitolul IV
- Articolul 109
- Articolul 110
- Articolul 111
- Articolul 112
- Articolul 113
- Capitolul V
- Articolul 114
- Articolul 115
- Articolul 116
- Articolul 117
- Articolul 118
Textul actului
Textul afișat aici este parțial (120.000 din 233.420 caractere). Vezi documentul integral.
| EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Obiect, domeniu de aplicare și definiții + Articolul 1Prezenta lege reglementează condițiile de acces la activitatea de emitere de monedă electronică și de desfășurare a acestei activități, condițiile de desfășurare a activității de prestare de servicii de plată de către instituțiile emitente de monedă electronică, supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică, precum și regimul privind răscumpărarea monedei electronice. + Articolul 2(1) Activitatea de emitere de monedă electronică poate fi desfășurată de către următoarele categorii de emitenți de monedă electronică:a) instituții de credit, în sensul art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, care desfășoară activitate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare; b) instituții emitente de monedă electronică, în înțelesul art. 4 alin. (1) lit. e); c) furnizori de servicii poștale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ național aplicabil; d) Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale, atunci când acestea nu acționează în calitate de autorități monetare sau în altă calitate ce implică exercițiul autorității publice; e) statele membre și autoritățile lor regionale ori locale, atunci când acestea acționează în calitatea lor de autorități publice. (2) Cap. II se aplică doar instituțiilor emitente de monedă electronică. + Articolul 3Nu intră în domeniul de aplicare al prezentei legi: a) fără a aduce atingere dispozițiilor cap. III din titlul II al Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, valoarea monetară stocată în instrumentele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. k) și l) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative;b) valoarea monetară destinată efectuării operațiunilor de plată prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. + Articolul 4(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) agent - persoană fizică sau juridică ce furnizează servicii de plată în numele și pe seama unei instituții emitente de monedă electronică; b) consumator - persoană fizică ce acționează în scopuri care se află în afara activității sale comerciale sau profesionale; c) cont de plăți - cont ținut în numele unuia sau al mai multor deținători de monedă electronică și utilizatori de servicii de plată și utilizat pentru executarea operațiunilor de plată; d) distribuitor - persoană fizică sau juridică ce prestează servicii de distribuție și, după caz, de răscumpărare de monedă electronică pe seama unei instituții emitente de monedă electronică; e) instituție emitentă de monedă electronică - persoană juridică autorizată în conformitate cu prevederile cap. II să emită monedă electronică; f) monedă electronică - valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică; g) stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene, precum și orice stat aparținând Spațiului Economic European; h) stat membru de origine - stat membru în care se află sediul social al emitentului de monedă electronică sau, în cazul în care, în conformitate cu legislația națională, emitentul de monedă electronică nu are sediu social, statul membru în care se află sediul real al acestuia; i) stat membru gazdă - stat membru, altul decât statul membru de origine, în care un emitent de monedă electronică are o sucursală, un distribuitor, un agent sau în care emite monedă electronică ori prestează servicii de plată în mod direct; j) sucursală - unitate operațională, fără personalitate juridică, alta decât sediul real, care constituie o parte a instituției emitente de monedă electronică și care realizează direct toate sau unele dintre activitățile instituției emitente de monedă electronică. (2) Pentru termenii și expresiile cuprinse în prezenta lege și care nu au fost definite la alin. (1) se utilizează în mod corespunzător definițiile prevăzute în Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. + Articolul 5Toate unitățile operaționale constituite în același stat membru de o instituție emitentă de monedă electronică al cărei sediu real este în alt stat membru sunt considerate ca fiind o singură sucursală. + Articolul 6(1) Este interzis oricărei entități care nu este emitent de monedă electronică în înțelesul art. 2 să emită monedă electronică. (2) Este interzis oricărei entități care nu este emitent de monedă electronică în înțelesul art. 2 să utilizeze în denumire, în antet sau în alte atribute de identificare ori în legătură cu activitățile pe care le desfășoară sintagmele instituție emitentă de monedă electronică, emitent de monedă electronică sau derivate ori traduceri ale acestora. + Capitolul II Autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică + Secţiunea 1 Cerințe minime de acces la activitate + Articolul 7(1) Orice entitate care intenționează să emită monedă electronică pe teritoriul României în calitate de instituție emitentă de monedă electronică trebuie să dispună de o autorizație, potrivit prezentului capitol, înainte de începerea acestei activități. (2) Banca Națională a României poate acorda autorizație doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care are sediul real pe teritoriul României și care emite cel puțin o parte din moneda electronică pe teritoriul României. + Articolul 8(1) Banca Națională a României acordă autorizație unei persoane juridice române doar dacă din informațiile și documentele care însoțesc cererea rezultă respectarea tuturor cerințelor prevăzute de prezentul capitol și de reglementările date în aplicarea acestuia și evaluarea proiectului prezentat este favorabilă. (2) În scopul aplicării alin. (1), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor furnizează Băncii Naționale a României, la cererea acesteia, informații cu privire la persoane și entități expuse la risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului. (3) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), la solicitarea persoanei juridice prevăzute la art. 7 alin. (2), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor analizează documentele pentru care, potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României prevăzute la alin. (1), este necesară exprimarea de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a unui punct de vedere și comunică solicitantului punctul său de vedere pe marginea conformării acestora cu prevederile art. 93-106 din prezenta lege și, după caz, cu prevederile Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, aflate în competența autorității potrivit art. 222 alin. (1) lit. b) din respectiva lege.(4) În vederea luării unei decizii privind cererea de autorizare, Banca Națională a României poate consulta autoritățile cu competențe relevante. + Articolul 9(1) Banca Națională a României acordă autorizația numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, aceasta dispune de un cadru formal de administrare a activității de emitere de monedă electronică riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente, de proceduri eficace de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă și de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative și contabile riguroase. (2) Instituția emitentă de monedă electronică stabilește cadrul de administrare, procedurile și mecanismele prevăzute la alin. (1) astfel încât să fie cuprinzătoare și adaptate la natura, extinderea și complexitatea activității de prestare de servicii de plată și de emitere de monedă electronică prestate de instituția emitentă de monedă electronică. + Articolul 10(1) Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică au o bună reputație și dispun de cunoștințe și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității vizate. (2) În aplicarea prezentului capitol, persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică sunt: a) în cazul instituțiilor emitente de monedă electronică care au ca activitate principală emiterea de monedă electronică, persoanele care, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârii organelor statutare, sunt împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea zilnică a instituțiilor emitente de monedă electronică și sunt învestite cu competența de a angaja răspunderea acestor instituții; sau b) în cazul instituțiilor emitente de monedă electronică care nu au ca activitate principală emiterea de monedă electronică, persoanele responsabile pentru coordonarea structurii organizatorice care asigură desfășurarea activității de emitere de monedă electronică. (3) Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie aprobată de Banca Națională a României înainte de începerea exercitării responsabilităților. + Articolul 11Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, calitatea acționarilor sau asociaților care dețin participații calificate este adecvată. + Articolul 12Dacă între instituția emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, și alte persoane fizice sau juridice există legături strânse, Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă aceste legături ori dispozițiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicția unui stat terț ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituția emitentă de monedă electronică are legături strânse sau dificultățile în aplicarea dispozițiilor ori măsurilor respective nu împiedică exercitarea eficace a funcțiilor sale de supraveghere. + Articolul 13Condițiile prevăzute la art. 9-12 se aplică în mod corespunzător și pentru activitatea de servicii de plată prestată de instituția emitentă de monedă electronică. + Articolul 14În situația în care instituția emitentă de monedă electronică este implicată și în alte activități comerciale, altele decât emiterea de monedă electronică și prestarea oricăruia dintre serviciile de plată prevăzute la art. 7 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, Banca Națională a României poate solicita constituirea unei entități distincte pentru activitatea de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată, în cazul în care apreciază, în procedura de autorizare sau în procesul de supraveghere, că celelalte activități comerciale prejudiciază sau ar putea prejudicia fie soliditatea situației financiare a instituției emitente de monedă electronică, fie capacitatea Băncii Naționale a României de a supraveghea respectarea de către instituția emitentă de monedă electronică a tuturor obligațiilor impuse de prezentul capitol și de reglementările date în aplicarea acestuia. + Articolul 15Autorizația emisă de Banca Națională a României permite instituției emitente de monedă electronică, persoană juridică română, să emită monedă electronică și să presteze serviciile de plată prevăzute de autorizație în orice stat membru, în condițiile prevăzute în secțiunea a 5-a. + Articolul 16(1) Fără a se aduce atingere dispozițiilor prezentului capitol, Banca Națională a României stabilește prin reglementări documentația care trebuie să însoțească cererea pentru obținerea autorizației, precum și criteriile pe baza cărora se verifică îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 10 alin. (1) și la art. 11. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), Banca Națională a României asigură conformarea la cerințele prevăzute de ghidurile emise de Autoritatea Bancară Europeană în domeniul autorizării instituțiilor emitente de monedă electronică, potrivit art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei. + Articolul 17Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la data autorizării de un nivel al capitalului inițial de cel puțin echivalentul în lei a 350.000 euro. + Articolul 18(1) Instituțiile emitente de monedă electronică persoane juridice române care prestează serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative trebuie să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională sau o altă garanție comparabilă care să acopere, pentru toate teritoriile în care își oferă serviciile, răspunderea pentru operațiunile de plată neautorizate, pentru neexecutarea, executarea defectuoasă ori cu întârziere a operațiunilor de plată sau pentru neutilizarea autentificării stricte a clienților. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică persoane juridice române care prestează serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative trebuie să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională sau o altă garanție comparabilă care să acopere, pentru toate teritoriile în care își oferă serviciile, prejudiciile pe care le pot provoca prestatorilor de servicii de plată care oferă servicii de cont sau utilizatorilor serviciilor de plată, ca urmare a accesării sau utilizării neautorizate sau frauduloase a informațiilor referitoare la contul de plăți. + Articolul 19Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să emită moneda electronică fără întârziere, la primirea fondurilor în schimbul cărora aceasta este emisă. + Articolul 20(1) Instituțiile emitente de monedă electronică pot deschide și menține conturi de plăți pentru clienții lor, destinate exclusiv executării operațiunilor de plată. (2) Instituțiilor emitente de monedă electronică le este interzisă atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public, în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare. (3) Primirea de fonduri destinate emiterii de monedă electronică cu respectarea prevederilor art. 19, respectiv prestării de servicii de plată nu este considerată atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public. + Articolul 21(1) Pe lângă emiterea de monedă electronică, instituțiile emitente de monedă electronică pot presta serviciile de plată prevăzute la art. 7 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică pot presta servicii operaționale și conexe legate de activitatea de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată pe care o desfășoară, precum: asigurarea executării operațiunilor de plată, servicii de schimb valutar, activități de păstrare în custodie sau stocarea și procesarea datelor.(3) Pe lângă emiterea de monedă electronică, prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 7 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative și a serviciilor operaționale și conexe prevăzute la alin. (2) și la art. 22, instituțiile emitente de monedă electronică pot desfășura, cu respectarea legislației naționale în materie și în măsura în care este permis de legislația specifică celorlalte activități pe care le desfășoară:a) acordarea de credite care nu sunt legate de serviciile de plată, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare;b) administrarea sistemelor de plăți; c) activități comerciale, cu respectarea legislației Uniunii Europene și a legislației naționale aplicabile. + Articolul 22Instituțiile emitente de monedă electronică pot acorda credite legate de serviciile de plată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, în condițiile stabilite de respectiva reglementare. + Articolul 23Creditele acordate de instituțiile emitente de monedă electronică nu pot avea ca sursă fondurile primite în schimbul monedei electronice emise. + Secţiunea a 2-a Autorizarea instituțiilor emitente de monedă electronică + Articolul 24În vederea obținerii autorizației pentru emiterea de monedă electronică și prestarea serviciilor de plată, solicitantul trebuie să remită Băncii Naționale a României o cerere însoțită de documentația și de informațiile prevăzute în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol. + Articolul 25(1) Banca Națională a României evaluează și comunică solicitantului hotărârea sa cu privire la acordarea autorizației sau respingerea cererii de autorizare, în termen de 3 luni de la data primirii cererii care îndeplinește cerința prevăzută la art. 24. (2) În situația în care cererea nu îndeplinește condiția prevăzută la art. 24, Banca Națională a României comunică solicitantului documentele și informațiile necesare pentru îndeplinirea acesteia. (3) Solicitanții au la dispoziție un termen de maximum 3 luni de la data comunicării prevăzute la alin. (2) pentru prezentarea documentelor și/sau informațiilor solicitate de Banca Națională a României, termenul de evaluare specificat la alin. (1) începând să curgă de la data primirii respectivelor documente și informații ori, după caz, de la expirarea termenului maxim de 3 luni prevăzut în prezentul alineat.(4) Pentru situații bine fundamentate de solicitant, la cererea acestuia, Banca Națională a României poate prelungi termenul de transmitere a documentelor și informațiilor prevăzut la alin. (3).(5) Banca Națională a României poate solicita, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data primirii cererii care îndeplinește cerința prevăzută la art. 24, alte informații relevante pentru evaluare. Solicitantul trebuie să transmită informațiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data comunicării solicitării, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă. (6) Solicitantul poate furniza din propria inițiativă orice alte informații și/sau documente considerate relevante, însă acestea trebuie să fie prezentate cel târziu cu 30 de zile anterior datei expirării termenului în care Banca Națională a României trebuie să se pronunțe asupra cererii de autorizare.(7) Informațiile și documentele care sunt prezentate după expirarea termenelor prevăzute în prezentul articol nu sunt luate în considerare la evaluarea cererii de autorizare și se restituie titularului cererii.(8) Hotărârea Băncii Naționale a României cu privire la acordarea autorizației produce efecte de la data înscrierii în registrul prevăzut la art. 64. + Articolul 26(1) Banca Națională a României respinge o cerere de autorizare dacă din evaluarea realizată în condițiile prevăzute de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicare rezultă una dintre următoarele situații: a) capitalul inițial se situează sub nivelul minim stabilit de dispozițiile legale în vigoare; b) din evaluarea planului de activitate și a planului de afaceri prezentate rezultă că instituția emitentă de monedă electronică nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în condițiile respectării cerințelor stabilite în prezentul capitol și a reglementărilor aplicabile, inclusiv din cauza insuficienței fondurilor proprii raportat la nivelul reglementat pentru activitatea propusă; c) cadrul de administrare a activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată, procedurile de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă instituția emitentă de monedă electronică și mecanismele de control intern nu sunt cuprinzătoare și adaptate la natura, extinderea și complexitatea acestei activități;d) activitățile comerciale, altele decât emiterea de monedă electronică sau prestarea serviciilor de plată, în care este implicată entitatea prejudiciază sau ar putea prejudicia fie soliditatea situației financiare a instituției emitente de monedă electronică, fie capacitatea Băncii Naționale a României de a supraveghea respectarea de către instituția emitentă de monedă electronică a tuturor obligațiilor impuse de prezentul capitol și de reglementările date în aplicarea acestuia; e) persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată nu au o bună reputație ori nu dispun de cunoștințe și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității vizate; f) calitatea acționarilor sau asociaților care dețin participații calificate nu este adecvată; g) legăturile strânse dintre instituția emitentă de monedă electronică și alte persoane fizice sau juridice sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă de către Banca Națională a României a funcțiilor sale de supraveghere; h) dispozițiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicția unui stat terț ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituția emitentă de monedă electronică are legături strânse sau dificultățile în aplicarea acestor dispoziții ori măsuri sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă de către Banca Națională a României a funcțiilor sale de supraveghere; i) documentația și informațiile transmise de solicitant în susținerea cererii de autorizare nu sunt complete sau nu îndeplinesc cerințele prevăzute de reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol; j) politica de securitate prezentată de solicitant nu asigură atingerea obiectivului de protejare adecvată a utilizatorilor serviciilor de plată împotriva riscurilor aferente serviciilor de plată prestate;k) nu sunt respectate alte condiții prevăzute în prezentul capitol sau în reglementările emise în aplicare. (2) În cazul în care Banca Națională a României respinge cererea de autorizare, hotărârea cuprinde și motivele care au stat la baza acesteia. + Articolul 27(1) Banca Națională a României poate retrage autorizația acordată unei instituții emitente de monedă electronică în următoarele situații: a) instituția emitentă de monedă electronică nu și-a început activitatea de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată în termen de 12 luni de la data acordării autorizației sau a încetat să mai desfășoare activitate de mai mult de 6 luni; b) instituția emitentă de monedă electronică nu desfășoară activitate de emitere de monedă electronică pe teritoriul României; c) autorizația a fost obținută pe baza unor informații false sau prin orice alt mijloc ilegal; d) instituția emitentă de monedă electronică nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza acordării autorizației ori alte condiții prevăzute de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicare; e) continuarea activității pentru care a fost autorizată instituția emitentă de monedă electronică periclitează stabilitatea sistemului de plăți; f) ca sancțiune, potrivit art. 75 alin. (1) lit. e); g) în oricare alte situații prevăzute de legislația în vigoare. (2) Hotărârea Băncii Naționale a României cu privire la retragerea autorizației se comunică în scris instituției emitente de monedă electronică, împreună cu motivele care au stat la baza hotărârii. (3) Acționarii sau asociații instituției emitente de monedă electronică pot hotărî renunțarea la autorizație și, dacă este cazul, dizolvarea entității, numai dacă pentru instituția emitentă de monedă electronică nu s-a deschis procedura insolvenței. (4) În situația prevăzută la alin. (3), instituția emitentă de monedă electronică comunică Băncii Naționale a României hotărârea adunării generale a acționarilor, respectiv a asociaților, însoțită de un plan care să asigure stingerea integrală a obligațiilor față de deținătorii de monedă electronică și, după caz, față de utilizatorii de servicii de plată. Dacă este cazul, hotărârea este însoțită și de dovada încetării contractelor care le asigură accesul la conturile de plăți pentru prestarea serviciilor de inițiere a plății.(5) Banca Națională a României aprobă solicitarea de renunțare la autorizație numai în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (3) și (4). (6) Autorizația unei instituții emitente de monedă electronică își încetează de drept valabilitatea în următoarele situații: a) a avut loc o fuziune sau o divizare a instituției emitente de monedă electronică în urma căreia aceasta își încetează existența; b) s-a pronunțat o hotărâre de declanșare a procedurii falimentului instituției emitente de monedă electronică. (7) Banca Națională a României înscrie în registrul prevăzut la art. 64 mențiuni cu privire la încetarea valabilității autorizației în situațiile prevăzute la alin. (6).(8) Hotărârile Băncii Naționale a României cu privire la retragerea autorizației și la aprobarea solicitării de renunțare la autorizație se comunică instituției emitente de monedă electronică și se înscriu mențiuni cu privire la acestea în registrul prevăzut la art. 64. (9) Hotărârile prevăzute la alin. (8) produc efecte de la data înscrierii mențiunilor în registrul prevăzut la art. 64 ori de la o dată ulterioară prevăzută în respectivele hotărâri. (10) De la data la care produc efecte hotărârile prevăzute la alin. (8), respectiv de la încetarea valabilității autorizației, entitățile nu mai pot emite monedă electronică și nu mai pot presta servicii de plată. + Secţiunea a 3-a Cerințe operaționale + Articolul 28Modificările intervenite în situația instituțiilor emitente de monedă electronică se comunică Băncii Naționale a României potrivit reglementărilor emise de aceasta. + Articolul 29(1) Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună permanent de fonduri proprii care să se situeze la un nivel ce nu poate fi mai mic decât maximul dintre nivelul minim al capitalului inițial prevăzut pentru autorizare și valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit prevederilor art. 30 și 31. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică calculează fondurile proprii de care dispun cu respectarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative și ale reglementărilor Băncii Naționale a României date în aplicarea acesteia. + Articolul 30Banca Națională a României stabilește prin reglementări emise în aplicarea prezentului capitol cerințe privind necesarul de fonduri proprii ale unei instituții emitente de monedă electronică aferent activității cu monedă electronică, referitoare la metoda de determinare a necesarului. + Articolul 31Necesarul de fonduri proprii ale unei instituții emitente de monedă electronică aferent activității de prestare a serviciilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, se determină potrivit prevederilor art. 34 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. + Articolul 32(1) Pe baza evaluării procedurilor de gestionare a riscului, a bazelor de date privind riscul de pierdere și a mecanismelor de control intern ale instituției emitente de monedă electronică, Banca Națională a României poate solicita unei instituții emitente de monedă electronică să dispună de un nivel al fondurilor proprii cu până la 20% mai mare decât valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 30 și 31 sau poate permite instituției emitente de monedă electronică să dispună de un nivel al fondurilor proprii cu până la 20% mai mic decât valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 30 și 31.(2) Nivelul fondurilor proprii rezultat din aplicarea dispozițiilor alin. (1) nu poate fi mai mic decât nivelul minim al capitalului inițial prevăzut la art. 17. + Articolul 33Este interzisă utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii de care dispune o instituție emitentă de monedă electronică, în cazul în care aceasta desfășoară și alte activități decât emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată ori în cazul în care aparține unui grup din care mai fac parte o altă instituție emitentă de monedă electronică, o instituție de credit, o instituție de plată, o societate de servicii de investiții financiare, o societate de administrare a investițiilor sau un administrator de fonduri de investiții alternative, o societate de asigurări sau o societate de reasigurări. + Articolul 34(1) Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile primite în schimbul monedei electronice în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, din momentul primirii fondurilor până la răscumpărarea monedei electronice sau transferarea acesteia altui emitent de monedă electronică. (la 05-03-2026, Alineatul (1) , Articolul 34 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 5 din 12 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 5 martie 2026 ) (2) Creditorii instituției emitente de monedă electronică, alții decât deținătorii de monedă electronică, nu pot obține indisponibilizarea prin măsuri asigurătorii și nu pot executa în nicio situație fondurile protejate potrivit alin. (1), inclusiv în caz de insolvență a instituției emitente de monedă electronică. + Articolul 35(1) În aplicarea prevederilor art. 34, în cazul în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizează prin intermediul unui instrument de plată, obligația de a proteja fondurile în cauză intervine de la momentul la care este creditat contul instituției emitente de monedă electronică sau fondurile sunt făcute disponibile în alt mod instituției emitente de monedă electronică. (2) Protejarea fondurilor în situația prevăzută la alin. (1) trebuie să se realizeze în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii monedei electronice. + Articolul 36(1) În cazul în care doar o parte din valoarea monetară emisă se utilizează ca monedă electronică, iar restul se utilizează în alte scopuri, instituția emitentă de monedă electronică are obligația să aplice prevederile art. 34 și 35 numai pentru partea de fonduri primită în schimbul valorii monetare ce se utilizează ca monedă electronică. (2) În cazul în care nu se cunoaște în avans ponderea valorii monetare ce se utilizează ca monedă electronică ori aceasta este variabilă, instituțiile emitente de monedă electronică pot aplica prevederile art. 34 și 35 doar unei părți reprezentative din totalul fondurilor, parte care se estimează că va fi utilizată ca monedă electronică, cu condiția ca estimarea să fie realizată rezonabil, pe baza datelor istorice, de o manieră considerată adecvată de Banca Națională a României. + Articolul 37Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile pentru executarea operațiunilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, primite de la utilizatorii de servicii de plată direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de plată, în conformitate cu dispozițiile art. 38 și 39 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, și reglementările emise în aplicarea acestora. + Articolul 38(1) Pentru creditele legate de serviciile de plată, instituțiile emitente de monedă electronică constituie, regularizează și utilizează provizioane specifice de risc de credit, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României. (2) Provizioanele astfel constituite sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 39Instituțiile emitente de monedă electronică ce acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este limitată la emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată vor organiza și vor conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu reglementările specifice elaborate de Banca Națională a României, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. + Articolul 40Situațiile financiare anuale și situațiile financiare anuale consolidate ale instituțiilor emitente de monedă electronică prevăzute la art. 39 sunt supuse auditării de către auditorii financiari sau firme de audit. + Articolul 41(1) În scopul supravegherii, instituțiile emitente de monedă electronică transmit Băncii Naționale a României informații contabile distincte, aferente următoarelor activități: a) emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaționale și conexe acestora prevăzute la art. 21 alin. (2) și art. 22; b) prestarea de servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaționale și conexe acestora;c) celelalte activități desfășurate de instituția emitentă de monedă electronică. (2) Informațiile contabile prevăzute la alin. (1) trebuie însoțite de un raport de audit elaborat potrivit reglementărilor aplicabile, iar în cazul instituțiilor emitente de monedă electronică care au obligația legală de auditare a situațiilor financiare, raportul trebuie întocmit de către auditorul financiar sau de către firma de audit a instituției emitente de monedă electronică. + Articolul 42Instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României informațiile contabile prevăzute la art. 41 alin. (1), precum și alte date și informații solicitate, la termenele și în forma stabilite prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol. + Articolul 43(1) Auditorul financiar sau firma de audit al/a unei instituții emitente de monedă electronică trebuie să informeze Banca Națională a României de îndată ce, în exercitarea atribuțiilor sale la instituția emitentă de monedă electronică ori în situația în care exercită sarcini specifice într-o entitate care are legături strânse decurgând dintr-o relație de control cu instituția emitentă de monedă electronică, a luat cunoștință despre orice fapt sau decizie în legătură cu instituția emitentă de monedă electronică, fapt sau decizie care: a) reprezintă o încălcare semnificativă a legii și/sau a reglementărilor ori a altor acte emise în aplicarea acestora, prin care sunt stabilite condițiile de autorizare sau cerințe privind desfășurarea activității de emitere de monedă electronică sau de prestare a serviciilor de plată; b) este de natură să afecteze capacitatea instituției emitente de monedă electronică de a funcționa în continuare; c) poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar sau firmei de audit de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare sau la exprimarea de către aceștia a unei opinii cu rezerve. (2) La solicitarea Băncii Naționale a României, auditorul financiar sau firma de audit al/a instituției emitente de monedă electronică are obligația să furnizeze orice detalii, clarificări, explicații privind activitatea de audit desfășurată.(3) Îndeplinirea cu bună-credință de către auditorul financiar sau firma de audit al/a instituției emitente de monedă electronică a obligației de a informa Banca Națională a României potrivit prevederilor alin. (1) și (2) nu constituie încălcare a obligației de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia/acesteia potrivit legii sau clauzelor contractuale, și nu poate atrage răspunderea de orice natură a acestuia/acesteia. (4) Banca Națională a României are acces la orice documente întocmite de auditorul financiar sau firma de audit al/a instituției emitente de monedă electronică pe parcursul acțiunii de audit. (5) Auditorul financiar sau firma de audit informează în același timp și persoanele care, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârii organelor statutare, sunt împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea zilnică a instituțiilor emitente de monedă electronică și sunt învestite cu competența de a angaja răspunderea acestor instituții, cu excepția cazului în care există motive întemeiate care îl/o constrâng să nu procedeze astfel. + Articolul 44Fără a aduce atingere prevederilor legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului sau altor dispoziții relevante ale legislației în vigoare, instituțiile emitente de monedă electronică păstrează toate evidențele aferente activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată, inclusiv activităților operaționale și conexe acestora prevăzute la art. 21 alin. (2) și art. 22, timp de 5 ani de la terminarea operațiunii. + Articolul 45(1) Instituțiile emitente de monedă electronică au obligația de a se asigura de respectarea cerințelor impuse de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicare, în cazul în care deleagă unor terți realizarea unor funcții operaționale. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică sunt responsabile pentru toate actele angajaților lor și pentru activitatea desfășurată de sucursale, agenți, distribuitori și alte entități către care externalizează activități, în condițiile prezentei legi. + Secţiunea a 4-a Externalizarea activităților instituțiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române, și desfășurarea de către acestea prin intermediul agenților a activității de prestare a serviciilor de plată + Articolul 46(1) Instituțiilor emitente de monedă electronică le este interzisă externalizarea totală sau parțială a emiterii de monedă electronică. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică pot utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și răscumpărarea de monedă electronică. + Articolul 47(1) Instituțiile emitente de monedă electronică informează Banca Națională a României în cazul în care intenționează să externalizeze către entități situate pe teritoriul României funcții operaționale aferente emiterii de monedă electronică, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi. (2) La externalizarea funcțiilor operaționale importante, inclusiv a sistemelor TIC, instituția emitentă de monedă electronică trebuie să se asigure că aceasta se realizează fără afectarea semnificativă a calității mecanismelor de control intern ale instituției emitente de monedă electronică și nu împiedică exercitarea eficientă de către autoritatea de supraveghere a verificărilor referitoare la respectarea obligațiilor ce revin instituțiilor emitente de monedă electronică potrivit prezentei legi. (la 20-03-2025, Alineatul (2) , Articolul 47 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Articolul IV din LEGEA nr. 16 din 13 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 17 martie 2025 ) + Articolul 48(1) În aplicarea prevederilor art. 47, o funcție operațională este considerată importantă dacă nerealizarea acesteia sau realizarea sa în mod defectuos prejudiciază în mod semnificativ capacitatea instituției emitente de monedă electronică de a se conforma permanent condițiilor de autorizare impuse de prevederile prezentului capitol și de reglementările emise în aplicarea acestuia sau altor obligații care îi revin în conformitate cu prezenta lege ori afectează semnificativ performanțele financiare, stabilitatea instituției emitente de monedă electronică sau continuitatea activității de emitere de monedă electronică. (2) Externalizarea funcțiilor operaționale importante se poate realiza numai cu respectarea de către instituția emitentă de monedă electronică a următoarelor condiții: a) externalizarea nu conduce la delegarea responsabilității organelor de conducere; b) relația și obligațiile instituției emitente de monedă electronică în raport cu deținătorii de monedă electronică în conformitate cu prezenta lege și reglementările emise în aplicare nu sunt afectate; c) nu se prejudiciază respectarea condițiilor impuse instituției emitente de monedă electronică în vederea autorizării în conformitate cu prezentul capitol și reglementările emise în aplicarea acestuia; d) niciuna dintre condițiile impuse în vederea autorizării instituției emitente de monedă electronică nu este înlăturată sau modificată. + Articolul 49Instituțiile emitente de monedă electronică pot externaliza funcții operaționale legate de emiterea de monedă electronică către entități din străinătate cu respectarea prevederilor art. 46-48 și cu informarea prealabilă a Băncii Naționale a României. + Articolul 50Dispozițiile art. 47-49 se aplică în mod corespunzător, în cazul în care instituțiile emitente de monedă electronică intenționează să externalizeze funcții operaționale legate de prestarea de servicii de plată. + Articolul 51(1) Instituțiile emitente de monedă electronică pot presta, prin intermediul agenților, servicii de plată, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor titlului II cap. I secțiunea a 4-a și art. 61-66 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, a reglementărilor emise în aplicarea acesteia și a prezentei legi. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică se asigură că agenții care acționează pe seama lor informează utilizatorii serviciilor de plată despre acest fapt. (3) În aplicarea prevederilor alin. (1), trimiterea la registrul instituțiilor de plată va fi interpretată ca trimitere la registrul instituțiilor emitente de monedă electronică prevăzut la art. 64. + Secţiunea a 5-a Procedura de notificare pentru desfășurarea activității în alte state membre de către instituții emitente de monedă electronică, persoane juridice române + Articolul 52(1) Orice instituție emitentă de monedă electronică autorizată, persoană juridică română, care intenționează să emită monedă electronică pentru prima dată într-un alt stat membru, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, ori să utilizeze persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și, după caz, răscumpărarea de monedă electronică în alt stat membru, transmite Băncii Naționale a României o cerere însoțită de informațiile prevăzute la art. 54.(2) În termen de o lună de la primirea cererii, Banca Națională a României comunică autorității competente din statul membru gazdă informațiile prevăzute la art. 54 și solicită opinia în legătură cu intenția instituției emitente de monedă electronică.(3) În termen de cel mult 3 luni de la primirea cererii prevăzute la alin. (1), Banca Națională a României decide cu privire la aceasta, cu luarea în considerare a opiniei exprimate de autoritatea competentă din statul membru gazdă, și comunică instituției emitente de monedă electronică și autorității competente din statul membru gazdă hotărârea sa cu privire la aprobarea sau respingerea cererii. (4) Dacă este cazul, Banca Națională a României comunică autorității competente din statul membru gazdă și motivele pentru care nu a fost de acord cu opinia negativă exprimată de aceasta ca urmare a solicitării formulate potrivit prevederilor alin. (2).(5) Hotărârea Băncii Naționale a României cu privire la aprobarea cererii de desfășurare a activității prin intermediul sucursalei produce efecte de la data înscrierii sucursalei în registrul instituțiilor emitente de monedă electronică prevăzut la art. 64. (6) Banca Națională a României poate radia sucursala din registrul prevăzut la art. 64 ori poate revoca aprobarea cererii de utilizare a persoanelor fizice sau juridice pentru distribuirea și, după caz, răscumpărarea de monedă electronică, în cazul în care autoritatea competentă din statul membru gazdă comunică avizul său negativ ulterior expirării termenului prevăzut la alin. (3). + Articolul 53(1) Instituțiile emitente de monedă electronică pot emite monedă electronică prin intermediul unei sucursale numai ulterior înscrierii acesteia în registrul prevăzut la art. 64. (2) Emiterea de monedă electronică în mod direct în alt stat membru ori utilizarea de persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și, după caz, răscumpărarea de monedă electronică în alt stat membru se poate face de la data la care Banca Națională a României realizează comunicarea potrivit art. 52 alin. (3).(3) Instituțiile emitente de monedă electronică informează Banca Națională a României asupra datei la care începe efectiv desfășurarea activității prin intermediul unei sucursale sau al unui distribuitor. (4) Banca Națională a României transmite informațiile prevăzute la alin. (3) autorității competente din statul membru gazdă. + Articolul 54(1) În aplicarea prevederilor art. 52, instituțiile emitente de monedă electronică autorizate, persoane juridice române, transmit Băncii Naționale a României informații privind tipul serviciilor pe care intenționează să le presteze în alt stat membru.(2) În cazul în care se intenționează prestarea de servicii prin intermediul unei sucursale, suplimentar informațiilor prevăzute la alin. (1), notificarea trebuie să cuprindă numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei și informații cu privire la: a) structura organizatorică;b) planul de afaceri, inclusiv un buget estimativ pentru primele 3 exerciții financiare, care să demonstreze că sucursala este capabilă să angajeze sistemele, resursele și procedurile adecvate și proporționale cu natura și întinderea activității vizate;c) cadrul de administrare și mecanismele de control intern, inclusiv procedurile administrative, de gestionare a riscurilor și procedurile contabile ale solicitantului, care să demonstreze că acestea sunt cuprinzătoare și adaptate la natura, întinderea și complexitatea serviciilor prestate de sucursală și permit acesteia conformarea la obligațiile legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. (3) În cazul în care se intenționează să utilizeze persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și, după caz, răscumpărarea de monedă electronică în alt stat membru, suplimentar informațiilor prevăzute la alin. (1), notificarea trebuie să cuprindă informații privind denumirea și sediul distribuitorului, respectiv numele și adresa acestuia și, după caz, mecanismele de control intern care urmează să fie folosite de distribuitor pentru a se conforma obligațiilor în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. (4) În cazul în care instituția emitentă de monedă electronică nu transmite informațiile ori nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alin. (2) sau (3), Banca Națională a României respinge cererea instituției emitente de monedă electronică. + Articolul 55(1) Instituțiile emitente de monedă electronică comunică fără întârziere Băncii Naționale a României modificările intervenite în legătură cu informațiile furnizate potrivit art. 54.(2) Prevederile art. 52 și 53 se aplică în mod corespunzător. + Articolul 56Dispozițiile art. 61-66 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative se aplică în mod corespunzător în cazul în care instituțiile emitente de monedă electronică intenționează să presteze servicii de plată pentru prima dată într-un alt stat membru, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct. + Secţiunea a 6-a Relația cu state terțe + Articolul 57(1) Instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, pot emite monedă electronică și/sau presta servicii de plată în state terțe prin înființarea unei sucursale, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol. (2) Instituțiile emitente de monedă electronică pot utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și răscumpărarea de monedă electronică în state terțe, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României. + Articolul 58(1) Banca Națională a României respinge cererea formulată în baza dispozițiilor art. 57 în cazul în care instituția emitentă de monedă electronică nu transmite informațiile ori nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 54. (2) Banca Națională a României are competența de a respinge cererea de înregistrare formulată în baza dispozițiilor art. 57 și dacă, pe baza informațiilor deținute și a documentației prezentate de instituția emitentă de monedă electronică, consideră că: a) instituția emitentă de monedă electronică nu dispune de o situație financiară corespunzătoare în raport cu activitatea propusă; b) cadrul de administrare, procedurile și mecanismele prevăzute la art. 9 coroborat cu art. 13 nu sunt adecvate; c) cadrul legislativ existent în statul terț și/sau modul de aplicare a acestuia împiedică exercitarea de către Banca Națională a României a funcțiilor sale de supraveghere; d) instituția emitentă de monedă electronică nu îndeplinește alte cerințe prevăzute de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicarea acestuia. + Articolul 59(1) Entitățile care emit monedă electronică și au sediul în state terțe nu pot presta activitate de emitere ori distribuire și/sau răscumpărare de monedă electronică și nu pot presta servicii de plată pe teritoriul României decât după constituirea unei instituții emitente de monedă electronică, persoană juridică română. (2) Fac excepție de la dispozițiile alin. (1) sucursalele entităților care emit monedă electronică și au sediul în acele state terțe cu care au fost încheiate acorduri la nivelul Uniunii Europene cu privire la regimul privind desfășurarea activității de emitere de monedă electronică și prestarea serviciilor de plată, prevederile acestor acorduri aplicându-se cu prioritate. (3) În aplicarea prevederilor alin. (2), Banca Națională a României notifică Comisiei Europene orice autorizație acordată unei sucursale a unei instituții emitente de monedă electronică cu sediul într-un stat terț. + Secţiunea a 7-a Procedura de notificare pentru desfășurarea activității pe teritoriul României de către instituțiile emitente de monedă electronică din alte state membre + Articolul 60(1) O instituție emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate emite monedă electronică pe teritoriul României prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, în baza notificării transmise Băncii Naționale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine.(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă informații privind denumirea și sediul instituției emitente de monedă electronică, numărul autorizației și tipul serviciilor pe care intenționează să le presteze pe teritoriul României.(3) În cazul în care se intenționează emiterea de monedă electronică prin intermediul unei sucursale, suplimentar informațiilor prevăzute la alin. (2), notificarea trebuie să cuprindă numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei și informații cu privire la:a) structura organizatorică;b) planul de afaceri, inclusiv bugetul estimativ pentru primele 3 exerciții financiare, care să demonstreze că sucursala este capabilă să angajeze sistemele, resursele și procedurile adecvate și proporționale cu natura și întinderea activității vizate;c) cadrul de administrare și mecanismele de control intern, inclusiv procedurile administrative, de gestionare a riscurilor și procedurile contabile ale solicitantului, care să demonstreze că acestea sunt cuprinzătoare și adaptate la natura, întinderea și complexitatea serviciilor prestate de sucursală și permit acesteia conformarea la obligațiile legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.(4) În termen de maximum o lună de la primirea notificării realizate de autoritatea competentă din statul membru de origine, Banca Națională a României evaluează informațiile și transmite acesteia opinia sa și informațiile relevante asupra intenției instituției emitente de monedă electronică din respectivul stat membru de a desfășura activitate pe teritoriul României.(5) Ulterior notificării privind deschiderea unei sucursale realizate potrivit alin. (1), la cererea Băncii Naționale a României, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și alte autorități relevante furnizează acesteia informații cu privire la riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului pe care îl implică proiectul ce face obiectul notificării.(6) În situația în care din consultarea realizată potrivit alin. (5) rezultă motive întemeiate pentru a suspecta că prin deschiderea sucursalei ar putea crește riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului ori în legătură cu proiectul de deschidere a sucursalei se efectuează, s-au efectuat ori s-a încercat efectuarea unor operațiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, Banca Națională a României informează în consecință autoritatea competentă din statul membru de origine. + Articolul 61(1) O instituție emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și răscumpărarea de monedă electronică pe teritoriul României în baza notificării transmise Băncii Naționale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine.(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă informații privind denumirea și sediul instituției emitente de monedă electronică, denumirea și sediul distribuitorului, respectiv numele și adresa acestuia, tipul serviciilor pe care intenționează să le presteze pe teritoriul României și, după caz, mecanismele de control intern care urmează să fie folosite de distribuitor pentru a se conforma obligațiilor în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.(3) Dispozițiile art. 60 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 62Dispozițiile art. 56-60 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative se aplică în mod corespunzător în cazul în care instituțiile emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre intenționează să presteze servicii de plată pentru prima dată pe teritoriul României, prin stabilirea unei sucursale, a unui agent or