ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 7 din 24 februarie 2026pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 25 februarie 2026



    Având în vedere obligația constituțională a Guvernului de a asigura stabilitatea macroeconomică și de a conduce politica fiscal-bugetară într-o manieră prudentă și responsabilă,în contextul în care deficitul bugetar general consolidat este estimat să depășească pragul de 5% din produsul intern brut în anul 2026, iar deficitul structural riscă să atingă niveluri nesustenabile, ca urmare a creșterii rigide a cheltuielilor de personal, care au ajuns la peste 13% din produsul intern brut,ținând cont de angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile Uniunii Europene, inclusiv cele rezultate din Planul bugetar structural pe termen mediu, precum și din jaloanele incluse în PNRR,luând în considerare Recomandarea Consiliului Uniunii Europene (2020/C 116/01) și de recomandările Comisiei Europene din iunie 2024, care solicită României măsuri riguroase pentru corectarea deficitului bugetar excesiv și limitarea creșterii cheltuielilor primare nete,având în vedere disfuncționalitățile sistemice semnalate în mod constant la nivelul administrației publice centrale și locale, generate de rigiditatea cadrului normativ actual, de proceduri administrative excesiv birocratice, de existența unor structuri organizatorice de personal insuficient adecvate nevoilor reale ale cetățenilor și mediului de afaceri și de lipsa unor mecanisme eficiente de corelare a cheltuielilor de personal cu capacitatea financiară reală a unităților administrativ-teritoriale,luând în considerare urgența simplificării și accelerării mecanismelor de descentralizare, prin eliminarea etapelor birocratice care generează întârzieri nejustificate și consum excesiv de resurse, în scopul consolidării autonomiei locale și creșterii eficienței administrației publice, precum și necesitatea instituirii unor derogări temporare care să asigure continuitatea serviciilor publice descentralizate și cea de eficientizare a gestionării patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale,având în vedere necesitatea eficientizării imediate a procedurilor privind atestarea inventarului bunurilor, a transferurilor între domeniile de proprietate și între unități administrativ-teritoriale, inclusiv pentru a preveni degradarea patrimoniului, devalorizarea acestuia și costuri suplimentare la bugetul de stat, precum și pentru a permite implementarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile sau rambursabile în termenele scurte aferente depunerii documentațiilor,ținând cont de urgența reformării managementului resurselor umane din administrația publică, precum și obligațiile asumate în acest sens în contextul PNRR, precum și al soluțiilor în materie de politici de personal agreate la nivel politic, inclusiv prin introducerea unor mecanisme de evaluare bazate pe competențe, a mobilității și rotației în funcțiile publice sensibile, pentru reducerea riscurilor de corupție, precum și prin reducerea cheltuielilor de personal și a numărului de angajați din sectorul public, sau identificării unor soluții alternative la acestea, măsuri indispensabile pentru creșterea performanței administrative, prevenirea riscurilor de politizare și consolidarea integrității instituționale,ținând cont de reformele, politicile și țintele asumate prin Programul Național de Guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților 2025-2028 în ceea ce privește reorganizarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea funcționării acesteia,ținând seama de scăderea veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale, de nivelul redus de colectare a impozitelor, taxelor și amenzilor locale, precum și de acumularea de restanțe cronice care afectează grav lichiditatea bugetelor locale și capacitatea acestora de a asigura plata salariilor, a serviciilor publice esențiale și a obligațiilor legale curente,luând în considerare amploarea fenomenelor de evaziune fiscală și neconformare la nivel local, inclusiv în domeniul construcțiilor neautorizate, al tranzacțiilor imobiliare și al sancțiunilor contravenționale neîncasate, care generează pierderi bugetare de ordinul miliardelor de lei anual și compromit finanțarea serviciilor publice și a investițiilor locale,luând în considerare necesitatea asigurării urgente a cofinanțărilor pentru proiectele finanțate din fonduri europene, în special din cadrul Planului național de redresare și reziliență și al Politicii de Coeziune, cu termene stricte de execuție în perioada 2026-2027, precum și riscul pierderii definitive a acestor fonduri în lipsa unor măsuri imediate de stabilizare financiară la nivel local,având în vedere existența unor structuri administrative locale supradimensionate, cu un număr maxim de posturi necorelat cu populația, competențele legale și capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale, precum și suprapunerile funcționale din compartimentele-suport, care generează cheltuieli de personal excesive și blochează alocarea resurselor către investiții publice productive,ținând seama de necesitatea reducerii urgente a cheltuielilor de personal și a raționalizării aparatului administrativ local, inclusiv prin diminuarea plafonului maxim de posturi, ajustarea temporară a cheltuielilor salariale și reorganizarea structurilor administrative, în scopul prevenirii incapacității de plată și al restabilirii sustenabilității bugetare,având în vedere necesitatea introducerii imediate a unor mecanisme eficiente de creștere a gradului de colectare a creanțelor locale, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor digitale, interconectarea bazelor de date fiscale, administrative și de evidență a patrimoniului, condiționarea anumitor drepturi sau operațiuni administrative de achitarea obligațiilor restante și întărirea măsurilor coercitive proporționale,ținând seama de întârzierile semnificative generate de procedurile manuale și de lipsa interoperabilității sistemelor informatice, care afectează fluxurile de încasare și transparența financiară, precum și de necesitatea digitalizării urgente a proceselor de plată și de evidență fiscală la nivelul unităților administrativ-teritoriale,ținând cont de faptul că, potrivit estimărilor, unele măsuri de reducere a cheltuielilor de personal și optimizare administrativă produc economii anuale semnificative (inclusiv diminuarea numărului total de posturi, cu o economie anuală estimată), iar întârzierea aplicării acestora ar afecta direct efortul de consolidare fiscală și ar menține presiuni nejustificate asupra bugetului general consolidat,luând în considerare necesitatea instituirii unui cadru normativ primar, predictibil și coerent pentru derularea Programului multianual de sprijinire a cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative, care să operaționalizeze cadrul creat prin jalonul 310 din PNRR, astfel încât mecanismul de finanțare să fie lipsit de ambiguități și aplicabil imediat,ținând cont de necesitatea adoptării imediate a unor măsuri de creștere a gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale, de combatere a evaziunii fiscale la nivel local, de transparentizare a informațiilor fiscale și de responsabilizare a contribuabililor, în vederea asigurării echității fiscale și a sustenabilității bugetelor locale,luând în considerare necesitatea asigurării unui echilibru între disciplina fiscal-bugetară și protecția persoanelor vulnerabile, astfel încât măsurile de recuperare a creanțelor să permită menținerea unui nivel minim de protecție socială, fără a afecta însă funcționarea serviciilor publice locale esențiale,având în vedere degradarea accelerată a patrimoniului cultural local și lipsa resurselor financiare dedicate intervențiilor urgente, cu impact negativ asupra identității culturale și potențialului de dezvoltare economică locală,ținând seama de riscul iminent ca, în lipsa unor clarificări și dispoziții de aplicare uniforme, implementarea măsurilor să fie blocată prin contestații și litigii, cu efecte directe asupra realizării economiilor bugetare estimate și asupra stabilității financiare în anul 2026,având în vedere necesitatea întăririi rolului autorităților administrației publice locale în reglementarea și controlul activităților cu impact social semnificativ la nivel comunitar, inclusiv prin instituirea unor pârghii decizionale și fiscale la nivel local, în acord cu principiile autonomiei locale, subsidiarității și descentralizării,ținând cont de faptul că neadoptarea cu celeritate a măsurilor propuse ar conduce la diminuarea capacității autorităților administrației publice locale de a-și exercita atribuțiile constituționale și legale, cu impact direct asupra furnizării serviciilor publice, asupra coeziunii sociale și asupra dezvoltării locale,ținând cont de caracterul obiectiv, cuantificabil și imediat al riscurilor bugetare și administrative identificate, care nu pot fi înlăturate prin procedura obișnuită de legiferare, având în vedere durata acesteia și efectele negative ireversibile care s-ar produce în lipsa unei intervenții normative urgente,întrucât neadoptarea prezentelor măsuri în regim de urgență ar conduce la menținerea blocajelor administrative și fiscale, la diminuarea capacității efective de implementare a investițiilor la nivel local, la accentuarea riscurilor bugetare și la afectarea accesului colectivităților locale la servicii publice de calitate, impactul socioeconomic fiind unul negativ,având în vedere că toate aceste elemente vizează interesul public general, stabilitatea financiară a statului, funcționarea coerentă a administrației publice și respectarea angajamentelor internaționale ale României, determinată de factori obiectivi, externi și cumulativi, care afectează funcționarea administrației publice, stabilitatea bugetară și îndeplinirea obligațiilor asumate de statul român la nivel european constituind o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  +  Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 5, litera aa) se completează și va avea următorul cuprins:aa) instituția de utilitate publică - autoritate sau instituție publică centrală sau locală, precum și persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obținut statut de utilitate publică;2. La articolul 77, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Transferul competenței se realizează prin lege și este fundamentat de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.3. La articolul 77, alineatele (5) și (6) se abrogă.4. La articolul 78, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Etapele transferului de competențe sunt următoarele:a) identificarea de către Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a resurselor necesare și a costurilor integrale aferente competențelor care sunt transferate, precum și a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanțate;b) elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației publice locale;c) elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației publice locale.5. După articolul 79 se introduce un nou articol, art. 79^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 79^1Transferul resurselor umane(1) În cazul descentralizării de competențe, care implică transferuri de resurse umane, menținerea posturilor transferate nu se ia în considerare la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal aferent, precum și la stabilirea numărului maxim de posturi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie a anului următor preluării acestora.6. La articolul 81 alineatul (3), literele a) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:a) elaborarea cadrului strategic și legislativ privind implementarea procesului de descentralizare;..............................................................................................d) furnizarea de expertiză și asistență tehnică de specialitate ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în vederea elaborării și implementării strategiilor și actelor normative privind descentralizarea sectorială;7. La articolul 91^1, alineatul (17) se modifică și va avea următorul cuprins:(17) Pentru a stimula cooperarea unităților administrativ-teritoriale în consorții administrative, Guvernul derulează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative, a cărui finanțare este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Creditele de angajament și creditele bugetare se prevăd prin legea bugetului de stat. Finanțarea se asigură pe baza unor criterii de performanță transparente care se circumscriu obiectivelor prevăzute la art. 89 alin. (8^4).8. La articolul 91^1, după alineatul (17) se introduce un nou alineat, alin. (17^1), cu următorul cuprins:(17^1) Beneficiarii programului multianual prevăzut la alin. (17) sunt consorțiile administrative, constituite în condițiile legii, care primesc finanțarea acordată prin program în conturile de disponibil deschise la Trezoreria Statului. Beneficiarii programului încheie contracte de finanțare multianuale cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.9. La articolul 91^1 alineatul (18), partea introductivă și lit. a) se modifică și vor avea următorul cuprins:(18) Programul multianual prevăzut la alin. (17) va avea următoarele obiective:a) funcționarea consorțiilor administrative pentru realizarea scopului pentru care acestea se constituie, astfel cum este prevăzut la art. 89 alin (8^1), și/sau pentru realizarea obiectivelor consorțiilor administrative, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 89 alin. (8^4), respectiv în susținerea activităților asigurate pe bază de mandat de consorțiul administrativ, potrivit art. 91^1 alin. (2), precum și pentru asigurarea suportului administrativ și logistic necesar funcționării consorțiului.10. La articolul 91^1, alineatul (19) se modifică și va avea următorul cuprins:(19) Normele metodologice de aplicare pentru derularea Programului multianual prevăzut la alin. (17), care includ criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, categoriile de investiții și alte cheltuieli eligibile pentru realizarea activităților și obiectivelor prevăzute la art. 91^1 alin. (18), indicatorii de performanță, precum și cadrul general de monitorizare, evaluare și decontare, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice.11. După articolul 91^6 se introduce un nou articol, art. 91^7, cu următorul cuprins:  +  Articolul 91^7Finanțarea programului multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative(1) Finanțarea Programului multianual prevăzut la art. 91^1 alin. (17) se asigură din sume din transferuri de la bugetul de stat alocate consorțiilor administrative, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la o poziție distinctă de cheltuieli.(2) Sumele alocate de la bugetul de stat potrivit dispozițiilor alin. (1) sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele consorțiilor administrative.(3) Transferul sumelor alocate potrivit dispozițiilor alin. (1) se realizează cu respectarea alin. (4)-(6).(4) Sumele acordate prin respectivul Program nu vor fi folosite pentru plata cheltuielilor consorțiilor administrative acoperite din alte surse.(5) Pentru realizarea transferurilor de la bugetul de stat a sumelor aprobate conform contractelor de finanțare încheiate, consorțiile administrative beneficiare:a) deschid la unități ale Trezoreriei Statului conturile în care vor fi transferate sumele aferente alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;b) asigură evidența alocării și utilizării sumelor transferate în conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului și răspund, în condițiile legii, de utilizarea sumelor primite pentru realizarea activităților/acțiunilor/obiectivelor de investiții prevăzute la art. 91^1 alin. (18).(6) Prin conturile deschise la trezorerie potrivit dispozițiilor alin. (5) se realizează, în condițiile prevăzute la alin. (7)-(18), încasarea și, după caz, restituirea sumelor rămase neutilizate sau utilizate, pentru care s-a constatat un regim de utilizare neconform cu destinația acestora sau cu procedurile prevăzute de legislația în domeniu financiar-contabil sau al achizițiilor publice.(7) În baza contractelor de finanțare încheiate potrivit art. 91^1 alin. (17^1), consorțiile administrative beneficiare depun la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cereri de transfer ale sumelor prevăzute și aprobate în cererile depuse, aferente cheltuielilor eligibile în cadrul Programului, însoțite de documentația stabilită prin ghidul de finanțare.(8) Ghidul de finanțare prevăzut la alin. (7) se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(9) În cazul în care sumele solicitate conform alin. (7) depășesc fondurile disponibile, cererile de transfer se alocă în limita creditelor bugetare aprobate anual și în ordinea cronologică de depunere, cu respectarea criteriilor de performanță prevăzute la art. 91^1 alin. (17).(10) Sumele prevăzute în cererile de transfer depuse potrivit dispozițiilor alin. (7) care sunt aprobate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se transferă în bugetele consorțiilor administrative beneficiare, în conturile distincte deschise potrivit dispozițiilor alin. (5).(11) Finanțarea din cadrul Programului a cheltuielilor aferente activităților și obiectivelor prevăzute la art. 91^1 alin. (18) se asigură în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor.(12) În situația epuizării creditelor bugetare disponibile prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu această destinație pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înștiințează consorțiile administrative beneficiare ale contractelor de finanțare cu privire la aceasta.(13) După înștiințarea consorțiilor administrative beneficiare în conformitate cu alin. (12), în situația suplimentării creditelor bugetare pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță consorțiile administrative cu privire la reluarea transferurilor de sume în condițiile prevăzute la alin. (10) și (11) și, după caz, cu privire la epuizarea creditelor bugetare suplimentare.(14) În perioada de valabilitate a contractelor de finanțare multianuală, în situația în care consorțiile administrative beneficiare au plătit din surse proprii cheltuieli eligibile în cadrul contractului de finanțare, acestea au dreptul să solicite recuperarea sumelor în cauză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Sumele aprobate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se transferă în limita creditelor bugetare aprobate anual în buget cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor.(15) Pe perioada de derulare a contractelor de finanțare încheiate între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și consorțiile administrative beneficiare, în situația în care solicitările de transfer depuse conform alin. (14) depășesc nivelul creditelor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, sumele aferente acestora se transferă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu prioritate, în anul bugetar următor, în ordinea cronologică de înregistrare în anul anterior a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea cheltuielilor aferente activităților și obiectivelor prevăzute la art. 91^1 alin. (18) realizate.(16) În cazul în care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației constată că beneficiarii nu au utilizat sau au utilizat sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, acesta notifică consorțiile administrative beneficiare cu privire la prevederile încălcate și solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit.(17) Restituirea sumelor prevăzute la alin. (16) se realizează în termen de 30 de zile de la data notificării de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.(18) Prin excepție de la prevederile alin. (17), în cazul restituirii sumelor neutilizate, termenul-limită pentru efectuarea operațiunilor de regularizare din conturile deschise la instituțiile de credit de către consorțiile administrative către conturile deschise de către consorțiile administrative la Trezoreria Statului, precum și efectuarea operațiunilor de regularizare din conturile deschise la Trezoreria Statului de către consorțiile administrative în conturile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se face până la data de 20 decembrie a anului în curs.(19) Investițiile finanțate în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe terenuri și/sau construcții, după caz, aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative beneficiare sau în administrarea autorităților administrației publice locale membre ale acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.12. La articolul 243, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se transmite după efectuarea verificărilor necesare la nivelul compartimentelor de specialitate ale autorității locale, respectiv a evidențelor fiscale și a registrului agricol pentru bunurile defunctului, precum și a evidenței persoanelor și stării civile, pentru datele despre eventualii succesibili, în următoarele condiții:a) în cazul în care nu sunt identificate informații privind bunurile mobile sau imobile ale defunctului ori date despre eventualii succesibili, termenul de 30 de zile poate fi prelungit, pentru efectuarea de verificări suplimentare, dar nu mai mult de 6 luni;b) dacă, în urma verificărilor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate ale autorității locale, nu sunt identificate informații privind bunurile mobile sau imobile ale defunctului, sesizarea nu se mai comunică camerei notarilor publici și se clasează, la împlinirea termenului de 6 luni de la data decesului persoanei;c) dacă, în urma verificărilor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate ale autorității locale, sunt identificate informații privind bunurile mobile sau imobile ale defunctului, dar nu sunt date despre eventualii succesibili, sesizarea se comunică camerei notarilor publici la împlinirea termenului de un an și 6 luni de la data decesului persoanei, pentru vacanța moștenirii.13. La articolul 243, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (7^1)-(7^2), cu următorul cuprins:(7^1) Prezumtivii moștenitori pot deschide procedura succesorală la camera notarilor publici în a cărei circumscripție teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu.(7^2) Prin ordin al ministrului care coordonează domeniul administrației publice se aprobă formularele tipizate pentru îndeplinirea prevederilor de mai sus:a) Cererea pentru deschiderea procedurii succesorale;b) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale.14. La articolul 289 alineatul (6), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) acte doveditoare ale dreptului de proprietate, însoțite de extrase de carte funciară, din care să reiasă intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară și faptul că bunul în cauză nu este grevat de sarcini;15. La articolul 289, alineatele (9)-(14) se modifică și vor avea următorul cuprins:(9) Proiectul hotărârii privind atestarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale se comunică instituției prefectului, însoțit de documentele prevăzute la alin. (6) în termenul prevăzut la art. 197 alin. (1).(10) Instituția prefectului transmite în termen de maximum 60 de zile de la înregistrarea comunicării prevăzute la alin. (9) un punct de vedere cu privire la proiectul hotărârii, precum și la documentația aferentă acesteia, pe baza consultării ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice și a altor autorități și instituții interesate cu privire la situația juridică a bunului/bunurilor care fac obiectul hotărârii.(11) Autoritățile și instituțiile consultate potrivit prevederilor alin. (10) transmit informațiile necesare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării solicitării instituției prefectului. Necomunicarea informațiilor în acest termen corespunde situației lipsei oricărei obiecțiuni asupra celor solicitate.(12) În situația în care instituția prefectului, în punctul de vedere comunicat, sesizează aspecte care contravin prevederilor legale în vigoare, autoritățile administrației publice locale efectuează modificările corespunzătoare în proiectul hotărârii prevăzute la alin. (5) în termen de maximum 45 de zile de la data luării la cunoștință a acestuia.(13) În situația în care instituția prefectului, în punctul de vedere comunicat, nu sesizează aspecte care contravin prevederilor legale în vigoare, precum și în cazul prevăzut la alin. (12), autoritatea deliberativă, la propunerea autorității executive, adoptă hotărârea prin care se atestă inventarul bunului/bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale.(14) Netransmiterea punctului de vedere de către instituția prefectului în termen de maximum 60 de zile de la înregistrarea comunicării prevăzute la alin. (9) corespunde situației lipsei oricărei obiecțiuni asupra celor solicitate.16. La articolul 292, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În situația în care hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) nu este inițiată în termen de 60 de zile de la data cererii consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, autoritățile administrației publice locale pot solicita ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice să prezinte Guvernului un memorandum privind oportunitatea luării măsurilor prevăzute de lege pentru trecerea bunului. Memorandumul cuprinde și punctul de vedere al administratorului bunului respectiv cu privire la menținerea interesului public național.17. La articolul 292 alineatul (7), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) să solicite motivat prelungirea termenului de realizare a investiției, în vederea finalizării și recepției lucrărilor;18. La articolul 292, alineatele (8)-(10) se modifică și vor avea următorul cuprins:(8) În situația prevăzută la alin. (7) lit. b), autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a) analizează oportunitatea prelungirii termenului de realizare a investiției și, după caz:a) inițiază proiectul de completare a actului prin care bunul a trecut în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu noul termen de realizare a investiției;b) comunică autorităților administrației publice locale refuzul prelungirii termenului de realizare a investiției și le solicită să întocmească procesul-verbal de constatare a neîndeplinirii investiției.(9) În situațiile prevăzute la alin. (7) lit. c) și alin. (8) lit. b), prin grija ordonatorului principal de credite al bugetului local, se întocmește un proces-verbal de constatare a neîndeplinirii investiției, semnat de ambele părți. Procesul-verbal se întocmește în termen de maximum 30 de zile de la data notificării realizate potrivit dispozițiilor alin. (7) lit. c) sau solicitării realizate potrivit dispozițiilor alin. (8) lit. b), după caz, și se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz.(10) În hotărârea menționată la alin. (9) se prevede, în mod obligatoriu, regimul juridic al obiectivului investițional nerealizat sau realizat parțial, precum și eventualele despăgubiri, potrivit dreptului comun în materie.19. La articolul 292, alineatul (12) se abrogă.20. La articolul 292^1, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, trecerea unui bun din domeniul public al statului, care este înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și care nu este înscris în cartea funciară, în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se poate realiza, până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciară, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030, fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.21. La articolul 292^1, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a înscrie dreptul de proprietate cu privire la bunul prevăzut la alin. (1) în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în maximum 3 ani de la dobândirea dreptului de proprietate sub sancțiunea revenirii bunului în domeniul public al statului, în condițiile legii. Nerespectarea acestei obligații se constată de către autoritățile publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis autorităților locale conform alin. (1), care au obligația de a iniția demersurile pentru trecerea bunului în domeniul public al statului.22. La articolul 292^1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) În cazul în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunului prevăzut la alin. (1), autoritatea publică care are în administrare bunul procedează la evaluarea bunului în termen de maximum 180 de zile de la acceptarea solicitării autorității publice locale. În raportul de evaluare se includ și datele de identificare, elementele și caracteristicile tehnice care au stat la baza evaluării.23. La articolul 307, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a terenurilor agricole aflate în proprietatea statului reprezintă venit al bugetului de stat, din care se defalcă trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează, următoarele cote:a) 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;c) 20% la bugetul de stat.24. La articolul 307, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) În execuție, sumele cuvenite unităților administrativ-teritoriale, conform cotelor prevăzute la alin. (2), se alocă de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului în care au fost încasate.25. La articolul 333, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alin. (8)-(11), cu următorul cuprins:(8) Prin excepție de la prevederile alin. (5), bunurile proprietate publică pot fi închiriate fără organizarea unei licitații publice, pe bază de procedură specifică aprobată de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare, în următoarele situații:a) în cazul în care titularul dreptului de închiriere este o autoritate sau instituție publică centrală sau locală;b) în cazul în care titularul dreptului de închiriere este o companie, societate sau regie autonomă aflată în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea titularului dreptului de proprietate sau de administrare, care are ca obiect de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivului bun, dar numai până la finalizarea privatizării acesteia;c) în cazul în care titularul dreptului de închiriere este o asociație de dezvoltare intercomunitară în care este membră unitatea administrativ-teritorială titulară a dreptului de proprietate, care are ca obiect principal de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivului bun;d) în cazul în care închirierea are caracter ocazional, pe o perioadă de cel mult 45 de zile, fără posibilitate de prelungire;e) în cazul bunurilor proprietate publică cu destinația de garaje, locuri de parcare sau alte bunuri similare, care nu au destinații comerciale și pentru care, prin procedura specifică aprobată, este prevăzută o chirie fixă și sunt stabilite condiții de eligibilitate a titularului dreptului de închiriere;f) în cazul bunurilor proprietate publică cu destinația de locuințe de serviciu pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice centrale sau locale, inclusiv demnitari și asimilați;g) în cazul bunurilor imobile proprietate publică sau al unor cote-părți din acestea, cu o suprafață utilă de maximum 10 mp;h) în cazul în care închirierea se face către titulari ai unor drepturi de preemțiune recunoscute prin lege, cu respectarea prețului pieței.(9) În situația prevăzută la alin. (8), regulile specifice aplicabile procedurii se stabilesc prin:a) act al conducătorilor sau al organelor colegiale de conducere, după caz, de la nivelul autorităților și instituțiilor prevăzute la art. 332, pentru bunurile proprietate publică a statului, cu excepția situațiilor în care prin lege se prevede altfel;b) prin hotărâre a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, pentru bunurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor în care prin lege se prevede altfel.(10) În actul prevăzut la alin. (9) se precizează în mod obligatoriu condițiile de eligibilitate ale titularilor dreptului de închiriere și tariful calculat sau modalitatea de calculare a tarifului pe unitate determinată de timp sau de spațiu, după caz.(11) În situația prevăzută la alin. (8), prevederile art. 343 alin. (1)-(3), art. 347 alin. (1) lit. a), b), d)-f) și art. 347 alin. (2) lit. a), b), d)-f) se aplică în mod corespunzător.26. La articolul 358, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a), care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel.27. La articolul 358, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În situația în care hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) nu este inițiată în termen de 60 de zile de la data cererii consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, autoritățile administrației publice locale pot solicita ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice să prezinte Guvernului un memorandum privind oportunitatea luării măsurilor prevăzute de lege pentru trecerea bunului. Memorandumul cuprinde și punctul de vedere al administratorului bunului respectiv.28. La articolul 358, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alin. (4)-(7), cu următorul cuprins:(4) În situația în care autoritățile administrației publice locale identifică, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care fac parte din domeniul privat al statului pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și care prezintă interes pentru autoritățile administrației publice locale, acestea notifică ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice și solicită acestuia inițierea demersurilor pentru trecerea bunurilor respective în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale.(5) Solicitarea prevăzută la alin. (4) este însoțită de înscrisuri care dovedesc dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor respective.(6) În cazul în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunului, ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice procedează la evaluarea bunului, în termen de maximum 180 de zile de la acceptarea solicitării autorității administrației publice locale prevăzute la alin. (4). Costurile cu evaluarea bunului se adaugă la contravaloare bunului prevăzută la alin. (2).(7) În baza hotărârii Guvernului, autoritățile administrației publice locale și ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice operează înscrierea, respectiv scoaterea bunurilor din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului.29. După articolul 358 se introduce un nou articol, art. 358^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 358^1Plata contravalorii bunului în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale(1) Plata contravalorii bunului prevăzută la art. 358 alin. (2) se realizează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de trecere.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația în care bunul imobil proprietate privată a statului solicitat de către o autoritate a administrației publice locale este destinat deservirii unui interes public local, plata contravalorii bunului se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 358 alin. (1), într-una sau în mai multe tranșe anuale, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale până la efectuarea integrală a plății. Stabilirea numărului de tranșe și a termenului de plată a acestora se face în hotărârea Guvernului de trecere a bunului din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale.(3) În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din contravaloarea bunului, la care, pentru bunurile prevăzute la art. 358 alin. (4)-(6), se adaugă costurile cu evaluarea acestuia, cu încadrare în termenul prevăzut la alin. (1), iar diferența va fi plătită într-una sau mai multe tranșe egale. Tranșele de plată ulterioare se actualizează cu indicele prețurilor de consum calculat de la data transferului bunului până la data plății tranșei.(4) Nerespectarea termenelor de plată prevăzute în hotărârea Guvernului, în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2), se constată de către autoritățile publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis către unitățile administrativ-teritoriale sau de către ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, prin structura de inspecție economico-financiară, în situația în care bunul nu s-a aflat în administrarea unei autorități publice centrale anterior transferului sau dacă administratorul anterior și-a încetat existența ori nu mai are personalitate juridică.(5) Sumele reprezentând contravaloarea bunurilor, precum și costul evaluării acestora, după caz, se fac venit la bugetul de stat. Structura de inspecție economico-financiară din cadrul ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.(6) Nevirarea sumelor datorate potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.(7) Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare.(8) În situația prevăzută la alin. (2), în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului de trecere, autoritățile deliberative ale administrației publice locale adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/județean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz.(9) La data intabulării dreptului de proprietate de către unitățile administrativ-teritoriale, acestea au obligația de a nota în cartea funciară și interdicția înstrăinării bunului de către unitatea administrativ-teritorială până la data plății integrale și să comunice un extras de carte funciară actualizat, în termen de 30 de zile de la data notării, autorităților publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis către unitățile administrativ-teritoriale sau ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în situația în care bunul nu s-a aflat în administrarea unei autorități publice centrale anterior transferului sau dacă administratorul anterior și-a încetat existența ori nu mai are personalitate juridică.30. La articolul 360, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), trecerea unui bun mobil din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale se poate face fără plata contravalorii bunului în cazul în care bunul a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare și reziliență, după caz.(2^2) Plata contravalorii bunului prevăzută la alin. (2) se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (1), într-una sau în mai multe tranșe, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale solicitante până la efectuarea integrală a plății. În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din totalul sumei. Tranșele de plată ulterioare se actualizează cu indicele prețurilor de consum pe anul anterior.31. După articolul 374^1 se introduce un nou articol, art. 374^2, cu următorul cuprins:  +  Articolul 374^2Exercitarea raporturilor de serviciu pe bază de mandat(1) Funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) se exercită pe durata unui mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.(2) La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (1) se realizează, de regulă, o dată la 3 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.(3) După finalizarea mandatelor, înalții funcționari publici sunt supuși obligatoriu mobilității prin rotație.(4) Secretarii generali din instituția prefectului pot ocupa prin mobilitate prin rotație și funcții publice de conducere prevăzute la alin. (6) pentru care îndeplinesc condițiile de studii și vechime.(5) Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) se exercită în baza raporturilor de serviciu pe durată nedeterminată.(6) Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) care sunt identificate ca funcții publice de conducere sensibile, în condițiile prezentului cod, se ocupă pe durata unui mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.(7) La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (6) se realizează, de regulă, o dată la 5 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.32. După articolul 378 se introduce un nou articol, art. 378^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 378^1Exercitarea raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale(1) Funcțiile publice locale prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, în situația reorganizării autorității sau instituției publice, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice, cu o durată normală a timpului de muncă pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă;b) nu sunt afectate interesele autorităților administrației publice locale sau ale instituțiilor publice subordonate acestora, după caz.(2) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se asigură de către fiecare ordonator de credite.(3) Funcțiile publice definitive exercitate cu durata normală a timpului de muncă care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) se pot transforma în funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.(4) În termen de 30 de zile de la data transformării unui post în condițiile prevăzute la alin. (3) funcționarii publici definitivi numiți pe funcțiile publice transformate potrivit dispozițiilor alin. (3) se numesc în noile funcții publice definitive cu timp parțial. În cazul în care există mai mulți funcționari publici decât funcții publice transformate potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (3), prevederile art. 518 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.(5) Funcționarii publici definitivi numiți, potrivit dispozițiilor alin. (4), în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial pot exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul autorității publice, unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.(6) Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (5) au obligația de a publica pe pagina de internet a acestora un anunț care cuprinde atribuțiile stabilite în fișa postului corespunzătoare funcției publice vacante cu jumătate de normă care poate fi ocupată în condițiile prevăzute la alin. (5). Anunțul se publică cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data stabilită pentru verificarea îndeplinirii de către acestea a similitudinii atribuțiilor prevăzute în fișele de post aferente funcțiilor publice prevăzute la alin. (5).(7) Funcționarii publici numiți potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (4) se numesc în funcții publice cu timp parțial la jumătate de normă în cadrul autorității publice, unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, prin act administrativ al conducătorului autorității administrației publice locale în cadrul căreia funcționarul public definitiv urmează să exercite un alt raport de serviciu cu timp parțial, ca urmare a promovării selecției organizate la nivelul acesteia.(8) În aplicarea prevederilor alin. (7), autoritățile administrației publice locale aprobă proceduri interne de selecție a funcționarilor publici care urmează să exercite un alt raport de serviciu cu timp parțial. Procedurile interne trebuie să conțină cel puțin prevederi referitoare la documentele necesare, durata perioadei de înscriere, modalitatea de verificare a îndeplinirii similitudinii condițiilor de ocupare a funcției publice și a atribuțiilor prevăzute în fișele de post.(9) La stabilirea structurii de funcții publice în condițiile prevăzute la art. 407, autoritățile administrației publice locale pot înființa funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă în oricare din situațiile în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la alin. (1).(10) Funcțiile publice înființate în condițiile prevăzute la alin. (9) pot fi ocupate prin modalitățile de ocupare prevăzute de prezentul cod, precum și prin modalitatea de selecție prevăzută la alin. (7).(11) Prevederile art. 378 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător.(12) Funcționarii publici care exercită un raport de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, în condițiile prezentului articol, au obligația de a respecta regimul juridic al conflictului de interese.33. Articolul 379 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 379Alte situații de ocupare a unei funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțialRaportul de serviciu poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă, în alte situații decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) și (2) și art. 378^1, în condițiile legii.34. La articolul 389, litera d) se abrogă.35. La articolul 391, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuție;b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuție;c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuție.36. La articolul 394 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) mobilitate prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 503-503^2;37. La articolul 396, titlul marginal al articolului se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 396Competența de gestionare a concursului pe post pentru funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici și a mobilității prin rotație a înalților funcționari publici38. La articolul 396, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Concursul pe post pentru ocuparea funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici, precum și mobilitatea prin rotație a înalților funcționari publici sunt gestionate de către o comisie de concurs permanentă, independentă, denumită comisie de concurs, și, după caz, de comisia de soluționare a contestațiilor, potrivit atribuțiilor ce revin acestor comisii. Comisia de concurs, respectiv cea de soluționare a contestațiilor sunt formate din câte 7 membri, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuții în domeniul administrației publice. Membrii comisiilor au mandate de 5 ani.39. La articolul 396, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Comisia de concurs are următoarele atribuții privind rotația:a) examinează opțiunile exprimate pe platforma de rotație de către înalții funcționari publici care urmează să realizeze mobilitatea prin rotație obligatorie sau voluntară;b) selectează înaltul funcționar public care și-a exprimat opțiunea pentru ocuparea unei funcții publice din categoria înalților funcționari publici și care are cel mai mare punctaj la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale și formulează propunerea pentru modificarea raporturilor de serviciu prin rotație;c) în cazul în care există mai multe opțiuni pentru aceeași funcție publică din planul de rotație, iar înalții funcționari publici care și-au exprimat opțiunea au același punctaj la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale, comisia de concurs invită funcționarii publici care și-au exprimat opțiunea pentru aceeași funcție publică la un interviu;d) stabilește planul de interviu și realizează interviul prevăzut la lit. c), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 101-104 din anexa nr. 10;e) notează pentru fiecare candidat interviul, într-o fișă individuală, cu un punctaj de maximum 100 de puncte, fiind declarat «admis» pentru ocuparea funcției publice pentru care se realizează interviul candidatul care a obținut punctajul cel mai mare, ceilalți candidați fiind declarați «respins»;f) transmite secretarului comisiei de concurs rezultatele interviului pentru a fi comunicate candidatului;g) formulează propunerea de numire ca urmare a aplicării mobilității prin rotație în funcția publică a candidatului unic sau a candidatului declarat «admis», după caz, fie pe baza punctajului evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale, fie pe baza interviului;h) înștiințează în scris comisia de rotație prin repartizare de la nivelul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, constituită conform art. 7 alin. (2) și (3) și art. 10 din anexa nr. 11, despre fiecare funcție publică din categoria înalților funcționari publici inclusă în planul de rotație pentru care nu s-a exprimat nicio opțiune.40. La articolul 396 alineatul (4), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a^1), cu următorul cuprins:a^1) soluționează contestațiile referitoare la aplicarea mobilității prin rotație a înalților funcționari publici;41. După articolul 397 se introduc două noi articole, art. 397^1 și 397^2, cu următorul cuprins:  +  Articolul 397^1Modalitatea de exercitare a mandatului înalților funcționari publici(1) În termen de maximum 6 luni de la data numirii într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici, înalții funcționari publici elaborează un plan de management al structurilor funcționale conduse, care conține indicatori și obiective de performanță individuale pe care își propun să le atingă pe perioada de 3 ani supusă evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale.(2) Planul de management al structurilor funcționale conduse se realizează pe baza atribuțiilor și responsabilităților acestora, prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice și în fișa postului corespunzătoare funcției publice de referință.(3) Indicatorii și obiectivele de performanță individuale sunt corelate cu obiectivele de performanță stabilite de conducătorul autorității sau instituției publice pentru primul an, cu obiectivele instituționale stabilite prin documente strategice de la nivelul autorității sau instituției publice în care au fost numiți, precum și cu planul strategic instituțional al autorității sau instituției publice în care au fost numiți la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului, dacă acesta există.(4) Planul de management al structurilor funcționale conduse se actualizează în termen de maximum 3 luni ori de câte ori se modifică obiectivele instituționale stabilite prin documente strategice de la nivelul autorității sau instituției publice în care au fost numiți și, după caz, planul strategic instituțional al autorității sau instituției publice în care au fost numiți la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului.(5) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici prevăzută la art. 398^2 se realizează pe baza indicatorilor și obiectivelor de performanță individuale din planul de management al structurilor funcționale conduse.(6) Planul de management al structurilor funcționale conduse trebuie să conțină minimum 8 obiective de performanță individuale pentru o perioadă de 3 ani. Planul de management al structurilor funcționale conduse este aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice în cadrul căreia sunt numiți înalții funcționari publici.(7) Conducătorul autorității sau instituției publice poate refuza o singură dată, motivat, aprobarea planului de management propus de înaltul funcționar public pentru motive de oportunitate, situație în care înaltul funcționar public are obligația de a reface planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse, ținând cont de motivarea conducătorului autorității sau instituției publice.(8) Conducătorul autorității sau instituției publice poate refuza, motivat, aprobarea planului de management propus de înaltul funcționar public pentru motive de legalitate, situație în care înaltul funcționar public are obligația de a reface planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse, asigurând conformarea acestuia cu dispozițiile legale, precum și cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1).(9) Refuzul neîntemeiat al înaltului funcționar public de a reface sau de a actualiza planul de management în termenele și condițiile prevăzute de prezentul cod constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la data refacerii sau actualizării, după caz, a planului de management. Prevederile art. 493 alin. (1) și (4) se aplică în mod corespunzător.(10) La finalizarea mandatelor, funcționarii publici care ocupă funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici prevăzute la art. 374^2 alin. (1) rămân în corpul funcționari publici și vor urma să ocupe o nouă funcție publică din aceeași categorie, în baza aplicării mobilității prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 502-503^2.(11) În cazul în care mobilitatea prin rotație nu se poate realiza la expirarea mandatului, din situațiile prevăzute la art. 503^1 alin. (8), mandatul aflat în curs se prelungește până la încetarea motivului care îndreptățește înaltul funcționar public să refuze mobilitatea prin rotație. Înaltul funcționar public are obligația de a informa comisia de concurs prevăzută la art. 396, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului prevăzut la art. 503^1 alin. (8) în baza căruia a refuzat mobilitatea prin rotație.(12) În cazul prevăzut la alin. (11), funcționarul public care ocupă o funcție din categoria înalților funcționari publici sau o funcție publică de conducere prevăzută la art. 374^2 alin. (6) are prioritate în realizarea mobilității prin rotație prin repartizarea prevăzută la art. 2 din anexa nr. 11 într-o funcție inclusă în planul de rotație pentru care deține competențele generale și specifice, fără a se organiza interviul prevăzut la art. 10 alin. (2) lit. e) din anexa nr. 11.(13) Prin excepție de la prevederile art. 374^2 alin. (1), pe durata unor situații excepționale cum ar fi durata stării de asediu, a stării de urgență sau a stării de alertă, precum și pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice, calculate de la data încetării stării de asediu, a stării de urgență, respectiv a stării de alertă, pentru mandatele a căror perioadă de exercitare expiră, se poate dispune, în condițiile legii, continuarea exercitării respectivei funcții publice din categoria înalților funcționari publici pentru un mandat cu o durată de maximum 6 luni, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.(14) În cazul în care mobilitatea prin rotație nu se poate realiza la expirarea unui mandat, în sensul în care la aplicarea mobilității prin rotație prin repartizarea prevăzută la art. 2 din anexa nr. 11 nu se identifică o funcție publică pe care se poate realiza rotația, mandatul aflat în curs se prelungește de drept cu o durată de până la 2 ani, prin decizie a prim-ministrului.(15) În cazul în care pe durata unui mandat intervin reorganizări ale autorității sau instituției publice sau ale structurii funcționale conduse de înaltul funcționar public, iar această reorganizare determină schimbarea a mai mult de 50% din atribuțiile și responsabilitățile înaltului funcționar public, prevederile privind evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici se aplică în mod corespunzător, iar regulile privind evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale prevăzută la art. 398^2 se aplică în mod corespunzător și proporțional pentru perioada de mandat desfășurată.  +  Articolul 397^2Evaluarea performanțelor individuale ale înalților funcționari publici(1) Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, cu excepția celor din categoria înalților funcționari publici parlamentari, se face de către o comisie de evaluare, formată din 5 membri numiți pentru un mandat de 3 ani prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuții în domeniul administrației publice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 396 alin. (2) și (5)-(10).(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face anual pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de performanță și a gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale, potrivit metodologiei prevăzute în anexa nr. 6.(3) Înalții funcționari publici au obligația de a urma, de regulă anual, cursuri de perfecționare profesională, în condițiile legii.42. La articolul 398^1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face anual și reprezintă aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, prin verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale de performanță, a competențelor generale, utilizând cadrele de competențe generale și nivelurile de complexitate aferente, precum și descriptorii și indicatorii comportamentali aferenți competențelor generale stabilite pentru funcțiile publice prevăzute la art. 389, conform art. 17 din anexa nr. 8, și competențelor specifice pe tot parcursul perioadei evaluate, utilizând un sistem de notare de la 1 la 5.43. După articolul 398^1 se introduc două noi articole, art. 398^2 și 398^3, cu următorul cuprins:  +  Articolul 398^2Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici(1) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici se realizează de către comisia de evaluare.(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face, de regulă, o dată la 3 ani, prin verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale de performanță prevăzute în planul de management al structurilor conduse, precum și prin verificarea modului de îndeplinire a celorlalte criterii de performanță care sunt prevăzute în anexa nr. 6^2.(3) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale se realizează suplimentar față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale.(4) În cazul în care în perioada de 3 ani de exercitare a mandatului prin rotație se modifică raporturile de serviciu ale înaltului funcționar public prin transfer în interesul serviciului într-o funcție publică din aceeași categorie, evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale se realizează la momentul modificării raporturilor de serviciu, dată de la care începe să curgă o nouă perioadă de 3 ani până la care urmează