MEMORANDUM DE FINANŢARE din 13 mai 2001convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi furnizarea de facilităţi pentru epurarea apelor uzate în municipiul Craiova pentru protecţia fluviului Dunarea, România"
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 22 august 2001



    Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/002C (2000).../...Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/002----------------Denumirea măsurii:------------------Reabilitarea reţelei de canalizare şi furnizarea de facilităţi pentru epurarea apelor uzate în municipiul Craiova pentru protecţia fluviului Dunarea, RomâniaDurata:-------- data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;- data finalizarii: 31 decembrie 2005Localizare: municipiul Craiova, judeţul Dolj, România-----------Grup: Nu este cazul.-----  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 70.378.000 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 52.783.500 euro. (4) O suma de 38.342.250 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată. (4) Plata în avans este stabilită la 10.556.700 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 5.278.350 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii conform celor specificate în art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizaţiileOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare. Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind disponibilităţileAsistenţă financiară nerambursabilă acordată de Comunitate pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind plata în avans: a) înştiinţarea Comisiei de către Beneficiar cu privire la faptul ca au fost făcute publice principalele elemente ale acceptului de dezvoltare (conform Directivei C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11); b) Beneficiarul a făcut dovada ca:(i) apele uzate industriale sunt pretratate şi/sau reciclate în mod corespunzător;(îi) reziduurile apelor industriale nu sunt dăunătoare pentru tehnologiile proiectate să fie utilizate pentru staţia de epurare; c) semnarea unui acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii pentru asigurarea cofinanţării investiţiilor din cadrul măsurii.În cazul în care acest acord de împrumut nu a fost semnat înainte de plată celei de-a doua rate a avansului, Consiliul Local Craiova va vira suma de 1.759.400 euro către Fondul Naţional; d) nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu Termenii de referinţa acceptaţi de Comisie; e) prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achiziţii agreat de Comisia Europeană.4. Condiţii ce trebuie îndeplinite înainte de efectuarea plăţilor intermediare:- elaborarea unui plan de dezvoltare pentru managementul apei şi al apelor uzate, care să conţină elementele descrise la pct. 6 din anexa nr. I la memorandum, nu mai târziu de data de 1 iulie 2002.5. Efectuarea plăţii finale este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui permis de mediu, care să conţină şi cerinţele legate de prevederile Directivei C.E.E. nr. 91/271.6. Condiţia legată de cofinanţarea împreună cu o instituţie financiară internaţionalaPentru măsura în cauza Comisia va aplica regula specificată în paragraful 1a) din secţiunea a X-a din anexa nr. III.2.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneSemnat la Bucureşti la 13 mai 2001.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonator naţional ISPALista cuprinzând anexele● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"● Anexa nr. II "Plan de finanţare"● Anexa nr. III:- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"  +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIReabilitarea reţelei de canalizare şi furnizareade facilităţi pentru epurarea apelor uzate înmunicipiul Craiova pentru protecţia fluviuluiDunarea, RomâniaCodul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0021. Denumirea măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi furnizarea de facilităţi pentru epurarea apelor uzate în municipiul Craiova pentru protecţia fluviului Dunarea, România2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)
           
      2.1.Numele:Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
      2.2.Adresa:Ministerul Integrării Europene
          Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare
          Eugen Teodorovici, director
          str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România
      E-mail: [email protected]
      Telefon: (40-1) 301.16.23
      Fax: (40-1) 301.16.26
    3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)
           
      3.1.Denumirea:Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Ministerul Finanţelor Publice
      3.2.Adresa:str. Mendeleev nr. 36-38, etaj IV, sectorul 1, Bucureşti, România
      E-mail: [email protected]
    4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba despre un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)4.1. Denumirea: Regia Autonomă de Apa Craiova4.2. Adresa: Str. Brestei nr. 101, Craiova, România5. Localizare5.1. Statul beneficiar: România5.2. Regiunea: judeţul Dolj6. DescriereMăsura va contribui substanţial la reducerea deversarii de apa uzata din municipiul Craiova, un centru economic şi industrial major în sud-vestul României, în raul Jiu şi implicit în fluviul Dunarea. Modernizarea unei staţii de epurare şi construcţia unui colector principal de apa uzata vor furniza celor 320.000 de locuitori un sistem de canalizare în conformitate cu cerinţele de igiena moderne. De asemenea, reducerea deversarilor în raul Jiu şi în Dunăre va reduce semnificativ şi poluarea transfrontaliera.Staţia de epurare şi construcţia colectorului principal de apa uzata vor avea următoarele efecte benefice:● reducerea poluarii Jiului prin evitarea descarcarilor de apa uzata neepurata;● reducerea poluarii peste granite prin descarcarile indirecte în fluviul Dunarea (Jiul este un afluent important al Dunării);● eliminarea deversarilor de apa uzata în lacul Craioviţa şi în canalul Craioviţa, ceea ce va aduce un beneficiu semnificativ condiţiilor de igiena ale populaţiei;● apa uzata va fi epurata conform cerinţelor autorităţii române de gospodărire a apelor (inclusiv aspectul legat de namol) şi standardelor europene existente.Planul naţional pentru adoptarea acquisului comunitar pentru România defineşte în mod clar ca prioritati următoarele sectoare: gospodărirea deşeurilor, îmbunătăţirea calităţii apei şi întărirea modalităţilor de prevenire a poluarii şi controlului pentru împiedicarea poluarii accidentale a aerului, apei şi solului. Aceasta măsura are ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii apei.Măsura a fost declarata ca fiind prioritara în Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM) şi în Planul naţional pentru implementarea ISPA - mediu, plan prezentat Comitetului de management ISPA pe data de 20 iulie 2000.Principalul scop al staţiei de epurare din Craiova este de a aduce parametrii efluentului de apa uzata epurata în limitele stabilite de normativul NTPA 001 şi de Directiva C.E.E. nr. 91/271 referitoare la epurarea apelor uzate urbane (DEAUU). De asemenea, măsura va fi conformă cu Directiva C.E.E. nr. 75/442 referitoare la reziduuri (directiva-cadru cu privire la deşeuri) şi cu Directiva C.E.E. nr. 86/278 referitoare la namolul de canal.În conformitate cu legislaţia română şi cu standardele specifice ale efluentului pentru municipiul Craiova, emise de Compania Naţionala "Apele Române", staţia de epurare va respecta şi cerinţele referitoare la eliminarea azotului şi fosforului (N < 10 mg/l, P < 1 mg/l). Aceşti parametri se încadrează în cerinţele de deversare a apei uzate în zone sensibile şi aflate în pericol de eutrofizare. Deoarece receptorii finali - Delta Dunării şi Marea Neagra - au fost catalogati drept "zone sensibile" datorită eutrofizarii, autoritatea de mediu competenţa a decis ca în cazul staţiei de epurare din Craiova este absolut necesar un proces de epurare în 3 etape.Necesitatea investiţiilor în sistemele de apa potabilă şi apa uzata este considerată ca prioritate într-un plan de ansamblu întocmit în faza de pregătire a măsurii, pe baza unei evaluări a parametrilor tehnici ai infrastructurii existente, avându-se în vedere şi dezvoltarea socioeconomica a municipiului. Măsura a fost identificata ca o investiţie prioritara.Planul de ansamblu va fi actualizat pentru a evalua necesităţile de investiţii pentru municipiul Craiova, în vederea realizării unei conformităţi depline cu normele şi standardele europene. Din moment ce măsura are în vedere numai necesităţile imediate, aceasta actualizare se va dovedi utila în definirea cerinţelor pentru o viitoare reabilitare sau extindere a sistemului de canalizare. De asemenea, planul revizuit va pune în discuţie aspecte ale sistemului de alimentare cu apa şi măsurile ce trebuie adoptate pentru remedierea pierderilor de apa.7. ObiectiveÎn ciuda faptului ca municipiul Craiova este unul dintre cele mai mari oraşe din România, acesta nu beneficiază de serviciile unei staţii de epurare functionale. În anul 1979 a fost proiectata o staţie de epurare, iar în anul 1989 au început lucrările de construcţie. Acestea nu s-au finalizat datorită lipsei de fonduri. În stadiul final de construcţie se afla numai colectorul principal şi anumite componente ale treptei mecanice de epurare.De asemenea, şi sistemul de canalizare din Craiova este incomplet. Apa uzata menajera şi cea industriala sunt deversate direct fie într-un canal parţial deschis - canalul Craioviţa -, care trece direct prin oraş, sau în lacul Craioviţa, aflat într-o zona de agrement. Din aceste doua amenajări apa uzata este descarcata în Jiu în mod direct şi fără epurare.Deversarea apei de canalizare în lacul Craioviţa şi în canalul deschis reprezintă un pericol real pentru sănătatea populaţiei şi împiedica o posibila tratare a apei prin staţia de epurare.Regia Autonomă de Apa Craiova (RAAC) este patronata de Consiliul Local al Municipiului Craiova, acesta fiind autoritatea care exploatează resursele de apa şi facilităţile pentru apa uzata din municipiul Craiova.Măsura consta în 3 componente:1. reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare;2. extinderea sistemului de canalizare;3. asistenţă pentru managementul proiectului şi întărirea instituţională.Componenta 1: Staţia de epurarePrincipalul obiectiv al reabilitării şi modernizării staţiei de epurare, localizata la sud-vest de Craiova, în apropierea Jiului, consta în finalizarea staţiei de epurare existente, pentru eliminarea de CBO(5) (etapa 2), conform proiectului iniţial, şi în extinderea staţiei pentru a se respecta noile standarde române şi cerinţele europene referitoare la efluenţii deversati în zone sensibile, extindere care include eliminarea azotului (N) şi a fosforului (P) (etapa 3).Noua staţie de epurare va deservi aproximativ 320.000 de locuitori. Cantitatea zilnica de apa uzata este estimată la aproximativ 136.500 mc. Capacitatea proiectata a staţiei de epurare corespunde pentru 385.000 persoane echivalente (PE). Încărcarea staţiei de epurare se bazează pe estimări privind cererile în anul 2010, incluzând şi o marja de siguranţă: încărcătura apa uzata menajera pentru 330.000 PE, industrie - 15.000 PE (inclusiv pentru 10.000 PE pentru industriile chimice) şi o rezervă corespunzătoare pentru 40.000 PE. Aceasta rezerva va permite viitoare bransamente în cazul în care eventuala dezvoltare a industriei o va impune. Aceasta marja va oferi o capacitate suficienta noii staţii de epurare pentru a satisface orice fel de cerinţe pentru următorii 15 ani, ţinându-se totuşi seama de eventualele reduceri în consum datorate creşterii tarifelor pentru apa de canal (vezi mai jos). În plus, staţia de epurare va fi proiectata astfel încât sa permită orice eventuala extindere.Reducerea poluarii raului Jiu este estimată după cum urmează:
           
      AgentReducere (tone/an)Reducere (%)
      CBO6.80090
      COD13.40085
      Suspensii solide7.80090
      Total azot1.00070
      Total fosfor35090
    Namolul obţinut în urma procesului de epurare va fi eliminat conform normelor Uniunii Europene. Dotările viitoarei staţii de epurare în ceea ce priveşte namolul vor include staţii de predeshidratare, bazine de fermentare, bazine de deshidratare şi locuri de depozitare a namolului. Producţia în surplus de namol deshidratat va fi depozitată într-o halda de namol în incinta staţiei de epurare. Halda are o capacitate de stocare pentru o perioadă de 9 luni, fapt care ar permite o eventuala folosire a namolului în agricultura. Gazul rezultat în urma procesului tehnologic va fi folosit pentru producerea energiei termice şi electrice ce urmează să fie utilizate în cadrul staţiei. În momentul în care staţia de epurare va fi data în folosinţa, conform estimărilor, în primavara anului 2004, se vor preleva şi analiza probe de namol pentru a se verifica dacă namolul corespunde standardelor Uniunii Europene referitoare la folosirea acestuia în agricultura. Oricum, până în prezent nu s-a luat o decizie cu privire la utilizarea finala a namolului. Acest lucru depinde în mare măsura de parametrii calitativi ai acestuia, parametri care nu pot fi prognozati înainte de darea în folosinţa a staţiei de epurare.Staţia de epurare va include, de asemenea, şi un laborator nou. În prezent laboratorul existent în cadrul RAAC are o unitate pentru analize chimice şi bacteriologice, existând numai echipament primar pentru analize chimice, biologice şi bacteriologice. Laboratorul necesita îmbunătăţiri, iar personalul, o noua instruire.Ca atare, în cadrul staţiei de epurare a fost inclus şi un laborator, împreună cu personalul necesar în vederea funcţionarii acestuia. Apa bruta care intră în staţia de epurare va fi astfel analizata în acest laborator al staţiei de epurare.Apele uzate industriale în urma epurarii trebuie să respecte normativul C90/83, care stabileşte limitele substanţelor organice poluante (substanţe organice, metale grele etc.), iar deversarile vor fi menţinute în general în aceste limite. În prezent se estimează ca aproximativ 80% din consumatorii industriali deverseaza apa uzata în sistemul de canalizare. Combinatul chimic deţine o mica staţie de epurare cu treapta mecanică şi biologica, apa rezultată fiind apoi deversata în canalul Craioviţa. Principalul obiectiv este ca întreaga zona industriala care deverseaza apa în sistemul de canalizare să fie conectata la staţia de epurare. În cazul unor anumiţi agenţi industriali apa deversata în sistemul municipal de canalizare necesita operaţiuni de pretratare.În prezent apa deversata de agenţii industriali în reţeaua de canalizare este analizata în mod regulat de către laboratorul Regiei Autonome de Apa Craiova. În viitor noul laborator se va ocupa de colectarea şi de analizarea apei deversate de agenţii industriali. Se estimează ca aproximativ 40% din apa furnizată este consumată de agenţii industriali.Agenţii industriali deverseaza aproximativ 3,5 milioane mc/an, aproximativ 800.000 mc provenind de la industria chimica. Nu se cunoaşte cantitatea de metale grele din aceasta apa. Staţia de epurare este dimensionata pentru aproximativ 50 milioane mc/an.Componenta 2: Sistemul de canalizarePrincipalul obiectiv al lucrărilor la sistemul de canalizare este de a elimina deversarile actuale de apa uzata din lacul Craioviţa şi din canalul Craioviţa şi de a conduce apa uzata în sistemul de canalizare. Acest lucru va îmbunătăţi simtitor condiţiile de igiena ale populaţiei şi va permite epurarea apei astfel deversate.În prezent aproximativ 85% din populaţie este bransata la sistemul de canalizare, iar măsura va conduce la bransarea unui număr suplimentar de aproximativ 30.000 de locuitori (10%). Întregul sistem de canalizare va fi conectat la staţia de epurare. Restul populaţiei rămase nebransate la sistemul de canalizare locuieşte în satele şi în comunele care inconjoara municipiul.Proiectul referitor la sistemul de canalizare va cuprinde construirea următoarelor dotări:1. conducta interceptoare de-a lungul canalului Craioviţa; noua conducta va colecta deversarile existente în prezent, precum şi pe cele viitoare corespunzătoare zonei Craioviţa şi le va conduce către staţia de epurare;2. modificarea a 3 cămine deversoare care deverseaza apa în canalul Craioviţa; acest lucru va permite deversarea apei uzate direct către staţia de epurare;3. construirea unui sistem de canalizare separat pentru zona de nord-vest a municipiului; acest lucru va permite deversarea apelor uzate rezultate din aceasta zona către staţia de epurare;4. separarea sistemului de canalizare pluviala de cel menajer în zona Craioviţa Noua; acest lucru va conduce la intensificarea exploatării sistemului de canalizare din Craioviţa Noua (aproximativ 40.000 de locuitori). Sistemul de canalizare corespunzător acestei zone s-a degradat pe parcursul anilor, aparand frecvent deversari accidentale în caz de supradebit (inundatii);5. GIS şi cartografiere computerizată a sistemului de canalizare; acest sistem de informaţii geografice va dezvolta întreaga capacitate de proiectare, exploatare şi inspectare a RAAC.Componenta 3: Asistenţă tehnică: control şi dezvoltarea capacităţii instituţionaleAceasta componenta include asistenţă pentru managementul măsurii şi supraveghere în scopul de a se asigura implementarea corespunzătoare a măsurii în perioada stabilită. Controlul şi aprobarea proiectului întocmit de contractor pentru staţia de epurare, negocierea şi aprobarea schimbărilor intervenite în contract, asigurarea nivelului calitativ şi aprobarea operaţiunilor de finalizare şi recepţie sunt sarcini pentru care este necesară o astfel de asistenţă.Programul de dezvoltare a capacităţii instituţionale va întări capacitatea RAAC de a monitoriza operaţiunile de exploatare a staţiei de epurare şi managementul problemelor legate de pregătirea şi implementarea proiectelor internaţionale, precum şi capacitatea laboratorului. În viitorul program de instruire va trebui inclus şi personal din cadrul inspectoratului local de protecţie a mediului. Aceasta componenta va ajuta RAAC sa-şi dezvolte eficacitatea comercială, inclusiv pentru a colecta contravaloarea facturilor.Indicatorii-cheie, astfel cum sunt ilustrati în tabelul de mai jos, vor fi folosiţi pentru a monitoriza progresul fizic al implementării măsurii; cifrele prezentate în tabel sunt indicative.
             
      Indicatori fiziciUnitatea de măsură (m3, ml, nr., bucată)Volum/ număr
      Componenta 1: Staţia de epurare    
      1.4 decantoare primarem334.000
      2.3 bazine de fosfor biologicm36.000
      3.6 bazine tehnologicem360.000
      4.2 bazine de substanţe chimicem3100
      5.6 decantoare secundarem364.000
      6.2 bazine de fermentaţiem38.000
      7.bazin de nămolm325.000
      8.conductă de descărcareml700
      Componenta 2: Sistemul de canalizare    
      1.conductă interceptoareml6.200
      2.cămine deversoarebucată3
      3.sistem de canalizare separatml70.000
    8. Program de lucru
           
        Data începeriiData încheierii
      Studiu de fezabilitate3 ianuarie 200031 martie 2000
      Analiză economică3 ianuarie 200020 martie 2000
      Analiză financiară3 ianuarie 200020 martie 2000
      Studiu de impact asupra mediului3 ianuarie 200021 martie 2000
      Proiectare27 martie 200030 iunie 2000
      Documentaţie de licitaţie1 mai 200031 ianuarie 2001
      Achiziţie de terenuri1 noiembrie 20001 iunie 2001
      Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate1 iulie 20011 martie 2004
      Construcţia reţelei de canalizare1 noiembrie 200330 noiembrie 2005
      Faza de exploatare1 decembrie 200530 de ani
    9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuMăsura aduce un număr important de beneficii economice şi va conduce la:● colectarea a aproximativ 95% din totalul apei deversate de oraş şi directionarea acesteia către staţia de epurare. Acest lucru va duce la îmbunătăţiri majore ale condiţiilor gradului de igienizare a canalului Craioviţa;● eliminarea posibilităţii ca apa bruta uzata şi namolul să fie deversate direct în raul Jiu. Se estimează ca aproximativ 56% din debitul de ape uzate municipale deversate în Jiu provine din Craiova. Ca atare, staţia de epurare va avea un impact major asupra mediului, în aval de Craiova;● îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă la dotările pentru namol pentru ca astfel namolul rezultat sa poată fi utilizat în agricultura;● reducerea riscului de sifonaj invers (pătrunderea apelor de canal) în reţeaua de apa.Toate aceste îmbunătăţiri vor conduce la importante ameliorări în domeniul sănătăţii publice, precum şi la ameliorarea calităţii apei din râuri. Nu s-a reuşit în întregime o cuantificare a impactului pe care defecţiunile din reţeaua de canalizare şi alimentare cu apa îl au asupra sănătăţii oamenilor în cazul patrunderii apelor de canal în reţeaua de alimentare cu apa, al poluarii râurilor prin deversarea surplusului de namol sau al folosirii acestuia în agricultura fără o igienizare prealabilă. Aceste lucruri sunt frecvent intalnite în municipiul Craiova.Numărul cazurilor de febra tifoida, hepatita, dizenterie, gastroenterocolita, holera sau boli legate de consumul apei, raportat de autorităţile competente din domeniul sănătăţii publice, nu este atât de mare cum ar fi de aşteptat într-o zona precum Craiova. Ca atare estimarea acestor beneficii este, evident, dificil de realizat.Pe durata acestei măsuri s-a încercat o cuantificare a acestor efecte. Din cauza lipsei unor date suficiente şi exacte estimările privind reducerea cheltuielilor legate de sănătate sunt destul de rezervate. Oricum, principalul beneficiu îl constituie scăderea acestor cheltuieli. Beneficiile au fost sumar estimate şi cuantificate în jurul cifrei de 300.000 euro/an.10. Principalele elemente ale analizei financiareÎn prezent exista un sistem de facturare şi de colectare a taxelor pentru serviciile de apa şi canal furnizate. Tariful pentru apa potabilă este de 0,19 euro/mc (4.013 lei/mc), iar pentru canalizare este de 0,04 euro/mc (756 lei/mc). Tariful pentru canalizare este scăzut, iar municipalitatea a fost de acord cu creşterea acestuia în scopul acoperirii cheltuielilor de funcţionare legate de aceasta măsura. Tarifele pentru apa reprezintă aproximativ o pătrime din tariful din ţările europene, iar tarifele pentru apa de canal sunt cu 5% mai mici fata de tarifele din ţările occidentale. Tarifele sunt aceleaşi atât pentru consumatorii casnici, cat şi pentru cei industriali.O creştere tarifară de 5 ori în perioada 2000-2010, astfel cum se specifica în analiza financiară, va asigura acoperirea costurilor de întreţinere, exploatare şi amortizare, făcând astfel viabila aceasta măsura. Modelul financiar care a fost întocmit pe durata pregătirii acestei măsuri arata ca RAAC îşi poate menţine viabilitatea financiară prin schimbarea acestor tarife. Atât municipalitatea, cat şi RAAC au convenit asupra creşterii de 5 ori (în termeni reali) a acestui tarif.Cheltuielile de întreţinere şi exploatare ale staţiei de epurare se ridica la 4,73 milioane euro/an (6,1 milioane euro dacă este inclusă şi amortizarea). Acestea sunt mai mici decât veniturile anuale calculate la 6,2 milioane euro/an, după creşterea tarifară.În prezent cota-parte din veniturile disponibile, cheltuite pentru apa şi canalizare, este mica, 1,7% pentru consumatorii contorizati, 1,85% pentru cei necontorizati şi 2,4% pentru gospodăriile cu venituri mici. Cu noile tarife cota-parte va fi de 4,5% pentru gospodăriile cu venituri mici şi 3,6% pentru consumatorii contorizati.Creşterea de 5 ori a tarifului are ca efect o creştere importanţă a veniturilor disponibile să fie cheltuite pentru serviciile de apa. În Europa Occidentala rata gradului de suportabilitate este între 2-5%, iar în Craiova aceasta a fost relativ scăzută din cauza tarifelor mici pentru canalizare.După cum se explica mai sus, tarifele vor fi majorate pentru a acoperi cheltuielile de întreţinere a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare. Tarifele vor fi ajustate anual astfel încât sa acopere cheltuielile actuale pentru întreţinere şi exploatare, inclusiv amortizarea, pe întreaga durata de funcţionare a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare.Condiţiile financiare impuse de B.E.R.D. au avut drept scop păstrarea viabilitatii financiare a RAAC. În anii trecuţi pentru RAAC a fost foarte dificil să respecte aceste condiţionalităţi, în principal în ceea ce priveşte acoperirea fluxului de numerar. Situaţia s-a îmbunătăţit în anul 1999, iar municipalitatea s-a angajat să respecte aceste condiţii financiare în anul în curs. Împrumutul în derulare de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi condiţiile financiare impuse de aceasta dau asigurări suplimentare ca aceasta măsura se va putea susţine din punct de vedere financiar.Urgenta acestui proiect - Craiova nu are staţie de epurare, imposibilitatea de a contracta împrumuturi pentru cofinanţare şi limitele puterii de cumpărare a populaţiei (grad de suportabilitate a unor cheltuieli) - justifica acest credit nerambursabil în valoare de 75% din costul total al măsurii.La o creştere tarifară de 5 ori - ceea ce reprezintă limita pe care şi-o poate permite populaţia - taxa pe valoarea adăugată (capitalizarea fluxului numerar fără costuri legate de preluarea întreprinderii) pentru măsura este negativa, în jur de 40 milioane de euro. Dacă tariful ar creşte de 10 ori, taxa pe valoarea adăugată ar putea fi pozitiva. Oricum o astfel de creştere dramatica a tarifului ar reprezenta o problemă pentru majoritatea populaţiei. Creşterea în termeni reali de 10 ori a tarifului ar atrage 4,1% din veniturile disponibile ale consumatorilor contorizati şi 5,7% din cele ale consumatorilor necontorizati, precum şi un procent de 7,1% din veniturile disponibile ale consumatorilor cu venituri mici.În prezent municipalitatea duce tratative pentru obţinerea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiţii pentru cofinanţarea acestei măsuri (vezi secţiunea de mai jos).11. Studiul de impact asupra mediuluiMăsura se încadrează în prevederile anexei nr. I la Directiva C.E.E. nr. 85/337 privind studiile de impact asupra mediului, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11.Studiul preliminar de impact asupra mediului, conţinând o analiza a impactului, a fost finalizat conform planului, în scopul de a lua în calcul datele de mediu chiar în faza preliminară a măsurii.Ca rezultat al analizelor preliminare asupra mediului, măsura include un număr de iniţiative legate de mediu care vin să asigure totală concordanta între normele europene şi aceasta investiţie. Pentru componenta staţia de epurare este inclusă instalarea unui laborator care va monitoriza periodic calitatea apei brute şi a efluenţilor, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Namolul va fi depozitat conform aceloraşi standarde. Asistenţă tehnică include şi un program de instruire şi de dezvoltare a capacităţii personalului care activează în cadrul staţiei de epurare, pentru a se asigura astfel funcţionarea acesteia la parametrii proiectati. În cadrul aceleiaşi componente se va asigura un proces de instruire special pentru inspectoratul local de protecţie a mediului, pentru a se respecta în acest fel standardele în vigoare impuse în cazul staţiilor de epurare.12. Cost şi asistenţă
           
      ArticolCheltuieli totale (mii euro)Cheltuieli apărute înainte de depunerea cererii de finanţare
      Costuri de proiectare/planificare1)0  
      Achiziţionare de terenuri2)200  
      Pregătirea şantierului352  
      Lucrări principale37.800  
      Instalaţii şi echipamente22.542  
      Asistenţă tehnică90  
      Supraveghere pe durata implementării1.400  
      Cheltuieli neprevăzute7.038  
      Taxe/impozite0  
      Altele (inspecţie CCTV, cartografiere şi GIS, publicitate, capacitate construcţie)1.156  
      TOTAL:70.578  
    ------------------ 1) Licitaţia pentru staţia de epurare se desfăşoară conform contractelor de construcţie şi predare la cheie FIDIC (Cartea portocalie). Proiectarea pentru sistemul de canalizare este plătită de către Agenţia Daneza pentru Protecţia Mediului (DANCEE). Ca atare, nu exista costuri separate de proiectare. 2) Neeligibil.
       
      - euro -
                 
      Cost totalContribuţia sectorului privatCheltuieli neeligibileCost total eligibilAsistenţa ISPARata asistenţei ISPA (%)
      70.578.0000200.00070.378.00052.783.50075
    Rata asistenţei: 75%13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleÎn anii '90, împreună cu B.E.R.D. şi în cadrul programului DANCEE (cooperarea daneza pentru mediu în Europa de Est), au fost finalizate proiecte menite în principal sa imbunatateasca sistemul de alimentare cu apa în municipiul Craiova.În cadrul programului de dezvoltare a utilităţilor municipale (MUDP I) a fost obţinut un împrumut B.E.R.D. de aproximativ 4,2 milioane dolari S.U.A. pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apa, proiectul fiind lansat în anul 1998. Proiectul a fost finanţat în proporţie de 50% din împrumut B.E.R.D., restul fondurilor fiind asigurate de la bugetul central şi local. Programul a inclus reabilitarea reţelei de alimentare cu apa, program de monitorizare a presiunii (16 puncte de monitorizare a presiunii), instalarea a aproximativ 2.300 apometre la populaţie, precum şi instalarea a 16 debitmetre la principalele gospodării de apa din Craiova. Receptionarea finala a lucrărilor este prevăzută pentru luna noiembrie 2000.DANCEE a acordat un împrumut nerambursabil în valoare de un milion dolari S.U.A. pentru achiziţionarea şi instalarea a 86 de pompe pentru fronturile de captare, 15 pompe orizontale şi a unei staţii de clorinare, inclusiv a echipamentului aferent, pentru înlocuirea pompelor şi echipamentelor învechite sau care nu mai dădeau randament. Proiectul a fost finalizat.Banca Europeană de Investiţii a fost de acord în principiu cu acordarea unui împrumut în scopul cofinanţării acestui proiect. În prezent au loc negocieri între autorităţile române şi reprezentanţii acestei bănci. Ministerul Finanţelor Publice a confirmat faptul ca va subimprumuta banii primiţi de la B.E.I., necesari pentru cofinanţarea acestui proiect. Acordul de împrumut cu B.E.I. va fi încheiat probabil în cursul anului 2001.14. Condiţii specifice referitoare la măsuraVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.15. Plan de achiziţiiÎnainte de plată ratei a doua din avans Beneficiarul va prezenta un plan de achiziţii bazat pe modelul descris în anexa nr. I.a), plan ce trebuie să fie agreat de Comisie.Licitaţia se va face cu respectarea regulilor cuprinse în titlul IX din Regulamentul financiar. Participarea la licitaţie va fi deschisă pentru toate firmele din statele membre ale Uniunii Europene sau din ţările beneficiare.      +  Anexa I.a)PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU
               
      Oferta nr.Descrierea lucrărilor/ serviciilorTipul de contract (lucrări, materiale, servicii)Luna prognozată pentru lansarea oferteiRata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat
               
               
               
               
               
    Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.(Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru asistenţă ISPA rata de rambursare se calculează aplicându-se procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru măsura.)      +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi furnizarea de facilităţi pentru epurarea apelor uzate în municipiul Craiova pentru protecţia fluviului Dunarea, RomâniaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/002
      - euro -                          
                           
      AnulCost totalCosturi neeligibileCosturi eligibile   Împrumut de la IFI*)
      TotalISPAAutorităţi naţionale
      Autorităţi locale**)
      1 = 2+323 = 5+7(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/378(%) 9 = 8/1
      200051.123.000-51.123.00010038.342.2507512.780.75012.780.75025
      20015.379.400200.0005.179.400963.884.550751.294.850   1.294.85024
      20027.037.800-7.037.8001005.278.350751.759.450   1.759.45025
      2003-------   --
      2004-------   --
      2005-------   --
      20067.037.800-7.037.8001005.278.350751.759.450   1.759.45025
      ne- anua- lizate-------   --
      TOTAL:70.578.000200.00070.378.00010052.783.5007517.594.500   17.594.50025
    -------------    *) Împrumut B.E.I.    **) Împrumut B.E.I. în cazul în care înţelegerea de împrumut este semnată şi acordată municipalitatii.      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă.Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.  +  Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).-------------*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.  +  Secţiunea a V-a Raportul finalAutoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:- data efectivă de implementare a măsurii;- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate;- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";- data la care măsura finanţată devine operaţională; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.  +  Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare.O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.  +  Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.  +  Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţă alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţă referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită în paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie să ramburseze