MEMORANDUM DE FINANŢARE din 13 mai 2001convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Extinderea Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni - etapa de tratare biologica, Valea Jiului, România"*)
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 20 august 2001



    ----------------- Notă *) Traducere.Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/009C (2000) ......../.......Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/009----------------Denumirea măsurii:------------------Extinderea Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni - etapa de tratare biologica, Valea Jiului, RomâniaDurata:-------- data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;- data încheierii: 31 decembrie 2004Localizare:-----------Valea Jiului, judeţul Hunedoara, România  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare, sunt de 9.680.000 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru această măsură este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 7.260.000 euro. (4) O suma de 5.808.000 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementarii măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţa din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătură cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţa prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2004.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată. (4) Plata în avans este stabilită la 14.483.498 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 1.452.000 euro este plătită după semnarea de către Beneficiar a prezentului memorandum;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru această măsură o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizaţiileOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluarile şi situaţia activelorComisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ faţă de evaluarile iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare.Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind viabilitateaAsistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind plata în avans: a) prezentarea de către Beneficiar a unei strategii de dispunere a namolului, care trebuie aprobată de către Comisie; b) vor fi efectuate o evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv consultaţii publice şi publicarea principalelor elemente menţionate la art. 9 din Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata de Directiva C.E. nr. 97/11; c) numirea unui manager de proiect şi stabilirea unei Unităţi de Implementare a Proiectului pentru măsura, conform Termenilor de referinţa acceptaţi de către Comisie; d) prezentarea de către Beneficiar a planului de achiziţii aprobat în prealabil de Comisie.4. Efectuarea plăţii finale este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui plan de baza, incluzând un plan de investiţii indicativ pentru atingerea unei conformitati depline cu standardele Uniunii Europene privind managementul apei în regiune.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneSemnat la Bucureşti la 13 mai 2001.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonator naţional ISPA    Lista cuprinzând anexele    ● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"    ● Anexa nr. II "Plan de finanţare"    ● Anexa nr. III:                    - Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind                      implementarea ISPA"                    - Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea                      cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"                    - Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru                      raportarea progresului financiar şi fizic şi                      pentru solicitarea de modificări"                    - Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de                      control financiar aplicabile măsurilor finanţate                      prin ISPA"                    - Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi                      la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"                    - Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi                      publicitatea"  +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIExtinderea Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni - etapa de tratare biologica, Valea Jiului, RomâniaCodul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0091. Denumirea măsurii: Extinderea Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni - etapa de tratare biologica, Valea Jiului, România2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene2.2. Adresa: Ministerul Integrării EuropeneDirecţia coordonarea programelor de dezvoltareDirector: Eugen Teodorovicistr. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, RomâniaE-mail: [email protected]Telefon: (40-1) 301.16.23Fax: (40-1) 301.16.263. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)3.2. Denumirea: Oficiul de Plati şi Contractare PHAREMinisterul Finanţelor Publice3.2. Adresa: str. Mendeleev nr. 36-38, etajul IV, sectorul 1, Bucureşti, RomâniaE-mail: [email protected]4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)4.1. Denumirea: Regia Autonomă a Apei Valea Jiului (RAAVJ)Sergiu Ghinia, director economicAdrian Uifalean, şef UMP4.2. Adresa: str. Cuza-Voda nr. 23, Petrosani, judeţul Hunedoara, RomâniaE-mail: [email protected]5. Localizare5.1. Statul beneficiar: România5.2. Regiunea: Valea Jiului, judeţul Hunedoara6. DescriereMăsura privind extinderea cu etapa biologica a Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni din Valea Jiului va asigura tratarea corespunzătoare din punct de vedere al mediului şi rezolvarea problemei apei menajere urbane din Petrosani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani în Valea Jiului, cu o populaţie de 162.000 de locuitori. În acelaşi timp măsura va proteja calitatea apei din raul Jiu şi în aval, fluviul Dunarea şi Marea Neagra.Măsura adopta valorile parametrilor cuprinşi în Directiva de epurare a apei uzate urbane (DEAUU) C.E.E. nr. 91/15, amendata prin Directiva C.E. nr. 98/15, ca baza pentru calitatea care trebuie obţinută pentru apa uzata deversata din Statia de tratare a apei uzate Danutoni. Tratarea namolului se va face conform Directivei C.E.E. nr. 86/278 privind namolurile provenite de la canalizare.Măsura corespunde principalelor prioritati de preaderare identificate pentru România în domeniul protecţiei mediului, după cum se reflecta în principalele documente de programare (Parteneriatul de Aderare şi Programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană - PNAR). Măsura este conformă cu priorităţile cuprinse în Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM) şi corespunde totodată prioritatilor identificate în Planul naţional pentru implementarea ISPA - Mediu, care a fost elaborat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.Măsura este inclusă ca prioritate în "Componenta privind apele uzate - Valea Jiului" care face parte integrantă din Programul regional pentru protecţia mediului - Valea Jiului, finanţat de Guvernul României şi B.E.R.D.În cadrul programului, care are o valoare totală de circa 45 milioane euro, se derulează un număr de proiecte pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi a sistemului de canalizare din Valea Jiului.Principalele obiective ale programului sunt:● investiţii pentru reabilitarea statiilor de tratare a apei, a sistemelor de alimentare cu apa şi îmbunătăţirea calităţii apei potabile;● îmbunătăţirea sistemului de colectare a apelor uzate şi a sistemelor de epurare a acestora şi îmbunătăţirea serviciilor de canalizare, inclusiv reabilitarea Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni (conform unui proiect PHARE cofinantat cu Guvernul României);● reducerea poluarii raului Jiu; şi● îmbunătăţirea performantelor operationale şi financiare ale Regiei Autonome a Apei Valea Jiului (RAAVJ).Planul de finanţare a măsurii, adus la zi, a durat 5 ani şi consta în următoarele contribuţii: un împrumut B.E.R.D. (36% din costul programului), un împrumut U.E. PHARE (32%), Guvernul României (28%) şi contribuţii de la Consiliul Judeţean Hunedoara (4,5%). Până la mijlocul anului 2000 aproape 80% din lucrări au fost finalizate, incluzând instalarea de apometre, şi au fost finalizate circa 70% din lucrările la reţelele de furnizare a apei. Implementarea este administrată de o Unitate de Implementare a Proiectului foarte bine organizată în cadrul RAAVJ.Informaţiile conţinute în programul regional de mediu vor fi reactualizate pentru elaborarea unui plan de baza, incluzând planificarea investiţiilor, pentru a se atinge standardele Uniunii Europene privind administrarea apei.Sistemul existent de canalizare consta în reţele de colectare locale în oraşe independente. În general sistemul este parţial inutilizabil. Afluentii din Lupeni, Vulcan şi Aninoasa au fost colectati la început în canalul colector principal care traverseaza oraşele spre Statia de epurare a apelor uzate Danutoni. Acest canal este întrerupt în câteva locuri, determinând scurgerea la suprafaţa şi/sau direct în Jiu a apelor uzate. Aceasta situaţie va fi remediata în urma proiectului PHARE care se desfăşoară în prezent.7. ObiectiveObiectivele măsurii sunt:(i) îmbunătăţirea calităţii apelor raului Jiu; şi(îi) atingerea standardelor efluentilor pentru apa uzata tratata de la Statia de epurare a apelor uzate Danutoni, după cum este specificat în normativul NTPA 001 şi în DEAUU.Statia de epurare a apelor uzate Danutoni a fost proiectata în perioada 1967-1969 şi a fost pusă în funcţiune la începutul anilor '70. Aceasta statie a fost printre primele de acest gen din România. La acel moment procesul de tratare a apelor uzate consta în tratarea preliminară şi în sedimentarea primara. Bunurile Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni sunt exploatate de către Regia Autonomă a Apei Valea Jiului (RAAVJ).Din cauza lipsei de întreţinere, avariilor fiziologice şi vechimii instalaţiilor statia a suferit disfunctionalitati majore la sfârşitul anilor '90 şi, prin urmare, se impune renovarea acesteia.Pe perioada pregătirii Programului regional pentru protecţia mediului - Valea Jiului s-a făcut un studiu general de prefezabilitate pentru reabilitarea statiei. Un studiu detaliat de fezabilitate s-a pregătit în anul 1998 pentru reabilitarea statiei în cadrul sprijinului financiar acordat prin programul PHARE Programului regional pentru protecţia mediului - Valea Jiului, menţionat mai sus.Pentru reabilitarea şi modernizarea Statiei de epurare a apelor uzate Danutoni s-au definit doua etape: reabilitarea tratamentelor primare existente (etapa 1) şi extinderea cu o etapa biologica (etapa a 2-a), cofinantata prin ISPA. Etapa mecanică a fost recepţionată în august 2000.Lucrul la etapa 1 consta în reabilitarea statiei existente de tratare a apelor uzate. Aceasta s-a concentrat pe înlocuirea şi renovarea echipamentului tehnic (apometre, gratare, deznisipator, tanc primar de sedimentare, statie de pompare a namolului, ingrosator de namol, stabilizator al namolului, paturi de uscare) şi pe reînnoirea structurilor civile existente (excluzând metantancurile şi gazometrele).Etapa a 2-a (măsura) va extinde statia cu tratarea biologica (tancuri de aerare şi tancuri de sedimentare finala) şi tratarea namolului (metantancuri, gazometre, ingrosatoare de namol şi deshidratare mecanică).Dintr-o populaţie de 162.000 de locuitori 106.800 de locuitori din cele 6 oraşe sunt în prezent conectati la sistemul de colectare şi doar 55.000 de locuitori au fost conectati la statia de epurare înainte de începerea reabilitării. După implementarea etapei 1 toţi locuitorii care sunt legaţi la reţea vor fi deserviti de statia de epurare. Pe viitor rata legarilor se presupune ca va creşte până la 80%. Statia este asadar proiectata pentru 133.200 echivalent persoane (EP).Etapa biologica va consta în tancuri de aerare dreptunghiulare şi tancuri de sedimentare circulare cu o eficienta de circa 90% în termeni de reducere a BOD5. Nivelul de tratare prevăzut este ilustrat în tabelul de mai jos.Parametri prevăzuţi (indicativi):
                 
      AgentÎnainte (kg/d)După (kg/d)Reducere (%)Înainte (mg/l)După (mg/l)
      BOD (consumul biochimic de oxigen)7.1938638816119
      COD (consumul chimic de oxigen)14.4003.5807832070
      SS (solide în suspensie)7.1937199016116
    Datorită unei eficiente mai mari a etapei a 2-a va fi generat mai mult namol în timpul procesului de tratare şi astfel trebuie crescut volumul pentru fermentare. Namolul va fi tratat în doua noi metantancuri şi ingrosatoare de namol şi apoi va fi deshidratat.RAAVJ intenţionează sa utilizeze namolul în scopuri agricole, ca o prioritate. Namolul care nu poate fi folosit în agricultura va fi tratat în paturi de uscare la ieşire şi apoi depus ca pământ pentru umplere. Metanul produs în timpul procesului de fermentare va fi prin urmare folosit la statie.Din anul 1997 o unitate de management a proiectului a fost înfiinţată în cadrul RAAVJ, care a deservit şi proiectul finanţat de programul PHARE. Aceasta unitate va fi responsabilă pentru implementarea măsurii.Asistenţa tehnica suplimentară pentru managementul proiectului şi serviciile de supraveghere va fi furnizată în cadrul măsurii, pentru a se asigura ca proiectul este implementat la timp şi într-o maniera eficienta. Cerinţele vor include serviciile necesare procedurii de licitaţie şi supervizarea contractanţilor.Planul de achiziţii provizoriu cuprinde doua contracte de lucrări, de tipul "proiect şi construcţie", pentru statia de epurare şi un contract de servicii pentru managementul şi supravegherea măsurii.Indicatorii-cheie, după cum se ilustreaza în tabelul următor, vor fi folosiţi pentru a monitoriza progresul fizic al implementarii măsurii; cifrele prezentate în tabel sunt indicative. Deoarece statia de epurare va fi procurata printr-un contract "Proiectare şi execuţie", proiectul final se poate schimba, fiind supus soluţiilor tehnologice propuse de către contractant.
             
      Indicatori fizici  (după cum sunt propuşi în studiul de fezabilitate)Unităţi (bucăţi)Valoarea unităţii de măsură  (de exemplu: m3, ml, nr.)Volumul
      Tancuri de aerare - volum/unitate2m32.520
      Tancuri de sedimentare finală - diametru selectat/unitate4m330
      Îngroşător de nămol fermentat - volumul cerut1m3330
      Metantancuri - volumul total calculat/unitate2m31.782
      Nămol fermentat mecanic - deshidratare - performanţă/unitate1+1m3/h12
    8. Programul de lucru
           
      Categoria lucrăriiData de iniţiereData de finalizare
      Studiu de fezabilitate   februarie 1998
      Evaluarea preliminară a impactului asupra mediului   martie 1998 şi mai 2000
      Documentele de licitaţie (staţia de epurare)mai 2001septembrie 2001
      Proiectul detaliatfebruarie 2000aprilie 2002
      Achiziţionarea terenuluiinaplicabilă  
      Construcţiamai 2002iunie 2004
      Faza operaţionalăiulie 2004  
    9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuMăsura va aduce beneficii de mediu substanţiale. Reziduurile au impact nu numai asupra localităţii invecinate, dar şi în aval. Totuşi beneficiile directe şi indirecte ale reducerii poluarii în raul Jiu sunt greu de calculat.Beneficiile economice şi de mediu includ:- îmbunătăţirea calităţii apei uzate la standardele cerute de DEAUU va asigura îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate publică. Protejarea apei de suprafaţa şi subterane va reduce amenintarile pentru sănătatea populaţiei prin furnizarea de apa potabilă mai curata;- reducerea costurilor pentru tratarea apei potabile;- creşterea preţurilor terenurilor datorită îmbunătăţirii facilităţilor, a calităţii apelor raului Jiu şi a receptorilor finali ai apelor;- sporirea atractivităţii pentru serviciile de agrement şi industria turismului;- în timpul fazei de construcţie se vor face angajari într-o zona cu o rata a somajului ce depăşeşte rata medie din România.10. Principalele elemente ale analizei financiareFinalizarea statiei de epurare a apelor uzate va avea un impact semnificativ asupra activităţii financiare a RAAVJ. Creşterile tarifare vor deveni inevitabile. Costurile de operare şi de întreţinere a extinderii lucrărilor de tratare, precum şi înlocuirea în totalitate a echipamentului electric şi mecanic în timpul derulării măsurii vor fi acoperite de o creştere a componentei de canalizare, inclusă în tarifele de apa existente.Comparativ cu nivelul preţurilor din alte oraşe româneşti, tarifele existente sunt deja mari. Aceste niveluri sunt cerute pentru a îndeplini condiţiile împrumutului B.E.R.D. în programul de investiţii aflat în derulare privind reabilitarea sistemului de furnizare a apei potabile.Din luna ianuarie 2000 tarifele au fost de 0,29 euro/mc pentru apa, respectiv de 0,07 euro/mc pentru canalizare. Datorită situaţiei economice dificile a regiunii şi nivelului relativ ridicat al tarifelor existente, creşterile propuse ale tarifelor sunt deja la limita superioară a posibilităţilor, mai ales pentru gospodăriile cu un venit global scăzut. Creşterile adiţionale cerute reprezintă circa 116% în tariful de canalizare, ducand la o creştere reală de 22% în tariful general (taxe pe apa şi canalizare).Noile tarife, care acoperă costurile privind funcţionarea şi întreţinerea şi deprecierile, vor asigura ca măsura rămâne în continuare viabila din punct de vedere financiar şi ca poluatorii plătesc pentru deversarile de apa uzata.Aceste cresteri tarifare se bazează pe acordarea unui împrumut nerambursabil în proporţie de 75% din totalul investiţiei şi pe presupunerea ca diferenţa va fi acoperită printr-un împrumut nerambursabil adiţional. Testele de sensibilitate demonstreaza ca în cazul în care diferenţa financiară ar fi fost acoperită dintr-un împrumut rambursabil, tarifele ar fi trebuit sa crească cu aproximativ 144%, situandu-se evident deasupra limitei suportabilitatii. În prezent familiile plătesc în medie pentru serviciile de apa circa 4,65% din venitul lor, situaţie care se afla la limita suportabilitatii.Rata financiară de rambursare a proiectului a fost calculată pentru o durată de viaţa a proiectului de 30 de ani pentru componentele civile ale lucrărilor, incluzând cheltuielile pentru schimbările fizice de preţ în costurile investiţiei. Pe baza acestor presupuneri rata de rambursare a măsurii este negativa fără acordarea asistenţei ISPA. Cu ajutorul asistenţei ISPA rata de rambursare a împrumutului va fi de 0,6%.În lumina dificultăţilor sociale şi economice din zona Vaii Jiului, Guvernul a hotărât să contribuie direct la cofinantarea măsurii (regiunea suferă sever din cauza dificultăţilor structurale din industria mineritului). Deoarece posibilitatea RAAVJ de a-şi asuma noi împrumuturi este limitată şi consumatorii săi nu îşi pot permite în mod evident sa plătească creşterile tarifare pentru a acoperi taxele de capital adiţionale, contribuţia guvernamentală este esenţială pentru a accelera programul de investiţii al regiunii în sectorul managementului apei potabile şi apei uzate. Fără împrumutul adiţional finalizarea statiei de epurare, care deserveşte circa 130.000 de persoane în Valea Jiului, ar trebui să fie amânată până când RAAVJ şi-ar putea permite sa preia acea investiţie urgenta din sursele proprii. Aceasta ar avea serioase consecinţe negative atât pentru populaţie, cat şi pentru mediu.11. Analiza impactului asupra mediuluiMăsura intra sub incidenţa proiectelor acoperite de anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337 de evaluare a impactului asupra mediului, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11. Inspectoratul local de protecţie a mediului din Deva, ca autoritate de mediu competenţa, a decis ca va fi necesară o evaluare a impactului asupra mediului.Măsura este o continuare a proiectului PHARE care a finanţat construirea etapei mecanice a statiei de epurare şi îndeplineşte deja cerinţele relevante ale Uniunii Europene, de exemplu în ceea ce priveşte măsura şi nivelul de tratare a apelor în statia de epurare. În plus, o EIA completa va avea loc înainte de începerea lucrărilor şi va include informaţii despre procedura de consultare publică şi decizia finala a autorităţii de mediu competente.12. Costul şi asistenţa
       
      - euro -
                 
      Cost totalContribuţia sectorului privatCheltuieli neeligibileTotal costuri eligibileAsistenţă ISPARata asistenţei
      9.680.000--9.680.0007.260.00075
        Rata asistenţei: 75%.    Detalierea costurilor pe fiecare tip de lucrare (euro)
         
        Costuri totale
      Costuri de planificare/proiectare/supraveghere700.000
      Achiziţionarea de terenuri1)-
      Pregătirea şantierului-
      Lucrări civile2.518.650
      Lucrări mecanice3.046.350
      Lucrări electrice1.000.000
      Diverse100.000
      Taxe/impozite publice-
      Altele (conducta de ieşire din staţia de epurare, inclusiv trecerea de sub râu)635.000
      Cheltuieli neprevăzute2)1.680.000
      TOTAL9.680.000
    ---------------*1) Terenul aparţine deja RAAVJ.*2) Doar pentru a fi folosite pentru cheltuielile eligibile şi includ cheltuielile fizice şi de preţ neprevăzute. Pot fi folosite în anumite condiţii specificate în contract.13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleMăsura va fi cofinantata cu fonduri din bugetul de stat.Exista deja o lungă tradiţie de ajutor din partea donatorilor internationali pentru accelerarea dezvoltării zonei Valea Jiului şi în special în sectoarele de apa potabilă şi apa uzata: etapa 1 a proiectului a fost finanţată de PHARE şi Guvernul României. B.E.R.D. finanţează diferite componente ale sistemului de furnizare a apei care au fost identificate în planul de dezvoltare.14. Condiţii specifice privind măsuraVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.15. Planul de finanţareLicitaţia va fi conform regulilor cuprinse în titlul IX din Regulamentul financiar - participarea la procedura de licitaţie va fi deschisă tuturor entitatilor Uniunii Europene şi ţărilor beneficiare. Un plan de achiziţii provizoriu este prezentat în anexa nr. Ia).      +  Anexa Ia)PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU
               
      Oferta nr.Descrierea lucrărilor/serviciilorTipul de contract (lucrări, materiale, servicii)Luna prognozată pentru lansarea oferteiRata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat
      1.Extinderea staţiei de epurare a apelor uzate DănuţoniProiect şi construcţieoctombrie 2001  
      2.Servicii de implementare a proiectuluiServiciuianuarie 2001  
    Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.(Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru grant ISPA rata de rambursare se calculează aplicându-se procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţa pentru măsura.)      +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Extinderea statiei de epurare a apelor Danutoni - etapa de tratare biologica, Valea Jiului, RomâniaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/009
       
      - euro -
                           
      AnulCost totalCosturi neeligibileCosturi eligibile   Împrumut de la IFI
      TotalISPAAutorităţi naţionale
      Guvern
      1 = 2+323 = 5+7(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/378(%) 9 = 8/1
      20007.744.000-7.744.0001005.808.000751.936.000--
      2001968.000-968.000100726.00075242.000   --
      2002-----75-   --
      2003-------   --
      2004-------   --
      2005968.000-968.000100726.00075242.000   --
      2006-------   --
      ne- anu- ali- zate-------   --
      TOTAL9.680.000-9.680.0001007.260.000752.420.000--
      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţa (1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţa nerambursabilă directa, de asistenţa rambursabila sau orice alta forma de asistenţa.Asistenţa rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţa trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţă implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnica pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avanseaza satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulari.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţa;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţa acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi facuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agentiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţa care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi facuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.  +  Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţa împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).-----------*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.  +  Secţiunea a V-a Raportul finalAutoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:- data efectivă de implementare a măsurii;- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile asteptate;- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor asteptate;- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";- data la care măsura finanţată devine operationala; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.  +  Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare.O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizeaza prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definitia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.  +  Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.  +  Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţa alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenţa acordată măsurii.Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită în paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii.  +  Secţiunea a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie să ceara ţărilor beneficiare: a) sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura:- implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;- separarea funcţiilor de management şi control;- ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; b) sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; c) sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri;- examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative.  +  Secţiunea a X-a MonitorizareaŢările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiara, Comisie şi, unde este cazul, de B.E.I. şi/sau alte instituţii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. (2) Monitorizarea va fi facuta pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât sa arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. (3) a) Pentru fiecare măsura coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea intalnirii programate. (4) Pe baza rezultatelor monitorizarii şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţa lor.  +  Secţiunea a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. (2) a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA.Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. b) În cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinantarea de la instituţii financiare internaţionale, şi după o examinare facuta din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe tari sa participe la licitaţia pentru contracte. (3) a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cat mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificăţii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. c) În plus informaţia trebuie lansata pe Internet într-o formă transparenta. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE.  +  Secţiunea a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelorŢara beneficiara trebuie să se asigure ca pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabila adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauza.Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.  +  Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-postPrin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cat şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementarii măsurilor, realizarilor şi rezultatelor.După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementarii lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, aceasta evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeana extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.  +  Anexa III.2PREVEDERIprivind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA  +  Secţiunea I Domeniul cheltuielilorISPA acorda asistenţa pentru următoarele măsuri:1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Aderare;2. proiectele de infrastructura în transport, care promovează o mobilitate susţinută, şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;-------------*2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean.3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţa tehnica, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţa tehnica şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3.  +  Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de baza1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecteÎn scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii: a) un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat;