MEMORANDUM DE FINANŢARE din 13 mai 2001convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România"*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 477 din 20 august 2001



    ──────────── Notă *) Traducere.Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/006C (2000)......./.....Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/006──────────────Denumirea măsurii: Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, RomâniaDurata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;- data încheierii: 31 decembrie 2005.Localizare: municipiul Iaşi, România──────────Grup: nu este cazul.────  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare, sunt de 51.378.000 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 38.533.500 euro. (4) O suma de 23.839.250 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată. (4) Plata în avans este stabilită la 7.706.700 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 3.853.350 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor comunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizaţiileOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare. Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind disponibilităţileAsistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind plata în avans: a) se va realiza o evaluare a impactului asupra mediului, care va include un studiu de impact asupra mediului, informaţii asupra consultării publice şi informarea publicului asupra deciziei finale de a emite acceptul referitor la modernizarea SEAU Iaşi, incluzând elementele menţionate la art. 9 din Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11; b) autorităţile de mediu vor înainta Comisiei o declaraţie referitoare la clasificarea apelor în care se deverseaza efluenţii de la SEAU Iaşi. În cazul în care autorităţile clasifica apele receptoare drept zona sensibila, conform Directivei C.E.E. nr. 91/271, Beneficiarul va înainta Comisiei un plan de investiţii prin care să se răspundă cerinţelor impuse pentru deversarile din SEAU în zone sensibile; c) Comisiei i se vor înainta informaţii suplimentare referitoare la efectele directe şi indirecte ale măsurii asupra factorilor de mediu enumeraţi în art. 3 din Directiva C.E.E. nr. 85/337 şi în amendamentele la aceasta (Evaluarea impactului asupra mediului); d) Beneficiarul va demonstra ca:- apa industriala este tratata şi/sau reciclata în prealabil;- reziduurile industriale nu dauneaza tehnologiei staţiei de tratare a apei; e) Beneficiarul va prezenta un plan de achiziţii care trebuie să fie aprobat de Comisie; pentru anumite contracte specificate în planul de finanţare Comisia va aplica regulile specificate în paragraful 1 a) din secţiunea a X-a din anexa nr. III.2; f) semnarea unui acord cu B.E.R.D. pentru garantarea cofinanţării măsurii, astfel cum se arata în anexa nr. I; g) nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu termenii de referinţa acceptaţi de Comisie.4. Efectuarea plăţii finale este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui plan de investiţii indicativ pentru alinierea la standardele Uniunii Europene referitoare la apa potabilă din municipiul Iaşi.5. Autorităţile implicate vor lua măsuri adecvate pentru ca Fondul de întreţinere, reparaţii şi dezvoltare (IRD) să fie alimentat asa cum se stipulează în garanţia de credit subsidiar şi în acordul de proiect între B.E.R.D. şi Guvernul României.6. Ministerul Finanţelor Publice va lua măsuri adecvate astfel încât serviciul datoriei creditului acordat acestuia de către Kreditanstalt fur Wiederaufbau sa nu fie suportat din lichiditatile Regiei Autonome Judeţene Apa Canal Iaşi (RAJAC).  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneSemnat la Bucureşti la 13 mai 2001.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonator naţional ISPALista cuprinzând anexele● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"● Anexa nr. II "Plan de finanţare"● Anexa nr. III:- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"  +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIÎmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celuial apelor uzate în scopul conformării cu standardeleeuropene în domeniul calităţii apei şi protecţieimediului în municipiul Iaşi, RomâniaCodul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0061. Denumirea măsurii: Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)
           
      2.1.Numele:Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
      2.2.Adresa:Ministerul Integrării Europene
          Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare
          Director: Eugen Teodorovici
          str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România
        E-mail: [email protected]
        Telefon: (40-1) 301.16.23
        Fax: (40-1) 301.16.26
    3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)
           
      3.1.Denumirea:Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Ministerul Finanţelor Publice
      3.2.Adresa:str. Mendeleev nr. 35-38, etajul IV, sectorul 1, Bucureşti, România
      E-mail: [email protected]
    4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)4.1. Denumirea: Regia Autonomă Judeţeana Apa Canal Iaşi (RAJAC)4.2. Adresa: str. Costachescu nr. 6, 6600 Iaşi, România E-mail: [email protected]5. Localizare5.1. Statul beneficiar: România5.2. Regiunea: judeţul Iaşi6. DescriereMăsura va furniza celor 345.000 de locuitori ai oraşului Iaşi, centru regional în estul României (lângă graniţa cu Republica Moldova), o reţea de distribuţie de apa potabilă şi o staţie de epurare cu parametri corespunzători standardelor europene.Renovarea şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate Iaşi (SEAU) va asigura o tratare secundară a apelor uzate care va conduce la îmbunătăţirea calităţii raului receptor al efluenţilor, Bahlui. Din cauza faptului ca acest rau se vărsa în Jijia, în raul Prut şi apoi în Dunăre şi Marea Neagra, tratarea apelor deversate va contribui la protejarea zonei Deltei Dunării, care este declarata zona protejata în ceea ce priveşte biodiversitatea.Modernizarea Staţiei de tratare a apei potabile Chirita (STAP) va asigura furnizarea a circa 20% din apa potabilă la nivelul anului 2005, în condiţii calitative cerute de Uniunea Europeană.Modernizarea a 3 staţii de pompare strategice din oraş va conduce la ameliorarea calităţii distribuţiei apei potabile şi va mari siguranţa distribuţiei apei care vine din sursa Timişeşti. Aceasta sursa furnizează aproape jumătate din apa consumată în Iaşi.Proiectul este de fapt o continuare a proiectului în derulare finanţat de B.E.R.D. prin programul "Municipal Utilities Development Program" (MUDP I).Măsura adopta parametrii directivelor C.E. nr. 98/83 şi nr. 91/271, amendata prin Directiva C.E. nr. 98/15 (referitoare la apa potabilă, respectiv ape uzate urbane), ca nivel de referinţa pentru calitatea pe care trebuie să o aibă apa potabilă furnizată de STAP Chirita, distribuita de staţiile de pompare şi, respectiv, pentru apele descărcate de SEAU Iaşi. Tratarea namolului din SEAU Iaşi va trebui să se realizeze conform Directivei C.E.E. nr. 86/278 (Directiva referitoare la namoluri).Măsura este conformă cu priorităţile definite în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. Măsura figurează în listele de prioritati pe termen scurt din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM) şi corespunde prioritatilor identificate în Planul naţional pentru implementarea ISPA - Mediu, plan elaborat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.Municipiul Iaşi este identificat ca "punct fierbinte" în Convenţia privind protecţia bazinului fluviului Dunarea. Modernizarea SEAU Iaşi va conduce la reducerea încărcării organice într-o zona hidrografica critica, conform obiectivelor convenţiei.Un plan de baza pentru apa potabilă şi ape uzate a fost realizat în faza de pregătire a proiectului. Acesta demonstreaza faptul ca proiectele propuse reprezintă prioritati de baza în aceste sectoare.7. ObiectiveMăsura este formată din 4 subcomponente:- extinderea SEAU Iaşi;- modernizarea STAP Chirita;- modernizarea a 3 staţii de pompare;- asistenţă tehnică pentru managementul proiectului.Toate instalaţiile sunt în proprietatea Consiliului Judeţean Iaşi şi sunt exploatate de Regia Autonomă Judeţeana Apa Canal Iaşi (RAJAC).Componenta 1: extinderea SEAU IaşiObiectivul componentei 1 este de a se asigura ca tot volumul de apa deversat de SEAU Iaşi este conform standardelor Uniunii Europene şi de a asigura facilităţi corespunzătoare pentru procesarea namolului produs. SEAU Iaşi deserveşte un total de 660.000 de locuitori, conform debitelor din anul 1999 şi conform incarcarilor, astfel cum sunt definite de Directiva referitoare la apele uzate urbane a Uniunii Europene.Parametrii de proiectare sunt cei pentru deversari în ape nesensibile. Autoritatea de mediu nu a decis încă dacă apele receptoare sunt clasate ca sensibile din punct de vedere al Directivei C.E.E. nr. 91/271. În lipsa unei asemenea decizii lucrările vor fi proiectate astfel încât să se permită modificări ulterioare pentru o viitoare conformare la parametrii corespunzători unor zone sensibile.Alte încercări anterioare de modernizare au mai fost demarate, dar au fost stopate în anul 1990, pentru a fi reluate în anul 1993 împreună cu Mannesmann Demag, în vederea modernizării liniilor de tratare existente în Iaşi. Lucrările au reinceput în anul 1996 şi prima linie tehnologică modernizata şi capabilă sa proceseze până la 1.800 l/s apa uzata a fost pusă în funcţiune oficial în aprilie 1999. Instalarea liniei 2 a fost sistata din cauza lipsei de fonduri. Cu toate acestea o mare parte din echipamentele liniei 2 sunt achiziţionate (în special cele electromecanice).Conformitatea liniei 1 cu standardele Uniunii Europene este actualmente compromisa deoarece ea trebuie să proceseze debite mai mari decât capacitatea sa proiectata. Pe timp de ploaie apa în exces este deversata direct în raul Bahlui.Componenta de modernizare include şi efluentul SEAU Iaşi, precum şi tratarea namolului şi crearea de facilităţi. Capacitatea SEAU Iaşi va ajunge la un total de 4.200 l/s apa uzata, procesati potrivit standardelor Uniunii Europene (cei 1.800 l/s actuali plus 2.400 l/s).Modernizarea include şi introducerea etapelor de fermentare şi deshidratare a namolului din SEAU Iaşi produs de ambele linii. Actualmente namolul lichid este pompat la 3 km depărtare şi deversat în "lagune" de stocare.Capacitatea de proiectare a liniei 2 a fost aleasă cu precauţie, ţinându-se seama de debitele de apa uzata pe vreme uscata, de creşterile datorate variatiilor diurne ale debitelor, de reducerea viitoare a consumului menajer şi de o bransare la canalizare a 100% din populaţie până în anul 2005 (în prezent 90%).Prognozele au arătat ca totalul capacităţilor combinate dintre linia 1 şi linia 2, modernizate cu echipamentele deja cumpărate de RAJAC-Iaşi, va fi suficient pentru a face fata debitelor până în jurul anului 2017. În jurul anului 2017, când SEAU Iaşi va fi supraincarcata, instalaţiile vor trebui extinse.Necesarul de apa pentru viitor este influenţat de reactia consumatorilor la preţurile care cresc şi de nevoia de contorizare individuală. RAJAC-Iaşi a demarat un program de contorizare individuală a apartamentelor în anii '90, fapt ce va conduce la o scădere a consumurilor până la nivelul european. Dar în cazul creşterii economice se prognozeaza creşterea consumurilor de apa cu un indice de 1% pe an după anul 2005.Deversarile industrialeEfluenţii industriali trebuie să fie conformi cu normativul NTPA 002.Conformarea cu aceste standarde este monitorizata de RAJAC-Iaşi. Procedurile respecta cerinţele anexei nr. 1 la Directiva referitoare la apele uzate urbane. Întreprinderile care se abat de la standarde trebuie să plătească penalizări.Deversarile industriale reprezintă circa 16% din debitul de apa uzata pe vreme uscata şi prognozele prevăd o creştere uşoară până la 20% în anul 2020. Majoritatea întreprinderilor necesita modernizare tehnologică şi modernizarea instalaţiilor lor de pretratare a apelor uzate, pentru a aduce deversarile la niveluri acceptabile. Dar aceste deziderate nu vor fi îndeplinite până când aceste întreprinderi nu vor fi privatizate.Multe companii se afla în proces de privatizare. În acordurile de privatizare o clauza specială trebuie inclusă prin legislaţia referitoare la privatizare din România cu privire la obligaţia întreprinderii de a asigura o pretratare adecvată cu o tehnologie avansată care să aducă parametrii apei uzate la cerinţele normativului NTPA 002.Stocarea namoluluiStocarea/reciclarea namolului de la SEAU Iaşi va trebui să fie realizată conform Directivei C.E.E. nr. 91/676 referitoare la apele uzate, namoluri şi nitrati.Actualmente namolul parţial tratat este depozitat pe paturi de uscare la SEAU Iaşi şi în "lagune". Namolul lichid este pompat în "lagunele" aflate la o distanta de 3 km, dar aceste spaţii sunt aproape saturate şi nu oferă o soluţie viabila pentru viitor. Implementarea măsurii va duce în final la abandonarea acestor "lagune".Strategia de stocare a namolurilor prevede că pe termen scurt (până în jurul anului 2004) namolul să fie în continuare stocat pe paturi de uscare şi în "lagune". În acest interval RAJAC-Iaşi va trebui însă sa negocieze obţinerea de la primărie a unui alt teren de deversare şi sa perfecteze un contract pe termen lung pentru depozitarea namolului. Pentru anul 2005 RAJAC-Iaşi prevede introducerea treptata a namolului în uzul agricol. Totodată se va trece la utilizarea namolului în domeniul forestier şi la reabilitatea de terenuri intelenite. Excesul de namol va fi deversat pe noul teren contractat.Pe termen lung (anul 2010) RAJAC-Iaşi intenţionează sa generalizeze uzul agricol al namolului de la SEAU Iaşi, doar namolul excendentar fiind deversat pe teren.Obiectivul final este utilizarea integrală a namolului în agricultura, utilizându-se deversarea pe teren doar în situaţii de urgenta (contaminări ale namolului). Strategia va depinde în mod cert de calitatea namolului obţinut. Nu exista încă date disponibile. După punerea în funcţiune a noii SEAU Iaşi (primavara anului 2005) va trebui lansat un program metodic de eşantionare şi analiza a calităţii namolului produs, pentru a se verifica dacă namolul este conform cu reglementările Uniunii Europene referitoare la uzul agricol al acestuia.MonitorizareaÎn prezent SEAU Iaşi funcţionează pe baza unei autorizaţii emise de autoritatea de protecţie a mediului şi care prescrie anumiţi parametri ai efluentului. Monitorizarea parametrilor este realizată în mod independent de doua agenţii de monitorizare. RAJAC-Iaşi analizează şi apele uzate deversate şi namolurile stocate. Pentru a evita contaminarea accidentală sau voita a colectoarelor şi a apelor receptoare, RAJAC-Iaşi împreună cu cele doua agenţii de monitorizare colectează eşantioane din apele deversate de marile întreprinderi.Numărul, frecventa şi data esantionarii au fost astfel convenite pentru a se asigura conformitatea strategiei de monitorizare cu criteriile stipulate în normativul NTPA002. Programul de eşantionare ia în considerare activitatea industriei, precum şi caracteristicile biologice şi chimice ale apelor deversate. Dacă o întreprindere nu se conformează parametrilor de calitate ai apei, autorităţile sunt îndrituite, în extremis, sa oprească activitatea acelei întreprinderi.Producţia de namol estimată pentru anul 2020 este de circa 17.555 t.s.u./an, ceea ce înseamnă o medie zilnica de 48 de tone. Vor avea loc negocieri cu Inspectoratul pentru protecţia mediului Iaşi şi Compania Naţionala "Apele Române" în vederea asigurării conformităţii procedurilor şi tehnologiilor cu Directiva C.E.E. nr. 96/61.
           
      Componenta 1 - extinderea SEAU Iaşi (indicatori fizici)Valoarea unitară  (de exemplu: m3, ml, nr.)Volum/număr
      Reconstrucţia lucrărilor de intrarenr.1
      Renovarea decantorului primarnr.4
      Renovarea bazinului de aerarenr.1
      Renovarea decantorului secundarnr.1
      Decantor secundar nounr.1
      Renovarea îngroşătoarelor de nămolnr.4
      Renovarea RFNnr.4
      Instalaţie nouă pentru deshidratarea nămoluluinr.1
    Deoarece subproiectul va fi executat în cadrul unui contract de tip "proiect şi construcţie", proiectul poate suferi modificări în funcţie de tehnologiile propuse de contractor.Componenta 2: STAP ChiritaMăsura va asigura în anul 2005 producerea a circa 20% din apa potabilă a oraşului la parametri conformi cu directivele Uniunii Europene. Actualmente funcţionează în Iaşi doua STAP care proceseaza apa din raul Prut, care este de calitate inferioară.Oraşul mai primeşte apa potabilă din sursa subterana Timişeşti (apa de foarte buna calitate, dar al carei debit scade din cauza lipsei de precipitatii). Pentru a mari debitele către Iaşi la Timişeşti s-a dat în folosinţa o STAP care proceseaza apa pompata direct din raul Moldova. Tabelul de mai jos indica debitele actuale şi viitoare furnizate.
           
      Sursa/Amplasarea staţiei de tratare2000 (milioane l/zi)2020 (milioane l/zi)
      Chiriţă (actual)148134
      Chiriţă (linia nouă)-52
      Timişeşti - subteran12095
      Timişeşti - suprafaţă052
      TOTAL:268333
    Obiectivul măsurii este îmbunătăţirea calităţii apei potabile produse de STAP Chirita. În mod curent performanţele staţiei sunt foarte slabe şi nu asigura conformitatea cu directivele Uniunii Europene, în special pentru turbiditate, pesticide şi aluminiu. Concentraţiile de pesticide au înregistrat valori cu ordine de marimi de 18 ori mai mari decât cele admise.Fondurile limitate impun însă ca lucrările să fie realizate în etape. Prima etapa, care poate fi realizată cu structura financiară actuala, va asigura o capacitate de 52 milioane l/zi (600 l/s) şi va trata jumătate din apa bruta care intră în STAP Chirita (de calitate inferioară).Măsura prevede producerea unei ape conforme cu criteriile Uniunii Europene referitoare la apa potabilă. Concentrarea tuturor instalaţiilor într-un singur amplasament va duce la economii de costuri de exploatare şi la economii de spaţiu.Componentele fizice propuse de măsura includ preoxidare, decantare, filtrare rapida pe nisip şi absorbţie pe CAG. Întrucât execuţia se face în cadrul unui contract de tip "design amp; build" proiectul original poate fi modificat în funcţie de alte tehnologii adoptate de contractant. Proiectul va include măsuri de prevenire a dezvoltării ulterioare a macronevertebratelor în apa potabilă.RAJAC-Iaşi considera procesarea întregului debit de apa bruta la standarde europene ca o prioritate. Astfel, de îndată ce starea financiară îi va permite, RAJAC-Iaşi va trece la modernizarea liniei tehnologice 2.
           
      Componenta 2 - STAP Chiriţă  (indicatori fizici - preliminar)Valoarea unitară (de exemplu: m3, ml, nr.)Volum/număr
      Bazin de preoxidare - nounr.1
      Decantor lamele - nounr.1
      Filtru rapid de nisip - nounr.2
      Staţie de pompare a apei pentru spălare - nouănr.1
      Rezervor de apă pentru spălare - renovarenr.1
      Instalaţie de ozonare - nouănr.1
      Filtre CAG - adaptate în vechile filtrenr.2
      Staţie de clorinare - renovarenr.1
    Lucrările vor fi procurate conform "Cărţii portocalii" FIDIC, contract de tip "proiect şi construcţie". Aranjamentele contractuale vor reduce riscurile inerente induse de un contract convenţional conform "Cărţii roşii" FIDIC. Din aceasta cauza anumite echipamente menţionate în tabelul de mai sus nu se vor putea procura, de exemplu filtrele CAG, caz în care trebuie adoptate alte tehnologii similare sau superioare.Componenta 3: trei staţii de pompare strategiceAceasta măsura va asigura conformitatea distribuţiei apei potabile dintr-o mare parte a reţelei iesene cu directivele europene din domeniu. Aceasta se va realiza prin asigurarea în sectorul de reţea Copou a unei presiuni ridicate şi a unei distributii non-stop a apei potabile, ceea ce va împiedica contaminarea din exterior a reţelei.Măsura se referă la un sector alimentat cu apa din sursa Timişeşti care furnizează circa jumătate din apa potabilă a oraşului Iaşi.Sectorul critic Copou are circa 11.700 de consumatori care beneficiază actualmente de o distribuţie de apa discontinua şi cu presiune slaba. Totodată cartierul înregistrează o dezvoltare rezidentiala continua, fapt care agravează situaţia. Totodată presiunile scăzute în conductele uzate maresc riscul contaminării exterioare prin infiltratii din sol.Măsura implica modernizarea staţiilor Păcurari, Aurora şi Mijlociu, ceea ce înseamnă înlocuirea pompelor şi a instalaţiilor auxiliare.
           
      Componenta 3 - trei staţii de pompare  (indicatori fizici)Valoarea unitară (de exemplu: m3, ml, nr.)Volum/număr
      Procurare de pompenr.13
      Modernizarea staţiei de pomparenr.3
    Componenta 4: asistenţă pentru managementul măsuriiPe perioada execuţiei proiectelor finanţate de B.E.R.D. RAJAC-Iaşi s-a familiarizat cu practica managementului internaţional al proiectelor.Cu toate acestea, avându-se în vedere ca actuala măsura are o anvergura şi o complexitate mult mai mari decât proiectele anterioare, RAJAC-Iaşi va avea nevoie de prezenta unor experţi în domeniul managementului proiectelor de acest tip.Aceasta componenta se referă deci la asigurarea asistenţei pentru managementul măsurii, care să asigure execuţia lucrărilor în timp util şi în limitele bugetelor preconizate. Se vor asigura asistenţă pe perioada procesului de licitaţie, în timpul procesului de selecţie a ofertanţilor, validare contractuală, monitorizare tehnico-financiară şi alte sarcini fundamentale de management.8. Program de lucru
           
      Program de lucruData de începereData de execuţie
      Studiu de fezabilitatemartie 2000mai 2000
      Analiză economicămartie 2000mai 2000
      Analiză financiarămartie 2000mai 2000
      Evaluarea preliminară a impactului asupra mediuluimartie 2000mai 2000
      Studii de proiectareiulie 2000februarie 2001
      Documentaţii de licitaţieiulie 2000februarie 2001
      Achiziţionare de terenuriiulie 2000octombrie 2001
      Execuţianoiembrie 2001noiembrie 2004
      PIFaprilie 2005  
    9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuMai jos este prezentat principalul impact economic al măsurilor propuse:● Linia de apa uzata: după execuţie se vor reduce costurile de exploatare şi efluentul SEAU Iaşi va fi adus la parametrii calitativi prevăzuţi de reglementările Uniunii Europene; acest lucru va ameliora calitatea apelor raului Bahlui. Astfel 440.000 de locuitori vor beneficia direct de măsura. Calitatea superioară a apei purificate va mari potenţialul recreativ al raului numai dacă acţiunile vor fi coroborate cu instalarea de echipamente de pretratare în amontele Iasiului.● Linia de namol: creşterea costurilor de exploatare va fi compensată de reutilizarea biogazului generat. Namolul va fi procesat şi reciclat în mod eficient, conform standardelor Uniunii Europene. Beneficii majore apar din utilizarea lui ca ingrasamant deshidratat.● STAP Chirita: costurile de exploatare vor creşte, dar se vor reduce cheltuielile publice cauzate de propagarea bolilor care au ca vector apa de calitate inferioară. Se vor reduce numeric cazurile de hepatita, dizenterie şi gastroenterocolita. Aceste maladii sunt frecvent raportate în Iaşi (9.200 de cazuri în ultimii 5 ani). De aceasta măsura vor beneficia circa 114.000 de locuitori.● Modernizarea a 3 staţii de pompare: se vor reduce mult costurile de exploatare, în special costurile cu electricitatea. Rezultatul va fi creşterea siguranţei distribuţiei apei potabile către peste 200.000 de persoane şi creşterea presiunii de distribuţie în cartierul Copou (11.700 de locuitori). O reţea presurizata corect în mod continuu va reduce cazurile de îmbolnăviri datorate apei (se elimina infiltratiile de apa din sol).Acest impact nu poate fi cuantificat deoarece schimbările frecvente sunt relativ minore şi beneficiile colaterale greu de evaluat. Totuşi beneficiile economice globale sunt contracarate de costuri, un domeniu foarte costisitor fiind tratarea namolului (se evita alte costuri pentru extinderea "lagunelor").Un calcul estimativ referitor la crearea de noi locuri de muncă arata ca vor fi create în mod direct şi indirect circa 250 de locuri de muncă pe timpul fazei de execuţie, care va dura aproximativ 60 de luni.10. Elementele principale ale analizei financiareConsumatorii din Iaşi plătesc deja contravaloarea serviciilor care acoperă costurile de exploatare/întreţinere a instalaţiilor RAJAC-Iaşi, de preluare/transport al apei brute, de tratare, distribuţie, colectarea apelor uzate şi epurarea lor. Nivelul tarifelor la Iaşi este deja mare fata de alte oraşe din România.Tarifele RAJAC-Iaşi au fost stabilite de Guvern în acord cu o convenţie semnată cu B.E.R.D., ca parte a programului investitional MUDP I. Tarifele cresc automat o dată cu inflatia, saltul având loc când inflatia atinge 5%. Tarifele sunt diferite pentru consumatorii menajeri şi cei industriali. Tariful de canalizare pentru industrie este de 3 ori mai mare decât cel menajer.
                 
      Tarife medii apă-canal  (lei/m3)1997199819992000 (iulie)2000 (euro/m3)
      Apă potabilă1.2702.5203.8005.0700,27
      Apă brută industrială1.0102.1903.3004.3220,23
      Canalizare menajeră1602805401.168*)0,06*)
      Canalizare la agenţi economici8001.2901.510    
    Notă *) Tarif calculat mediu din cauza datelor disponibile limitate. Situaţia financiară a RAJAC-Iaşi s-a schimbat semnificativ în anul 1995 când aceasta a devenit parte semnatara a unui acord de proiect semnat între B.E.R.D. şi Consiliul Judeţean Iaşi. Creditele obţinute au ajutat RAJAC-Iaşi să îşi amelioreze performanţele financiare. Condiţiile impuse se refereau la obligaţia de a contribui la un cont de rezerva, denumit Fond pentru întreţinere, reparaţii şi dezvoltare (IRD). Aceste contribuţii includ: taxa de corporatie, care în mod normal se aloca în bugetul consiliului judeţean, jumătate din cota de profit la care are dreptul şi o sumă echivalenta cu amortismentul.RAJAC-Iaşi nu respecta în acest moment clauza care specifica indicele de îndatorare a clienţilor, care este acum de 60% (adică de 3 ori cel admis).Se aplica deja principiul "poluatorul plăteşte", din moment ce agenţii economici plătesc serviciile de canal mai mult decât clienţii menajeri. În plus, deversarea de contaminanti în exces autorizează RAJAC-Iaşi să aplice amenzi agentului economic. Dacă deversarea se face în raul Bahlui, RAJAC-Iaşi trebuie să plătească penalizări către Compania Naţionala "Apele Române", având apoi dreptul să le recupereze de la agentul poluator. Regulamentele referitoare la penalizări au intrat în vigoare în aprilie 2000. Primele avize de penalizare au fost trimise în iulie; RAJAC-Iaşi estimează ca se vor plati sub forma de penalizări circa 225.000 euro/an, ceea ce reprezintă circa 10% din încasările pe serviciile de canal.Analiza financiară care a fost realizată în perioada pregătirii proiectului a plecat de la ipoteza ca veniturile vor fi suficiente sa acopere costurile de exploatare directe şi cheltuielile de capital (asigurarea solvabilităţii financiare a măsurii).Tarifele în Iaşi se afla deja la limita superioară a suportabilitatii, în special pentru locuitorii cu venituri modeste. În aprilie 2000 s-a adoptat o taxa pe valoarea adăugată generalizata de 19%, ceea ce a devenit o povara suplimentară pentru aceste familii.Deoarece tarifele sunt deja mari, consumatorii au dificultăţi în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor, fapt ilustrat prin slabele încasări de la clienţi. Astfel, de aici vin marile eforturi ale RAJAC-Iaşi de a mari tarifele fără a-şi periclita viabilitatea financiară. Analiza financiară a plecat de la ipoteza ca tarifele vor rămâne nemodificate în termeni reali.Măsura va fi cofinantata în proporţie de 25% de către B.E.R.D. Implicarea acestei bănci este esenţială pentru a contracara lacunele financiare şi pentru a asigura disciplina financiară din cadrul RAJAC-Iaşi, asigurând astfel sprijin financiar durabil pentru aceasta.O reducere a ratei asistenţei sub 75% va amplifica necesitatea de finanţări prin creditare. Acoperirea acestor costuri de capital suplimentare va depăşi capacitatea financiară a RAJAC-Iaşi şi pe cea a clienţilor săi. Totodată va reduce capacitatea RAJAC-Iaşi de a mai face investiţii în infrastructura, acţiune impusa pentru conformarea sistemelor de apa/canal cu standardele europene.Valoarea neta actuala a măsurii va fi negativa, de circa 15 milioane euro. Cum se arata mai sus, măsura va fi cofinantata cu un credit care va reduce fluxul de lichiditati net şi nu mai este deci loc pentru o alta creştere de tarife (ele aflându-se deja la limita suportabilitatii).Pe termen mediu performanţele financiare ale RAJAC-Iaşi se pot îmbunătăţi datorită următorilor factori:● dacă namolul poate fi vândut către utilizatorii finali, ar putea genera venituri adiţionale;● în Copou creşterea presiunii de serviciu şi o distribuţie non-stop a apei pot duce la o creştere a cererii de apa potabilă; şi● o eventuala creştere a veniturilor familiilor ar putea permite creşteri de tarif.În prezent aceste beneficii rămân greu de cuantificat şi nu au fost incluse în analiza financiară.11. Analiza impactului asupra mediuluiMăsura privind modernizarea SEAU Iaşi intră în clasa de proiecte stipulate în anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11 referitoare la evaluarea impactului asupra mediului.O evaluare preliminară de acest gen a fost deja realizată în perioada pregătirii proiectului. Conform legislaţiei româneşti, evaluarea impactului asupra mediului şi consultaţiile publice trebuie realizate înainte ca primăria sa elibereze autorizaţiile de construcţie. Consultarea publică se va face după încheierea procedurii de licitaţie (lucrările se executa conform unui contract de tip "proiect şi construcţie" FIDIC), când se va realiza forma finala a proiectului.Din analiza impactului asupra mediului a rezultat şi nevoia de a defini o noua strategie referitoare la stocarea/reciclarea namolului de la SEAU Iaşi, deoarece metodele actuale sunt depăşite şi poluante. Pe baza rezultatelor analizei RAJAC-Iaşi a emis deja o strategie pentru namol care să fie conformă cu cerinţele Uniunii Europene.12. Costuri şi asistenţă
    Cost eligibil
    Cost total Contribuţia sectorului privat Cheltuieli înaintea datei de eligibi- litate Altele neeligibile Cost total eligibil Asistenţă ISPA Rata asis- ten- tei (%)
    51.700.000 nu este cazul nu este cazul 322.000 51.378.000 38.533.500 75
        Rata asistenţei: 75%
        Defalcarea costurilor
    - euro -
         
      ElementCosturi totale
      Costuri pentru planificare/proiectare0
      Achiziţionare de terenuri*)322.000
      Pregătirea amplasamentului89.000
      Lucrări principale13.614.000
      Echipament/Instalaţii28.468.000
      Asistenţă tehnică1.969.000
      Monitorizarea execuţiei0
      Neprevăzute7.238.000
      Taxe publice/impozite0
      Altele (de specificat)0
      TOTAL:51.700.000
    Notă *) Neeligibil.Costul total nu include cei 6.167.000 euro deja cheltuiti pe instalaţii (deja achiziţionate de către RAJAC-Iaşi, dar nemontate pe linie). Aceste instalaţii au fost livrate în perioada august 1996 - septembrie 1999 şi se afla în lăzi sigilate şi/sau depozitate în locuri sigure. Estimările de cost au prevăzut alocarea de sume pentru renovarea acestor echipamente. Documentele de licitaţie vor indica starea actuala a acestor instalaţii.Planul de achiziţii include doua contracte de execuţie de tip "proiect şi construcţie", unul pentru componenta 1, celălalt pentru componentele 2 şi 3, precum şi un contract de service pentru monitorizarea execuţiei/gestiunii măsurii. Cheltuielile de proiectare sunt incluse în lucrările principale din moment ce se preconizează o procurare de tip "proiect şi construcţie". Defalcarea pe costuri este indicată în tabelul de mai jos. O defalcare mai precisa se va putea face doar după încheierea procesului de licitaţie şi semnarea definitivă a contractului.
               
      ElementComponenta 1 -Componenta 2Componenta 3 -Componenta 4 -
      SEAU IaşiSTAP Chiriţăstaţii de pomparemonitorizare
      Costuri pentru planificare/proiectare0000
      Achiziţionare de terenuri0322.00000
      Pregătirea amplasamentului56.00031.0002.0000
      Lucrări principale10.370.0003.131.000113.0000
      Echipamente/instalaţii1)16.180.0007.825.0004.463.0000
      Asistenţă tehnică2)0001.969.000
      Monitorizarea execuţiei0000
      Neprevăzute4.513.0001.925.000800.0000
      Taxe publice/impozite0000
      Altele (de specificat)0000
      TOTAL:31.119.0001)13.234.0005.378.0001.969.000
    1) Nu include 6.167.000 euro cheltuiti înainte de solicitarea de asistenţă. 2) Necesarul de asistenţă tehnică, de monitorizare a execuţiei şi crearea unui PIU se stabilesc de către RAJAC-Iaşi.13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleActualmente RAJAC-Iaşi are în curs de derulare un program de investiţii care implica B.E.R.D.În anul 1995 RAJAC-Iaşi a obţinut un credit de 7,5 milioane dolari S.U.A. în cadrul programului MUDP I al B.E.R.D. Implementarea a început în noiembrie 1995 şi va fi încheiată în iarna anului 2000. Măsura a inclus modernizarea reţelei de apa, a STAP Chirita şi a reţelei de canalizare. Acordul de împrumut include şi convenţii referitoare la creşterile de tarif, controlul costurilor şi controlul debitelor la consumatori (vezi secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1).Partea din MUDP I care se ocupa de modernizarea reţelelor de apa este legată de componenta STAP Chirita, deoarece implica scăderea consumului de apa prin reducerea pierderilor. Mai mult, se vor reduce infiltratiile din sol în colectoarele canalizării şi astfel se va reduce debitul de apa ce urmează să fie tratata în SEAU Iaşi, ceea ce măreşte marja capacităţii staţiei.B.E.R.D. va cofinanta măsura şi va furniza un împrumut în noul MELF (facilitate de creditare municipala pentru mediu). După evaluarea solvabilităţii RAJAC-Iaşi în septembrie 2000 B.E.R.D. a confirmat ca va finanta 25% din costurile măsurii (12,8 milioane euro). Conducerea B.E.R.D. va lua o decizie definitivă în toamna anului 2000.14. Condiţii specifice referitoare la măsuraVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.15. Planul de achiziţiiÎnaintea plăţii celei de a 2-a transe din avans Beneficiarul va înainta un plan de achiziţii bazat pe modelul prezentat în anexa nr. I a) care trebuie să fie aprobat de Comisie.Procesul de licitaţie va fi conform cu regulile cuprinse în titlul IX din Regulamentul financiar; participarea la licitaţie va fi deschisă tuturor entităţilor legale din Uniunea Europeană şi din statele beneficiare.      +  Anexa I a)PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU
               
      Oferta nr.Descrierea lucrărilor/ serviciilorTipul contractului (lucrări, materiale, servicii)Luna prognozată de lansare a oferteiRata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat
               
               
               
               
               
               
               
               
               
               
               
    Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.(Pentru contractele care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru asistenţă ISPA rata de rambursare se calculează aplicându-se procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru măsura.)      +  Anexa IIPLANUL DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, RomâniaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/006 - euro -
                           
      AnulCost totalCosturi neeligibileCosturi eligibile   Împrumut de la IFI**)
      TotalISPAAutoritati nationale
      Autoritati locale*)
      1 = 2+323 = 5+7(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/378(%) 9 = 8/1
      200031.785.667-31.785.66710023.839.250757.946.4177.946.41725
      20019.638.733322.0009.316.733976.987.550752.329.183   2.329.18324
      20025.137.800-5.137.8001003.853.350751.284.450   1.284.45025
      2003-------   --
      2004-------   --
      2005-------   --
      20065.137.800-5.137.800-3.853.350-1.284.450   1.284.45025
        -------   --
      TOTAL:51.700.000322.00051.378.0009938.533.5007512.844.50012.844.50025
    ----------- Notă *) Împrumut B.E.R.D. Notă **) Împrumut B.E.R.D. acordat RAJAC-Iaşi pentru acoperirea cheltuielilor eligibile.      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă.Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească