NORME METODOLOGICE din 14 iulie 2025privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare
EMITENT
  • MINISTERUL FINANȚELOR
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 25 iulie 2025



     Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 1.140 din 14 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 25 iulie 2025.      +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) În înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații:a) acțiuni multianuale - acțiuni a căror perioadă de realizare depășește un an bugetar. În cazurile aflate sub incidența Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 500/2002, această sintagmă are înțelesul de la art. 2 alin. (1) pct. 3^3 din Legea nr. 500/2002;b) angajarea cheltuielilor - fază în procesul execuției bugetare prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor stipulate într-un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii sau onorarea obligațiilor de plată rezultate în baza legilor, hotărârilor Guvernului, acordurilor, hotărârilor judecătorești, în limita creditelor de angajament aprobate conform legii; c) cod angajament - un cod definit la art. 2 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 88/2013;d) cod indicator de cheltuieli - cod numeric de 12 caractere cuprinzând câte două cifre aferente codului de capitol, subcapitol, paragraf, titlu, articol, alineat, bazat pe sistemul de codificare aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice. În situația în care detalierea subdiviziunilor de cheltuieli bugetare din Clasificația indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005, nu este efectuată la nivel de capitol/subcapitol/ paragraf/titlu/articol/alineat, subdiviziunile de cheltuieli bugetare lipsă se completează cu „00“;e) cod sector bugetar - cod numeric de două cifre bazat pe sistemul de codificare aprobat la prima liniuță din secțiunea C „Subordonare/Surse“ a art. 2 alin. (1) din anexa nr. 1 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 2.004/2013 pentru aprobarea Procedurii privind registrul entităților publice, cu modificările și completările ulterioare;f) cod sursă de finanțare - cod format dintr-o literă, așa cum este prevăzut în anexa la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.271/2004 pentru aprobarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli și venituri bugetare, precum și conturilor de disponibilități deschise la unitățile Trezoreriei Statului, cu modificările și completările ulterioare; g) cod SSI - codul alfanumeric format prin concatenarea codului sectorului bugetar, codului sursei de finanțare și codului indicatorului de cheltuieli;h) compartiment de specialitate - compartimentul funcțional definit la art. 5 lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;i) conducătorul compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar-contabil, precum și altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție din cadrul instituției publice, în condițiile legii. Prin această sintagmă se înțelege atât persoana definită la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 500/2002, cât și șeful compartimentului financiar-contabil definit la art. 2 alin. (1) pct. 54 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 273/2006;j) credit bugetar - suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare. În cazul bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, această expresie are semnificația de la art. 2 alin. (1) pct. 16 din același act normativ. În cazul bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, prezentele norme metodologice utilizează această expresie exclusiv în legătură cu limitele maxime până la care se pot ordonanța și efectua plăți pentru angajamentele legale contractate;k) credit de angajament - suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar. În cazul bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, această expresie are semnificația de la art. 2 alin. (1) pct. 15 din același act normativ. În cazul bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, definiția este cea conferită creditului de angajament definit la art. 2 alin. (1) pct. 18 din legea precizată, iar în situațiile în care nu sunt aprobate distinct credite de angajament, acestea sunt egale cu creditele bugetare definite la art. 2 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 273/2006; l) credite destinate unor acțiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau loc la credite de angajament și credite bugetare. Această sintagmă are semnificația de la art. 2 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 500/2002 și, respectiv, semnificația de la art. 2 alin. (1) pct. 17 din Legea nr. 273/2006;m) curs valutar acoperitor - cursul valutar comunicat de Banca Națională a României, majorat cu până la 5%;n) emitere angajament legal - asumare prin semnătură olografă sau electronică calificată a unui document de către ordonatorul de credite în scopul de a produce efecte juridice;o) număr unic de înregistrare al documentului de fundamentare - cod alfanumeric asociat documentului de fundamentare care se păstrează pe toată durata procesului de execuție bugetară (angajare, lichidare, ordonanțare, plată);p) instituții publice - cele definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cele definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, precum și alte entități ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite pentru bugetul aprobat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(2) În cuprinsul prezentelor norme metodologice, dacă nu se precizează expres altfel, orice referire la creditul de angajament și/sau bugetar, respectiv la disponibilul din credit de angajament și/sau bugetar vizează creditul de angajament și/sau bugetar aprobat și, respectiv, disponibilul la nivel de cod SSI și program bugetar.  +  Articolul 2În parcurgerea fazelor execuției bugetare sunt implicați:a) ordonatorii de credite și persoanele cărora le este delegată această calitate ori, după caz, anumite atribuții aferente acestei calități;b) personalul încadrat în compartimentele de specialitate ale instituției publice;c) persoanele nominalizate pentru a avea acces la sistemul de control al angajamentelor (CAB) prevăzut în O.U.G. nr. 88/2013;d) persoanele care exercită controlul financiar preventiv propriu și controlul financiar preventiv delegat, după caz;e) persoanele responsabile cu plata cheltuielilor.  +  Articolul 3(1) Ordonatorii principali de credite sunt:a) miniștrii, conform prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 și ale art. 56 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;b) secretarul general al Guvernului, conform art. 20 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;c) persoana desemnată de Președintele României, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, republicată;d) conducătorii organelor de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome, conform prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, alții decât cei de la lit. a)-c), în măsura în care prevederile legale în vigoare le conferă această calitate;e) secretarii generali, conform prevederilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, în măsura în care legea le conferă această calitate;f) președinții consiliilor județene, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 și ale art. 191 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;g) primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor municipiului București, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 și ale art. 155 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;h) secretarii generali ai unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conform art. 243 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;i) viceprimarii cu atribuții de primar, consilierii locali cu atribuții de primar, vicepreședinții cu atribuții de președinte de consiliu județean și consilierii județeni cu atribuții de președinte de consiliu județean, conform prevederilor art. 163 și 192 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;j) administratorii publici, în condițiile art. 244 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;k) alte persoane cărora li s-a conferit această calitate prin legi speciale.(2) Conducătorii instituțiilor publice, care se află în subordinea/ coordonarea altor instituții/autorități publice, sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.  +  Articolul 4(1) Ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari de credite, precum și ordonatorii terțiari de credite pot delega această calitate uneia sau mai multor persoane, în condițiile legii.(2) Ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil, conform prevederilor art. 20 alin. (4) din același act normativ. (3) Ordonatorii principali de credite ai comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepția persoanelor care au calitatea de contabil sau de șef al compartimentului financiar-contabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 273/2006 și având în vedere prevederile art. 157, art. 191 și/sau ale art. 244 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, după caz.(4) Ordonatorii de credite pot delega atribuțiile și în alte cazuri expres prevăzute prin acte normative de nivelul legii. (5) Ordonatorii de credite nu pierd această calitate prin delegare.(6) Actele de delegare a atribuțiilor desemnează persoanele din cadrul instituțiilor publice care să semneze pentru și în numele ordonatorilor de credite. În actul de delegare trebuie să se specifice perioada, atribuțiile delegate și limitele exercitării atribuțiilor delegate în ceea ce privește angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor. Actele de delegare se transmit, după caz:a) persoanelor delegate;b) conducătorului compartimentului financiar-contabil; c) persoanei care exercită controlul financiar preventiv propriu și controlul financiar preventiv delegat, după caz.(7) Ordonatorul de credite poate să delege unor persoane din compartimentele de specialitate, altele decât cele responsabile cu plata: a) aprobarea formei revizuite a documentului de fundamentare, în cazul în care în acesta sunt consemnate diminuări de rezervări ca urmare a unor economii;b) aprobarea formei revizuite a documentului de fundamentare, în cazul în care nu se aduc modificări la elementele de fundamentare din secțiunea A a documentului de fundamentare deja aprobat de ordonatorul de credite;c) aprobarea ordonanțării de plată cu sumă negativă.  +  Articolul 5(1) Ordonatorul de credite și persoanele nominalizate de acesta au acces la sistemul de control al angajamentelor. (2) Persoanele nominalizate sunt responsabile de completarea secțiunii B din documentul de fundamentare, dacă este cazul, și de coloanele: 1, 2, 3 și 5 din formularul „Ordonanțare de plată“, prevăzut în anexa nr. 2.  +  Articolul 6În cazul instituțiilor publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mare de 5 salariați, persoanele nominalizate care au acces la sistemul de control al angajamentelor și care au înregistrat angajamentul/ rezervarea (în CAB) trebuie să fie diferite de persoana care semnează ordinul de plată pentru același angajament/aceeași rezervare.  +  Articolul 7Persoanele responsabile cu efectuarea plăților din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 și la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 fac parte, de regulă, din compartimentul financiar-contabil și procedează la efectuarea acestora potrivit prevederilor capitolului V.  +  Articolul 8(1) Utilizarea creditelor bugetare se face pentru stingerea prin plată a obligațiilor instituțiilor publice față de terți. (2) Utilizarea creditelor bugetare se efectuează doar pentru sume care au fost înregistrate drept cheltuieli efective/active fixe/stocuri/avansuri, în condițiile Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările și completările ulterioare, sau ale altor reglementări contabile aplicabile, după caz.  +  Articolul 9(1) În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg patru faze, de regulă, în următoarea succesiune: angajare, lichidare, ordonanțare și plată.(2) Instituțiile publice care gestionează bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 și la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 au obligația să respecte parcurgerea celor patru faze prevăzute la alin. (1).(3) Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de conducător al compartimentului financiar-contabil.  +  Capitolul II Angajarea cheltuielilor  +  Secţiunea 1 Precizări cu caracter general  +  Articolul 10(1) Angajarea cheltuielilor presupune parcurgerea pentru fiecare operațiune în parte a următoarelor etape:a) asumarea obligației de a plăti o sumă către un terț;b) rezervarea creditelor de angajament și creditelor bugetare;c) emiterea angajamentului legal, dacă aceasta cade în sarcina instituției publice.(2) În faza de angajare a cheltuielilor se rezervă credite de angajament exclusiv pentru anul curent, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 41. (3) Până la stingerea întregii obligații de plată, instituția publică este obligată să revizuiască rezervările de credite de angajament și de credite bugetare astfel încât acestea să fie egale sau mai mari decât valoarea obligației de plată, fără însă a depăși creditele de angajament și creditele bugetare disponibile. (4) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja fonduri publice pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.  +  Articolul 11(1) În faza de angajare a cheltuielilor, instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani ce rezultă din executarea unui angajament legal. (2) Asumarea de către ordonatorul de credite a obligației de a plăti se face pe baza avizelor/vizelor acordate de compartimentele de specialitate din cadrul instituției publice. (3) Avizele/Vizele se acordă pe documentul de fundamentare elaborat de compartimentul de specialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.  +  Articolul 12(1) Compartimentul de specialitate întocmește un document de fundamentare care poate avea rol de notă, notă de fundamentare sau alt document similar, caz în care se menționează acest lucru în subtitlul documentului de fundamentare. (2) Documentul de fundamentare menționat la alin. (1) va conține în secțiunea A informații referitoare la:a) descrierea stării de fapt și de drept. Pentru operațiunile inițiate de instituția publică va cuprinde și fundamentarea privind nevoia și oportunitatea operațiunii;b) codul/codurile SSI; c) programul bugetar; d) o estimare în lei a valorii angajamentelor legale pe toată perioada de valabilitate a documentului de fundamentare; e) o estimare în lei, defalcată pe ani bugetari, a plăților ce se prezumă că se vor face pe baza angajamentelor legale avute în vedere la lit. d). Totalul acestor plăți trebuie să fie identic cu valoarea estimată la lit. d).(3) Estimările prevăzute la alin. (2) lit. d) și e) se fac în mod distinct pe fiecare cod SSI, iar în cadrul acestuia pe programe bugetare. (4) În documentul de fundamentare, în situația în care obligația de plată este stabilită în valută se va utiliza cursul de schimb acoperitor în scopul stabilirii echivalentului în lei al sumei datorate. (5) În scopul întocmirii documentului de fundamentare, compartimentul de specialitate poate fi sprijinit de personal de specialitate în vederea stabilirii codurilor SSI, încadrării pe programe bugetare, cursului de schimb acoperitor, unităților de măsură folosite și a oricăror alte informații necesare. (6) Persoanele care au acces la sistemul de control al angajamentelor vor completa secțiunea B a documentului de fundamentare dacă în anul bugetar se prezumă emiteri de angajamente legale și/sau plăți.(7) Momentul inițierii documentelor de fundamentare, persoanele însărcinate cu inițierea acestora și alte aspecte relevante se stabilesc prin procedură proprie la nivelul fiecărei instituții publice.(8) În cazul în care prevederile legale sau procedurile interne ale instituției prevăd întocmirea unor documente care conțin unele din informațiile de la alin. (2), sunt suficiente menționarea acestor documente în secțiunea A și atașarea documentului sau a unei copii a documentului, la documentul de fundamentare.(9) Ordonatorul de credite aprobă documentul de fundamentare după obținerea tuturor avizelor/vizelor prevăzute în anexa nr. 1 la secțiunea/secțiunile ce trebuie completate. Documentele de fundamentare ce vizează angajamente legale care se emit ca urmare a unei obligații legale sau provin de la un terț, prevăzute la art. 29 și 30, sunt valabile fără aprobarea ordonatorului de credite, cu obligația informării acestuia de către compartimentul de specialitate.(10) Un cod de angajament nu poate fi înscris pe mai multe documente de fundamentare.(11) Un document de fundamentare poate avea mai multe coduri de angajament, dar un cod de angajament nu poate fi pe mai multe documente de fundamentare.  +  Secţiunea a 2-a Rezervarea creditelor de angajament și creditelor bugetare  +  Articolul 13(1) Rezervarea creditelor de angajament și creditelor bugetare se efectuează cu scopul certificării faptului că există autorizare bugetară în anul curent în limita căreia vor fi efectuate ulterior plățile.(2) Orice rezervare de credite de angajament și credite bugetare efectuată într-un an bugetar, care nu s-a concretizat printr-un angajament legal până la finele anului bugetar, încetează a mai produce efecte la finele anului bugetar respectiv. În situația în care este necesară rezervarea de credite bugetare în mai mulți ani bugetari, se efectuează cu prioritate rezervări noi în fiecare an.(3) În vederea rezervării creditelor bugetare și încadrării acestora în creditele bugetare aprobate, valoarea angajamentului legal se determină pe baza uneia din următoarele reguli:a) dacă din documentul de fundamentare reiese o valoare exactă de plată pentru anul curent, atunci se consideră această valoare. Dacă această valoare este exprimată în valută, se convertește în lei, utilizându-se cursul valutar acoperitor;b) dacă în documentul de fundamentare se regăsește valoarea unitară, atunci valoarea angajamentului legal se determină prin înmulțirea valorii unitare cu cantitatea ce urmează a fi plătită în anul curent. Dacă această valoare este exprimată în valută, se convertește în lei, utilizându-se cursul valutar acoperitor;c) dacă regulile de la lit. a) și b) nu oferă o valoare fidelă, atunci valoarea angajamentului legal se determină pe baza unor ipoteze de lucru și date statistice. Această regulă se folosește doar dacă există o fundamentare riguroasă. (4) În vederea rezervării creditelor de angajament și încadrării acestora în creditele de angajament aprobate, valoarea angajamentului legal se determină prin însumarea valorilor calculate, cu respectarea regulilor de la alin. (3), pentru toți anii de valabilitate a angajamentului legal.  +  Articolul 14(1) Rezervarea creditelor de angajament și bugetare pentru cheltuielile propuse într-un document de fundamentare trebuie realizată în anul emiterii angajamentului legal, înainte de emiterea acestuia.(2) În situația în care emiterea angajamentului legal rezultă dintr-o obligație legală, rezervarea creditelor de angajament și bugetare estimate pe baza informațiilor dintr-un document de fundamentare trebuie realizată înainte de emiterea acestuia, fără a depăși disponibilul de credite de angajament și/sau bugetare.(3) În situația în care angajamentul legal provine de la un terț, rezervarea creditelor de angajament și bugetare estimate pe baza informațiilor dintr-un document de fundamentare trebuie realizată înaintea introducerii recepției în sistemul de control al angajamentelor, fără a depăși disponibilul de credite de angajament și/sau bugetare.(4) Rezervarea sumelor fundamentate de compartimentul de specialitate se face, dacă este cazul, în sistemul de control al angajamentelor și se consemnează în secțiunea B a documentului de fundamentare, de către persoana prevăzută la art. 5. (5) Sumele se consideră rezervate din momentul înregistrării lor în sistemul de control al angajamentelor.(6) Înainte de aprobarea documentului de fundamentare, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale eficienței, eficacității și economicității cheltuielilor. În măsura în care legea lasă la latitudinea ordonatorului de credite, acesta va aproba documentele doar dacă consideră operațiunile propuse ca fiind oportune.(7) Creditele de angajament, pentru care nu au fost încheiate angajamente legale, și creditele bugetare neutilizate la sfârșitul anului bugetar sunt anulate de drept, fără a fi nevoie de efectuarea unor formalități. (8) Dacă ordonatorul de credite refuză aprobarea documentului de fundamentare se procedează la anularea rezervării. Prin proceduri interne se poate stabili termenul la împlinirea căruia documentul de fundamentare, neaprobat, se consideră din oficiu și fără îndeplinirea unor formalități suplimentare refuz de aprobare. (9) Dacă la începutul anului sunt în vigoare angajamente legale care generează obligații de plată pentru anul curent, atunci se revizuiește documentul de fundamentare în sensul rezervării de credite bugetare în limita cărora se vor efectua plățile. (10) Prin excepție de la alin. (1), întocmirea documentului de fundamentare se poate face la finele anului bugetar în contul anului următor în cazul în care inițierea demersurilor pentru angajarea cheltuielilor în anul bugetar următor ar fi tardivă și ar afecta continuitatea activității.  +  Articolul 15(1) Emiterea angajamentului legal se poate efectua doar dacă valoarea acestuia, calculată în condițiile art. 13, este mai mică sau egală cu creditul de angajament rezervat pentru operațiunea respectivă, în măsura în care prevederile legale în vigoare nu reglementează altfel. (2) Emiterea angajamentului legal se poate efectua doar dacă valoarea plăților ce rezultă pentru anul curent, calculată în condițiile art. 13, este mai mică sau egală cu creditul bugetar rezervat pentru operațiunea respectivă.  +  Articolul 16(1) În scopul reflectării fidele a stării de fapt, instituțiile publice pot proceda la revizuirea documentului de fundamentare. (2) Revizuirea poate fi inițiată și de un alt compartiment de specialitate decât cel care a propus documentul de fundamentare inițial, cu condiția informării prealabile a acestuia cu privire la intenția revizuirii documentului. Toate revizuirile unui document de fundamentare se păstrează de același compartiment de specialitate, nominalizat prin proceduri interne.(3) Se pot revizui oricare din elementele înscrise în documentul de fundamentare (preț, valoare unitară, curs de schimb, cantitate, calitate, soluție tehnică, sursă de finanțare, cod de clasificație, termene de plată, anul rezervării, credite bugetare/credite de angajament rezervate etc.), prin întocmirea unui nou document de fundamentare în care se prezintă motivele revizuirii, cu păstrarea numărului unic de înregistrare al documentului de fundamentare inițial. (4) Operațiunea de revizuire prevăzută la alin. (1) este permisă doar în măsura în care: a) nu generează un necesar suplimentar de credite de angajament pentru anul curent care este mai mare decât disponibilul la momentul respectiv;b) nu generează un necesar suplimentar de credite bugetare pentru anul curent care este mai mare decât disponibilul la momentul respectiv;c) nu reduce valoarea creditelor de angajament rezervate sub valoarea angajamentelor legale emise;d) nu contravine legislației în vigoare.(5) Revizuirile sunt aprobate de ordonatorul de credite după obținerea avizelor/vizelor prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice. (6) La data la care există o revizuire care vizează diminuarea rezervărilor înscrise în secțiunea B a unui document de fundamentare încă neaprobat, elaborarea unui alt document de fundamentare se amână dacă prin respingerea primului document și aprobarea celui de-al doilea s-ar depăși disponibilul de credite de angajament și/sau bugetare. (7) Dacă documentul de fundamentare revizuit, care vizează diminuarea rezervărilor, se aprobă, celălalt document de fundamentare își poate continua circuitul de avizare/vizare/ aprobare. (8) Dacă documentul de fundamentare revizuit, care vizează diminuarea rezervărilor, nu se aprobă, celălalt document de fundamentare nu își poate continua circuitul de avizare/vizare.  +  Secţiunea a 3-a Angajamentul legal  +  Articolul 17(1) Angajamentul legal are înțelesul prevăzut la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 500/2002 și la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 273/2006.(2) Pentru a putea fi considerat angajament legal, actul juridic trebuie să stabilească în mod neechivoc faptul că instituția publică are o obligație de plată.  +  Articolul 18(1) Se pot considera angajamente legale emise de instituția publică:a) actele juridice bilaterale și multilaterale la care este parte (contracte de achiziție publică, contracte individuale de muncă, convenții, acorduri etc.), dacă din acestea rezultă obligații de plată pe seama fondurilor publice;b) actele administrative (ordine, decizii, dispoziții etc.), dacă din acestea rezultă obligații de plată pe seama fondurilor publice.(2) În cazul achizițiilor publice/sectoriale/în domeniul apărării și securității, precum și al concesiunilor de lucrări și servicii, angajamentele legale pot fi:a) contractele de achiziție publică, contractele de achiziție sectorială, contractele de concesiuni de lucrări și servicii, precum și contractele de achiziție publică din domeniul apărării și securității;b) documentele prin care se angajează cheltuielile aferente achizițiilor directe în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 99/2016, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011.(3) Orice angajament legal emis de instituția publică trebuie să aibă înscris și codul de angajament prin care s-au rezervat credite de angajament, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 37 și 38, pentru care instituția publică optează pentru alocarea de coduri de angajament anuale distincte.  +  Articolul 19(1) Angajamentul legal emis pe o perioadă nedeterminată, cel care se reînnoiește automat și cel care generează obligații de plată pe mai mulți ani se pot considera că sunt formate din mai multe angajamente legale anuale. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile doar dacă prin clauze contractuale sau efectul legii este posibilă obținerea încetării efectelor angajamentului legal prin voința unilaterală a instituției publice. (3) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) este necesar ca la fiecare început de an să se efectueze revizuirea sumelor rezervate în conformitate cu prevederile art. 16, prin revizuirea documentului de fundamentare inițial, actualizat cu toate revizuirile și menținerea codului de angajament inițial.(4) Angajarea cheltuielilor în limitele creditelor de angajament în condițiile alin. (3) se face pentru anul curent sau pentru perioada rămasă până la încetarea angajamentului legal. (5) Valoarea pentru care se rezervă creditele de angajament și creditele bugetare reprezintă estimarea, potrivit art. 13 alin. (3), a plăților pe anul respectiv, inclusiv eventualele plăți suplimentare conform contractelor încheiate.  +  Articolul 20(1) La momentul avizării/vizării, proiectul de angajament legal trebuie să aibă înscris și codul de angajament. (2) Proiectele de angajamente legale, a căror emitere cade în sarcina instituției publice, pot fi aprobate de ordonatorul de credite numai dacă au primit în prealabil viza de control financiar preventiv propriu și viza de control financiar preventiv delegat, după caz, în condițiile legii sau în condițiile prevederilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța Guvernului nr. 119/1999.(3) Răspunderea pentru existența unei rezervări de credite de angajament egală sau mai mare decât valoarea angajamentului legal, precum și a rezervării de credite bugetare îi revine ordonatorului de credite.  +  Capitolul III Lichidarea cheltuielilor  +  Articolul 21(1) Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execuției bugetare în care ordonatorul de credite: a) verifică existența dreptului creditorului;b) determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată;c) verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată.(2) Operațiunile prevăzute la alin. (1) se fac pe baza documentelor justificative și a unor documente-suport, dacă este cazul.(3) Constituie documente justificative pentru efectuarea lichidării cheltuielilor, în înțelesul alin. (2), următoarele:a) angajamentele legale; b) facturile/facturile simplificate emise în conformitate cu prevederile art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 227/2015, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 120/2021; c) documentul obținut prin conversia informațiilor din factura electronică, prevăzut la art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2021; d) bonurile fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;e) biletele de călătorie, abonamentele, biletul de acces la spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, târguri, expoziții;f) chitanțele, extrasele de cont și alte documente prevăzute de lege în cazul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii prevăzute la art. 292 alin. (1) și (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;g) bonurile, chitanțele, desfășurătoarele cu detalii convorbiri/trafic internet/SMS-uri în cazul serviciilor de parcări auto/serviciilor de peaj/rovinietă etc., a căror contravaloare se încasează prin automate, servicii de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice preplătite, al utilizării telefonului în interes de serviciu etc.;h) deconturile și alte documente date sub semnătură olografă sau electronică pentru diurne, sume forfetare etc.;i) statele de plată, statele de salarii;j) borderourile cu beneficiari; k) procesele-verbale de recepție;l) fișele de calcul al dobânzilor sau alte documente asemenea din care rezultă obligații de plată a dobânzilor;m) hotărârile organelor statutare ale persoanelor juridice de drept privat opozabile acționarilor/membrilor, în condițiile legii;n) notele de lichidare, în care se oferă informații relevante legate de operațiune (temei legal, beneficiarul sumei, suma de plată, sursa, opțiuni privind modalitatea de plată etc.);o) alte documente decât cele prevăzute la lit. a)-n), în măsura în care angajamentele legale sau legislația în vigoare stabilesc obligații de plată în baza acestora.(4) În cazuri excepționale, când nu este posibilă prezentarea documentelor justificative în original sau în cazurile în care legislația permite, sunt acceptate și copii ale documentelor justificative sau documente obținute prin conversia informațiilor din documentul original, după caz. Ordonatorul de credite poate stabili prin proceduri proprii cazurile excepționale în care se acceptă copii ale documentelor justificative.(5) Constituie documente-suport pentru efectuarea lichidării cheltuielilor, în înțelesul alin. (2), următoarele:a) listări de pe pagini de internet cu cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României;b) listări de pe pagini de internet de monitorizare a traficului aerian cu orele de decolare/aterizare a avioanelor, în cazul în care au avut întârziere la plecare/sosire;c) listări de pe pagini de internet de monitorizare a traficului feroviar cu orele de sosire/plecare a trenurilor, în cazul în care au avut întârziere la sosire/plecare;d) orice alte documente care pot constitui un suport pentru cheltuieli.(6) Sunt valabile și documentele justificative care sunt emise:a) pe numele beneficiarilor pentru care instituția publică are obligația să asigure/deconteze anumite categorii de cheltuieli (angajați, asistați sociali, membri în grupuri-țintă etc.), dacă aceste documente sunt aferente respectivelor categorii de cheltuieli;b) pe numele altei instituții publice cu care se partajează anumite servicii, cu condiția să existe o convenție între cele două instituții cu privire la cotele-părți ce le revin părților;c) pe numele unei instituții publice reorganizate prin fuziune, divizare și transformare, precum și în situația lichidării acesteia. (7) În situația în care este necesară recepția de bunuri, servicii și/sau lucrări, faza de lichidare începe după ce comisia de recepție a semnat procesul-verbal de recepție și nota de recepție și constatare de diferențe, când este cazul. Acest document are statut de document justificativ în faza de lichidare. (8) Pentru angajamentele legale a căror plată este obligatoriu de realizat conform legii, faza lichidării se consideră îndeplinită prin aprobarea documentului de fundamentare de către ordonatorul de credite, instituției plătitoare revenindu-i doar obligația întocmirii documentului de fundamentare, efectuării ordonanțării și plății.  +  Articolul 22(1) Verificarea existenței dreptului creditorului prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. a) se realizează prin verificarea documentelor justificative și documentelor-suport din care să rezulte dreptul creditorului.(2) În situația în care, în urma verificărilor prevăzute la alin. (1), dreptul creditorului este condiționat de o contraprestație, de realizarea unor activități/acțiuni sau, după caz, de abținerea de la realizarea unor activități/acțiuni, ordonatorul de credite realizează și o verificare documentară a îndeplinirii acestor condiționalități.(3) Verificarea documentară prevăzută la alin. (2) se rezumă la verificarea documentelor din care rezultă îndeplinirea condițiilor din angajamentul legal.  +  Articolul 23(1) Verificarea cuantumului obligației de plată prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. b) se realizează prin corelarea informațiilor financiare din toate documentele justificative și documentele-suport care au stat la baza verificării existenței dreptului creditorului, realizate în condițiile art. 22.(2) În situația în care, în urma verificării prevăzute la alin. (1), se identifică clar suma de plată în moneda în care urmează să se efectueze plata și nu se constată inadvertențe, se dă viza „Bun de plată“ pe documentul justificativ care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 21 alin. (3), pe care sunt înscrise în clar cuantumul obligației de plată și moneda în care este exprimată. Viza se dă de ordonatorul de credite sau persoanele cărora le-a fost delegată această atribuție, din cadrul compartimentelor de specialitate.(3) În situația în care, în urma verificării prevăzute la alin. (1), nu se dă „Bun de plată“, se procedează la determinarea cuantumului obligației de plată prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. b).(4) Determinarea cuantumului obligației de plată în condițiile alin. (3) are în vedere stabilirea unei valori monetare, exprimate în moneda în care urmează să se facă plata, care să reflecte obligația de plată recunoscută de instituția publică pe baza documentelor justificative și suport aflate în posesia acesteia. (5) În vederea determinării cuantumului obligației de plată în condițiile alin. (3) și (4), persoana delegată cu realizarea fazei de lichidare întocmește o notă în care consemnează temeiul, argumentele și algoritmul de calcul avut în vedere la determinarea cuantumului obligației de plată.(6) Cuantumul obligației determinate potrivit alin. (5) se consemnează într-o notă folosindu-se sintagma „Bun de plată“, urmată de valoarea monetară, exprimată în moneda în care urmează să se facă plata.(7) Prevederile alin. (6) sunt aplicabile și în situația în care cuantumul determinat al obligației de plată este zero.  +  Articolul 24Verificarea condițiilor de exigibilitate ale obligației de plată prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) se realizează pe baza datelor înscrise în documentele justificative sau a termenelor stabilite prin acte normative. În lipsa unui astfel de termen, se prezumă că termenul de plată este deja împlinit la data lichidării.  +  Capitolul IV Ordonanțarea cheltuielilor  +  Articolul 25(1) Ordonanțarea cheltuielilor reprezintă fază în procesul execuției bugetare prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au parcurs fazele de angajare și lichidare.(2) Plata pentru care se întocmește ordonanțarea de plată este cea efectuată din contul de cheltuieli bugetare sau contul bancar căruia îi este asociat un cod de indicator de cheltuieli.(3) Ordonanțarea cheltuielilor presupune:a) întocmirea formularului „Ordonanțare de plată“ prevăzut în anexa nr. 2 pe baza documentului care atestă faptul că a fost dată viza „Bun de plată“ și copiei angajamentului legal. Persoanele care avizează/vizează/aprobă ordonanțarea de plată pot solicita originale sau copii ale altor documente justificative dacă pentru acordarea vizei/aprobării este necesară efectuarea de verificări suplimentare;b) avizarea/vizarea formularului de la lit. a) de către persoanele indicate pe acesta;c) aprobarea formularului avizat/vizat menționat la lit. a). (4) În ordonanțarea de plată se înscrie suma care urmează a fi plătită, sumă ce nu poate depăși valoarea pentru care a fost dată viza „Bun de plată“. (5) Pe același formular „Ordonanțare de plată“ se pot înscrie mai multe poziții corespunzătoare unor documente de fundamentare/angajamente diferite. (6) Ordonanțarea de plată se întocmește și se aprobă în anul bugetar în care se efectuează plata. (7) Ordonanțarea de plată trebuie să conțină cel puțin informații cu privire la:a) datele de identificare ale plătitorului;b) cod angajament/indicator angajament/program;c) cod SSI;d) suma ordonanțată la plată în lei sau echivalent lei pentru plățile inițiate din cont bancar în valută;e) datele de identificare ale beneficiarului plății;f) lista documentelor justificative; g) informații privind scopul/natura plății și alte detalii privind operațiunile ce vor duce la stingerea obligațiilor instituțiilor publice față de terți.(8) În cazul plăților externe, când nu există cod IBAN se trec numărul contului și banca la care este deschis contul sau alte informații necesare efectuării plății deținute de instituția publică.(9) Dacă exigibilitatea de plată este în alt an decât în cel curent, ordonatorul de credite poate decide anul în care va efectua plata, dacă nu există prevederi legale contrare.  +  Articolul 26(1) Ordonatorul de credite poate decide să se efectueze plata integrală sau parțială a sumei care a primit viza „Bun de plată“.(2) Ordonatorul de credite va lua toate măsurile astfel încât plățile să fie făcute în cadrul termenului de exigibilitate și cu costuri penalizatoare minime cu condiția:a) respectării prevederilor legale;b) existenței creditelor bugetare aprobate pentru respectiva destinație;c) existenței creditelor bugetare deschise și repartizate pentru respectiva destinație.(3) Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător și în următoarele situații:a) plata urmează să se efectueze în rate în conformitate cu prevederile contractuale/legale;b) plata urmează să se efectueze în tranșe în conformitate cu prevederile contractuale/legale.  +  Capitolul V Plata cheltuielilor  +  Articolul 27(1) Plata cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți. (2) Plata se efectuează în condițiile aprobate în ordonanțarea de plată prin: a) virament pe bază de instrumente de plată pe suport hârtie, instrumente de plată electronice sau instrumente de plată electronică cu acces la distanță;b) plată în numerar;c) debitare a contului, în condițiile legii;d) alte modalități de plată prevăzute de legislația în vigoare.(3) Plățile se efectuează numai după ce s-au parcurs fazele de angajare, lichidare și ordonanțare. Pentru efectuarea unei plăți, rezervarea creditelor bugetare și ordonanțarea de plată trebuie să fie întocmite în anul curent.(4) Documentele întocmite de instituțiile publice prin care acestea efectuează plăți se semnează de conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății, angajate ale instituțiilor publice, sau cel puțin de conducătorul compartimentului financiar-contabil în situația în care pentru efectuarea operațiunilor respective nu este reglementată explicit aplicarea a două semnături. (5) În situația în care operațiunile prevăzute la alin. (2) necesită două semnături, plata cheltuielilor se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății, angajate ale instituției publice.La instituțiile publice unde compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane, plata cheltuielilor se realizează de către ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile, angajate ale instituției publice. (6) Orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare și neplătită până la data de 31 decembrie se va plăti în contul bugetului pe anul următor, astfel cum se prevede la art. 61 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 și respectiv la art. 60 alin. (2) din Legea nr. 273/2006. Acest lucru presupune revizuirea documentului de fundamentare în sensul rezervării creditelor bugetare în anul următor și reluarea fazei de ordonanțare. Ordonanțările de plată întocmite și aprobate în anul anterior își încetează valabilitatea.(7) Plata prin mijloacele menționate la alin. (2) lit. a) și b) se va efectua către terțul în relația cu care a luat naștere obligația de plată sau către alt beneficiar prevăzut de reglementările în vigoare (subcontractant, birou executor judecătoresc, cont de trezorerie comunicat prin somația de plată, împuternicit etc.).(8) În situația în care, din motive obiective, angajamentele legale înregistrate în sistemul de control al angajamentelor nu pot fi plătite până la finele anului, acestea se vor plăti din creditele bugetare ale exercițiului bugetar următor, fără afectarea creditelor de angajament ale anului următor.  +  Articolul 28Plata pentru operațiunile pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua prin dispoziție a ordonatorului de credite pe propria răspundere a acestuia numai dacă formularul „Ordonanțare de plată“ este aprobat de acesta și este însoțit de actul de decizie internă prevăzut la art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999.  +  Capitolul VI Precizări aplicabile unor situații particulare  +  Articolul 29(1) Precizările din prezentul articol se aplică în situația în care:a) ordonatorul de credite emite un angajament legal ca urmare a unei obligații legale;b) la începutul anului bugetar se constată existența unor angajamente legale emise în anii precedenți, pentru care există obligații de plată în anul curent.(2) În cazul în care prevederea legală instituie obligativitatea emiterii angajamentului legal cu condiția încadrării în bugetul aprobat, nu sunt aplicabile prevederile prezentului articol.(3) În faza de angajare a cheltuielilor, instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani ce rezultă din executarea unui angajament legal. Asumarea obligației de a plăti se face pe baza avizelor/vizelor acordate de compartimentele de specialitate ale instituției publice. Avizele/Vizele se acordă pe documentul de fundamentare. În situația în care nu există disponibil suficient pentru rezervarea creditelor de angajament și/sau bugetare, rezervarea se face în limita disponibilului. Separat, în documentul de fundamentare se consemnează nivelul creditelor de angajament și/sau bugetare suplimentare necesare.(4) În cazul obligațiilor de plată rezultate din hotărâri judecătorești și arbitrale, interne și internaționale, documentul de fundamentare se completează de către persoanele care au acces la sistemul de control al angajamentelor pe baza adresei de înaintare a documentelor justificative transmise de către compartimentele de specialitate. Prin adresa de înaintare se certifică îndeplinirea condițiilor legale în vederea efectuării ordonanțării și plății. Adresa reprezintă documentul de certificare a realității, regularității și legalității, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 119/1999.(5) Emiterea angajamentului legal se poate face doar dacă valoarea acestuia, calculată în condițiile art. 13, este egală cu suma dintre valoarea rezervării creditului de angajament și a creditelor de angajament suplimentare necesare, consemnate conform alin. (3). Prevederile art. 20 se aplică întocmai.(6) Ori de câte ori este posibil și cu prioritate, instituțiile publice vor proceda la rezervarea de noi credite de angajament și/sau bugetare până la concurența creditelor de angajament/ bugetare suplimentare necesare stabilite conform alin. (3). (7) Lichidarea cheltuielilor se realizează conform prevederilor capitolului III.(8) Ordonanțarea cheltuielilor se poate face doar în limita sumelor rezervate din creditele bugetare pentru respectiva operațiune, conform prevederilor capitolului IV.(9) Plata cheltuielilor se realizează conform prevederilor capitolului V.  +  Articolul 30(1)<