CODUL COMERCIALCu modificările pînă la 23 august 1940*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




    • -----------*)Codul Comercial a fost promulgat prin decret la 10 mai 1887 şi a intrat în vigoare la 1 septembrie 1887.  +  Titlu PRELIMINAR  +  Articolul 1În materie comercială, se aplică legile comerciale. Unde acestea nu dispun, se aplică dreptul civil.Strămutarea proprietăţii unui imobil, constituirea sau strămutarea unui drept real asupra unor astfel de bunuri se fac potrivit regulilor dreptului civil.  +  Articolul 2Se considera fapte de comerţ:1. operaţiunile de interpunere în schimb de mărfuri, producte sau titluri de credit, cum este cumpărarea spre revindere sau spre închiriere şi vînzarea precedată de o cumpărare spre revindere, fără deosebire dacă mărfurile sau productele sînt revandute sau închiriate în starea în care au fost cumpărate ori după ce se vor fi lucrat ori transformat;2. cumpărările spre revindere sau spre închiriere şi vînzările precedate de cumpărări spre revindere de imobile urbane, în scop de speculatiune comercială;3. operaţiunile pe termen asupra titlurilor de credit;4. primirile în consignaţie de mărfuri sau producte în scop de vânzare;5. operaţiunile de banca sau schimb;6. cambia, biletul la ordin şi cecul;7. întreprinderile de asigurări;8. întreprinderile de furnitura;9. întreprinderile de fabrici, de constructiuni, de mine, de exploatarea energiilor naturale, de radiodifuziune; de transporturi, de expeditiuni, de remorcaj, de depozitare de mărfuri sau producte agricole, de spectacole publice, de imprimerie; de editura, de comision, de agenţii de afaceri, de informaţiuni şi de publicitate;10. operaţiunile relative la constituirea societăţilor comerciale, precum şi operaţiunile asupra părţilor şi acţiunilor societăţilor comerciale;11. operaţiunile privitoare la navigaţiune pe apa sau în aer.Sînt de asemenea fapte de comerţ operaţiunile accesorii celor precedente.  +  Articolul 3Sînt prezumate fapte de comerţ orice alte acte şi obligaţiuni ale unui comerciant, afară numai dacă din act nu rezultă ca acesta este străin comerţului.  +  Articolul 4Nu se poate considera fapt de comerţ vînzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pământul sau, sau cel cultivat de dânsul.  +  Articolul 5Dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi contractanţii sînt supuşi, în ce priveşte acest act, legii comerciale, afară de dispoziţiile privitoare la persoana chiar a comerciantului şi de cazurile în care legea ar dispune altfel.  +  Cartea I Despre persoane  +  Partea I Despre comercianţi  +  Titlul I Dispoziţiuni generale  +  Articolul 6Sînt comercianţi acei care fac fapte de comerţ în nume propriu, avînd comerţul ca o profesiune obişnuită, precum şi societăţile comerciale.Asociaţii cu răspundere nelimitată dintr'o societate comercială nu devin numai prin aceasta calitate, comercianţi.  +  Articolul 7Acei care exercită individual o industrie sau un comerţ, ce nu depăşeşte limitele unei simple meserii ori ale micului trafic, stabil sau ambulant, nu sînt supuşi obligaţiunilor privitoare la ţinerea registrelor comerciale şi la formele de publicitate prevăzute în acest cod.  +  Articolul 8Statul, tinutul, comuna şi celelalte instituţiuni publice pot face fapte de comerţ şi pentru acestea sînt supuse legilor comerciale, însă nu dobîndesc calitatea de comerciant.  +  Articolul 9Cel care nu este capabil nu poate dobândi calitatea de comerciant afară de cazul cînd continuarea comerţului a fost autorizata în interesul incapabilului, potrivit dispoziţiunilor de mai jos.Tutorul sau curatorul pot fi autorizaţi sa continue negotul însă nu mai vremelnic de instanţa tutelara şi în condiţiunile de ea fixate, în interesul incapabilului:Actele de autorizare vor fi depuse la Oficiul registrului de comerţ pentru a fi înscrise şi publicate.Înainte de înscriere şi publicare, nu se poate continua comerţul, afară de cazul cînd, în mod expres, se va permite aceasta în actul de autorizare.  +  Articolul 10Autorizarea de a continua un comerţ poate fi revocată în orice timp de instanţa tutelara.Actul de revocare se trimite din oficiu de instanţa tutelara Oficiului registrului comerţului pentru a fi înscris şi publicat.În nici un caz, revocarea nu poate vătăma drepturile câştigate de cei de al treilea, nici chiar pentru operaţiunile în curs de executare.  +  Articolul 11Cînd prin contractul de căsătorie, vreunul din soţi va avea vreun drept asupra bunurilor câştigate de celălalt soţ, care ar fi comerciant, aceste bunuri şi veniturile lor vor rămîne totuşi exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale ale soţului comerciant.  +  Titlul II Despre registrul comerţului  +  Articolul 12În capitala fiecărui judeţ, va funcţiona prin îngrijirea Camerei de comerţ şi de industrie, Oficiul registrului comerţului.Conducerea Oficiului este încredinţată unuia din judecătorii tribunalului, delegat în condiţiunile legii pentru organizarea judecătorească. Personalul Oficiului va fi pus la dispoziţie de Camera de comerţ şi de industrie.Oficiul va tine registrele întocmite potrivit normelor ce se vor fixa prin regulament, pentru înscrierea datelor şi actelor a căror publicitate este cerută de lege.  +  Articolul 13Înscrierile şi menţiunile, în registrul comerţului se vor face numai în baza unei încheieri a judecătorului Oficiului, sau hotărîrii instanţei de apel.  +  Articolul 14Încheierile şi hotărîrile instanţelor judecătoreşti, referitoare la actele şi faptele supuse înscrierii, vor dispune şi efectuarea acestor înscrieri.Grefierii sînt obligaţi a trimite Oficiului, în termen de cincisprezece zile dela data de cînd au devenit executorii, copii legalizate de pe hotărîrile ce urmează a fi menţionate în registru.  +  Articolul 15Oricine este obligat ca mai înainte de începerea comerţului, sa ceara înscrierea în registrul comerţului, la Oficiul în circumscripţia căruia urmează sa exercite acest comerţ, iar societatea comercială la Oficiul sediului social.  +  Articolul 16Cererea de înscriere a unui comerciant va cuprinde:1. numele, prenumele şi naţionalitatea comerciantului;2. data şi locul naşterii;3. actele de autorizare pentru exerciţiul comerţului, în cazurile prevăzute de lege;4. arătarea regimului matrimonial sub care este căsătorit;5. obiectul comerţului;6. sediul întreprinderii (localitatea, strada şi numărul), al sucursalelor sau agentiilor din ţara sau străinătate;7. firma comercială şi emblema întrebuinţată în comerţ;8. comerţul ce a exercitat şi locul unde l-a exercitat, dacă a mai fost comerciant, cu arătarea dacă a fost declarat falit, în ţara sau străinătate sau dacă a beneficiat de un concordat în ţara sau străinătate.Se vor alătură cererii de înscriere, acte în dovedirea datelor trecute în declaraţiune.Cererea de înscriere va fi facuta personal sau prin împuternicit cu procura specială şi autentică, Oficiul va înscrie în registru toate datele din cerere:Comerciantul va semna în prezenta judecătorului în registrul comerţului. Semnatura în registru poate fi înlocuită prin prezentarea acesteia în forma legalizată.  +  Articolul 17Cererea de înscriere a unei societăţi în nume colectiv şi în comandită simpla va cuprinde datele arătate în art. 129, aceea a unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, datele arătate în art. 135, iar aceea a unei societăţi cu răspundere limitată, datele arătate de art. 129 şi art. 167.  +  Articolul 18Vor fi menţionate în registrul comerţului:1. regimul matrimonial, dacă contractul matrimonial a intervenit ulterior înscrierii în registru;2. hotărîrea de despărţenie;3. cererile de restituirea bunurilor dotale, de imparteala în caz de încetare a comunităţii, de înlocuirea acestui regim precum şi hotărîrile date asupra acestor cereri;4. cererea sotiei privitoare la separatiunea de bunuri şi hotărîrea prin care se decide aceasta separatiune;5. hotărîrile de punere sub interdictiune sau curatela a comerciantului;6. brevetele de inventiune exploatate şi mărcile de fabrica sau de comerţ întrebuinţate;7. donatiunea, vînzarea, locaţiunea sau gajul fondului de comerţ şi orice alt act care implica o schimbare sau o încetare a firmei ori a fondului de comerţ;8. numele, prenumele, naţionalitatea, data şi locul naşterii împuternicitului cu drept de reprezentare; dacă dreptul de reprezentare este mărginit la o anumită sucursala ori agenţie, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala sau agenţia;9. încetarea comerţului din orice cauza cat şi toate modificările privitoare la faptele a căror înscriere sau menţionare în registru, este cerută de lege.Menţiunile se vor face la cererea comerciantului, în cazurile prevăzute de pct. 2, 6, 8 şi 9; la cerere oricăruia din soţi, în cazul punctului 1; la cererea celui ce are interes, în cazurile de la punctele 3, 4, 5 şi 7. Comerciantul este obligat a face cererea în termen de cincisprezece zile socotite de la data căsătoriei, în cazul prevăzut de punctul 1; de la rămânerea definitivă a hotărîrii, în cazul prevăzut de punctul 2 şi de la intervenirea încetării sau modificării, în cazul prevăzut de punctul 9.În cazul prevăzut de art. 14, alin. 2, menţiunile se vor face şi din oficiu.  +  Articolul 19Comerciantul care are mai multe sucursale sau agenţii, trebuie să ceara înscrierea acestora la Oficiul registrului comerţului fiecărei sucursale sau agenţii.În cerere, pe lîngă datele prevăzute de art. 16, se va arata şi Oficiul unde a fost înscrisă firma sediului principal,La cererea de inseriere, comerciantul va alătură copii legalizate de pe toate actele şi autorizările care se afla depuse la Oficiul sediului centralOficiul registrului comerţului sucursalei, sau agenţiei va transmite Oficiului registrului sediului principal, un extras de pe înregistrarea efectuată pentru a fi menţionată în registrul respectiv.Modificările inscrierilor făcute în registrul sediului principal; privind actul constitutiv sau statutul, vor trebui menţionate şi în registrul Oficiului sediului sucursalei sau agenţiei.  +  Articolul 20Comerciantul care are sediul, principal al comerţului sau în străinătate şi voieşte sa înfiinţeze o sucursala în ţara, va fi supus tuturor dispoziţiunilor referitoare la înscrierea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor, la care sînt supuşi comercianţii din ţara.Toate aceste formalităţi se vor face la Oficiul registrului comerţului sucursalei.  +  Articolul 21Orice înscriere sau menţiune în registrul comerţului, pentru care n'a fost fixat vreun termen, va trebui cerută în termen de cincisprezece zile dela data actului sau faptului ce va trebui înscris sau menţionat.  +  Articolul 22Înscrierile şi menţiunile a din registrul comerţului sînt opozabile celui de al treilea dela data publicării în Monitorul Oficial, afară de cazul cînd legea dispune altfel.Cine are obligaţiunea de a cere o înscriere sau menţiune nu poate opune celui de al treilea actele sau faptele neînscrise sau nemenţionate şi nepublicate în Monitorul Oficial.  +  Articolul 23Oricine se socoteşte pagubit printr'o înscriere sau menţiune efectuată, are dreptul sa ceara radierea.Judecătorul se va pronunţa printr'o încheiere în urma citarii părţilor.  +  Articolul 24În contra oricărei încheieri a judecătorului, se poate face apel în termen de cincisprezece zile dela pronunţare.Tribunalul va judeca de urgenta în camera de consiliu.Termenul de recurs în contra hotărîrii tribunalului este de cincisprezece zile dela pronunţare.  +  Articolul 25Registrul comerţului este public.Oficiul este obligat sa libereze, pe cheltuiala aceluia care a făcut cererea, copii legalizate de pe înscrierile sau menţiunile făcute şi de pe actele prezentate, precum şi certificate constatatoare ca un anumit act sau fapt nu este înscris sau menţionat în registru.  +  Articolul 26Publicitatea prevăzută de acest titlu nu înlocuieşte publicitatea pe care acest cod sau alte legi o prevăd în mod special pentru validitatea şi opozabilitatea drepturilor recunoscute prin ele.  +  Articolul 27Comerciantul este obligat a menţiona pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte şi orice alte publicaţiuni întrebuinţate în comerţ firma şi numărul de ordine al ei din registrul comerţului.  +  Articolul 28Un registru central al comerţului va fi păstrat la Uniunea camerelor de comerţ şi de industrie.Oficiile registrului comerţului vor comunică Uniunii, înscrierea sau menţiunea efectuată, în termen de cincisprezece zile dela data ei.  +  Titlul III Despre firme şi embleme  +  Articolul 29Firma se compune din numele şi prenumele comerciantului, scrise în întregime, sau din numele şi iniţială prenumelui acestuia.Nicio menţiune care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii comerţului ori situaţiunii titularului, nu poate fi adăugată firmei. Se vor putea face menţiuni care să arate mai precis persoana comerciantului sau felul comerţului sau.  +  Articolul 30Firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele şi prenumele cel puţin al unuia dintre asociaţi, cu menţiunea "Societate în nume colectiv", scrisă în întregime.Firma unei societăţi în comandită simpla trebuie să cuprindă numele şi prenumele cel puţin a unuia dintre asociaţii comanditati cu menţiunea "Societate în comandită", scrisă în întregime.Dacă numele şi prenumele unei persoane străine de societate figurează cu consimţămîntul sau în firma unei societăţi în nume colectiv ori în comandită simpla, aceasta devine răspunzătoare nelimitat şi solidar de toate obligaţiunile societăţii. Aceeaşi regula este aplicabilă şi comanditarului al cărui nume figurează în firma unei societăţi în comandită.  +  Articolul 31Firma unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se compune dintr'o denumire proprie, care va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime "Societate pe acţiuni", ori "Societate în comandită pe acţiuni".  +  Articolul 32Firma unei societăţi cu răspundere limitată se compune din numele şi prenumele cel puţin a unuia dintre asociaţi, sau dintr'o denumire care să arate obiectul întreprinderii.Ea va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime "Societate cu răspundere limitată".  +  Articolul 33Firma societăţilor constituite în străinătate, care înfiinţează în ţara o sucursala, va trebui sa cuprindă şi menţiunea sediului principal din străinătate.  +  Articolul 34Orice firma individuală ori socială trebuie să se deosebeasca lămurit de acele înscrise în acelaşi registru pentru acelaşi comerţ.  +  Articolul 35Oficiul registrului comerţului trebuie să refuze înscrierea unei firme care poate produce confuziune cu altele înscrise mai înainte.  +  Articolul 36Nicio firma nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de întreprinderile înfiinţate conform legilor speciale, sau de acele puse sub supravegherea autorităţii publice.  +  Articolul 37Firma nu poate fi instrainata deosebit de fondul de comerţ la care este întrebuinţată.  +  Articolul 38Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ, cu excepţia societăţilor comerciale, va putea sa continue exploatarea sub firma anterioară, menţionând în cuprinsul ei calitatea de succesor, dacă proprietarul precedent ori moştenitorii săi au consimţit expres la aceasta.  +  Articolul 39Orice emblema va trebui să se deosebeasca de emblemele înscrise în acelaşi registru al comerţului, pentru acelaşi fel de comerţ.Ea nu poate să consiste din numele unei persoane sau din denumirea întreaga ori prescurtata a unei societăţi, fără consimţămîntul acestora.Emblema aparţine comerciantului, dela data înscrierii acesteia în registrul comerţului.Dacă sînt mai multe cereri, Oficiul registrului comerţului va înscrie pe cea dintâi înregistrată, exceptându-se cazurile de rea credinţa.Emblemele nu vor putea fi folosite pe table de reclama ori unde ar fi aşezate, pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afişe, publicaţiuni şi la orice alta întrebuinţare, dacă nu vor fi însoţite în mod vizibil de firma comerciantului.Dacă emblema cuprinde vreo denumire, firma va fi scrisă în litere nu mai mici de o treime a literelor cu care este scrisă emblema.  +  Titlul IV Despre îndatoririle comerciantului  +  Capitolul 1 Registrele comerciale  +  Articolul 40Registrele obligatorii pentru comercianţi sînt: jurnalul şi inventarul.Corespondenta şi documentele trimise de comerciant se vor numerota în ordinea iesirii şi se vor păstra în copie.Societăţile pe acţiuni, cele în comandită pe acţiuni, precum şi orice întreprindere exercitând comerţul de banca, vor fi obligate sa ţină şi registrul cartea mare.  +  Articolul 41Orice comerciant este obligat sa înscrie în registrul jurnal, zi după zi şi cu referire la documentele justificative, debitele şi creditele, operaţiunile comerţului sau, negocierile, acceptarile sau girurile titlurilor de credit şi în general tot ce primeşte sau plăteşte sub orice titlu, trecând pe măsura ridicării lor, şi sumele întrebuinţate drept cheltuieli de întreţinere.Cînd un comerciant întrebuinţează pentru înregistrările contabile un sistem mecanic, operaţiunile vor fi trecute în forma impusa de aplicarea sistemului utilizat.  +  Articolul 42În registrul inventar, fiecare comerciant este obligat sa înscrie la începutul comerţului, capitalul iniţial pus în comerţ, întreaga sa avere mobila şi imobilă, precum şi datoriile sale.  +  Articolul 43Comerciantul este obligat sa întocmească anual inventarul în termen de 3 luni dela data închiderii exerciţiului.Inventarul va cuprinde descrierea şi evaluarea amănunţită a activului şi pasivului întreprinderii, iar într'un post separat, de evidenta, evaluarea totală a celorlalte bunuri şi datorii străine comerţului.Activul şi pasivul vor fi trecute în inventar după valoarea lor reală din momentul inventarierii, creanţele dubioase se vor trece după valoarea lor probabila, iar cele ce nu se pot incasa, numai pentru memorie.Toate posturile din inventar vor fi exprimate în moneda tarii.Pentru elementele care nu au suferit schimbări, inventarul se poate referi la cel precedent, rectificandu-se însă evaluarile, de va fi nevoie.Pe baza datelor din inventar şi a registrelor, comerciantul va întocmi un bilanţ lămurit şi îndeajuns de amănunţit, pentru a infatisa situaţia exactă a întreprinderii, precum şi contul de profit şi pierderi.Inventarul, bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor fi trecute în registrul inventar şi semnate de comerciant, în termen de 3 luni dela data închiderii exerciţiului anual.  +  Articolul 44Registrele comerciale vor fi ţinute în limba română sau în una din limbile europene vii şi scrise cu caractere latine, după ordinea datei fiecărei operaţiuni, fără a se lasă vreun loc în alb şi fără a se face ştersături sau adăugiri.Cînd sînt necesare îndreptări, ele vor fi astfel făcute încît cuvintele îndreptate să poată fi cetite.Registrele societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată vor fi ţinute numai în limba română.  +  Articolul 45Registrul jurnal şi inventar vor fi numerotate pe fiecare pagina, iar cartea mare va fi numerotată astfel încît paginile faţa în faţa sa poarte acelaşi număr. Toate aceste registre vor fi parafate pe fiecare pagina, de judecătorul delegat al Oficiului registrului comerţului, unde este înscrisă firma, iar în localităţile unde nu este un Oficiu al registrului comerţului, de judecătorul de pace respectiv.Judecătorul va constata pe ultima pagina numărul filelor ce compun fiecare registru, menţionând al catelea, registru s'a prezentat.  +  Articolul 46Jurnalul, inventarul şi cartea mare vor fi prezentate autorităţilor arătate în articolul precedent, la sfîrşitul fiecărui exerciţiu anual, spre încheiere şi viza. Registrul inventar poate fi prezentat în termen de trei luni dela încheierea exerciţiului.  +  Articolul 47Cînd unul din registre a fost terminat în cursul unui an, va fi prezentat de îndată spre a fi vizat pentru încheiere.  +  Articolul 48Cînd prin întrebuinţarea unui sistem mecanic înregistrările se fac pe foi volante, comerciantul va prezenta aceste foi numerotate spre parafare, viza şi datare. Pe fiecare foaie, va trebui să fie menţionată firma comerciantului căruia aparţine.  +  Articolul 49La Oficiul registrului comerţului, se va tine un registru în care se va înscrie numele comercianţilor care au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum şi numărul filelor fiecăruia.Tot astfel se va urma şi cu registrele pe care comerciantul le prezintă anual pentru încheiere şi viza.Dacă numerotarea şi viza au fost făcute de judecătorie, judecătorul, la finele fiecărui an, este obligat sa trimită un tablou Oficiului registrului, cuprinzînd menţiunile arătate în alin. 1 şi 2 ale acestui articol.  +  Articolul 50Înscrierea în registre facuta de funcţionarul împuternicit cu ţinerea lor, sau de o altă persoană însărcinată cu contabilitatea, are acelaşi efect ca şi aceea facuta de comerciant.Cînd un comerciant se serveşte de un contabil, acesta va fi obligat sa contrasemneze operaţiunile registrului.  +  Articolul 51Comercianţii sînt obligaţi a păstra registrele obligatorii timp de cinci ani dela data ultimei înregistrări, iar corespondenta cat şi documentele comerciale primite şi copiile de pe cele trimise, timp de cinci ani dela data lor.  +  Capitolul 2 Limitele concurentei  +  Secţiunea I Concurenta neleala  +  Articolul 52Constitue un act de concurenta neleala, orice act de concurenta contrar uzurilor oneste în materie comercială sau industriala.Sînt în special socotite acte de concurenta neleala, cele prevăzute de articolele 53-61 inclusiv.  +  Articolul 53Săvârşeşte un act de concurenta neleala acel care comunică sau răspândeşte în public, asupra propriei sale întreprinderi, afirmatiuni, menite sa induca în eroare şi sa creeze întreprinderii sale o situaţiune de favoare, în dăuna altor concurenţi.Sînt în deosebi socotite astfel, afirmatiunile referitoare la calitatea sau cantitatea unor mărfuri ori prestaţiuni, modul de achiziţie, originea şi condiţiunile de desfacere a mărfurilor, situaţiunea financiară şi a creditului, modul de fabricatiune sau negociere, distincţiunile, raporturile personale, vechimea sau întinderea întreprinderii, motivul vânzării ori prestării, ori stocul de mărfuri existente.  +  Articolul 54Săvârşeşte un act de concurenta neleala acel care întrebuinţează în comerţ o firma, o emblema, o desemnare specială sau ambalaje de natura a produce confuziune cu acele folosite legitim de un altul.  +  Articolul 55Săvârşeşte un act de concurenta neleala acel care produce, importa, exporta, intrepoziteaza, vinde sau pune în vânzare, mărfuri purtînd false indicatiuni asupra originei lor.Prin indicatiuni false asupra originei mărfurilor, se înţeleg orice indicatiuni de natura a face să se creadă ca mărfurile au fost produse într'o anumită localitate, într'un anumit teritoriu sau în cuprinsul unui anumit Stat.Nu se socoteşte indicatiune falsa asupra originei mărfurilor, denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic şi indica în comerţ numai natura lui, afară de cazul cînd denumirea este însoţită de o menţiune, care ar putea face să se creadă în originalitatea lui.Cînd o întreprindere comercială cu sediul în străinătate fabrica sau permite să se fabrice în ţara produsele, va fi obligată sa arate pe produs şi ambalaj ca este fabricat în România.  +  Articolul 56Săvârşeşte un act de concurenta neleala, acel care în scop de concurenta comunică sau răspândeşte asupra situaţiunii proprietarului unei întreprinderi, sau asupra mărfurilor ei, afirmatiuni mincinoase de natura sa pagubeasca bunul mers al întreprinderii sau creditul proprietarului.Comunicarea facuta confidenţial este socotită un act de concurenta neleala, numai cînd autorul comunicării stia ca faptele nu corespund adevărului.Se socoteşte mincinoasă orice afirmatiune pentru care nu se înfăţişează legiuita dovada.  +  Articolul 57Săvârşeşte un act de concurenta neleala, acel care în afaceri comerciale oferă, promite sau acorda, mijlocit sau nemijlocit, daruri ori alte avantaje, persoanei din serviciul unei întreprinderi, sau reprezentanţilor acesteia, pentru, a putea, prin purtarea neleala a acestora, cunoaşte sau folosi clientela, afla procedurile sale industriale, ori obţine orice alt folos pentru el ori pentru altă persoană, în dăuna unui concurent.  +  Articolul 58Orice salariat, angajat exclusiv în serviciul unei întreprinderi, nu poate fără consimţămîntul patronului sau sa lucreze la alt concurent.Este oprit de asemenea patronului, sa întrebuinţeze serviciile altuia, cînd ştie ca acesta este angajat exclusiv în serviciul unei întreprinderi concurente.Sînt exceptaţi lucrătorii la domiciliu.  +  Articolul 59Este oprit celui din serviciul unei întreprinderi, cat timp raporturile de serviciu sînt în vigoare, ca fără de autorizare sa desvaluie un secret de fabrica sau comerţ, care i-a fost încredinţat sau l-a aflat, datorită situaţiunii sale în întreprindere şi care ar putea fi folosit de un altul în scop de concurenta.De asemenea nimeni nu poate incredinta altuia sau folosi în propria sa întreprindere, un secret de fabrica sau comerţ ce i-a ajuns la cunoştinţa:1. printr'un act contrariu legii sau uzurilor oneste;2. prin faptul ca i s'a încredinţat în mod special secretul, constând mai ales din planuri, instrucţiuni tehnice, desenuri, modele, tipare, retete, clisee, mostre sau liste de furnizori;3. prin îndeplinirea unei însărcinări ce i-a fost încredinţată de o instanţa judecătorească sau de o alta autoritate publică.  +  Articolul 60Este interzisă încheierea de contracte, prin care o persoană, în afaceri comerciale, asigura avantajos predarea unei marfi sau facerea unei prestaţiuni, cu condiţiunea aducerii de către client a altor cumpărători pentru a încheia cu ei contracte asemănătoare.Contractele încheiate între comerciant şi client sau între acesta şi un al treilea, sînt nule.  +  Articolul 61Sînt interzise contractele prin care cumpărătorul unor mărfuri sau beneficiarul unor prestaţiuni, urmează a primi un premiu care depinde exclusiv de o tragere la sorţi sau de alt hazard.  +  Articolul 62Comerciantul, care săvârşeşte un act de concurenta neleala, va fi obligat sa înceteze sau sa înlăture actul şi de va fi locul, sa plătească, daunele pricinuite.  +  Articolul 63Dacă un fapt prevăzut de acest titlu a fost săvârşit de un funcţionar însărcinat cu anumite operaţiuni, răspunderea pentru daunele pricinuite se extinde şi asupra proprietarului întreprinderii sau societăţii comerciale, care nu vor putea fi dispensaţi de aceasta răspundere, decât atunci cînd vor putea dovedi ca potrivit uzantelor de afaceri, nu erau în măsura sa prevină comiterea faptului.Doua sau mai multe persoane răspunzătoare de daune pot fi condamnate împreună sau separat.  +  Articolul 64Acţiunile isvorand dintr'un act de concurenta neleala sînt de competenţa tribunalului, în circumscriptiunea căruia se găseşte sediul principal al comerţului paritului; în lipsa unui sediu principal, este competent tribunalul domiciliului paritului.Dacă paritul nu are sediul comercial sau domiciliul în ţara, este competent tribunalul domiciliului reclamantului şi, în lipsa acestui domiciliu, tribunalul în circumscriptiunea căruia, faptul s'a săvârşit. Cînd actul de concurenta neleala este săvârşit prin comunicări sau imprimate, trimise din localităţi unde dispoziţiunile legii de faţa nu sînt în vigoare, se socoteşte ca loc al săvîrşirii faptului localitatea din ţara unde comunicarea sau imprimatul a sosit sau a fost răspândit.  +  Articolul 65Exerciţiul acţiunii în daune, al aceleia pentru încetarea ori înlăturarea actului de concurenta neleala cat şi dreptul de a face plângere în vederea deschiderii acţiunii penale, aparţine celor pagubiti.Dreptul de a face plângere în vederea deschiderii acţiunii penale cat şi de a cere încetarea sau înlăturarea actului de concurenta neleala aparţine şi Camerei de comerţ şi de industrie cum şi organizaţiilor cu personalitate juridică chemate sa apere interese profesionale.  +  Articolul 66Persoanele interesate prevăzute în articolul precedent vor putea cere preşedintelui tribunalului competent potrivit art. 64, luarea măsurilor necesare pentru păstrarea unui drept care s'ar păgubi prin întîrziere.În cazul art. 55, mărfurile vor putea fi sechestrate. Sechestrul poate fi condiţionat de depunerea unei cauţiuni; el va fi ridicat dacă în termen de o luna, nu s'a introdus o acţiune civilă.  +  Articolul 67Prin hotărîrea data asupra fondului, instanţa poate dispune ca mărfurile sechestrate în cazul art. 66, alin. 2, să fie vândute după distrugerea falselor indicatiuni.Din produsul vânzării, se vor acoperi mai întîi despăgubirile acordate.  +  Articolul 68Odată cu pronunţarea, instanţa judecătorească va putea incuviinta publicarea hotărîrii rămasă definitivă, într'unul sau mai multe ziare pe cheltuiala celui ce a săvârşit actul.Locul şi termenul, în care publicarea urmează a fi facuta, se vor fixa prin hotărîre.  +  Articolul 69Acţiunea civilă isvorand dintr'un act de concurenta neleala se prescrie prin un an din ziua cînd partea indreptatita a avut cunoştinţa de act şi de persoana celui ce l-a săvârşit.În cazul cînd actul de concurenta neleala este sancţionat penaliceste, acţiunea civilă se prescrie în acelaşi termen ca şi acţiunea penală.  +  Secţiunea II Lichidari şi soldari de mărfuri  +  Articolul 70Lichidarea totală însoţită de o publicitate specială prin anunţuri, afişe, insigne, prospecte, are de scop vînzarea completa a stocului de mărfuri ce compun un comerţ şi implica, pentru acel care lichidează, încetarea comerţului sau în localitate.Schimbarea firmei şi vînzarea unui fond de comerţ nu pot motiva o cerere de lichidare totală.Lichidarea parţială implica renunţarea la comerţul de genul de mărfuri pe care titularul vrea să le desfaca.Vînzările judiciare şi vînzările voluntare prin licitaţie publică nu sînt considerate lichidari.Vînzările cu rabat, în loturi sau partide sînt considerate lichidari.  +  Articolul 71Nicio lichidare nu va putea fi anunţată sau deschisă, fără autorizaţia Camerei de comerţ şi de industrie, în circumscripţia căreia urmează a se face.Autorizaţiunea va fi obligatoriu data, în caz de deces sau disolvare a unei societăţi comerciale.Pentru a putea dobândi autorizaţia, cu excepţiunea cazurilor arătate în aliniatul precedent, comerciantul va trebui sa dovedească ca exercita comerţul sau, în specialitatea mărfurilor de natura celor care urmează să fie lichidate, în localitatea în care se face lichidarea:1. de cel puţin trei ani în caz de lichidare totală;2. de cel puţin un an în caz de lichidare parţială.Termenele prevăzute mai sus vor putea fi reduse prin decizia Camerei de comerţ şi de industrie.  +  Articolul 72Cererea de autorizare, cu arătarea locului unde se găsesc mărfurile şi motivele lichidării, va fi însoţită de inventar, bilanţ, precum şi de o lista amănunţită a creditorilor şi debitorilor.Creditorii vor fi anuntati în prealabil despre aceasta.Camera de comerţ şi de industrie se va pronunţa în termen de cincisprezece zile dela înregistrarea cererii; altfel cererea se va socoti aprobată.  +  Articolul 73În contra deciziunii Camerei de comerţ şi de industrie, comerciantul va putea face apel în termen de zece zile dela comunicare, la tribunalul în circumscripţia căruia se afla sediul comerţului pentru care s'a cerut lichidarea.Tribunalul va judeca apelul cu precădere, în camera de consiliu, în termen de cincisprezece zile dela înregistrarea lui.  +  Articolul 74Este interzis a se aduce la lichidare, mărfuri comandate anterior depunerii cererii de lichidare şi neprimite încă.Camera de comerţ şi de industrie, va putea însă permite şi vînzarea unor astfel de mărfuri, dacă comerciantul va dovedi ca marfa comandata n'a depăşit nevoile sale, sau a fost plătită.Comanda mărfurilor neprimite sau plătite trebuie justificată cu factura sau scrisoarea de comanda cu data de cel puţin sasezeci zile înainte de înaintarea cererii pentru autorizare, iar cantitatea marfurilor anterior comandate sau plătite sa nu fie mai mare de 20% din stocul mărfurilor existente în magazin şi inventariate, în caz de lichidare totală, sau de 20% din genul de mărfuri pe care comerciantul vrea să le desfaca, în caz de lichidare parţială.  +  Articolul 75Orice reaprovizionare cu mărfuri este interzisă după depunerea cererii de autorizare.Autorizaţia de lichidare va fi refuzată sau retrasă dacă se va spori stocul de mărfuri existente în vederea şi în cursul lichidării.  +  Articolul 76Orice publicaţiune relativă la o lichidare, trebuie să arate lămurit şi vizibil firma comerciantului sau a societăţii comerciale.  +  Articolul 77Este oprit a se aduce la cunoştinţa publicului, ca mărfurile, ce se desfac, provin dela un faliment.  +  Articolul 78Comerciantul, care a obţinut autorizaţiune pentru lichidare totală, nu mai poate face o alta lichidare înainte de trei ani, începînd dela data cînd a obţinut autorizaţia Camerei de comerţ şi de industrie pentru prima lichidare.Acest termen va putea fi prescurtat prin deciziunea Camerei de comerţ şi de industrie, luată în plenul Camerei.  +  Articolul 79Lichidarea totală se va putea face numai în localitatea şi la sediul în care se afla inventariate mărfurile, pentru care s'a cerut lichidarea.  +  Articolul 80Durata lichidărilor este fixată pînă la şase luni, cu începere din ziua cînd a fost acordată autorizaţiunea de lichidare. Acest termen va putea fi prelungit de Camera de comerţ şi de industrie dacă se dovedeşte ca lichidarea n'a putut fi terminată din împrejurări independente de voinţa comerciantului.  +  Articolul 81Soldarile de sezon nu pot avea loc, decât la epocile fixate de Camera de comerţ şi de industrie în circumscriptiunea carei a se afla sediul întreprinderilor.Mărfurile care fac obiectul acestor soldari trebuiesc să fie deosebite în mod vizibil de celelalte mărfuri.  +  Titlul V Despre auxiliarii comerţului  +  Capitolul 1 Dreptul de reprezentare  +  Secţiunea I Dispoziţiuni generale  +  Articolul 82Actul conferind dreptul de reprezentare, trebuie să fie înscris la Oficiul registrului comerţului, din circumscriptiunea căruia se afla sediul principal al întreprinderii reprezentatului.  +  Articolul 83Reprezentarea data pentru anumite operaţiuni împuterniceşte pe reprezentant să facă toate actele necesare pentru îndeplinirea lor.Reprezentarea pentru îndeplinirea unui act pentru care legea cere forma scrisă, trebuie să fie data prin act scris.Împuternicirea de a încheia operaţiuni pe credit trebuie să fie expresă.Lipsa acestor cerinţe o poate opune numai reprezentatul.  +  Articolul 84Reprezentarea poate fi oricînd revocată sau restrânsă. Renunţarea la dreptul de revocare sau restrangere este nulă, în afară de cazurile cînd legea dispune altfel.Reprezentatul nu va putea revoca sau restrânge reprezentarea, cînd este data şi în interesul reprezentantului.Revocarea sau restrangerea reprezentării, adusă la cunoştinţa reprezentantului, nu are efect faţă de cel de al treilea dacă nu a fost înscrisă în registrul comerţului, chiar în cazurile în care nu a fost data cu îndeplinirea acestei formalităţi.Revocarea sau restrangerea reprezentării, data pentru afaceri ce urmează să fie încheiate cu anumite persoane, nu este valabilă dacă nu a fost adusă la cunoştinţa acestora.  +  Articolul 85Reprezentarea încetează prin moartea sau incapacitatea reprezentantului.În caz de moarte a reprezentantului moştenitorii continuatori ai afacerilor sale trebuie să aducă acest fapt la cunoştinţa reprezentatului, iar pînă atunci, sa îngrijească de interesele sale.Reprezentarea încetează de asemenea prin decesul sau incapacitatea reprezentatului, dacă nu rezultă contrariul din actul prin care s'a acordat reprezentarea sau din natura afacerii.  +  Secţiunea II Prepuşii  +  Articolul 86Prepus este cel însărcinat de un comerciant din ţara sau străinătate, cu comerţul sau cu o ramura a comerţului sau într'unul sau mai multe locuri determinate.Prepusul nu poate substitui o altă persoană în drepturile sale.  +  Articolul 87Actul de reprezentare trebuie înscris în registrul comerţului, în circumscriptiunea unde are sediul întreprinderea, la care prepusul are a îndeplini însărcinarea. Odată cu aceasta, prepusul va depune semnatura sa la Oficiu, conform art. 16.În lipsa înscrierii şi a publicării în Monitorul Oficial, dreptul de reprezentare se socoteşte general, iar limitarile reprezentării nu vor avea tărie faţă de cei de al treilea, afară numai dacă reprezentatul nu dovedeşte ca aceştia le cunoşteau în momentul în care a fost încheiată afacerea.  +  Articolul 88Prepusul poate să îndeplinească toate operaţiunile necesare exerciţiului comerţului cu care a fost însărcinat. El poate intenta orice acţiune şi sta în judecata în numele reprezentatului, pentru obligaţiunile decurgînd din actele săvîrşite în exerciţiul comerţului cu care a fost însărcinat. Aceste drepturi vor putea fi restrânse prin actul de reprezentare.Prepusul va putea instraina şi ipoteca imobilele reprezentatului şi contracta împrumuturi în numele şi pe contul acestuia, numai cu autorizarea expresă şi scrisă.  +  Articolul 89Prepusul nu poate să facă operaţiuni comerciale sau sa ia parte, pe socoteala sa proprie ori a altuia, la un comerţ de natura aceluia la care este prepus, fără consimţămîntul expres al reprezentatului.În caz de abatere, prepusul răspunde de daune, iar reprezentatul are dreptul sa reclame beneficiile ce ar rezultă din aceste operaţiuni.Dacă în momentul acordării reprezentării, prepusul se găsea în una din situaţiunile prevăzute de primul aliniat, se presupune ca reprezentatul a avut cunoştinţa de aceasta şi şi-a dat consimţămîntul.  +  Articolul 90Prepusul este răspunzător, împreună cu reprezentatul, pentru neobservarea dispoziţiunilor privitoare la înscrierea firmei şi ţinerea registrelor comerţului cu care este însărcinat.  +  Articolul 91Dacă sînt mai mulţi patroni, aceştia sînt obligaţi solidar. Dacă sînt mai mulţi prepuşi, se prezuma ca fiecare dintre ei poate lucra separat.  +  Articolul 92Prepusul, la încheierea actelor, este obligat, sa adauge la semnatura sa, pe lîngă numele şi prenumele sau firma reprezentatului, menţiunea "prin procura" sau o alta asemenea. În lipsa unei asemenea menţiuni, prepusul se obliga personal; cei de al treilea pot exercita însă şi împotriva acelui reprezentat; acţiunile care isvorasc din actele prepusului, privitoare la exerciţiul comerţului cu care a fost însărcinat.  +  Articolul 93Dispoziţiunile art. 84, 87 şi 89 se aplică şi procuristilor cărora reprezentatul le-a delegat facultatea de a semna pentru el cu anumite puteri, fără a-i fi însărcinat însă în mod stabil cu exerciţiul comerţului.  +  Secţiunea III Comisii-călători şi comisii pentru comerţ  +  Articolul 94Comisii-călători trebuiesc sa arate clienţilor cu care contractează în numele reprezentatului, actul prin care li se acordă reprezentarea.Comisii-călători nu pot substitui alte persoane în drepturile lor.În lipsa unei dispoziţiuni exprese, ei nu pot primi preţul mărfurilor vândute dacă nu fac personal predarea, nici sa acorde amânări de plată sau reduceri de preţ pentru operaţiunile încheiate.Comisii-călători pot primi reclamatiuni în ce priveşte vitiile mărfurilor şi sînt obligaţi a lua orice măsuri de conservare şi apărare a intereselor reprezentatului.  +  Articolul 95Comisii pentru comerţ, însărcinaţi cu vînzarea mărfurilor cu ridicată sau cu amănuntul, pot primi preţul mărfurilor vândute în locul unde se exercită comerţul şi în momentul predării, dacă reprezentatul nu a adus la cunoştinţa clientelei un alt mod de efectuarea plăţii.În afară de magazin sau de locul unde se exercită comerţul, ei nu pot sa pretindă preţul, dacă nu înfăţişează o împuternicire sau nu predau chitanţa semnată de patron.  +  Articolul 96Comisii-călători şi comisii pentru comerţ nu pot exercita fără autorizare specială, pe cont propriu sau pe contul altuia, un comerţ avînd acelaşi obiect ca acel al reprezentatului.  +  Capitolul 2 Agenţii de comerţ  +  Articolul 97Agent de comerţ este acel însărcinat în mod stabil; de unul sau mai mulţi comercianţi din ţara sau străinătate, de a trata încheierea de contracte comerciale într'o regiune determinata.  +  Articolul 98În afară de stipulaţiune contrară, agentul de comerţ nu poate primi însărcinarea de a trata în regiunea determinata prin contract, operaţiuni pentru mai mulţi comercianţi care îşi fac concurenta şi nici comerciantul nu se poate folosi, în acelaşi timp, în aceeaşi regiune şi pentru acelaşi comerţ, de mai mulţi agenţi.  +  Articolul 99Agentul de comerţ trebuie să îndeplinească obligaţiunile ce decurg din însărcinarea ce i-a fost data; în conformitate cu instrucţiunile primise.El mai este obligat:1. sa procure comerciantului pentru care lucrează, informaţiunile ce l-ar putea interesa, privitoare la regiune;2. sa ţină în registrele sale părţile separate pentru operaţiunile fiecărui comerciant;3. sa ţină mărfurile în asa fel, încît să se poată identifica acelea ce aparţin fiecărui comerciant.  +  Articolul 100Operaţiunea tratata de agent se socoteşte abandonată, dacă comerciantul primind înştiinţarea, nu comunică terţului, direct sau prin intermediul agentului, acceptarea sa în timp util.  +  Articolul 101Agentul nu poate fără autorizare specială, sa primească plata şi nici sa acorde reduceri sau amânări pentru creanţele comerciantului.El poate primi reclamatiuni privitoare la vitiile mărfurilor şi cere orice măsuri de asigurare în interesul comerciantului, fiind însă obligat a înştiinţa în ambele cazuri, de îndată, pe comerciant.  +  Articolul 102Agentul are dreptul la un comision pentru contractele încheiate prin intermediul sau, sub condiţiunea executării lor.În caz de executare parţială din partea clientului, agentul are dreptul la plata comisionului numai în proporţie cu suma încasată de comerciant.Agentul are de asemenea dreptul la comision pentru contractele încheiate, dar neexecutate din culpa comerciantului, sau la executarea cărora părţile au renunţat.Agentul nu are dreptul la comision cînd renunţarea este cauzată prin culpa sa, sau orice alte motive, care dacă ar fi fost cunoscute la încheierea contractului, comerciantul nu ar fi acceptat propunerea.Afară de clauza contrară, agentul împuternicit sa trateze în mod exclusiv într'o anumită regiune, afacerile unui comerciant, are dreptul la comision, chiar pentru afacerile încheiate de comerciant în acea regiune fără intervenţia sa.  +  Articolul 103Contul comisioanelor va fi lichidat la sfîrşitul fiecărui semestru şi se va trimite agentului împreună cu contul şi copiile facturilor ce au fost trimise clienţilor.Cheltuielile, făcute cu ocazia îndeplinirii însărcinării agentului, sînt în sarcina sa, afară de convenţie contrară.  +  Articolul 104Cînd însărcinarea primită de agent este fără termen, atît acesta cat şi comerciantul pot denunta contractul, printr'o înştiinţare facuta celeilalte părţi cu trei luni înainte; în caz de culpa grava, preavizul nu mai este necesar.  +  Articolul 105În caz de încetarea sau de desfiinţarea contractului de agenţie, agentul are drept la comision pentru afacerile încheiate înainte de încetarea sau desfiinţarea contractului, cu obligaţiunea pentru acesta, ca la cererea comerciantului, sa presteze serviciile pentru completa şi regulată executare a afacerilor în curs.  +  Articolul 106Dispoziţiunile articolelor 98, 99, 101, 102 şi 104 se aplică şi celor însărcinaţi în mod stabil de unul sau mai mulţi comercianţi, din ţara sau străinătate, sa încheie contracte în numele lor într'o regiune determinata.  +  Capitolul 3 Mijlocitorii  +  Articolul 107Mijlocitorul este ţinut:1. să facă cunoscut cu imparţialitate părţilor, împrejurările ce pot să le determine a încheia afacerile;2. sa păstreze probele de mărfuri pînă la exercitarea contractelor de vânzare încheiate pe baza lor;3. sa răspundă de existenta titlurilor şi de autenticitatea ultimei semnături a titlurilor la ordin pe care le preda;4. sa predea cumpărătorului, o lista semnată de el de titlurile negociate, cu arătarea numărului şi a seriei lor;5. sa nu mijloceasca pentru persoane notoriu insolvabile sau pentru cele a căror incapacitate îi este cunoscută.  +  Articolul 108Mijlocitorul nu reprezintă pe părţi pentru încheierea operaţiunilor.  +  Articolul 109Mijlocitorul are dreptul la comision, dacă contractul se încheie datorită intervenţiei sale sau dacă se îndeplineşte condiţiunea suspensivă căreia a fost subordonat contractul.El păstrează dreptul la comision chiar dacă părţile au renunţat la contractul încheiat.În lipsa de convenţiune sau de obiceiu al locului, comisionul se va plati pe jumătate de fiecare dintre părţi.Dacă mijlocitorul, la încheierea operaţiunii, a lucrat ca reprezentant al uneia dintre părţi, nu are dreptul la comision.Mijlocitorul nu poate pretinde plata cheltuielilor făcute cu ocazia încheierii operaţiunii, afară de convenţiune contrară.  +  Articolul 110Mijlocitorul care declara unuia dintre contractanţi ca cealaltă parte este de acord a încheia contractul, răspunde personal de executarea lui, dacă n'a arătat numele contractantului, iar dacă mijlocitorul executa contractul, el este subrogat în drepturi împotriva contractantului nearatat.Dacă după încheierea contractului, contractantul nearatat se face cunoscut el însuşi sau este arătat de mijlocitor, fiecare dintre contractanţi se poate indrepta direct împotriva celuilalt, răspunderea mijlocitorului rămînînd însă întreaga.  +  Articolul 111Prin derogare dela dispoziţiunile art. 40, mijlocitorul este obligat sa ţină numai următoarele registre:1. un registru pe care va arata pe scurt, momentul încheierii contractului, clauzele principale ale acestuia;2. un registru jurnal în care va trece în mod cronologic şi amănunţit operaţiunile încheiate prin intermediul sau.Dispoziţiunile prevăzute pentru registrele obligatorii se vor aplica şi acestora.Oricare dintre părţile contractante poate cere mijlocitorului o copie de pe înscrierile făcute în registre.  +  Articolul 112Instanţa judecătorească va putea ordonă mijlocitorului, chiar din oficiu, să prezinte registrele şi corespondenta pentru constatarea faptelor referitoare la neînţelegerile ivite între contractanţi, şi, de va fi locul, sa dea lămuriri.  +  Articolul 113Acţiunea mijlocitorului pentru plata comisionului se prescrie prin trecerea unui an din momentul încheierii contractului, iar în cazul prevăzut de art. 109, din momentul îndeplinirii condiţiunii.  +  Titlul VI Despre actele juridice privind fondul de comerţ  +  Articolul 114Contractele care au de obiect fondul de comerţ, se vor dovedi numai prin act scris.  +  Articolul 115Dobanditorul unui fond de comerţ ia asupra sa toate obligaţiunile şi datoriile privitoare la fond, pe care le cunoştea sau trebuia să le cunoască în momentul transmisiunii, în limitele valorii fondului transmis, fără ca prin convenţiunea părţilor, să se poată deroga dela aceasta dispoziţiune.Transmitatorul rămîne solidar răspunzător cu dobanditorul, de obligaţiunile şi datoriile care privesc fondul de comerţ, timp de trei ani, dacă pentru acestea, legea nu prevede o prescripţie mai scurta.Termenul de prescripţiune curge, pentru creanţele ajunse la scadenta, dela data publicării în Monitorul Oficial a înscrierii actului de transmitere în registrul comerţului, iar pentru celelalte, dela data exigibilitatii lor.De asemenea trec asupra dobânditorului şi creanţele, în lipsa de clauza contrarie.Cel ce înstrăinează un fond de comerţ în care sînt cuprinse şi imobile sau drepturi reale imobiliare le va specifică în act dacă părţile au convenit la înstrăinarea lor.  +  Articolul 116Dobanditorul unui fond de comerţ va face cunoscut debitorilor transmisiunea prin cărţi poştale recomandate; din momentul primirii, aceştia nu mai pot plati valabil decât în mainele dobânditorului.  +  Articolul 117Cînd se aduce ca aport într'o societate în nume colectiv sau în comandită simpla un fond de comerţ, creanţele şi datoriile trec asupra societăţii conform articolului 115.  +  Articolul 118În caz de vânzare a unui fond de comerţ, vânzătorul păstrează un privilegiu asupra fondului, pentru restul preţului datorat, cu obligaţiunea aratarii sumei datorite în înscrierea facuta în registrul comerţului.Înscrierea efectuată conserva drepturile de privilegiu timp de trei ani dela data sa. Ea garantează în acelaşi rang cu capitalul, dobânzile datorite pe termen de un an. Efectul înscrierii încetează, dacă nu a fost reinoit, la expirarea acestui termen.  +  Articolul 119Clauza dintr'un contract de locaţiune, prin care este interzisă cesiunea acestuia, nu este opozabilă dobânditorului unui fond de comerţ, dacă dobanditorul continua sa exercite în imobilul închiriat, acelaşi comerţ.  +  Articolul 120Gajul unui fond de comerţ, cînd nu cuprinde şi mărfuri, se constituie prin înscrierea contractului în registrul comerţului, fără să fie nevoie a se transfera posesiunea.Înscrierea registrului va cuprinde:1. data contractului;2. numele, prenumele, domiciliul debitorului şi al creditorului;3. suma creanţei garantate şi a dobânzilor;4. data scadentei;5. bunurile şi drepturile pe care părţile înţeleg să le cuprindă în gaj;6. sediul sucursalelor, dacă acestea sînt cuprinse în gaj.  +  Articolul 121Dispoziţiunile prevăzute pentru contractele de gaj se aplică şi gajului unui fond de comerţ.Pentru executarea gajului se vor observa dispoziţiunile art. 370, 384 şi 385.Ordonanţa de vînzarea a gajului va trebui comunicată şi creditorilor înscrişi în registrul comerţului.Aceleaşi formalităţi vor fi îndeplinite şi în cazul în care vânzătorul, pentru realizarea creanţei cale privilegiate, voieşte a urmări fondul de comerţ.  +  Articolul 122Rangul privilegiului vânzătorului şi al drepturilor creditorilor gajisti se determina prin data înscrierii în registrul comerţului.Privilegiile şi gajurile înscrise în aceeaşi zi au acelaşi rang. Dispoziţiunile art. 118, alin. 2 se aplică şi gajului unui fond de comerţ.  +  Articolul 123Schimbarea sediului fondului de comerţ, în aceeaşi localitate sau în alta, fără consimţămîntul vânzătorului neachitat integral sau al creditorilor gajisti, atrage exigibilitatea creanţelor dacă din aceasta schimbare, rezultă o depreciere a valorii fondului de comerţ.  +  Articolul 124Toate constituirile de drepturi asupra imobilelor, ce intră în compunerea unui fond de comerţ, se vor face potrivit normelor din Codul civil.  +  Partea II Despre societăţi comerciale  +  Titlul I Dispoziţiuni generale  +  Articolul 125Societăţile comerciale au de obiect unul sau mai multe acte de comerţ şi se deosebesc în următoarele feluri:1. societatea în nume colectiv, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea solidară şi nemărginită a tuturor asociaţilor;2. societatea în comandită simpla, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea solidară şi nemărginită a unuia sau mai multor asociaţi comanditati; comanditarii răspund numai pînă la concurenta aportului lor;3. societatea pe acţiuni, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii sînt obligaţi numai la plata acţiunilor lor;4. societatea în comandită pe acţiuni al carei capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiunile sociale sînt garantate prin patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociatului sau asociaţilor comanditati;5. societatea cu răspundere limitată, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii, în număr limitat, răspund numai cu cota lor de capital.  +  Articolul 126Societăţile comerciale sînt persoane juridice.  +  Articolul 127Societăţile care au drept obiect acte civile dar îmbracă forma societăţilor pe acţiuni sînt socotite societăţi comerciale şi sînt supuse dispoziţiunilor prezentului cod.  +  Titlul II Despre constituirea societăţilor  +  Capitolul 1 Societăţile în nume colectiv şi în comandită simpla  +  Articolul 128Contractul pentru constituirea unei societăţi în nume colectiv sau în comandită simpla trebuie ca fie dovedit prin act autentic sau printr'o declaraţiune semnată de toţi asociaţii, în persoana ori prin reprezentanţi cu procura autentică şi specială, în prezenta judecătorului Oficiului registrului comerţului, în jurisdicţia căruia societatea îşi stabileşte sediul.  +  Articolul 129Actul autentic sau declaraţiunea va cuprinde:1. numele, prenumele sau firma, domiciliul asociaţilor şi naţionalitatea lor;2. felul, firma şi sediul societăţii;3. obiectul societăţii;4. capitalul social, cu arătarea aportului fiecărui asociat, în numerar; creanţe sau alte bunuri, valoarea lor şi modul evaluării;5. asociaţii care au administrarea şi reprezentarea societăţii, cu arătarea limitei puterilor lor;6. partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi;7. localităţile din ţara ori străinătate unde societatea are sucursale sau agenţii;8. durata societăţii.  +  Articolul 130În termen de 15 zile dela data actului autentic, administratorii sau oricare din asociaţi vor cere judecătorului Oficiului înscrierea actului.Judecătorul, după verificarea îndeplinirii condiţiunilor prevăzute de articolele precedente, va dispune înscrierea actului în registrul comerţului şi publicarea lui în Monitorul Oficial.Înscrierea şi publicarea vor cuprinde menţiunile arătate în articolul precedent.În caz de constituire prin declaraţiune, înscrierea se va face din oficiu, iar publicarea la staruinta administratorilor sau oricăruia din asociaţi.Din ziua publicării în Monitorul Oficial, societatea este legal constituită.  +  Articolul 131Reprezentanţii societăţii sînt obligaţi să depună la Oficiul registrului comerţului, semnăturile lor, în termen de 15 zile dela data publicării în Monitorul Oficial, dacă au fost numiţi prin contractul de societate, iar cei aleşi în timpul funcţionarii societăţii, în termen de 15 zile dela alegere.  +  Articolul 132Dacă societatea înfiinţează o sucursala sau agenţie în afară de circumscriptiunea judeţului în care se afla sediul ei, administratorii sînt obligaţi sa ceara înainte de a începe sa funcţioneze, înscrierea sucursalei sau agenţiei în registrul comerţului din localitatea unde aceasta va funcţiona.Reprezentanţii sucursalei sau agenţiei vor depune semnatura lor la Oficiu, conform art. 16.  +  Articolul 133Cînd nu s'au îndeplinit formalităţile de constituire sau publicitate prevăzute în art. 128-130, oricare dintre asociaţi are dreptul sa ceara:1. constatarea pe cale judecătorească a existenţei societăţii; sentinta, va trebui sa cuprindă menţiunile arătate prin art. 129 şi va tine loc de contract de societate;2. înscrierea societăţii în registrul comerţului şi publicarea ei în Monitorul Oficial;3. disolvarea societăţii.Disolvarea societăţii nu va mai putea fi cerută, dacă a fost introdusă mai înainte o cerere pentru recunoaşterea pe cale judecătorească a existenţei sale.Lipsa formalităţilor sus-zise nu va putea fi opusă de către asociaţi celor de al treilea.