LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023învățământului superior
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 5 iulie 2023



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Titlul I Învățământul superior  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Prezenta lege asigură cadrul legal pentru exercitarea, în instituțiile de învățământ superior, sub autoritatea statului român, a procesului de educație, cercetare și formare continuă și reglementează structura, organizarea și funcționarea învățământului superior din România, statutul personalului din învățământul superior, precum și cadrul legal de asigurare a calității.(2) Statul asigură acces echitabil în învățământul superior, fără nicio formă de discriminare, cetățenilor României, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, precum și cetățenilor britanici și membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.(3) În România învățământul superior este un serviciu de interes public, ce constituie prioritate națională și care se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităților naționale și în limbi de circulație internațională.(4) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ superior, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea, se aplică dispozițiile prezentei legi.(5) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.  +  Articolul 2Idealul educațional al învățământului superior constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.  +  Articolul 3(1) Misiunea învățământului superior este de a genera, certifica și transfera cunoaștere, prin:a) formarea inițială și continuă de tip universitar și postuniversitar, în scopul dezvoltării profesionale și personale a studenților, studenților-doctoranzi și cursanților, precum și în vederea inserției pe piața muncii a absolvenților și satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;b) cercetarea științifică, dezvoltarea, inovarea și transferul tehnologic, prin creația individuală și colectivă, relevante pentru progresul cunoașterii și mediul socioeconomic;c) implicarea în comunitate, prin desfășurarea unor activități comune în beneficiul instituției de învățământ superior și al mediului social, economic și cultural.(2) Viziunea prezentei legi este centrată pe următoarele valori:a) echitatea, prin asigurarea șanselor la educație, în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau de alți factori de risc;b) excelența, prin susținerea și motivarea acesteia în cadrul procesului de învățământ;c) integritatea, prin asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație și cercetare;d) starea de bine, prin susținerea studenților și a tuturor salariaților din instituțiile de învățământ superior și din cele subordonate ministerului prin măsuri adecvate de îngrijire medicală, inclusiv stomatologică și psihologică, consiliere și orientare profesională, precum și asigurarea condițiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;e) profesionalismul, prin menținerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în pregătirea oferită studenților, studenților-doctoranzi și cursanților;f) respectul, prin însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării;g) flexibilitatea, prin asigurarea unui parcurs dinamic de învățare adaptat nevoilor studenților, studenților-doctoranzi și cursanților, în vederea dobândirii de competențe;h) diversitatea, prin garantarea respectului pentru varietate și a unui mediu tolerant în procesul de formare;i) transparența, prin utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste;j) colaborarea, prin dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privați, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare, precum și pentru orice alte tipuri de proiecte;k) consultarea, prin implicarea actorilor interesați în proiectarea și aplicarea legislației, a strategiilor și politicilor în domeniul învățământului superior;l) incluziunea, prin garantarea în procesul de educație a respectării statutului și drepturilor tuturor persoanelor, astfel încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalți;m) dezvoltarea durabilă și tranziția verde, prin satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi;n) responsabilitatea, prin asumarea conștientă a responsabilităților pentru comportamentul și acțiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor educaționali: beneficiari, personal de conducere, personal didactic și auxiliar;o) transparența instituțională, în baza căreia toate hotărârile, deciziile și reglementările instituționale universitare se bucură de cel mai înalt grad de transparență, în vederea respectării principiului răspunderii publice.  +  Articolul 4Sistemul național de învățământ superior se bazează pe următoarele principii:a) principiul autonomiei universitare;b) principiul libertății academice;c) principiul răspunderii publice;d) principiul asigurării calității;e) principiul echității;f) principiul eficienței manageriale și financiare, în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale adecvate, prin gestionarea resurselor existente;g) principiul transparenței;h) principiul respectării drepturilor și libertăților membrilor comunității universitare;i) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor;j) principiul centrării educației pe student;k) principiul relevanței, în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;l) principiul garantării identității culturale a tuturor membrilor comunității academice și dialogului intercultural;m) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;n) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;o) principiul asigurării egalității de șanse și nediscriminării;p) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii și doctrine politice și religioase;q) principiul organizării învățământului confesional, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;r) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;s) principiul participării studenților în luarea deciziilor.  +  Articolul 5(1) Statul își exercită atribuțiile în domeniul învățământului superior prin Ministerul Educației, Guvern și Parlament.(2) Ministerul Educației, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul învățământului superior.(3) În domeniul cercetării-dezvoltării și inovării din instituțiile de învățământ superior, Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării au competențe partajate de reglementare.(4) Ministerul Educației are următoarele atribuții principale:a) propune politicile și strategiile naționale pentru învățământul superior, ca parte a Spațiului european al învățământului superior;b) elaborează acte normative în aplicarea prezentei legi;c) monitorizează și verifică, direct sau prin organismele abilitate în acest sens, respectarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea învățământului superior, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară, asumarea răspunderii publice și asigurarea calității în învățământul superior, aplicând sancțiuni în cazul constatării unor abateri;d) elaborează, pe baza rapoartelor de acreditare și a avizului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, denumită în continuare ARACIS, actele normative pentru înființarea de structuri de învățământ superior sau de instituții de învățământ superior, după caz;e) gestionează Registrul matricol unic din România, denumit în continuare RMUR;f) gestionează Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii, denumit în continuare RUNIDAS;g) gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii și a documentelor universitare, prin avizarea necesarului formularelor actelor de studii și prin comandarea, în vederea tipăririi acestora, în baza înregistrărilor din RMUR, și controlează, periodic, modul de eliberare a acestora de instituțiile de învățământ superior și de Academia Română;h) organizează procedura de recunoaștere și echivalare a diplomelor și certificatelor conform normelor interne și în conformitate cu normele europene;i) elaborează metodologia prin care se pot recunoaște automat diplomele și certificatele obținute în instituții de învățământ superior din statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și din Confederația Elvețiană, precum și în instituții de învățământ superior de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate și reactualizate prin ordin al ministrului educației;j) elaborează metodologia privind recunoașterea automată a funcțiilor didactice universitare și a calității de conducător de doctorat;k) încasează sume, în lei sau în valută, pentru recunoașterea și echivalarea diplomelor și certificatelor și pentru vizarea actelor de studii;l) elaborează și propune proiectul de buget pentru învățământul superior, ca parte integrantă a bugetului educației;m) verifică și gestionează sistemul de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior în scopul monitorizării și prognozării evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii;n) relaționează cu autoritățile abilitate pentru monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii, prin comisiile naționale;o) susține realizarea de studii și de cercetări în învățământul superior;p) publică anual, până la data de 31 decembrie, un raport privind starea învățământului superior, în care sunt prezentate inclusiv direcțiile și prioritățile de dezvoltare a învățământului superior;q) aprobă standardele pentru ocuparea posturilor didactice din instituțiile de învățământ superior, precum și standardele pentru acordarea diplomei de doctor și a atestatului de abilitare;r) verifică modul de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior;s) verifică sesizările privind desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior;ș) verifică, din oficiu sau la sesizare, respectarea dispozițiilor procedurale și îndeplinirea standardelor în procedurile de abilitare și de acordare a diplomelor de doctor;t) monitorizează inserția socioprofesională a absolvenților de învățământ liceal și terțiar;ț) elaborează și asigură mentenanța Platformei naționale de raportare unică în învățământul superior, denumită în continuare PNRUIS, prin intermediul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, în vederea colectării datelor statistice, a raportărilor instituționale și a raportărilor individuale privind activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare, solicitate de Ministerul Educației, de comisiile consultative ale Ministerului Educației, prevăzute la art. 154, de Institutul Național de Statistică, de ARACIS sau de alte entități ale statului către care instituțiile de învățământ superior raportează date instituționale. Instituțiile de învățământ superior vor avea acces la datele incluse și la rapoartele generate de această platformă pentru personalul didactic și de cercetare propriu.(5) În exercitarea atribuțiilor sale, prevăzute la alin. (2) și (3), Ministerul Educației consultă Consiliul Național al Rectorilor, denumit în continuare CNR, în calitate de reprezentant al instituțiilor de învățământ superior de stat, particular și confesional și, după caz, alte structuri asociative ale instituțiilor de învățământ superior, Consiliul Minorităților Naționale, Consiliul Consultativ al Cultelor, sindicatele reprezentative din învățământul superior, federațiile naționale studențești reprezentative legal constituite la nivel național, autoritățile administrației publice și mediul de afaceri.(6) Ministerul Educației susține și practică dialogul social, precum și consultarea factorilor interesați în ceea ce privește strategiile naționale în domeniul educației și formării profesionale. Structurile aflate în coordonarea sau subordonarea Ministerului Educației susțin și practică dialogul cu partenerii sociali.  +  Articolul 6(1) Ministerul Educației, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, este abilitat să urmărească și să controleze aplicarea și respectarea reglementărilor legale în sistemul de învățământ superior, să formuleze recomandări, să dispună măsuri și să aplice, dacă este cazul, sancțiuni.(2) Ministerul Educației supraveghează și controlează modul în care instituțiile de învățământ superior își exercită autonomia universitară și își asumă răspunderea publică.(3) Ministerul Educației susține și practică dialogul social și consultarea factorilor interesați în ceea ce privește strategiile naționale în domeniul educației și formării profesionale. Deciziile structurilor aflate în coordonarea sau subordonarea Ministerului Educației se fundamentează, de asemenea, pe dialogul cu partenerii sociali.  +  Capitolul II Sistemul de învățământ superior  +  Articolul 7(1) Învățământul superior se organizează doar în organizații furnizoare de educație și instituții de învățământ superior care au obținut autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea, în conformitate cu prevederile legale.(2) Statutul de organizație furnizoare de educație se acordă până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii de înființare a instituției de învățământ superior, dar nu cu mai mult de 2 ani după absolvirea primei generații de studenți. În sensul prezentei legi, toate prevederile aplicabile instituțiilor de învățământ superior sunt aplicabile și organizațiilor furnizoare de educație autorizate să funcționeze provizoriu.(3) Instituțiile de învățământ superior sunt organizații furnizoare de educație, care desfășoară activități de învățământ, pe bază de programe de studii autorizate și, după caz, acreditate, în condițiile legii, de formare inițială și continuă, programe ce funcționează cu respectarea principiului asigurării calității pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor direcți și indirecți din societate.(4) Instituțiile de învățământ superior pot fi de stat, particulare și confesionale. Aceste instituții au personalitate juridică, au caracter nonprofit și sunt apolitice.(5) Statutul juridic de instituție de învățământ superior se dobândește în urma înființării și acreditării prin lege.(6) Instituțiile de învățământ superior sunt persoane juridice de drept public sau persoane juridice de drept privat și de utilitate publică și pot fi: universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare, denumite în continuare instituții de învățământ superior.  +  Articolul 8(1) Sistemul național de învățământ superior include toate instituțiile de învățământ superior acreditate.(2) Instituțiile de învățământ superior din străinătate, recunoscute legal în statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituții de învățământ superior acreditate din România, numai cu respectarea prevederilor prezentei legi cu privire la autorizarea, acreditarea și asigurarea calității programelor de studii.(3) Instituțiile de învățământ superior românești pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu instituții de învățământ superior din străinătate, recunoscute de statul de origine. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât și în statele respective.(4) Instituțiile de învățământ superior românești pot organiza filiale în alte state, singure sau în parteneriat cu instituții de învățământ superior din străinătate, recunoscute de statul de origine. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât și în statele respective.(5) Instituțiile de învățământ superior românești acreditate pot organiza, în comun cu alte instituții de învățământ superior acreditate din Spațiul european al învățământului superior, programe de studii integrate finalizate cu diplomă comună sau diplomă dublă sau multiplă, recunoscute de statul de origine, în conformitate cu o metodologie-cadru adoptată prin ordin al ministrului educației.(6) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate susține, inclusiv prin finanțare, înființarea și organizarea lectoratelor, precum și organizarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație românească în instituții de învățământ superior din străinătate.  +  Articolul 9(1) În instituțiile de învățământ superior de stat învățământul este gratuit, pentru cifra de școlarizare aprobată anual prin hotărâre a Guvernului, și cu taxă. Cuantumul taxei de școlarizare este propus de consiliul de administrație, aprobat de senatul universitar și se aduce la cunoștința candidaților la data publicării ofertei educaționale, conform metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat. (la 19-04-2024, Alineatul (1), Articolul 9, Capitolul II, Titlul I a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 98 din 15 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 356 din 16 aprilie 2024 ) (2) Pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României și, în funcție de nevoi, pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, Ministerul Educației alocă locuri din cifra de școlarizare aprobată anual prin hotărâre a Guvernului pentru studii universitare de scurtă durată, licență, masterat și doctorat.(3) În instituțiile de învățământ superior particular și confesional particular învățământul este cu taxă. Cuantumul taxei este propus de consiliul de administrație al instituției de învățământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul în care în cadrul învățământului superior de stat nu există învățământ teologic pastoral specific unui cult, recunoscut drept cult conform legii, în instituțiile de învățământ superior confesional particular învățământul este gratuit pentru programul de studii universitare de licență, master și doctorat de teologie pastorală, potrivit cifrei de școlarizare aprobate și finanțate anual prin hotărâre a Guvernului.(5) Instituțiile de învățământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor și au obligația să le comunice tuturor celor interesați, inclusiv pe site-ul instituției de învățământ superior. În instituțiile de învățământ superior de stat taxele anunțate se mențin pe toată durata normală a unui ciclu de studii, putând fi indexate cu maximum rata inflației, pentru aceeași promoție de studenți.  +  Articolul 10(1) Instituțiile de învățământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.(2) Inițiativa înființării instituției de învățământ superior de stat aparține Guvernului. Inițiativa și resursele financiare și materiale necesare înființării instituției de învățământ superior particular sau confesional particulare aparțin unei fundații, unei asociații sau unui cult religios, unei entități a cultelor recunoscute ori altui furnizor de educație certificat prin evaluare externă a calității și recunoscut ca atare, potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.(3) Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare se reorganizează/desființează cu respectarea principiului simetriei actului de înființare, respectiv prin lege sau hotărâre a Guvernului, după caz.(4) Privatizarea instituțiilor de învățământ de stat este interzisă.  +  Capitolul III Autonomia universitară  +  Articolul 11(1) Autonomia universitară este garantată prin Constituția României, republicată, și se exercită cu condiția asumării răspunderii publice și în limitele legislației naționale în vigoare. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase.(2) Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, precum și gestionarea resurselor financiare, materiale și umane, cu respectarea legislației în vigoare.(3) Statul încurajează și sprijină, prin pârghii financiare, diversificarea misiunilor instituțiilor de învățământ superior, în funcție de orientările proprii stabilite prin planurile strategice multianuale de dezvoltare instituțională, corelate cu nevoile societății.(4) Prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile de învățământ superior de stat sunt autorizate, prin prezenta lege, să redistribuie creditele bugetare din soldul la finanțarea de bază, sumele rămase neconsumate și reportate din anii precedenți pentru obiective de investiții noi, sumele rămase necheltuite din investiții finalizate, pentru finanțarea obiectivelor de investiții noi, a obiectivelor de investiții în continuare, a altor cheltuieli de natura investițiilor, a activelor financiare, a rambursării împrumuturilor/ creditelor contractate pentru investiții și a cheltuielilor încadrate la titlul „Alte cheltuieli“. Sumele rămase în sold, pentru facilități de transport pentru studenți, subvenții pentru cămine-cantine și sumele pentru bursele studenților neridicate/nerepartizate pot fi utilizate în anii următori pentru acordarea de burse pentru studenți, precum și alte cheltuieli de natura investițiilor pentru infrastructura de cămine, cantine, pentru susținerea activităților centrelor pentru consiliere și orientare în carieră. (la 16-07-2026, Alineatul (4) , Articolul 11 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 2. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 133 din 13 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 13 iulie 2026 ) (5) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universitară, aprobată de senatul universitar și avizată de Ministerul Educației, pentru conformitate cu legislația în vigoare.(6) În instituțiile de învățământ superior este asigurată libertatea academică. Aceasta implică dreptul tuturor membrilor comunității universitare de a se exprima liber, atât în mediul universitar, cât și în afara acestuia, în raport cu activitatea didactică, de cercetare sau de creație intelectuală, precum și cu orice alte activități vizând instituția de învățământ superior în cadrul căreia activează, conform legii. În aceeași măsură, libertatea academică înseamnă libertatea de a învăța, preda și cerceta, fiecare dintre acestea presupunând libertatea de a gândi, de a pune sub semnul întrebării și de a împărtăși idei, în interiorul și în afara instituției de învățământ superior.(7) Studenților le este asigurat dreptul la liberă alegere a programelor de studii și disciplinelor, în conformitate cu normele legale în vigoare și cu planurile de învățământ.(8) Structurile și funcțiile de conducere ale instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale, atribuțiile, modul de constituire, precum și alte aspecte privind statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor și cu aprobarea senatului universitar.(9) Instituțiile de învățământ superior își adaptează periodic oferta educațională la cerințele pieței muncii.  +  Articolul 12(1) Răspunderea publică obligă fiecare instituție de învățământ superior, de stat, particulară sau confesională particulară:a) să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului superior;b) să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior;c) să respecte politicile de etică și deontologie universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie universitară aprobat de senatul universitar;d) să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul instituțiilor de învățământ superior de stat, și a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional;e) să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare;f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților.(2) În cazul instituțiilor de învățământ superior confesionale, răspunderea publică se extinde și la respectarea statutului și a prevederilor dogmatice și canonice specifice cultului respectiv.  +  Articolul 13(1) Spațiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stațiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor și clinicilor universitare, farmaciilor universitare umane și veterinare, ambulatoriilor de specialitate, bibliotecilor, unităților de microproducție, bazelor și complexelor cultural-sportive, caselor de cultură ale studenților, bazelor de odihnă și tratament, studiourilor/posturilor de radio-TV, sălilor de spectacole, concerte și de cinema, studiourilor de cinematografie și de înregistrări, atelierelor de fotografie și caselor de creație, precum și din alte spații dedicate proceselor de educație, formare profesională și cercetare științifică și dotările aferente, folosite de instituția de învățământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptățită să le utilizeze. Este considerat spațiu universitar și mediul online, constând în platformele sau grupurile utilizate pentru activitățile didactice și extracurriculare și de cercetare organizate în cadrul instituției de învățământ superior.(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) spațiile și dotările aferente care aparțin Ministerului Sănătății, ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în care se desfășoară învățământul medical superior, spațiile care aparțin cultelor în care se desfășoară învățământul confesional, spațiile care aparțin Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, în care se desfășoară învățământ de specialitate, și casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei“, în care se desfășoară activități specifice.(3) Spațiul universitar este inviolabil. Accesul în spațiul universitar este permis numai în condițiile stabilite prin lege și prin carta universitară.(4) Instituțiile de învățământ superior asigură, în spațiul universitar, inclusiv în căminele studențești, acces gratuit la internet wireless pentru toți membrii comunității universitare. Caracteristicile tehnice ale rețelei de internet trebuie să permită accesul la activități didactice online, la conferințe în format audio-video, precum și la orice altă activitate specifică procesului educațional.(5) Instituțiile de învățământ superior asigură accesul studenților și profesorilor la cel puțin o bază de date științifică.  +  Articolul 14(1) Comunitatea universitară este constituită din studenți, studenți-doctoranzi, cursanți, personal didactic și de cercetare, personal didactic și de cercetare auxiliar și personal administrativ.(2) Din comunitatea universitară fac parte și persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunității universitare, prin hotărâre a senatului universitar.(3) Membrii comunității universitare au drepturile și îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare și prin carta universitară.  +  Articolul 15(1) Carta universitară prezintă opțiunile majore ale comunității universitare și se aplică în tot spațiul universitar.(2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puțin la:a) modalitățile de desemnare și eliberare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere sau care fac parte din structurile de conducere ale instituției de învățământ superior, în conformitate cu legislația în vigoare;b) Codul de etică și deontologie universitară;c) modul în care se realizează gestiunea și protecția resurselor instituției de învățământ superior;d) condițiile în care se constituie fondurile proprii și stabilirea destinației acestora și a condițiilor în care sunt utilizate;e) condițiile în care se pot încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți operatori economici, în vederea organizării unor programe de cercetare fundamentală și aplicativă sau a creșterii nivelului de calificare a specialiștilor cu studii universitare;f) condițiile în care instituția de învățământ superior se poate asocia cu alte instituții de învățământ superior sau cu alte organizații pentru îndeplinirea misiunii sale;g) modalitățile în care se pot construi, deține și folosi elementele aferente bazei materiale a instituției de învățământ superior, necesare educației și cercetării științifice;h) modalitățile în care se derulează acțiunile de cooperare internațională ale instituției de învățământ superior, încheierea de contracte și participarea la organizațiile europene și internaționale;i) modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere ale instituțiilor de învățământ superior și sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic și administrativ și organizațiile studențești legal constituite;j) modalitatea în care instituția de învățământ superior își îndeplinește rolul de bază din perspectiva educației la care poate adăuga, după caz, componenta de cercetare sau cercetare avansată;k) orice alte aspecte considerate relevante de senatul universitar și care corespund legislației în vigoare.(3) Carta universitară se elaborează și se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea în comunitatea universitară.(4) Carta universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare, acestea fiind nule de drept.(5) Carta universitară se adoptă numai după acordarea de către Ministerul Educației a avizului de legalitate asupra acesteia. Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educației în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituției de învățământ superior.(6) În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, carta universitară se consideră avizată potrivit procedurii aprobării tacite.  +  Articolul 16(1) Instituțiile de învățământ superior pot înființa, singure sau prin asociere, după caz, societăți comerciale, fundații, asociații, unități de învățământ preuniversitar, consorții pentru învățământ dual, spitale universitare, farmacii universitare, unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiția ca acestea să se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățământ și cercetare. Obiectul de activitate al societăților, asociațiilor și/sau fundațiilor trebuie să fie conex misiunii instituției de învățământ superior.(2) Instituția de învățământ superior poate înființa, inclusiv în cadrul unor proiecte, pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, structuri de cercetare sau de spectacole distincte sub raportul bugetului de venituri și cheltuieli, care au autonomie și statute proprii, aprobate de senatul universitar.(3) Instituțiile de învățământ superior pot constitui consorții, inclusiv cu organizații de cercetare, dezvoltare și inovare și cu instituțiile/unitățile de spectacole, în baza unui contract de parteneriat, încheiat în forma autentică în care sunt stabilite drepturile și obligațiile fiecăreia dintre părți, conform legislației în vigoare.(4) În cazul realizării unor investiții comune în cadrul unui consorțiu universitar, contractele de parteneriat prevăd, pentru fiecare partener, cel puțin: contribuția la realizarea investiției, drepturile de folosință, împărțirea timpului de acces, cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru întreținerea și funcționarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obțin din utilizarea investiției. Bunurile comune rezultate din activitățile desfășurate în cadrul consorțiului universitar se află în indiviziune pe întreaga perioadă a existenței consorțiului universitar, cu excepția bunurilor proprietate publică pentru care se aplică regimul juridic prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(5) Instituțiile de învățământ superior pot prelua, în coordonare ori prin fuziune, potrivit prevederilor Legii nr. 25/2023 privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul European de Cercetare, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, organizații de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și instituții organizatoare de spectacole, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea devenind ordonatori terțiari de credite.(6) La constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție și alte drepturi de proprietate intelectuală. Instituția de învățământ superior poate acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor societăților comerciale sau asociațiilor, în care are calitatea de asociat sau acționar, ori fundațiilor, în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosință și de administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al instituției de învățământ superior la capitalul social al unei societăți comerciale, fundații sau asociații.  +  Articolul 17(1) Instituțiile de învățământ superior de stat, respectiv particulare și confesionale, pot înființa, prin hotărârea senatului universitar, în urma evaluării externe, conform prevederilor legale privind asigurarea calității în învățământul preuniversitar, unități de învățământ preuniversitar de stat, respectiv particulare și confesionale, după cum urmează:a) pentru învățământul antepreșcolar și preșcolar, unități fără personalitate juridică, în structura instituțiilor de învățământ superior;b) pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, unități cu personalitate juridică, în subordinea instituțiilor de învățământ superior;c) pentru învățământul postliceal, colegii terțiare nonuniversitare, fără personalitate juridică, în structura instituțiilor de învățământ superior.(2) Prin excepție de la prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, unitățile de învățământ preuniversitar, înființate de instituțiile de învățământ superior, sunt unități de învățământ de stat, finanțate din bugetul de stat prin contractele instituționale încheiate de instituțiile de învățământ superior cu Ministerul Educației, la nivelul standardelor de cost specifice pentru învățământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(3) Cifra de școlarizare și mecanismul de finanțare pentru învățământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior de stat sunt componente organizatorice, fără personalitate juridică, care se includ, de drept, în rețeaua școlară de la nivelul învățământului preuniversitar, pe baza deciziei rectorului și a ordinului ministrului educației de autorizare de funcționare provizorie/acreditare, comunicate autorităților administrației publice locale și direcției județene de învățământ preuniversitar ori a municipiului București.(4^1) Prin contractul complementar de finanțare se alocă din bugetul Ministerului Educației fondurile aferente pentru plata finanțării de bază, pe baza costurilor standard stabilite de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, și a burselor pentru elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din structura și/sau subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat, în condițiile legii. (la 29-06-2024, Articolul 17 , Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 1. , Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (5) Instituțiile de învățământ superior care înființează componente organizatorice, de tipul unităților de învățământ preuniversitar, au următoarele drepturi:a) de a participa la asigurarea finanțării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcționare și de învățământ;b) de a asigura angajarea de personal didactic și administrativ, instituția de învățământ superior având calitatea de angajator;c) de a propune Ministerului Educației cifre de școlarizare aferente unităților de învățământ preuniversitar din structura acestora, în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de școlarizare;d) de a întocmi și elibera acte de studii, conform prevederilor legale;e) de a acorda un spor pentru personalul didactic și administrativ, care desfășoară activități de învățământ preuniversitar, cu încadrarea în bugetul aprobat.(6) Senatele instituțiilor de învățământ superior aprobă regulamente proprii de organizare și de funcționare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, înființate în structura acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(7) Prin derogare de la prevederile legale privind asigurarea calității educației, după acreditare, unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, sub formă de componente organizatorice, nu dobândesc personalitate juridică.(8) Instituțiile de învățământ superior care au în subordine unități de învățământ preuniversitar, cu personalitate juridică, au următoarele drepturi:a) de a participa la asigurarea finanțării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcționare și de învățământ;b) de a acorda un spor pentru personalul didactic și administrativ care desfășoară activități de învățământ preuniversitar, cu încadrarea în bugetul aprobat;c) de a propune Ministerului Educației cifre de școlarizare aferente unităților de învățământ preuniversitar din coordonarea acestora, în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de școlarizare.(9) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal organizat de către instituții de învățământ superior de stat, cu finanțare integrală asigurată de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, după caz, se aprobă prin hotărâri ale senatelor universitare și se comunică Ministerului Educației.  +  Articolul 18În concordanță cu prevederile Codului-cadru de etică și deontologie universitară aprobat prin hotărâre a Guvernului, instituțiile de învățământ superior adoptă propriul cod de etică și deontologie universitară, care face parte din carta universitară și cuprinde, obligatoriu:a) măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucrărilor de licență, de masterat, de doctorat, a articolelor științifice, a proiectelor, producțiilor și operelor de creație artistică, a proiectelor de cercetare, a invențiilor și brevetelor, articolelor, cărților și a oricăror lucrări publicate de către editurile care funcționează în structura/subordinea instituțiilor de învățământ superior sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente;b) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități, în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) și (5);c) definirea a ceea ce constituie o conduită inacceptabilă a membrilor comunității universitare;d) măsurile necesare pentru consolidarea sau, după caz, dezvoltarea unei culturi organizaționale de natură morală, prin implicarea tuturor categoriilor de membri ai comunității universitare;e) cadrul intern necesar pentru prevenirea abaterilor de la normele naționale sau interne în ceea ce privește etica și deontologia universitară;f) îndrumări pentru solicitarea de consiliere și/sau sesizare a unui comportament neetic, principii privind gestionarea riscurilor etice, respectiv metode de instruire și ajutorare a membrilor comunității universitare;g) stabilirea unor mecanisme de raportare și de protecție a victimelor.  +  Articolul 19(1) Rectorul instituției de învățământ superior are obligația să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea instituției de învățământ superior. Raportul este dezbătut în senat și este făcut public pe site-ul instituției de învățământ superior și este transmis tuturor părților interesate. Acest raport include cel puțin:a) situația financiară a instituției de învățământ superior, pe surse de finanțare și tipuri de cheltuieli;b) situația fiecărui program de studii;c) situația personalului instituției de învățământ superior;d) rezultatele activităților de cercetare;e) situația asigurării calității activităților din cadrul instituției de învățământ superior;f) situația respectării eticii și deontologiei universitare și a eticii activităților de cercetare;g) situația posturilor vacante;h) situația inserției profesionale a absolvenților din promoțiile precedente;i) analiza implementării planului operațional anual pentru anul calendaristic precedent.(2) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice și constituie o condiție pentru accesul la finanțările din bugetul public.  +  Capitolul IV Organizarea instituțiilor de învățământ superior  +  Articolul 20(1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituție de învățământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți, departamente, departamente pentru pregătirea personalului didactic, școli doctorale, institute, centre sau laboratoare, unități de proiectare, centre de consultanță, clinici sau spitale universitare și/sau alte structuri/unități medicale, precum unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnică dentară, institute de pregătire în rezidențiat, farmacii universitare, studiouri și ateliere artistice, de artele spectacolului, muzee, studiouri și ateliere audiovizuale, cinematografie și fotografie, grădini botanice, teatre, muzee, radio și televiziune, tipografii, edituri, publicații, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unități de microproducție și prestări servicii, unități de cazare și alimentație publică, stațiuni didactice/baze didactice pentru aplicații și performanță în sport, stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer de cunoaștere și tehnologie, centre de competență, cluburi sportive universitare, precum și unități de învățământ preuniversitar. În structura instituțiilor de învățământ superior funcționează direcții și servicii tehnico-administrative. Instituțiile de învățământ superior românești pot organiza filiale universitare.(2) Activitățile și resursele umane din cadrul componentelor organizatorice prevăzute la alin. (1) se supun și dispozițiilor speciale care reglementează domeniile de care aparțin respectivele activități.(3) Componentele funcționale prevăzute la alin. (1) și (2) sunt organizate de fiecare instituție de învățământ superior, astfel încât instituția să își realizeze misiunea, să asigure standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activitățile de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic și să asigure sprijinul adecvat membrilor comunității universitare, astfel încât să poată duce la îndeplinire obiectivele strategice ale instituției de învățământ superior.  +  Articolul 21(1) Facultatea este unitatea funcțională care elaborează și gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelor sau sportului. În funcție de specificul fiecărei instituții de învățământ superior, programele de studii pot fi elaborate și gestionate și la nivel de departament. În acest caz, departamentul are aceleași atribuții ca cele ale unei facultăți, iar directorul de departament este asimilat funcției de decan. În cazul acestor departamente, statutul va fi menționat distinct în carta universitară a instituției de învățământ respective. De asemenea, aceste departamente vor fi consemnate corespunzător în actele normative inițiate de Ministerul Educației.(2) Orice facultate se înființează, se organizează sau se desființează la propunerea consiliului de administrație, cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul Educației.(3) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, școli doctorale, școli postuniversitare și extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri și cicluri de studii universitare.(4) În învățământul superior există și pot fi organizate facultăți de teologie, în conformitate cu prevederile alin. (2), și institute de cercetare teologică, în consens cu perspectivele ecumenice și irenice internaționale și în conformitate cu prevederile legale.(5) Instituțiile de învățământ superior, înființate în condițiile legii, care desfășoară doar programe de masterat profesional de tip MBA/Executive MBA prevăzute art. 58 alin. (2) lit. b), precum și alte programe postuniversitare destinate exclusiv pregătirii pentru cerințele pieței muncii, conform actului normativ constitutiv și cartei universitare proprii, se pot organiza cu o singură facultate responsabilă de organizarea programelor respective, conform alin. (2).  +  Articolul 22(1) Departamentul este unitatea academică funcțională care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate.(2) Un departament poate avea în componență școli postuniversitare, centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, săli de spectacole, concerte, studiouri și ateliere audiovizuale: radio, televiziune, cinematografie și fotografie.(3) Departamentul se înființează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desființează prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultății/ facultăților în care funcționează, cu avizul consiliului de administrație.(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcționează ca unități de venituri și cheltuieli în cadrul instituției de învățământ superior.  +  Articolul 23(1) Filiala universitară este o structură organizatorică a instituției de învățământ superior‚ care se înființează cu aprobarea senatului‚ la propunerea consiliului de administrație‚ în altă locație geografică decât cea în care își are sediul instituția de învățământ superior în cadrul căreia aceasta funcționează și care beneficiază de autonomie în condițiile stabilite prin carta universitară. În cadrul filialei pot funcționa: facultăți‚ departamente‚ școli doctorale‚ institute‚ centre sau laboratoare‚ unități de proiectare‚ centre de consultanță‚ clinici universitare‚ farmacii‚ studiouri și ateliere artistice‚ teatre‚ muzee‚ radio și televiziune‚ tipografii‚ edituri‚ publicații‚ centre pentru formarea continuă a resurselor umane‚ unități de microproducție și prestări servicii‚ unități de cazare și alimentație publică‚ stațiuni didactice/baze didactice pentru aplicații și performanță în sport‚ stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer de cunoaștere și tehnologie‚ centre de competență‚ precum și unități de învățământ preuniversitar.(2) Extensia universitară este unitatea academică care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate, în alt spațiu geografic decât cel în care își are sediul instituția de învățământ superior în cadrul căreia aceasta funcționează. Extensia se înființează și se desființează cu aprobarea senatului, la propunerea consiliului de administrație, și nu are personalitate juridică.  +  Articolul 24(1) Învățământul superior pentru minoritățile naționale se realizează:a) în instituții de învățământ superior în cadrul cărora funcționează facultăți/linii/programe de studii cu predare în limba maternă;b) în instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve. În acest caz, se constituie linii de studii cu predare în limbile minorităților naționale;c) în cadrul instituțiilor de învățământ superior pot fi organizate grupe, secții sau linii de predare în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.(2) Linia de studiu din cadrul instituției de învățământ superior multilingve și multiculturale se organizează în departamente. Senatul instituției de învățământ superior adoptă, la propunerea cadrelor didactice universitare aparținând liniei de studiu, un regulament de funcționare propriu al liniei de studiu, care stabilește procedurile de alegere și alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective, în concordanță cu carta universitară.(3) Secția de studiu este o formă de organizare a învățământului universitar într-o limbă a minorităților naționale, care poate fi instituționalizată, atât la nivelul instituției de învățământ superior, cât și în cadrul unei facultăți, prin departamentul secției, care are în componență programele de studiu și structurile organizatorice aferente. Secțiile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităților didactice.(4) În învățământul universitar pentru minoritățile naționale se asigură pregătirea în limba maternă în: studii de scurtă durată, studii universitare de licență, de masterat și doctorat, precum și în învățământul postuniversitar.(5) Finanțarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenții care urmează cursurile în limba unei minorități naționale.(6) Instituțiile de învățământ superior de stat multiculturale și multilingve și care au activități de predare în limba minorităților naționale sunt prevăzute de prezenta lege.(7) Statutul de instituție de învățământ superior multiculturală și multilingvă poate fi dobândit și de alte instituții de învățământ superior, doar prin lege.(8) Candidații proveniți din învățământul în limbile minorităților naționale, cu diplomă de bacalaureat, la solicitarea acestora, pot susține examenul de admitere în limba maternă, la orice instituție de învățământ superior din România, cu excepția instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, la care examenul de admitere se susține în limba de predare a programului de studii.  +  Articolul 25(1) În instituțiile de învățământ superior și în toate componentele lor organizatorice sunt interzise activitățile care:a) încalcă normele generale de moralitate ale comunității universitare;b) constau în prozelitism politic și/sau religios;c) pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a studenților/elevilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și administrativ;d) constau în violența psihologică - bullying.(2) Schimbul de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activitățile de cult sau de cercetare, precum și dialogul teologic nu pot fi considerate prozelitism religios. De asemenea, nu intră sub incidența prozelitismului religios nici cerințele de respectare a specificului unui cult în anumite spații desemnate ca atare, în care se desfășoară cu caracter temporar sau permanent anumite activități de cult specifice unuia dintre cultele recunoscute prin lege.  +  Capitolul V Organizarea studiilor universitare  +  Secţiunea 1 Structura învățământului superior  +  Articolul 26(1) Formarea inițială, în învățământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri, după cum urmează:a) ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată;b) ciclul I - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licență;c) ciclul II - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat;d) ciclul III - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.(2) Formarea continuă, în învățământul superior, ulterioară formării inițiale, se realizează prin programe de studii postuniversitare, după cum urmează:a) programe de studii postuniversitare de formare profesională a adulților;b) programe de studii postdoctorale;c) programe de studii postuniversitare de rezidențiat;d) programe de formare profesională a adulților.(3) Instituțiile de învățământ superior pot desfășura programe de formare profesională a adulților, diferite de cele prevăzute la alin. (2), pentru cursanți care nu au absolvit studii universitare de scurtă durată, licență, master sau doctorat, însă doar pentru nivelul 5, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Programele de formare profesională a adulților prevăzute la alin. (3) se organizează în domeniile din aria competențelor transversale și se finalizează cu atestarea de competențe transversale. Actul de studii eliberat se numește certificat de atestare competențe transversale.  +  Articolul 27(1) De regulă, anul universitar începe în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre și se finalizează, de regulă, la 30 septembrie în anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activități didactice, urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.(2) Senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ superior aprobă anual, cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului universitar, calendarul activităților educaționale specifice semestrelor academice de studiu. Pentru realizarea activităților educaționale specifice, senatul universitar aprobă Regulamentul privind activitatea profesională a studenților, care poate fi modificat cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului universitar.  +  Secţiunea a 2-a Programele de studii universitare  +  Articolul 28(1) Programul de studii universitare cuprinde totalitatea activităților de proiectare, organizare, predare, conducere și realizare efectivă a învățării, aplicare practică, cercetare și evaluare care conduc la o calificare universitară.(2) Activitățile de predare, aplicare practică, cercetare și evaluare sunt descrise în curriculumul programului de studii în concordanță cu Sistemul european al creditelor transferabile, denumit în continuare ECTS, exprimându-se în credite ECTS.(3) Curriculumul programului de st