LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023învățământului preuniversitar
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Titlul I Organizarea sistemului de învățământ preuniversitar  +  Capitolul I Dispoziții generale. Principii și valori  +  Articolul 1(1) În România, învățământul preuniversitar constituie prioritate națională, este domeniu de interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităților naționale, în limba semnelor române și în limbi de circulație internațională.(2) Misiunea învățământului preuniversitar este aceea de asigurare a condițiilor și a cadrului necesar pentru atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educației, atât din punct de vedere cognitiv, socioemoțional, profesional, civic, cât și în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ și creativ la dezvoltarea societății, având sentimentul apartenenței naționale și europene.(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.(4) Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învățătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar și de conducere din întregul sistem de învățământ de stat, particular și confesional, al personalului didactic de îndrumare și control, precum și al celorlalte categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură și cadrul de desfășurare, în învățământul preuniversitar, a formelor de învățare pe tot parcursul vieții.  +  Articolul 2Sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori:a) colaborarea - dezvoltarea parteneriatelor educaționale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de afaceri, în vederea parcurgerii traseului educațional de către beneficiarul primar;b) diversitatea - respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective;c) excelența - atingerea celui mai înalt potențial în educația și formarea profesională care vizează domeniile de competențe ale elevului, competența profesională a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de îndrumare și control din învățământ;d) echitatea - respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea șanse egale de acces, de participare la educație și de atingere a potențialului său optim, asigurarea accesului și participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora și în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;e) incluziunea - asigurarea accesului și participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora și în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;f) integritatea - asigurarea de repere valorice în educație: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;g) profesionalismul - menținerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educațional pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ preuniversitar, cât și în formarea inițială și continuă a personalului din învățământul preuniversitar;h) respectul - adoptarea unor atitudini și comportamente de relaționare adecvate și pozitive față de toate persoanele implicate în procesul educațional, față de instituții, mediul înconjurător și societate în ansamblu;i) responsabilitatea - asumarea conștientă a îndatoririlor pentru comportamentul și acțiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicați în procesul educațional.  +  Articolul 3Principiile care guvernează învățământul preuniversitar sunt:a) principiul nediscriminării - în baza căruia accesul și participarea la educația de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării școlare;b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale, europene și internaționale;c) principiul relevanței - presupune o ofertă educațională realistă, actualizată și corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaștere, cu valorile socioculturale și cu cerințele pieței muncii;d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;e) principiul descentralizării decizionale - presupune redistribuirea autorității decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;f) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;g) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;h) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;i) principiul asigurării echității și egalității de șanse - implică asigurarea condițiilor pentru accesul și participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/ barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării și personalizarea parcursurilor educaționale în funcție de nevoi specifice;j) principiul transparenței - implică asigurarea vizibilității deciziei, a proceselor și a rezultatelor din domeniul educației, prin comunicarea deschisă, periodică și adecvată a acestora către beneficiarii educației și către societate în ansamblu;k) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, doctrine politice și religioase;l) principiul incluziunii - implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educație a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii și sprijinul pentru participare activă la educație în ansamblul său;m) principiul centrării educației pe beneficiarii primari ai acesteia - vizează orientarea întregului sistem educațional către nevoile educaționale, socioemoționale, de sănătate fizică și mintală, ținând cont de experiențele și capacitățile elevilor, printr-o abordare flexibilă și personalizată a curriculumului școlar, prin promovarea gândirii critice, învățării active, contextuale și responsabile;n) principiul participării și responsabilității părinților/ reprezentanților legali - constă în exercitarea responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educațional de succes al beneficiarului primar;o) principiul flexibilității/adaptabilității traiectoriei educaționale - implică tranziția și mobilitatea între diverse rute educaționale și profesionale;p) principiul fundamentării deciziilor pe dialog social și consultare - presupune colaborarea, consultarea și comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanți pentru politicile publice din domeniul educației: reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului academic, beneficiari, organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizații internaționale;q) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut și prevederilor legale;r) principiul respectării dreptului la opinie al elevului și al personalului din învățământ, în contextul derulării actului educațional;s) principiul politicilor educaționale bazate pe date - conform căruia politicile educaționale sunt elaborate inclusiv în funcție de informațiile statistice și/sau de studiile care analizează aceste date;ș) principiul datelor deschise - conform căruia datele publice produse de Ministerul Educației și de instituțiile din sistemul național de învățământ sunt publicate în format deschis;t) principiile accesibilității și disponibilității - constau în garantarea accesului la educație de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educației și respectarea dreptului tuturor la educație;ț) principiul respectării dreptului la viață, al asigurării integrității fizice și psihice, respectării demnității și al protejării statutului personalului din învățământ și al beneficiarilor, al recunoașterii relevanței acestuia pentru o educație de calitate;u) principiul adaptabilității curriculumului național - conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanță cu particularitățile de vârstă și cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp și condiții necesare și pentru desfășurarea activităților extrașcolare;v) principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educațional sigur și sănătos, promovarea drepturilor și a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum și luarea în considerare a impactului deciziilor educaționale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu și lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.  +  Articolul 4(1) În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației. Tipurile de informații conținute și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. În perspectiva realizării Spațiului european al educației până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită recunoașterea automată a diplomelor la nivel european.(2) În sistemul național de învățământ preuniversitar, documentele școlare stabilite prin ordin al ministrului educației se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri școlare pot fi redactate și în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanților legali în cazul titularilor minori, documentele școlare pot fi emise și în limbi de circulație internațională și în limba de predare. Condițiile de emitere a acestor documente școlare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 5Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți beneficiarii primari ai educației. Planurile de învățământ cuprind numărul de ore necesare și suficiente învățării limbii române. Autoritățile administrației publice asigură condițiile materiale și resursele umane care să permită însușirea limbii române.  +  Articolul 6În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează și funcționează unități de învățământ cu limba de predare română și/sau, după caz, cu predare în limbile minorităților naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.  +  Articolul 7Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învățământ confesional, prin înființarea și administrarea propriilor unități de învățământ particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.  +  Articolul 8(1) Autoritățile administrației publice locale asigură buna desfășurare a învățământului preuniversitar în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea își exercită autoritatea.(2) Ministerul Educației colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile locale, precum și pentru asigurarea îndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar.  +  Articolul 9Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar, cetățenilor României, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii și cetățenilor din state din afara UE, aflați legal pe teritoriul României, precum și cetățenilor britanici și membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.  +  Articolul 10(1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi.(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepția stării de alertă, urgență sau asediu. Notă
    Conform alineatului (2) al articolului IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 26 ianuarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 30 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, prevederile alin. (1) intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.      +  Articolul 11(1) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menționate în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările și propaganda de natură politică și prozelitismul religios.(2) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educație al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului primar.(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învățământul preuniversitar constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor art. 210 și 213.(4) Nu constituie segregare școlară următoarele situații:a) înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special;b) constituirea de grupe/clase/unități de învățământ preuniversitar formate în aceeași locație sau în locații diferite preponderent sau doar cu antepreșcolari, preșcolari sau elevi aparținând unei minorități naționale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorități naționale sau în sistem bilingv;c) constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8).      +  Capitolul II Formele de organizare a învățământului preuniversitar  +  Articolul 12(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate să funcționeze provizoriu/ acreditate.(2) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, particulare și confesionale se înființează pe niveluri de învățământ, prin ordin al ministrului educației, în condițiile prezentei legi.(3) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ, filiere și profiluri, după caz, asigurând condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educațional al absolventului fiecărui nivel de învățământ.(4) Sistemul național de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, transferul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor de la o unitate de învățământ la alta, de la o formațiune de studiu la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta se efectuează în condițiile stabilite în prezenta lege și în regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației.(5) Elevii din învățământul preuniversitar de stat, particular și confesional se pot transfera la alte unități de învățământ de stat, particular și confesional, cu acordul consiliului de administrație al unității de învățământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formațiune de studiu.  +  Articolul 13(1) Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare și contestație.(3) Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de alocația de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea studiilor liceale după obținerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilați ca având finalizat învățământul obligatoriu, fără a obține o calificare de nivel 4, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (10).  +  Articolul 14(1) Părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. a).(2) Statul sprijină părinții sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor. În acest scop, în unitățile de învățământ se organizează cursuri de educație parentală pentru formarea și dezvoltarea abilităților parentale pentru părinți și reprezentanți legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinți.(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educației elaborează Strategia națională pentru educație parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile și principiile prevăzute la art. 2 și 3 și asigurând selecția formatorilor din cadrul unităților de învățământ sau din cadrul altor instituții naționale cu rol în educație.(4) La înscrierea antepreșcolarului, a preșcolarului sau a elevului într-o unitate de învățământ, directorul unității de învățământ semnează contractul educațional cu beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar prevăzuți la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile și obligațiile reciproce ale părților, garantând drepturile beneficiarilor primari și secundari, în conformitate cu prevederile contractului educațional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educației. Contractul încheiat între părinți/reprezentantul legal/elevul major și unitatea de învățământ conține obligatoriu clauzele din contractul educațional, iar, în funcție de specificul fiecărei unități, prin hotărâre a consiliului de administrație, pot fi adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreșcolarului, al preșcolarului sau al elevului.(5) În unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, elevii și, în cazul celor minori, împreună cu părinții sau reprezentantul legal al acestora, încheie un contract educațional, al cărui conținut se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților.(6) Direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părți a prevederilor contractului educațional prevăzut la alin. (4) și (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/ reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar și pot dispune aplicarea măsurilor sau sancțiunilor prevăzute în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Pentru sprijinirea părinților în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor și a respectării contractului educațional, unitățile de învățământ preuniversitar pot solicita intervenția direcțiilor generale județene de asistență socială și protecția copilului/Direcției Municipiului București de Asistență Socială și Protecția Copilului ori a serviciilor publice de asistență socială.  +  Articolul 15(1) Învățământul preuniversitar se desfășoară pe următoarele niveluri:a) educația timpurie (3 luni-6 ani), formată din învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;b) învățământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;c) învățământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;d) învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;e) învățământul postliceal, inclusiv prin învățământul terțiar nonuniversitar, cu durată între 1 și 3 ani.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani și pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenții primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal, organizat la forma cu frecvență redusă, respectiv la forma cu frecvență seral, durata învățământului este de 5 ani.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaționale, durata fiecărui nivel de învățământ este aprobată prin ordinul ministrului educației de funcționare a alternativei.  +  Articolul 16(1) Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:a) cu minimum 500 de elevi;b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari;d) cu minimum 200 de antepreșcolari;e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal;f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special. (la 28-07-2025, Alineatul (1) , Articolul 16 , Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 1. , Articolul LIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 ) Notă
    Conform art. LVI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Cercetării emite ordinul privind reorganizarea rețelei școlare.    (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ liceal care școlarizează pe filiera vocațională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ care școlarizează pe filiera vocațională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum și unitățile de învățământ special, la cererea părinților/ reprezentanților legali, pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, precum și liceele care școlarizează peste 75% din numărul de elevi în sistem dual pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi. (la 30-01-2026, Articolul 16 , Capitolul II , Titlul I a fost completat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 26 ianuarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 30 ianuarie 2026 ) (5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, la cererea ministerului/instituției de resort, pot funcționa cu efective mai mici de elevi și cu menținerea personalității juridice.(6) Autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, desființarea unor structuri ale unității de învățământ, fără personalitate juridică.(7) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învățământ, au dreptul la orar adaptat posibilității de deplasare a acestora la unitatea de învățământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.(8) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale unde funcționează mai multe unități de învățământ cu predare în limba română sau în limba unei minorități naționale, cel puțin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităților naționale, unice în municipiu, oraș sau comună, funcționează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.      +  Articolul 17(1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență zi, învățământ cu frecvență seral și învățământ cu frecvență redusă. Frecvența se referă la prezența în spațiul școlar.(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației sau prin programul „A doua șansă“. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 7.822 din 18 decembrie 2024 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea învățământului obligatoriu la forma de învățământ cu frecvență redusă publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2025.    (3) În cazul elevilor care nu au depășit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situație de abandon școlar sau în risc major de abandon școlar, unitățile de învățământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenție, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, județean, național și internațional.(4) În situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului, învățământul cu frecvență se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispozițiilor capitolului V secțiunea a 3-a „Școala din spital“.(5) În situația persoanelor private de libertate, învățământul cu frecvență se realizează în penitenciare, centre educative și de detenție, conform dispozițiilor capitolului IV secțiunea a 11-a „Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detenție“.      +  Articolul 18(1) Activitățile de predare, învățare și evaluare din cadrul unei unități de învățământ din rețeaua școlară se desfășoară, de regulă, în spațiul școlar.(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educație, în situația în care se instituie starea de urgență, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educației dispune astfel, la cererea unității de învățământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activitățile de predare, învățare și evaluare se pot desfășura și în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.(3) Metodologia privind desfășurarea activităților în sistem online sau hibrid în unitățile de învățământ se aprobă prin ordin al ministrului educației.      +  Capitolul III Rețeaua școlară din învățământul preuniversitar  +  Secţiunea 1 Organizarea rețelei școlare  +  Articolul 19(1) Rețeaua școlară cuprinde totalitatea:a) unităților de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu, precum și a unităților de învățământ acreditate;b) unităților de învățământ preuniversitar, autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior;c) unităților de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ: cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență, denumite în continuare centre de excelență.(2) Procesul de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfășoară astfel:a) orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educație, se supune procesului de evaluare și parcurge procedura de autorizare de funcționare provizorie, potrivit dispozițiilor art. 237-239;b) unitatea autorizată să funcționeze provizoriu care îndeplinește condițiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. 240-245.(3) Ordinele ministrului educației emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităților publice locale, în vederea actualizării rețelei școlare.(4) Actele prin care se poate manifesta voința oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizație furnizoare de educație se materializează, după caz, prin:a) hotărâre a autorităților publice locale privind intenția de a înființa o unitate de învățământ preuniversitar de stat;b) hotărâre a persoanei juridice private privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;d) ordin al ministrului educației emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenția de a înființa/reorganiza una sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat sau pentru a înființa/reorganiza unități de învățământ preuniversitar în subordinea/structura instituțiilor de învățământ superior.(5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înființează și se acordă personalitate juridică unității de învățământ, după cum urmează:a) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile particulare de învățământ preuniversitar, înființate din inițiativa și cu resursele unor persoane juridice de drept privat;b) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile de învățământ preuniversitar confesional, înființate din inițiativa și cu resursele potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;c) de drept public, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.(6) Rețeaua școlară se organizează după cum urmează:a) de autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unitățile de învățământ de stat, particular și confesional preuniversitar;b) de consiliul județean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, după consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, pentru învățământul special, inclusiv pentru centrele școlare pentru educație incluzivă sau în cazul unităților de învățământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27);c) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior și unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 6.637 din 30 octombrie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 1014 din 3 noiembrie 2025 privind aprobarea Calendarului operațiunilor de organizare a rețelei școlare, pentru anul școlar 2026-2027.
    A se vedea ORDINUL nr. 6.224 din 4 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 855 din 22 septembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea palatelor și cluburilor copiilor și a Regulamentului de organizare și funcționare a cluburilor sportive școlare.    (7) În vederea organizării rețelei școlare prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale, consiliile județene/Consiliul General al Municipiului București sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului București asigură publicarea, pentru fiecare an școlar, a unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, care organizează în condițiile legii activități de educație, în vederea realizării opozabilității față de toți beneficiarii primari și secundari ai educației.(8) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar. Cifra de școlarizare pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar particular și confesional se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ, în limita capacității de școlarizare stabilite de Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 7.871 din 20 decembrie 2024 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2025-2026 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2025.    (9) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu emit hotărârea privind organizarea rețelei școlare prevăzute la alin. (6), ministrul educației emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare, cuprinzând toate unitățile de învățământ, inclusiv pentru înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.(10) Unităților de învățământ preuniversitar de stat care școlarizează nivelurile de învățământ preșcolar și primar, cu excepția unităților de învățământ vocațional, cu alternative educaționale, respectiv unităților de învățământ special sau unităților de învățământ cu limba de predare în limbile minorităților naționale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripție formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învățământul preșcolar și primar. Criteriile de arondare a circumscripției țin cont de corespondența dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unității și capacitatea de școlarizare a acesteia. Unitatea de învățământ preuniversitar de stat școlarizează beneficiarii în limita cifrei de școlarizare.(11) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaționale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ.(12) Unitățile de învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pot solicita Ministerului Educației intrarea în proces de reorganizare.(13) Reorganizarea prevăzută la alin. (11) și (12) se poate realiza prin operațiunile de fuziune prin absorbție sau contopire sau prin operațiuni de divizare urmate de absorbție sau constituire a unei noi unități de învățământ. După caz, reorganizarea are loc la inițiativa:a) autorităților administrației publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităților de învățământ de stat care funcționează în raza administrativ-teritorială a acestora;b) persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităților de învățământ particular;c) cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înființarea de structuri sau unități de învățământ confesionale;d) Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, în cazul unităților de învățământ militar preuniversitar;e) Ministerului Educației, în cazul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale.(14) Aprobarea reorganizării unităților de învățământ se realizează prin ordin al ministrului educației.(15) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară și au obligația de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.(16) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an școlar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(17) Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi. Organizarea programului școlar are în vedere următoarele reguli:a) cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 și nu se vor termina mai târziu de ora 14.00;b) în învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs;c) în situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activități de tip recreativ;d) pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute;e) în învățământul special, durata orei de curs și a activităților de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs;f) în situații speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații excepționale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.(18) În unitățile de învățământ se pot înființa și pot funcționa și grupe sau clase în alternative educaționale, integrate.(19) În fiecare unitate de învățământ se asigură funcționarea și dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:a) un cabinet medical și un cabinet stomatologic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică din sistemul de învățământ preuniversitar;b) o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare și un laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, denumit în continuare ȘTIAM;c) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere școlară sau camere-resursă pentru educație specială, pentru care se asigură, după caz, spații corespunzătoare;d) accesul la internet și rețea WI-FI securizată.(20) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și particulare acreditate, între unități de învățământ și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituționale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(21) Unitățile de învățământ preuniversitar din rețeaua școlară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil, sunt supuse acreditării și evaluării periodice.(22) Pentru a asigura calitatea în învățământul preuniversitar, la propunerea autorităților administrației publice locale, la inițiativa DJIP/DMBIP sau din proprie inițiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educației retragerea acreditării/autorizării unei unități de învățământ care nu respectă standardele de calitate. În această situație, Ministerul Educației solicită ARACIIP desfășurarea unei evaluări privind îndeplinirea condițiilor de asigurare a calității de către unitatea de învățământ preuniversitar.(23) În situația retragerii acreditării/autorizației de funcționare provizorie a unității de învățământ, autoritățile administrației publice locale și DJIP/DMBIP au obligația să asigure continuitatea școlarizării antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, prin repartizarea acestora altor unități de învățământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.(24) În situația specializărilor unice la nivel național, de la data retragerii acreditării/autorizației de funcționare, unitatea de învățământ desfășoară procesul de învățământ în lichidare, având obligația de a asigura școlarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învățământ corespunzător, cu susținerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unități de învățământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(25) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu își îndeplinesc atribuțiile privind asigurarea finanțării unei unități de învățământ preuniversitar și este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de învățământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părților implicate, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani școlari, de consiliul județean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului București, pentru unitățile de învățământ de pe raza municipiului București.(26) Pe perioada preluării unității de învățământ preuniversitar, prin excepție de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanțării destinate unității de învățământ preluate, care erau susținute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor județene care preiau administrarea.(27) Constatarea situației prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecție generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educației. După aprobarea raportului, începând cu anul școlar următor, unitățile de învățământ se cuprind în rețeaua școlară în baza hotărârii consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București emise cu avizul conform al Ministerului Educației. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educației organelor teritoriale de control ale Curții de Conturi a României, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guvernează execuția bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.(28) În situația menționată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puțin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare și de îndrumare permanente. Înainte cu un an școlar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învățământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorității administrației publice locale de a relua atribuțiile de finanțare a unității de învățământ.(29) Condițiile de declanșare a procedurii și criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum și mecanismele de finanțare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(30) Unitățile de învățământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înființa, ca structuri arondate, unități de educație extrașcolară.(31) Divizarea se poate realiza pe:a) nivel de învățământ acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație;b) specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație;c) program de studii acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație.      +  Articolul 20(1) Ministerul Educației, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit și cu durată flexibilă, programe de tip „A doua șansă“ atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ.(2) Programele educaționale „A doua șansă“ se organizează de unități de învățământ acreditate/autorizate sau de alte entități în parteneriat cu o unitate de învățământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educațional „A doua șansă“ aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 21(1) În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale și autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare.(2) Consorțiile școlare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar.(3) Consorțiile școlare se înființează între două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat ori particulare și confesionale autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Contractul de parteneriat stabilește modul de colaborare între unitățile de învățământ preuniversitar semnatare ale contractului și principalele domenii de activitate.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar care doresc să constituie un consorțiu școlar solicită avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP și avizul de înființare din partea autorităților administrației publice locale din raza teritorială unde funcționează fiecare unitate de învățământ.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorțiu școlar trebuie să funcționeze pe teritoriul aceluiași județ/ municipiului București sau în județe limitrofe. La constituirea consorțiului școlar, unitățile de învățământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activități comune ale elevilor și cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condițiile de acces între unitățile de învățământ preuniversitar, distanța dintre unitățile de învățământ, căile de acces, existența mijloacelor de transport în comun și a transportului școlar.(6) Consorțiile școlare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unitățile de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate și asigură:a) prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;b) utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităților de învățământ din consorțiu;c) lărgirea oportunităților de învățare oferite beneficiarilor primari și sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;d) recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora;e) participarea la proiecte și programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educației, cel digital și al noilor tehnologii folosite în scop educațional, inovativ și cultural.(7) Retragerea sau excluderea din consorțiul școlar a unei unități de învățământ preuniversitar va fi reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învățământ își pierde dreptul de partener în cadrul consorțiului școlar când nu mai îndeplinește condițiile prevăzute pentru formarea consorțiului. Consorțiile școlare pot fi desființate prin acordul părților.(8) Cadrul specific pentru înființarea și funcționarea consorțiilor școlare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) În vederea sporirii oportunităților de dezvoltare a unităților de învățământ din medii defavorizate, montane, rurale și/sau izolate, precum și pentru a reduce riscul de abandon și eșec școlar, Ministerul Educației va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unități de învățământ în cadrul consorțiilor școlare. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 6.930 din 1 octombrie 2024 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea consorțiilor școlare, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.026 din 14 octombrie 2024.      +  Articolul 22(1) În sistemul de educație se pot constitui consorții de învățământ dual, constituite cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee tehnologice de stat și/sau particulare și confesionale acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și instituții de învățământ superior acreditate, precum și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale, care pot susține un sistem extins de formare duală.(2) Între partenerii prevăzuți la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puțin 15 ani, prin care se înființează consorțiul de învățământ dual cu denumire proprie, formă de asociere, fără scop patrimonial, în scopul dezvoltării învățământului profesional dual, într-un anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piața muncii.(3) Modul de funcționare și coordonare a activității consorțiilor, conducerea acestora și controlul modului de îndeplinire a obligațiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educației. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 5.437 din 8 iulie 2024 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea periodică a modului de îndeplinire a obligațiilor asumate de partile implicate în consorțiul de învățământ dual, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 16 iulie 2024.    (4) Consorțiile de învățământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă parte a infrastructurii școlare, a infrastructurii universitare și a infrastructurii operatorilor economici și a partenerilor, pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.(5) Consorțiile de învățământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază (ISCED/ CNC 3-5) și avansate (ISCED/CNC 6-8).(6) Pentru asigurarea infrastructurii de învățare, consorțiul poate încheia parteneriate public-private în vederea atragerii de finanțări nerambursabile.(7) Modul de îndeplinire a obligațiilor asumate de părțile implicate în fiecare consorțiu de învățământ dual se va evalua, o dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componență este stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.     Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 6.700 din 17 noiembrie 2025 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea, funcționarea și accesul în învățământul liceal tehnologic dual, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1088 din 26 noiembrie 2025.      +  Secţiunea a 2-a Constituirea formațiunilor de studiu/grupelor/claselor  +  Articolul 23(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:a) educația timpurie, nivel antepreșcolar:(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 11;(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 17(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preșcolari, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22;c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24;d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28;e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puțin de 16 și nu mai mult de 30;g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 32;j) învățământul special:(i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 8;(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6;k) prin excepție de la lit. j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12. (la 28-07-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul LIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 ) (1^1) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1). (la 28-07-2025, Articolul 23 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 3. , Articolul LIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 ) (1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1^1), într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1). (la 28-07-2025, Articolul 23 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 3. , Articolul LIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 ) (1^3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează și funcționează după cum urmează:a) unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art. 16 alin (1);