CONVENȚIA NAȚIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982asupra dreptului mării*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 21 noiembrie 1996



    *) TraducereStatele părți la convenție,animate de dorința de a reglementa, într-un spirit de înțelegere și cooperare reciprocă, toate problemele privind dreptul marii și constiente de insemnatatea istorica a prezentei convenții, care constituie o contribuție importanța la menținerea păcii, justiției și progresului pentru toate popoarele lumii,constatind ca faptele noi care s-au produs de la conferințele Națiunilor Unite asupra dreptului marii, care s-au ținut la Geneva în anii 1958 și 1960, au intarit necesitatea unei noi convenții general acceptabile asupra dreptului marii,constiente ca problemele spațiilor marine sunt strins legate între ele și ca ele trebuie să fie privite în ansamblu,recunoscind ca este de dorit a se stabili prin aceasta convenție, tinindu-se seama, în modul cuvenit, de suveranitatea tuturor statelor, o ordine juridică pentru mari și oceane, care să faciliteze comunicațiile internaționale și sa favorizeze folosirea pașnică a marilor și oceanelor, folosirea echitabila și eficace a resurselor lor, conservarea resurselor biologice și studierea, protejarea și păstrarea mediului marin,considerind ca realizarea acestor obiective va contribui la instaurarea unei ordini economice internaționale juste și echitabile, în care să se țină seama de interesele și nevoile întregii umanitati și, în mod deosebit, de interesele și nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, fie ca sunt riverane sau fără litoral,dorind sa dezvolte, prin convenție, principiile conținute în Rezoluția nr. 2.749 (XXV) din 17 decembrie 1970, prin care Organizația Națiunilor Unite a declarat în mod solemn ca zona fundului marilor și oceanelor, precum și subsolul lor, dincolo de limitele jurisdicției naționale și resursele acestei zone, sunt patrimoniu comun al umanității și ca explorarea și exploatarea zonei se vor face în interesul întregii umanitati, independent de situația geografică a statelor,convinse ca codificarea și dezvoltarea progresiva a dreptului marii, realizate în prezenta convenție, vor contribui la întărirea păcii, securității, cooperării și relațiilor prietenești între toate natiunile, în conformitate cu principiile justiției și egalității în drepturi, și vor favoriza progresul economic și social al tuturor popoarelor lumii, potrivit scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite, astfel cum ele sunt enunțate în Carta Națiunilor Unite,afirmind ca chestiunile care nu sunt reglementate prin convenție vor continua să fie guvernate de regulile și principiile dreptului internațional general,au convenit asupra celor ce urmează:  +  Partea I Introducere  +  Articolul 1Folosirea termenilor și sfera de aplicare1. În sensul prezentei convenții:(1) prin zona se înțelege fundurile marilor și ale oceanelor și subsolul lor dincolo de limitele jurisdicției naționale;(2) prin autoritate se înțelege autoritatea internaționala pentru fundul marilor și oceanelor;(3) prin activități desfășurate în zona se înțelege toate activitățile de explorare și de exploatare a resurselor zonei;(4) prin poluarea mediului marin se înțelege introducerea de către om, direct sau indirect, de substanțe sau de energie în mediul marin, inclusiv în estuare, când aceasta are sau poate avea efecte vătămătoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei și florei marine, riscuri pentru sănătatea omului, piedici pentru activitățile maritime, inclusiv pescuitul și celelalte utilizări legitime ale marii, alterarea calității apei marii din punctul de vedere al întrebuințării acesteia și degradarea valorilor sale de agrement;(5) a) prin imersiune se înțelege:(i) orice evacuare deliberata de deșeuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare;(ii) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări.b) Termenul imersiune nu vizează:(i) evacuarea de deșeuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor sau a altor lucrări plasate pe mare, precum și de la echipamentul acestora, cu excepția deșeurilor sau a altor materii transportate de nave sau transbordate pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare, care sunt folosite pentru eliminarea acestor materii sau derivate din tratarea unor asemenea deșeuri sau a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări;(ii) depozitarea unor materii în alt scop decît simpla lor eliminare, sub rezerva ca aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei convenții.2. (1) Prin state părți se înțelege statele care au consimțit să fie legate prin prezenta convenție și în privința cărora convenția este în vigoare;(2) prezenta convenție se aplică mutatis mutandis entităților menționate la art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d), e) și f), care devin părți la convenție potrivit condițiilor care le privesc pe fiecare dintre ele; în această măsură, prin termenul state părți se înțelege aceste entități.  +  Partea II Marea teritorială și zona contiguă  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 2Regimul juridic al marii teritoriale, al spațiului aerian de deasupra și a fundului acestei mari și subsolului ei1. Suveranitatea statului riveran se întinde dincolo de teritoriul sau și de apele sale interioare, iar în cazul unui stat-arhipelag, dincolo de apele sale arhipelagice, asupra unei zone a marii adiacente desemnate sub numele de mare teritorială.2. Aceasta suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum și asupra fundului acestei mari și subsolului ei.3. Suveranitatea asupra marii teritoriale se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei convenții și de celelalte reguli de drept internațional.  +  Secţiunea a 2-a Limitele marii teritoriale  +  Articolul 3Lățimea marii teritorialeOrice stat are dreptul de a fixa lățimea marii sale teritoriale; aceasta lațime nu depășește 12 mile marine, măsurate de la liniile de baza stabilite în conformitate cu prezenta convenție.  +  Articolul 4Limita exterioară a marii teritorialeLimita exterioară a marii teritoriale este constituită de o linie având fiecare punct la o distanta egala cu lățimea marii teritoriale, din punctul cel mai apropiat al liniei de baza.  +  Articolul 5Linia de baza normalăDacă în prezenta convenție nu se prevede altfel, linia de baza normală de la care se măsoară lățimea marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul țărmului, astfel cum aceasta este indicată pe hărțile marine, la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran.  +  Articolul 6RecifeÎn cazul părților insulare ale unei formațiuni de atoli sau al unor insule marginite de recife dantelate, linia de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale este linia refluxului înspre larg al recifului, asa cum este indicată pe hărțile marine recunoscute oficial de statul riveran.  +  Articolul 7Liniile de baza drepte1. Acolo unde țărmul prezintă crestaturi și tăieturi adinci, sau dacă exista un șir de insule de-a lungul țărmului în imediata apropiere a acestuia, poate fi folosită metoda liniilor de baza drepte care leagă punctele corespunzătoare, pentru trasarea liniei de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale.2. Acolo unde țărmul este extrem de instabil datorită prezentei unei delte și a altor caracteristici naturale, punctele corespunzătoare pot fi alese de-a lungul liniei celei mai avansate a refluxului și, chiar în caz de retragere ulterioară a liniei refluxului, aceste linii de baza drepte rămân în vigoare atât timp cît ele nu au fost modificate de către statul riveran conform convenției.3. Traseul liniilor de baza drepte nu trebuie să se îndepărteze într-un mod sensibil de la direcția generală a țărmului, iar intinderile de mare situate spre țărm trebuie să fie suficient legate de domeniul terestru pentru a fi supuse regimului apelor interioare.4. Liniile de baza drepte nu trebuie să fie trase spre ridicaturile fundului marii ce rămân descoperite în timpul refluxului sau sa pornească de la acestea, decît în cazul în care pe ele sunt amplasate faruri sau instalații similare, care se afla în permanenta deasupra nivelului marii sau în cazul în care traseul unor asemenea linii de baza drepte a făcut obiectul unei recunoasteri internaționale generale.5. În cazurile în care metoda liniilor de baza drepte se aplică în virtutea paragrafului 1, se poate tine seama, pentru stabilirea anumitor linii de baza, de interesele economice proprii regiunii respective, a căror realitate și importanța sunt în mod clar atestate de o folosire îndelungată.6. Metoda liniilor de baza drepte nu poate fi aplicată de către un stat în asa fel încât sa taie legătura dintre marea teritorială a altui stat cu largul marii sau cu zona economică exclusiva.  +  Articolul 8Apele interioare1. Sub rezerva dispozițiilor părții a IV-a, apele situate între linia de baza a marii teritoriale și țărm fac parte din apele interioare ale statului.2. În cazul în care traseul unei linii de baza drepte, stabilită conform metodei descrise la art. 7, are ca rezultat includerea în apele interioare a unor ape care nu erau mai înainte considerate ca atare, dreptul de trecere inofensiva prevăzut de convenție se va aplica acestor ape.  +  Articolul 9Gurile fluviilorDacă un fluviu se vărsa în mare fără a forma un estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului între punctele limita ale refluxului pe tarmuri.  +  Articolul 10Golfurile1. Prezentul articol nu se referă decît la golfurile la care un singur stat este riveran.2. În sensul prezentei convenții, prin golf se înțelege o crestatura bine marcată, a carei pătrundere în uscat, în raport cu largimea gurii sale, este astfel încât apele pe care le include sunt înconjurate de țărm, constituind mai mult decît o simpla curbura a țărmului. Totuși o crestatura nu este considerată drept un golf decît dacă suprafața sa este cel puțin egala aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia dreapta trasa de-a curmezisul intrării crestaturii.3. Suprafața unei crestaturi se măsoară între linia refluxului de-a lungul țărmului crestaturii și linia dreapta unind liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci când, din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercul are drept diametru suma lungimilor liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafața insulelor situate în interiorul unei crestaturi este cuprinsă în suprafața totală a acesteia.4. Dacă distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf nu depășește 24 de mile marine, poate fi trasata o linie de delimitare între aceste doua limite ale refluxului, iar apele astfel închise de aceasta linie sunt considerate ca ape interioare.5. În cazul în care distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf depășește 24 de mile marine, o linie de baza dreapta de 24 de mile marine se traseaza în interiorul golfului în asa fel încât sa inchida o suprafața de apa maxima.6. Dispozițiile precedente nu se aplică golfurilor numite istorice și nici în cazurile în care se aplică metoda liniilor de baza drepte, prevăzută la art. 7.  +  Articolul 11PorturileÎn scopul delimitării marii teritoriale, instalațiile permanente care fac parte integrantă dintr-un sistem portuar și care înaintează cel mai mult spre larg sunt considerate ca fac parte din țărm. Instalațiile din largul tarmurilor și insulelor artificiale nu sunt considerate ca instalații portuare permanente.  +  Articolul 12RadeleDacă servesc în mod obișnuit încărcării, descărcării și ancorarii navelor, radele, care, în mod normal, s-ar afla în întregime sau parțial dincolo de limita exterioară a marii teritoriale, sunt considerate ca fac parte din marea teritorială.  +  Articolul 13Funduri marine care pot rămâne descoperite1. Prin funduri marine care pot rămâne descoperite se înțelege ridicaturile naturale de teren care sunt înconjurate de mare, descoperite în timpul refluxului și acoperite în timpul fluxului. În cazurile în care fundurile marine care pot rămâne descoperite se găsesc, în întregime sau parțial, la o distanta de continent sau de o insula care nu depășește lățimea marii teritoriale, linia refluxului la aceste funduri marine poate fi luată ca linie de baza pentru a se măsura lățimea marii teritoriale.2. În cazurile în care fundurile marine care pot rămâne descoperite se afla în întregime la o distanta de continent sau de o insula, care depășește lățimea marii teritoriale, ele nu au o mare teritorială proprie.  +  Articolul 14Combinarea metodelor utilizate pentru stabilirea liniilor de bazaStatul riveran poate, în funcție de diferitele situații, sa stabilească liniile de baza după una sau mai multe dintre metodele prevăzute la articolele precedente.  +  Articolul 15Delimitarea marii teritoriale dintre state ale căror tarmuri sunt adiacente sau situate fața în fațaÎn cazul în care țărmurile a doua state sunt adiacente sau situate fața în fața, nici unul dintre aceste state nu are dreptul, în lipsa unui acord contrar între ele, să-și extindă marea sa teritorială dincolo de linia mediana ale carei puncte sunt la distanțe egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale a fiecăruia dintre cele doua state. Aceasta dispoziție nu se aplică totuși în cazul în care, din cauza existenței unor titluri istorice sau a altor împrejurări speciale, este necesar ca marea teritorială a celor două state să fie delimitata în alt mod.  +  Articolul 16Hărțile marine și listele coordonatelor geografice1. Liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, stabilite conform art. 7, 9 și 10, sau limitele care decurg din aceasta și liniile de delimitare trasate conform art. 12 și 15 sunt indicate pe harți marine la o scara corespunzătoare pentru determinarea poziției lor. În lipsa unor asemenea harți, poate fi folosită o lista a coordonatelor geografice ale punctelor, precizînd sistemul geodezic folosit.2. Statul riveran asigura publicitatea necesară acestor harți sau liste de coordonate geografice și depune un exemplar la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.  +  Secţiunea a 3-a Trecerea inofensiva în marea teritorială  +  Articolul 17Dreptul de trecere inofensivaSub rezerva convenției, navele tuturor statelor riverane sau fără litoral se bucura de dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială.  +  Articolul 18Semnificația termenului "trecere"1. Prin trecere se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:a) de a traversa fără a intră în apele interioare ori a face escala într-o rada sau o instalatie portuara situata în afară apelor interioare; saub) de a intră în apele interioare sau de a le părăsi, sau de a face escala într-o asemenea rada sau instalatie portuara, sau de a o părăsi.2. Trecerea trebuie să fie continua și rapida. Cu toate acestea, trecerea include oprirea și ancorarea, dar numai dacă acestea constituie incidente obișnuite ale navigației sau se impun ca urmare a unui caz de forta majoră sau de avarie sau în scopul ajutorarii persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate în pericol sau avariate.  +  Articolul 19Semnificația expresiei "trecere inofensiva"1. Trecerea este inofensiva atât timp cît nu aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran. Ea trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile convenției și cu celelalte reguli de drept internațional.2. Trecerea unei nave străine este considerată ca aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran, dacă, în marea teritorială, o asemenea nava se angajează în una dintre activitățile următoare:a) amenințarea sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a statului riveran sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional enunțate în Carta Națiunilor Unite;b) exercițiu sau manevra cu arme de orice fel;c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității statului riveran;d) propaganda vizind prejudicierea apărării sau securității statului riveran;e) lansarea, aterizarea pe nave sau imbarcarea de aeronave;f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară;g) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau persoane contrar legilor și reglementărilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statului riveran;h) poluarea deliberata și grava, prin violarea prezentei convenții;i) pescuitul;j) cercetări sau ridicari hidrografice;k) perturbarea funcționarii oricărui sistem de comunicare sau a oricărui alt echipament sau instalatie a statului riveran;l) orice alta activitate care nu are legătura directa cu trecerea.  +  Articolul 20Submarine și alte vehicule submersibileÎn marea teritorială, submarinele și celelalte vehicule submersibile sunt obligate sa navigheze la suprafața și sa arboreaza pavilionul lor.  +  Articolul 21Legi și reglementări ale statului riveran referitoare la trecerea inofensivă1. Statul riveran poate adopta, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții și cu celelalte reguli ale dreptului internațional, legi și reglementări referitoare la trecerea inofensiva în marea sa teritorială, care pot privi următoarele probleme:a) securitatea navigației și reglementarea traficului maritim;b) protecția echipamentelor și a sistemelor de asigurare a navigației și a altor echipamente sau instalații;c) protecția cablurilor și a conductelor;d) conservarea resurselor biologice ale marii;e) prevenirea infracțiunilor la legile și reglementările statului riveran privind pescuitul;f) păstrarea mediului înconjurător al statului riveran și prevenirea, reducerea și controlul poluarii sale;g) cercetarea științifică marina și ridicările hidrografice;h) prevenirea infracțiunilor la legile și reglementările vamale, fiscale, de imigrare sau sanitare ale statului riveran.2. Aceste legi și reglementări nu se aplică cu privire la concepția, construcția sau echiparea navelor străine, decît dacă sunt consecința aplicării unor reguli sau norme internaționale general acceptate.3. Statul riveran asigura publicitatea necesară tuturor acestor legi și reglementări.4. Navele străine care exercită dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială se vor conformă acestor legi și reglementări, precum și tuturor reglementărilor internaționale general acceptate privind prevenirea abordajelor pe mare.  +  Articolul 22Cai de navigație și dispozitive de separare a traficului în marea teritorială1. Statul riveran poate, când securitatea navigației o impune, sa pretindă navelor străine care-și exercită dreptul de trecere inofensiva în marea sa teritorială sa utilizeze căile de navigație desemnate de el și să respecte dispozitivele de separare a traficului prescrise de el pentru reglementarea trecerii navelor.2. Îndeosebi navelor-cisterne, navelor cu propulsie nucleara și navelor care transporta substanțe sau materiale radioactive sau orice alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nocive li se poate cere sa nu utilizeze decît aceste cai de navigație.3. Atunci când desemnează cai de navigație și prescrie dispozitive de separare a traficului în virtutea prezentului articol, statul riveran tine seama de:a) recomandările organizațiilor internaționale competente;b) toate senalele utilizate în mod obișnuit pentru navigația maritima internaționala;c) caracteristicile deosebite ale unor nave și senale; șid) densitatea traficului.4. Statul riveran indica în mod clar asemenea cai de navigație și dispozitive de separare a traficului pe harți maritime, cărora le asigura publicitatea necesară.  +  Articolul 23Nave străine cu propulsie nucleara și nave care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nociveNavele străine cu propulsie nucleara, precum și cele care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nocive sunt obligate, atunci când își exercită dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială, să aibă asupra lor documente și sa ia măsurile speciale de precauție prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave.  +  Articolul 24Obligațiile statului riveran1. Statul riveran nu trebuie să împiedice trecerea inofensivă a navelor străine în marea teritorială, în afară de cazurile prevăzute de prezenta convenție. Îndeosebi când el aplica convenția sau orice legi ori reglementări adoptate în conformitate cu convenția, statul riveran nu trebuie:a) sa impună navelor străine obligații care să aibă drept urmare împiedicarea sau restrîngerea exercitării dreptului de trecere inofensiva a acestor nave;b) sa exercite o discriminare de drept sau de fapt împotriva navelor unui anumit stat sau navelor care transporta mărfuri provenind dintr-un anumit stat sau cu destinația spre un anumit stat, sau în numele unui anumit stat.2. Statul riveran semnaleaza printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigație în marea sa teritorială, despre care are cunoștința.  +  Articolul 25Drepturile de protecție ale statului riveran1. Statul riveran poate lua, în marea sa teritorială, măsurile necesare pentru a împiedica orice trecere care nu este inofensiva.2. În ceea ce privește navele care se îndreaptă spre apele interioare sau spre o instalatie portuara în afară apelor interioare, statul riveran are, de asemenea, dreptul de a lua măsurile necesare pentru a preveni orice violare a condițiilor cărora le este subordonata admiterea acestor nave în apele sau în instalațiile portuare sus-amintite.3. Statul riveran poate, fără a stabili vreo discriminare de drept sau de fapt între navele străine, sa suspende temporar, în anumite zone ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securității sale, între altele pentru a putea executa exerciții militare. Suspendarea nu va avea efect decît după publicarea ei în modul cuvenit.  +  Articolul 26Taxe care pot fi percepute de la navele străine1. Nu se pot percepe taxe de la navele străine pentru simpla lor trecere în marea teritorială.2. Nu se pot percepe taxe de la o nava străină care trece în marea teritorială decît pentru remunerarea unor servicii determinate, prestate acestei nave. Aceste taxe sunt percepute fără discriminare.  +  Articolul 27Jurisdicția penală la bordul unei nave străine1. Statul riveran nu va trebui să-și exercite jurisdicția penală la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială pentru a proceda la arestarea unei persoane sau la efectuarea unor acte de cercetare penală, ca urmare a unei infracțiuni comise la bordul acestei nave în timpul trecerii, cu excepția următoarelor cazuri:a) dacă consecințele infracțiunii se extind asupra statului riveran;b) dacă infracțiunea este de natura sa tulbure pacea tarii sau ordinea în marea teritorială;c) dacă asistența autorităților locale a fost cerută de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcționar consular al statului pavilionului; saud) dacă aceste măsuri sunt necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope.2. Dispozițiile paragrafului 1 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua toate măsurile prevăzute de dreptul sau intern, în scopul de a proceda la arestari sau la acte de cercetare penală la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială după ce a părăsit apele interioare.3. În cazurile prevăzute la paragrafele 1 și 2, statul riveran trebuie, la cererea căpitanului, sa notifice în prealabil orice măsură unui agent diplomatic sau funcționar consular al statului pavilionului și trebuie să faciliteze contactul între acest agent sau acest funcționar și echipajul navei. Totuși, în caz de urgenta, aceasta notificare poate fi făcuta în timp ce măsurile sunt în curs de executare.4. Atunci când examinează oportunitatea și modalitățile de arestare, autoritatea locală va trebui sa țină seama în modul cuvenit de interesele navigației.5. Cu excepția cazurilor de aplicare a părții a XII-a sau în caz de încălcare a legilor și reglementărilor adoptate în conformitate cu partea a V-a, statul riveran nu poate lua nici o măsura la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială, în scopul de a proceda la o arestare sau la acte de cercetare penală pentru o infracțiune comisă înainte de intrarea navei în marea teritorială, dacă nava, venind dintr-un port străin, nu face decît sa treacă în marea teritorială fără să între în apele interioare.  +  Articolul 28Jurisdicția civilă față de navele străine1. Statul riveran nu va trebui sa oprească sau sa modifice ruta unei nave străine trecind în marea teritorială pentru a-și exercită jurisdicția civilă asupra unei persoane care se găsește la bordul navei.2. Statul riveran nu va putea lua măsuri de executare sau măsuri de conservare în materie civilă cu privire la aceasta nava decît pentru obligații contractate sau responsabilități asumate de nava respectiva în timpul sau în vederea trecerii prin apele statului riveran.3. Dispozițiile paragrafului 2 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua măsurile de executare sau măsurile conservatorii în materie civilă, prevăzute de dreptul sau intern, față de o nava străină care staționează în marea teritorială sau care trece în marea teritorială după ce a părăsit apele interioare.  +  Articolul 29Definiția navei de războiÎn sensul convenției, prin nava de război se înțelege orice nava care face parte din forțele armate ale unui stat și poarta semnele exterioare distinctive ale navelor militare ale naționalității sale, care este plasata sub comanda unui ofițer de marina aflat în serviciul acestui stat și înscris pe lista ofițerilor sau pe un document echivalent și al carei echipaj este supus regulilor disciplinei militare.  +  Articolul 30Nerespectarea de către o nava de război a legilor și reglementărilor statului riveranDacă o nava de război nu respecta legile și reglementările statului riveran privind trecerea în marea teritorială și nu tine seama de invitația care i-a fost adresată de a se conformă lor, statul riveran poate cere ca nava respectiva sa părăsească imediat marea teritorială.  +  Articolul 31Responsabilitatea statului pavilionului pentru daune cauzate de o nava de război sau de o alta nava de statStatul pavilionului poarta răspunderea internaționala pentru orice pierdere sau dăuna cauzată statului riveran ca urmare a nerespectării, de către o nava de război sau de orice alta nava de stat utilizata în scopuri necomerciale, a legilor și reglementărilor statului riveran privind trecerea în marea teritorială sau a dispozițiilor prezentei convenții, sau a altor reguli de drept internațional.  +  Articolul 32Imunitatea navelor de război și a altor nave de stat utilizate în scopuri necomercialeSub rezerva excepțiilor prevăzute în subsecțiunea A și la art. 30 și 31, nici o dispoziție din prezenta convenție nu aduce atingere imunităților de care se bucura navele de război și celelalte nave de stat utilizate în scopuri necomerciale.  +  Secţiunea a 4-a Zona contiguă  +  Articolul 33Zona contiguă1. Într-o zona adiacenta marii sale teritoriale, desemnată sub numele de zona contigua, statul riveran poate exercita controlul necesar în scopul:a) de a preveni încălcările legilor și reglementărilor sale vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială;b) de a reprima încălcările acestor legi și reglementări comise pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială.2. Zona contigua nu poate să se extindă peste 24 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale.  +  Partea III Strâmtori servind navigației internaționale  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 34Regimul juridic al apelor strimtorilor care servesc navigației internaționale1. Regimul trecerii prin strimtorile care servesc navigației internaționale stabilit în prezenta parte nu afectează din nici un alt punct de vedere regimul juridic al apelor acestor strimtori, nici exercitarea, de către statele riverane, a suveranității sau jurisdicției lor asupra acestor ape, a fundurilor marine corespunzătoare și a subsolului lor, precum și a spațiului aerian de deasupra.2. Statele riverane la strimtori își exercită suveranitatea sau jurisdicția în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei părți și de celelalte reguli ale dreptului internațional.  +  Articolul 35Câmpul de aplicare a prezentei părțiNici una dintre dispozițiile prezentei părți nu afectează:a) apele interioare care fac parte dintr-o strimtoare, cu excepția cazului în care traseul unei linii de baza drepte, stabilită conform metodei descrise la art. 7, include în apele interioare ape care nu erau considerate anterior ca atare;b) regimul juridic al apelor situate dincolo de marea teritorială a statelor riverane la strimtori, fie ca fac parte dintr-o zona economică exclusiva sau din marea libera;c) regimul juridic al strimtorilor în care trecerea este reglementată, în totalitate sau în parte, prin convenții internaționale existente de mult timp, încă în vigoare, și care le vizează anume.  +  Articolul 36Rutele marii libere sau rutele care trec printr-o zona economică exclusiva în strimtorile care servesc navigației internaționalePrezenta parte nu se aplică strimtorilor care servesc navigației internaționale, dacă este posibil să fie traversate pe o ruta de mare libera sau pe o ruta trecind printr-o zona economică exclusiva, tot atât de comoda din punct de vedere al navigației și al caracteristicilor hidrografice; în ceea ce privește aceste rute, sunt aplicabile celelalte părți pertinente ale convenției, inclusiv dispozițiile referitoare la libertatea de navigație și de survol.  +  Secţiunea a 2-a Trecerea în tranzit  +  Articolul 37Câmpul de aplicare al prezentei secțiuniPrezenta secțiune se aplică strimtorilor care servesc navigației internaționale între o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva și o altă parte a marii libere sau o zona economică exclusiva.  +  Articolul 38Dreptul de trecere în tranzit1. În strimtorile vizate la art. 37, toate navele și aeronavele beneficiază de dreptul de trecere în tranzit fără piedici, cu restrictia ca acest drept nu se extinde asupra strimtorilor formate de teritoriul continental al unui stat și o insula aparținând acestui stat, dacă exista în largul insulei o ruta de mare libera sau o ruta care trece printr-o zona economică exclusiva la fel de comoda din punct de vedere al navigației și al caracteristicilor hidrografice.2. Prin trecere în tranzit se înțelege exercitarea, conform prezentei părți, a libertății de navigație și de survol numai în scopul unui tranzit continuu și rapid prin strimtoare între o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva și o altă parte a marii libere sau zona economică exclusiva. Totuși cerința continuității și a rapiditatii tranzitului nu interzice trecerea prin strimtoare pentru a ajunge la teritoriul unui stat riveran, a-l părăsi sau a ieși de acolo, sub rezerva condițiilor de intrare pe teritoriul acestui stat.3. Orice activitate care nu tine de exercitarea dreptului de trecere în tranzit prin strimtori rămâne subordonata celorlalte dispoziții aplicabile ale prezentei convenții.  +  Articolul 39Obligațiile navelor și aeronavelor în timpul trecerii în tranzit1. În exercitarea dreptului de trecere în tranzit, navele și aeronavele:a) traversează sau survoleaza strimtorile fără întârziere;b) se abtin de a recurge la amenințarea sau la folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a statelor riverane la strimtoare sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional, enunțate în Carta Națiunilor Unite;c) se abtin de la orice alte activități decît cele pe care le implica un tranzit continuu și rapid, potrivit modului lor normal de navigație, în afară cazului de forta majoră sau de avarie;d) se conformează celorlalte dispoziții pertinente ale prezentei părți.2. În timpul trecerii în tranzit, navele se conformează:a) reglementărilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate în materie de securitate a navigației, inclusiv Regulamentului internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare;b) reglementărilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate, vizind prevenirea, reducerea și controlul poluării de către nave.3. În timpul trecerii în tranzit, aeronavele:a) respecta reglementările aeriene stabilite de Organizația Aviației Civile Internaționale, aplicabile aeronavelor civile; aeronavele de stat se conformează în mod normal măsurilor de securitate prevăzute de aceste reglementări și manevreaza ținând seama în orice moment în mod cuvenit de securitatea navigației;b) supraveghează în permanenta frecventa radio pe care i-a atribuit-o autoritatea competentă desemnată pe plan internațional pentru controlul navigației aeriene sau frecventa internaționala pentru avarie.  +  Articolul 40Cercetarea și ridicările hidrograficeÎn timpul trecerii în tranzit, navele străine, inclusiv navele care sunt afectate cercetării științifice marine sau ridicarilor hidrografice, nu pot fi folosite pentru cercetări sau ridicari fără autorizația prealabilă a statelor riverane.  +  Articolul 41Căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului în strimtorile care servesc navigației internaționale1. Conform dispozițiilor prezentei părți, statele riverane la strimtori pot, atunci când securitatea trecerii navelor în strimtori o cere, sa desemneze cai de navigație și sa prescrie dispozitivele de separare a traficului.2. Aceste state pot, când împrejurările o cer și după ce au asigurat publicitatea adecvată acestei măsuri, sa desemneze noi cai de navigație sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, înlocuind orice cale sau orice dispozitiv pe care l-a desemnat sau prescris anterior.3. Căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului trebuie să fie conforme reglementărilor internaționale general acceptate. 4. Înainte de a desemna sau de a înlocui cai de navigație ori de a prescrie sau de a înlocui dispozitive de separare a traficului, statele riverane la strimtori vor supune propunerile lor, pentru adoptare, organizației internaționale competente. Aceasta organizație nu poate adopta decît căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statele riverane; acestea pot apoi să le desemneze, să le prescrie sau să le înlocuiască.5. Când se propune să se stabilească într-o strimtoare cai de navigație sau dispozitive de separare a traficului ce interesează apele mai multor state riverane, statele interesate vor coopera pentru formularea propunerilor, consultindu-se cu organizația internaționala competența.6. Statele riverane la strimtori vor indica în mod clar, pe harți maritime cărora le vor asigura publicitatea necesară, toate căile de navigație sau dispozitivele de separare a traficului pe care le-au stabilit.7. În timpul trecerii în tranzit, navele vor respecta căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozițiilor prezentului articol.  +  Articolul 42Legi și reglementări ale statelor riverane la strimtori privind trecerea în tranzit1. Sub rezerva dispozițiilor prezentei secțiuni, statele riverane la o strimtoare pot adopta legi și reglementări referitoare la trecerea prin strimtoare, cu privire la:a) securitatea navigației și reglementarea traficului maritim, asa cum este prevăzut la art. 41;b) prevenirea, reducerea și controlul poluarii, dând efect reglementărilor internaționale aplicabile referitoare la deversarea de hidrocarburi în strimtori, reziduuri de hidrocarburi și de alte substanțe nocive;c) navele de pescuit, interzicerea pescuitului, inclusiv reglementarea depozitarii instrumentelor de pescuit;d) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, de fonduri bănești sau de persoane, cu încălcarea legilor și reglementărilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statelor riverane.2. Aceste legi și reglementări nu trebuie să antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt între navele străine, iar aplicarea lor nu trebuie să aibă drept efect împiedicarea, restrîngerea sau stînjenirea exercitării dreptului de trecere în tranzit, asa cum este definit în prezenta secțiune.3. Statele riverane vor asigura publicitatea necesară tuturor acestor legi și reglementări.4. Navele străine care exercită dreptul de trecere în tranzit prin strimtoare trebuie să se conformeze acestor legi și reglementări.5. În caz de încălcare a acestor legi și reglementări sau a dispozițiilor prezentei părți de către o nava sau aeronava care se bucura de imunitate suverana, statul sub pavilionul navei sau statul de înmatriculare a aeronavei poarta răspunderea internaționala pentru orice pierdere sau paguba care poate rezultă din aceasta pentru statele riverane.  +  Articolul 43Instalații de securitate, de asigurare a navigației și alte echipamente; prevenirea, reducerea și controlul poluariiStatele care folosesc strimtorile și statele riverane vor trebui, pe bază de acord, sa coopereze pentru:a) stabilirea și întreținerea în strimtori a instalațiilor necesare de securitate și de asigurare a navigației, ca și a celorlalte echipamente destinate a facilita navigația internaționala; șib) prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave.  +  Articolul 44Obligațiile statelor riverane la strimtoriStatele riverane la strimtori nu trebuie să stînjenească trecerea în tranzit și trebuie să semnaleze printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigația în strimtori sau pentru survolul în strimtori, despre care au cunoștința. Exercitarea dreptului de trecere în tranzit nu poate fi suspendată.  +  Secţiunea a 3-a Trecerea inofensiva  +  Articolul 45Trecerea inofensiva1. Regimul trecerii inofensive prevăzut în secțiunea a 3-a a părții a II-a se aplică strimtorilor folosite pentru navigația internaționala care:a) sunt excluse de la aplicarea regimului de trecere în tranzit în virtutea art. 38 paragraful 1; saub) leagă marea teritorială a unui stat și o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva a unui alt stat.2. Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendată.  +  Partea IV State arhipelag  +  Articolul 46Înțelesul termenilorÎn sensul prezentei convenții, se înțelege prin:a) stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule;b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de insule, apele inconjuratoare și celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atât de strinse încât ele formează, în mod intrinsec, o entitate geografică, economică și politica sau care sunt considerate, din punct de vedere istoric, ca atare.  +  Articolul 47Linii de baza arhipelagice1. Un stat arhipelag poate trasa linii de baza arhipelagice drepte care leagă punctele extreme ale insulelor cele mai indepartate și ale recifelor descoperite ale arhipelagului, cu condiția ca traseul acestor linii de baza sa inglobeze insulele principale și sa definească o zona în care raportul dintre suprafața apelor și cea de uscat, inclusiv atolurile, să fie între 1 la 1 și 9 la 1.2. Lungimea acestor linii de baza nu trebuie să depășească 100 de mile marine; totuși, maximum 3% din numărul total al liniilor de baza ce inconjura un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioară, fără a depăși 125 de mile marine.3. Traseul acestor linii de baza nu trebuie să se îndepărteze în mod sensibil de conturul general al arhipelagului.4. Aceste linii de baza nu pot fi trase spre sau de la ridicaturile fundului marii ce rămân descoperite, în afară de cazul în care au fost construite faruri sau instalații similare care se afla în permanenta deasupra nivelului marii, sau dacă una dintre aceste ridicaturi de teren ce rămân descoperite nu este în întregime sau în parte situata la o distanta de insula cea mai apropiată care să nu depășească lățimea marii teritoriale.5. Statul arhipelag nu poate aplica metoda de trasare a acestor linii de baza într-un asemenea mod încât sa taie de marea libera sau de zona economică exclusiva marea teritorială a unui alt stat.6. Când o anumită parte a apelor arhipelagice ale unui stat arhipelag este situata între doua porțiuni ale teritoriului unui stat limitrof, drepturile și orice alte interese legitime, pe care statul din urma le-a exercitat în mod tradițional în aceste ape, precum și toate drepturile decurgând din acorduri încheiate între cele doua state vor subzistă și vor fi respectate.7. În scopul calculării raportului dintre suprafața apelor și suprafața de uscat, prevăzut la paragraful 1, pot fi considerate ca făcând parte din suprafața de uscat apele situate între recifele dantelate ce marginesc insulele și atolurile, ca și orice parte a unui platou oceanic cu flancuri abrupte, care s-ar afla în întregime sau aproape în întregime inglobata de un lant de insule calcaroase și de recife descoperite.8. Liniile de baza trasate conform prezentului articol trebuie să fie indicate pe harți maritime la scări adecvate, pentru a li se determina amplasarea. În locul acestor harți se pot folosi liste cu coordonatele geografice ale punctelor, cu precizarea sistemului geodezic folosit.9. Statul arhipelag va asigura acestor harți sau listelor cu coordonatele geografice publicitatea corespunzătoare și va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.  +  Articolul 48Măsurarea latimii marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a platoului continentalLățimea marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a platoului continental se măsoară începând de la liniile de baza arhipelagice, conform dispozițiilor art. 47.  +  Articolul 49Regimul juridic al apelor arhipelagice și al spațiului aerian de deasupra acestora, ca și al fundurilor marine respective și al subsolului lor1. Suveranitatea statului arhipelag se întinde asupra apelor situate în interiorul liniilor de baza arhipelagice trasate conform art. 47, desemnate sub numele de ape arhipelagice, independent de adîncimea lor sau de distanta dintre ele și țărm.2. Aceasta suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de deasupra apelor arhipelagice, ca și fundului acestor ape și subsolului corespunzător, precum și asupra resurselor pe care le conțin.3. Aceasta suveranitate se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei părți.4. Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit în prezenta parte, nu afectează în nici o alta privința regimul juridic al apelor arhipelagice, inclusiv cel al căilor de navigație, nici exercitarea de către statul arhipelag a suveranității sale asupra acestor ape, spațiul aerian de deasupra, fundului acestor ape și subsolului lor, ca și asupra resurselor pe care le conțin.  +  Articolul 50Delimitarea apelor interioareÎn interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasa linii de închidere pentru a delimita apele sale interioare, conform dispozițiilor art. 9, 10 și 11.  +  Articolul 51Acorduri existente, drepturi de pescuit tradiționale și cabluri submarine existente1. Fără a se aduce atingere art. 49, statele arhipelagice vor respecta acordurile existente încheiate cu alte state și vor recunoaște drepturile de pescuit tradiționale și activitățile legitime exercitate de statele limitrofe în anumite zone care fac parte din apele arhipelagice. Condițiile și modalitățile exercitării acestor drepturi și activități, inclusiv natura lor, întinderea lor și zonele în care ele se exercită vor fi, la cererea unuia dintre statele interesate, definite prin acorduri bilaterale încheiate între aceste state. Aceste drepturi nu pot face obiectul vreunui transfer sau partaj în beneficiul statelor terțe sau al cetățenilor lor.2. Statul arhipelag va respecta cablurile submarine existente, care au fost puse de alte state și care trec prin apele sale fără sa atinga țărmul. El va autoriza întreținerea și înlocuirea acestor cabluri, după ce va fi fost informat asupra amplasării lor și a lucrărilor de reparație sau de înlocuire avute în vedere.  +  Articolul 52Dreptul de trecere inofensiva1. Sub rezerva art. 53 și fără a se aduce atingere art. 50, navele tuturor statelor se bucura, în apele arhipelagice, de dreptul de trecere inofensiva, definit la secțiunea a 3-a a părții a II-a.2. Statul arhipelag poate, fără a stabili discriminări de drept sau de fapt între navele străine, sa suspende temporar, în zone determinate din apele sale arhipelagice, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securității sale. Suspendarea nu se aplică decît după ce a fost în mod corespunzător publicată.  +  Articolul 53Dreptul de trecere prin apele arhipelagice1. În apele sale arhipelagice și în marea sa teritorială adiacenta, statul arhipelag poate desemna cai de navigație și, în spațiul aerian de deasupra acestor cai, rute aeriene care să permită trecerea continua și rapida a navelor și aeronavelor străine.2. Toate navele și aeronavele se bucura de dreptul de trecere prin apele arhipelagice, pe aceste cai de navigație și rute aeriene.3. Prin trecere prin apele arhipelagice se înțelege exercitarea, conform convenției, de către nave și aeronave, potrivit modului lor normal de navigație și fără obstacole, a drepturilor de navigație și de survol, numai în scopul de a asigura un tranzit continuu și rapid între un punct din marea libera sau dintr-o zona economică exclusiva și un alt punct din marea libera sau dintr-o zona economică exclusiva.4. Aceste cai de navigație și rute aeriene, care traversează apele arhipelagice și marea teritorială adiacenta sau spațiul aerian de deasupra, trebuie să cuprindă toate rutele care servesc în mod normal navigației internaționale în apele arhipelagice și spațiul aerian de deasupra; căile de navigație trebuie să urmeze toate senalele care servesc în mod normal navigației, înțelegindu-se că nu este necesar să se stabilească, între un punct de intrare și un punct de ieșire dat, mai multe cai de comoditate comparabila.5. Aceste cai de navigație și rute aeriene vor fi definite printr-o serie de linii axiale continue, unind punctele lor de intrare și de ieșire. În timpul trecerii, navele și aeronavele nu se vor îndepărta cu mai mult de 25 de mile marine de aceste linii axiale, înțelegindu-se ca ele nu vor naviga la o distanta față de țărm inferioară unei zecimi din distanta care separa punctele cele mai apropiate ale insulelor care marginesc o cale de navigație.6. Statul arhipelag care desemnează cai de navigație în virtutea prezentului articol poate, de asemenea, sa prescrie dispozitive de separare a traficului pentru a asigura securitatea trecerii navelor care navighează pe senale înguste în interiorul acestor cai.7. Când împrejurările o impun, statul arhipelag poate, după ce a dat acestei măsuri publicitatea necesară, sa desemneze noi cai de navigație sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, înlocuind toate căile sau dispozitivele pe care le-a stabilit anterior.8. Aceste cai de navigație sau dispozitive de separare a traficului trebuie să fie conforme cu reglementările internaționale general acceptate.9. Atunci când desemnează sau înlocuiește cai de navigație sau prescrie ori înlocuiește dispozitive de separare a traficului, statul arhipelag va supune spre aprobare propunerile sale organizației internaționale competente. Aceasta organizație nu poate adopta decît căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statul arhipelag; acesta poate apoi să le desemneze, să le prescrie sau să le înlocuiască.10. Statul arhipelag va indica în mod clar pe harți maritime, cărora le asigura publicitatea corespunzătoare, liniile axiale ale căilor de navigație pe care le desemnează și dispozitivele de separare a traficului pe care le prescrie.11. La trecerea prin apele arhipelagice, navele vor respecta căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozițiilor prezentului articol.12. Dacă statul arhipelag nu a stabilit cai de navigație maritima sau rute aeriene, dreptul de trecere prin apele arhipelagice se poate exercita folosindu-se căile și rutele care servesc în mod normal navigației internaționale.  +  Articolul 54Obligațiile navelor și ale aeronavelor în timpul trecerii lor, activități de cercetare și de ridicari hidrografice, obligațiile statelor arhipelag și legile și reglementările statului arhipelag privind trecerea prin apele arhipelagicePrevederile art. 39, 40, 42 și 44 se aplică mutatis mutandis la trecerea prin apele arhipelagice.  +  Partea V Zona economică exclusivă  +  Articolul 55Regimul juridic special al zonei economice exclusiveZona economică exclusiva este o zona situata dincolo de marea teritorială și adiacenta acesteia, supusă regimului juridic special stabilit prin prezenta parte, în virtutea căruia drepturile și jurisdicția statului riveran și drepturile și libertățile celorlalte state sunt guvernate de dispozițiile pertinente ale prezentei convenții.