REGULAMENT din 20 decembrie 2000de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 27 din 15 ianuarie 2001



      +  Capitolul 1 Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole  +  Articolul 1Delimitarea teritorială a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, se realizează prin intermediul lucrărilor de întocmire a cadastrului viticol, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea viei şi vinului nr. 67/1997, denumita în continuare lege.  +  Articolul 2 (1) Prin normele de întocmire a cadastrului viticol, care sunt stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, se prevede că lucrările de delimitare a arealelor viticole să se facă de către specialiştii din domeniul evidentei funciare, în colaborare cu specialiştii din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli, constituiţi în comisii judeţene, care sunt definitivate de o comisie centrala constituită la nivelul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. (2) Componenta comisiei centrale şi a comisiilor judeţene pentru efectuarea delimitării teritoriale a arealelor viticole prin intermediul lucrărilor de întocmire a cadastrului viticol şi modul de funcţionare a lor se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.  +  Articolul 3Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va realiza actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole, pe podgorii şi centre viticole, şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenta acestora, până la nivel de comune şi sate. Forma actualizată a acestor lucrări va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.  +  Capitolul 2 Normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor de viţă de vie  +  Secţiunea I Materialul săditor viticol  +  Articolul 4Definiţiile pentru categoriile de material săditor viticol şi de material de înmulţire, prevăzute la art. 6 din lege, sunt prevăzute în lista nr. 1.  +  Articolul 5 (1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului; b) material prebaza; c) material baza; d) material certificat; e) material standard. (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în lista nr. 1.  +  Articolul 6 (1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare; b) plantaţii de preinmultire; c) plantaţii-mama de portaltoi; d) plantaţii-mama de soiuri roditoare; e) plantaţii de producţie recunoscute; f) şcoli de vite. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în lista nr. 2.  +  Articolul 7 (1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie; b) unităţi de preinmultire; c) unităţi de înmulţire; d) unităţi de producţie. (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în lista nr. 2.  +  Secţiunea a II-a Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie  +  Articolul 8 (1) Zonarea soiurilor de viţă de vie, recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecărui areal viticol, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V. (2) Actualizarea acestei lucrări se face în baza propunerilor Institutului de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie şi ale staţiunilor de cercetări vitivinicole, prin consultarea specialiştilor din domeniu, cu avizul direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi al O.N.V.V.  +  Articolul 9 (1) Autorizaţiile de plantare se eliberează de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către producătorii interesaţi, în condiţiile prevăzute la art. 10 din lege. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantata de un producător, persoana fizica sau juridică, eşalonat pe mai mulţi ani. (2) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului, persoana fizica sau juridică; b) adresa/sediul producătorului; c) locul plantarii: podgoria, centrul viticol, iar dacă plantatia se înfiinţează în arealul viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela, punctul cu denumirea cunoscută local; d) suprafaţa care se planteaza: totală, din care, pe ani; e) soiul/soiurile folosite la plantare; f) distanţele de plantare între randuri şi pe rând; g) perioada de repaus a solului a fost de ...... ani sau terenul nu a mai fost plantat cu viţă de vie. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 10 (1) Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de plantare se depun la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin o luna înainte de data infiintarii plantaţiei. Ele vor conţine toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de reprezentantul din teritoriu al I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. (2) În cazul infiintarii de plantaţii pe o suprafaţa mai mare de 3 ha, considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol, persoana fizica sau juridică, la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se va anexa proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole, vizat de unitatea de cercetare vitivinicolă din zona. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare vitivinicolă sau de agenţi, specialişti, autorizaţi de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu avizul unităţii de cercetare vitivinicolă din zona.  +  Articolul 11Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub forma de noi parcele încadrate în masive viticole se va face ţinându-se seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor, accesul în plantaţii, precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative.  +  Articolul 12 (1) Prin hibrizi direct producători se înţelege vitele obţinute prin hibridari interspecifice între genitori americani sau euro-americani din prima şi a doua generaţie, rezistente la filoxera şi la unele boli criptogamice, cu caracteristici inferioare ale strugurilor şi vinurilor. (2) Soiurile din aceasta grupa, care intră în categoria celor interzise la plantare, conform prevederilor art. 11 din lege, precum şi cele obţinute prin hibridari complexe, admise pentru cultura, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.  +  Secţiunea a III-a Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie  +  Articolul 13Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora, care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ.  +  Articolul 14Institutul de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie, împreună cu reţeaua sa de unităţi zonale, va elabora norme tehnice de cultura a viţei de vie, adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care vor fi puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.  +  Articolul 15 (1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care aceştia le deţin. (2) În acest scop ei se vor îngriji de întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, de curatarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, de menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii, precum şi de conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere. (3) Distrugerea sau deteriorarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 38 lit. a) din lege.  +  Secţiunea a IV-a Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie  +  Articolul 16 (1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se eliberează de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului, persoana fizica sau juridică; b) adresa/sediul deţinătorului; c) amplasarea plantaţiei: podgoria, centrul viticol, iar dacă plantaţia se afla în areal viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela şi punctul cu denumirea cunoscută local; d) suprafaţa supusă defrişării; e) data defrişării: anul, luna, perioada de început/sfârşit; f) soiul/soiurile din plantatia supusă defrişării; g) vârsta plantaţiei - număr de ani; h) procentul de goluri din plantaţii; i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare; j) folosinţă care se da terenului propus pentru defrişare. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 17Condiţia de obţinere a autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi pentru suprafeţe mai mari de 0,1 ha anual, de către fiecare deţinător, se referă la suprafaţa totală de plantaţii propuse spre defrişare pentru o perioadă de 5 ani.  +  Articolul 18Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. Ele vor conţine toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de reprezentantul din teritoriu al I.S.C.T.V.B.A.N.D.O.  +  Articolul 19Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători se poate face fără autorizaţia de defrişare, indiferent de suprafaţa.  +  Capitolul 3 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct  +  Secţiunea I Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must, vin şi subproduse vinicoleI. Vinurile  +  Articolul 20Vinurile, indiferent de categoria de calitate (de consum curent, de calitate şi speciale), pot avea următoarele culori: alb, roz şi roşu, în diferite nuante. a) Vinurile de consum curent  +  Articolul 21Vinurile de consum curent, în funcţie de tăria alcoolică dobandita, se clasifica astfel: a) vin de masa, cu tăria alcoolică cuprinsă între 8,5% şi 9,5% în volume; b) vin de masa superior, cu tăria alcoolică de peste 9,5% în volume.  +  Articolul 22Din categoria vinurilor de consum curent face parte şi vinul pelin, a cărui definiţie este prevăzută în lista nr. 3.  +  Articolul 23Vinurile de hibrizi, obţinute din soiurile de hibrizi direct producători, nu se încadrează în categoria vinurilor de consum curent, ele formând o categorie separată, care se valorifica potrivit prevederilor art. 17 din lege. b) Vinurile de calitate  +  Articolul 24 (1) Vinurile de calitate, în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată, pot fi: a) vinuri de calitate superioară - VS; b) vinuri cu denumire de origine. (2) Vinurile de calitate superioară - VS trebuie să aibă o tărie alcoolică dobandita de minimum 10% în volume. Ele pot fi exportate sub denumirile generice "Landwein", "Vin de Pays", sau altele similare, cu menţionarea indicatiei geografice recunoscute. Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tăriei alcoolice totale să fie de 10% în volume, iar cel al tăriei alcoolice dobândite, de 9% în volume.  +  Articolul 25 (1) Vinurile cu denumire de origine pot fi: a) vinuri cu denumire de origine controlată - DOC, având o tărie alcoolică dobandita de minimum 11% în volume; b) vinuri cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate DOCC, având o tărie alcoolică dobandita de minimum 11,5% în volume. (2) Vinurile cu denumire de origine controlată - DOC trebuie să provină din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 190 g/l. (3) Vinurile cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate - DOCC se pot încadra, în funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules, de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplina - DOCC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 196 g/l; b) cules târziu - DOCC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l; c) cules la innobilarea boabelor - DOCC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor. (4) Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un conţinut în zaharuri de minimum 204 g/l. (5) Principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin cu denumire de origine din categoriile DOC şi DOCC, precum şi modul lor de obţinere se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.  +  Articolul 26În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile de consum curent şi de calitate pot fi: a) seci, cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv; b) demiseci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4,01 g/l şi 12 g/l inclusiv; c) demidulci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12,01 g/l şi 50 g/l inclusiv; d) dulci, cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l. c) Vinurile specialeDin categoria vinurilor speciale fac parte:Vinurile spumante  +  Articolul 27În funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante se clasifica în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii; b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare - procedeul prin transvazare; c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare.  +  Articolul 28În funcţie de conţinutul în zaharuri vinurile spumante se clasifica în: a) extrabrut - între 0-6 g/l; b) brut - între 6-15 g/l; c) extrasec - între 12-20 g/l; d) sec - între 17-35 g/l; e) demisec - între 33-50 g/l; f) dulce - peste 50 g/l.  +  Articolul 29Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant, a cărui definiţie este prevăzută în lista nr. 3.  +  Articolul 30Anumite vinuri spumante, produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate, vor putea purta denumiri de origine.Vinurile spumoase  +  Articolul 31După conţinutul în zaharuri vinurile spumoase se grupează în: a) seci - până la 12 g/l; b) demiseci - între 12-30 g/l; c) demidulci - peste 30 g/l.Vinurile perlante şi petiante  +  Articolul 32Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile perlante şi vinurile petiante, ale căror definiţii sunt prevăzute în lista nr. 3.Vinurile aromatizate  +  Articolul 33 (1) Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul; b) alte vinuri aromatizate. (2) Definitia vermutului este prevăzută în lista nr. 3.  +  Articolul 34După conţinutul în zaharuri vermuturile se clasifica astfel: a) extraseci - până la 12 g/l; b) seci - între 12-40 g/l; c) demiseci - între 40-80 g/l; d) dulci - peste 80 g/l.Vinurile licoroase  +  Articolul 35Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase, a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 la lege.II. Alte produse pe bază de must şi vin a) Produse pe bază de must  +  Articolul 36 (1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) sucul de struguri; e) sucul de struguri concentrat; f) sucul de struguri impregnat cu dioxid de carbon; g) băutura spumanta slab alcoolică din struguri - tip petillant de raisins; h) mistelul; i) tulburelul. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în lege şi în lista nr. 3. b) Produse pe bază de vin  +  Articolul 37 (1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat; b) distilatul de vin; c) vinarsul; d) rachiul de vin; e) oţetul din vin. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în lege şi în lista nr. 3.  +  Articolul 38 (1) Vinarsurile se clasifica în următoarele categorii: a) vinarsuri comune; b) vinarsuri superioare; c) vinarsuri cu denumire de origine controlată. (2) Menţiunile privind nivelul calitativ al acestor categorii, inclusiv durata invechirii vinarsurilor, se stabilesc prin standarde.III. Produsele pe bază de subproduse vinicole  +  Articolul 39 (1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul de origine viticolă; b) rachiul de drojdie; c) spuma de drojdie; d) rachiul de tescovina; e) rachiul aromat de tescovina; f) pichetul. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în lege şi în lista nr. 3.  +  Articolul 40Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se pot obţine şi alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminţe, tanin, furaje, composturi şi altele asemenea.  +  Secţiunea a II-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole  +  Articolul 41Pentru vinurile proprii consumului uman direct, altele decât cele speciale, se interzice adăugarea de bonificatori sau aromatizanti. În momentul comercializării ele trebuie să prezinte următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimica, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat, pentru cele cu denumire de origine; vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust; b) tăria alcoolică la 20°C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume şi, respectiv, conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin; c) aciditate totală - minimum 4,5 g/l, exprimată în acid tartric (60 miliechivalenti pe litru); d) aciditate volatila mai mica de 18 miliechivalenti pe litru (1,08 g/l, exprimată în acid acetic) pentru vinurile albe şi roze şi mai mica de 20 miliechivalenti pe litru (1,2 g/l, exprimată în acid acetic) pentru vinurile roşii. Aceste limite pot fi depăşite numai pentru unele vinuri vechi, produse după tehnologii speciale; e) extract sec nereducator, minimum:1. pentru vinurile de consum curent albe şi roze - 15 g/l;2. pentru vinurile de consum curent roşii - 16 g/l;3. pentru vinurile de calitate superioară - VS - albe şi roze - 18 g/l;4. pentru vinurile de calitate superioară - VS - roşii - 19 g/l;5. pentru vinurile de calitate superioară cu denumire de origine, albe şi roze - 19 g/l pentru vinurile DOC şi 21 g/l pentru vinurile DOCC;6. pentru vinurile de calitate superioară cu denumire de origine, roşii - 21 g/l pentru vinurile DOC şi 23 g/l pentru vinurile DOCC.În anii nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de consum curent şi de calitate superioară - VS, cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate; f) dioxid de sulf total, în următoarele limite maximale determinate în momentul punerii în consum:1. vinuri roşii, seci - 160 mg/l;2. vinuri albe şi roze, seci - 210 mg/l;3. vinuri roşii, demiseci - 210 mg/l;4. vinuri albe şi roze, demiseci - 260 mg/l;5. vinuri demidulci şi dulci - 300 mg/l;6. vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice, de Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa - 350 mg/l; g) aluminiu - maximum 8 mg/l; h) arsen - maximum 0,2 mg/l; i) bor (exprimat în - maximum 80 mg/l;acid boric) j) brom - maximum 1 mg/l; k) cadmiu - maximum 0,01 mg/l; l) cupru - maximum 1 mg/l; m) fluor - maximum 1 mg/l; n) plumb - maximum 0,2 mg/l; o) staniu - maximum 1 mg/l; p) zinc - maximum 5 mg/l; r) metanol - maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi 300 mg/l pentru vinurile roşii; s) sulfatii, exprimati în sulfat de potasiu - maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii: maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru cele indulcite şi pentru cele obţinute prin adaosul în must sau în vin de alcool sau distilat de vin; maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula; s) acid citric - maximum 1 g/l; t) sodiu excedentar - maximum 60 mg/l, limita care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri saraturoase; u) diglucozidul malvidinei - maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.  +  Articolul 42 (1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile otetite, manitate, balosite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri străine; b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei - pichet; c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate sau falsificate, precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. 41. (2) Vinurile improprii consumului uman direct sunt destinate, după caz, distilarii sau producerii oţetului.  +  Articolul 43Mustul de struguri concentrat rectificat, definit la pct. 5 din anexa nr. 2 la lege, trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5, determinat la 25° Brix; b) densitate optica, la 425 mm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25° Brix; c) un conţinut în zaharoza nedecelabil; d) un indice Follin-Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25° Brix; e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale; f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale; g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale; h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Simens pe centimetru, la 25° Brix şi la 20° C; i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale; j) prezenta mezoinozitolului.  +  Articolul 44 (1) Vinarsul, definit la pct. 15 din anexa nr. 2 la lege, poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplacute; b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante. (2) Conţinutul vinarsului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsen - 0,05 mg/l; b) cupru - 5,0 mg/l; c) plumb - 0,3 mg/l. (3) Limitele conţinutului vinarsului în alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt următoarele: a) alcool metilic - maximum 200 mg; b) aciditate totală, exprimată în acid acetic - maximum 400 mg; c) esteri, exprimati în acetat de etil - între 75 mg şi 500 mg; d) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - maximum 400 mg; e) aldehide, exprimate în aldehida acetică - între 5 mg şi 60 mg; f) furfural - maximum 2 mg; g) acid cianhidric - absent.Aceste limite se vor diferentia, în funcţie de calitatea şi de vechimea vinarsurilor, prin standarde tehnice.  +  Articolul 45 (1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovina de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportati la 100 ml alcool anhidru, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate; a) alcool metilic - maximum 1000 mg; b) esteri, exprimati în acetat de etil - între 100 mg şi 600 mg; c) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - între 100 mg şi 750 mg; d) aciditate totală, exprimată în acid acetic - între 100 mg şi 750 mg; e) aldehide, exprimate în aldehida acetică - între 5 şi 80 mg; f) furfural - maximum 2 mg; g) acid cianhidric - urme. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru vinars la art. 44.  +  Capitolul 4 Practicile şi tratamentele oenologice autorizate  +  Articolul 46Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o buna elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi, în afară unor limite normale, asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe, autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs.  +  Articolul 47Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi, mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii şi vinului nou în fermentare sunt următoarele:1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta. Separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu un grad avansat de stafidire, în vederea obţinerii de vinuri dulci cu denumire de origine;2. spalarea strugurilor, la nevoie, atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor, urmată de zvantare;3. zdrobirea boabelor;4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;5. tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;6. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanaza;7. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii, roze sau aromate, precum şi a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil, prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor;8. macerarea carbonica;9. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;10. scurgerea mustului, statica sau dinamica;11. presarea strugurilor nezdrobiţi, a mustuielii sau a boştinei;12. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fără răcire, prin centrifugare sau filtrare cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;13. pasteurizarea mustului;14. refrigerarea mustului, urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute, în vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fără conţinut în dioxid de carbon, precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci;15. tratarea musturilor, în vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina şi cazeinat de potasiu, ovalbumina şi/sau lactalbumina, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidala, caolin, tanin;16. insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontana;17. adaosul, ca stimulenti ai fermentaţiei alcoolice, al unor substanţe chimice - "factori de creştere". Ca stimulenti se pot folosi: a) fosfat diamoniu sau sulfat de amoniu, singur sau în amestec, până la limita maxima de 0,3 g/l; b) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, singur sau în amestec, până la limita maxima de 0,2 g/l; c) diclorhidrat de tiamina, în limita a 0,6 mg/l exprimată în tiamina;18. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice - dezacidifiere microbiologica;19. racirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;20. corectarea aciditatii totale a mustului - acidifierea musturilor, în anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric în doza de maximum 2,5 g/l;21. reducerea aciditatii totale a musturilor - dezacidifierea chimica prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu sau carbonat de calciu. Vinul obţinut din must dezacidifiat trebuie să conţină cel puţin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplică, în cazuri excepţionale, la musturile cu aciditate totală ridicată;22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri, în limita a 40 g/hl;23. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica, potrivit prevederilor art. 21 din lege, imbogatirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de zaharoza - saptalizare, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat; b) deshidratare parţială.Imbogatirea musturilor în zahăr poate fi facuta cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte; b) adaosul de zaharoza poate fi practicat numai în cazul producerii vinurilor seci; c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri, al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6,5%; d) concentrarea mustului în vederea deshidratarii sale parţiale nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau iniţial; e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine mustul trebuie să provină din struguri care să fi avut la recoltare un conţinut de minimum 170 g/l zahăr pentru vinurile DOC şi de minimum 180 g/l zahăr pentru vinurile DOCC; f) adaosurile se fac în must sau în mustul în fermentare; g) adaosul de zaharoza se face prin dizolvare direct în must.Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii. Metodologia de acordare a dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor în zahăr şi controlul legat de executarea acestei operaţiuni vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei;24. aerarea;25. desulfitarea mustului, prin folosirea exclusiva de procedee fizice;26. prelucrarea strugurilor, mustuielii şi a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice;27. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe patate. Cantitatea de cărbune utilizata trebuie să fie mai mica de 100 g/hl must;28. tratarea cu polivinilpolipirolidona, în doza de maximum 80 g/hl;29. adaosul în must de alcool rectificat de origine viticolă sau agricolă ori de distilat de vin, inaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice, în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase;30. adaosul în must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- şi digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spuma în timpul fermentaţiei alcoolice;31. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri, prin folosire de procedee fizice: frig, căldură, filtrare, centrifugare, precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonita;32. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat, prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată printr-o metoda autorizata, alta decât cea de încălzire pe foc direct;33. concentrarea mustului prin osmoza inversa, cu condiţia de a nu se provoca reducerea volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume;34. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dubla de calciu, de acid L(+) tartric şi L(-) malic şi utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat.  +  Articolul 48Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare, condiţionare, maturare şi imbuteliere sunt următoarele:1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;2. adaosul, în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu, astfel ca vinurile sa nu depăşească, la livrarea către consumatori, limitele maxime admise, prevăzute la art. 41 lit. f). În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidrida sulfuroasa concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;3. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe patate, cu condiţia ca doza de cărbune utilizata să fie mai mica de 100 g/hl;4. limpezirea vinului prin cleire, cu folosirea următoarelor produse: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina şi cazeinat de potasiu, ovalbumina şi/sau lactalbumina, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidala, caolin, preparate enzimatice de betaglucanaza, tanin de uz oenologic, alte substanţe de limpezire autorizate; alginati de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii;5. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;6. tratamentul vinului cu guma arabica, înainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze care nu poate depăşi 0,3 g/l;7. adaosul în vin de acid citric, cu condiţia ca la punerea sa în consum vinul sa nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric;8. aerarea sau oxigenarea vinului;9. tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu, pentru eliminarea excesului în metale grele. Tratamentul trebuie efectuat de persoane calificate, cu respectarea condiţiilor prevăzute prin instrucţiunile de aplicare în vigoare;10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casării ferice la vinurile cu conţinut ridicat în fier, dar fără exces de cupru;11. tratamentul vinului cu acid metatartric, pentru împiedicarea precipitarii tartratului monopotasic şi a tartratului de calciu. Adaosul se face înainte de imbuteliere, în doza de cel mult 10 g/hl;12. tratamentul prin frig - refrigerarea vinului, cu sau fără adaugare de cristale de bitartrat de potasiu, urmată de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor şi coloizilor precipitati;13. adaosul în vin de acid ascorbic, în doza de maximum 100 mg/l;14. pasteurizarea vinurilor, în vrac sau în sticle, ca procedeu de stabilizare biologica şi de inactivare a enzimelor prezente în vin;15. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu, în doza care să nu depăşească 200 mg/l, exprimată în acid sorbic;16. dezacidifierea vinurilor se realizează prin: a) dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totală excesiva prin adaos de tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu conţinând eventuale mici cantităţi de sare dubla de calciu a acizilor L(+) tartric şi L(-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Dezacidifierea chimica a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maxima de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenti/l; b) dezacidifierea biologica a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice;17. acidificarea vinurilor prin adaos de acid tartric în limita maxima de 2,5 g/l sau 33,3 miliechivalenti/l;18. egalizarea şi cupajarea vinurilor. Cupajarea vinurilor se poate efectua în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu cele roşii este interzisă; b) pentru vinurile de calitate superioară - VS şi pentru cele cu denumire de origine se admite cupajarea între vinuri aparţinând aceleiaşi categorii şi care provin numai din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. Cupajarea acestor vinuri trebuie facuta în interiorul arealelor destinate producerii lor; c) cupajarea vinurilor importate din tari diferite este interzisă; d) vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta menţionat;19. indulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezerva de zahăr, care pot fi: a) must de struguri, must "tăiat" sau vin parţial fermentat bogat în zaharuri, cu condiţia ca tăria alcoolică totală a partenerului dulce să fie cel mult egala cu tăria alcoolică totală a vinului ce urmează să fie indulcit. Tăria alcoolică totală a mustului de struguri, a mustului "tăiat" sau a vinului parţial fermentat bogat în zaharuri poate fi mai mare decât cea a vinului care urmează să fie indulcit numai în cazul în care acesta din urma nu a beneficiat de prevederile art. 47 pct. 23; b) must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, în cantitate totală de maximum 35 g/l zaharuri.Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine prin acest procedeu partenerul cu rezerva de zahăr trebuie să provină din acelaşi areal delimitat de producere, iar operaţiunea de indulcire trebuie executată numai în interiorul arealului rezervat producerii vinului respectiv;20. tratarea vinurilor cu preparate enzimatice;21. adaosul în vin de polivinilpolipirolidona - PVPP, în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. Doza de PVPP folosită nu poate depăşi 80 g/hl;22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, în scopul indepartarii gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. Doza de sulfat de cupru nu poate depăşi 1 g/hl, iar conţinutul în cupru al vinului rezultat trebuie adus, prin tratament, la un nivel egal sau mai mic de 1 mg/l;23. stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;24. maturarea vinului, cu sau fără contact cu lemn de stejar;25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau în amestec, numai în scopul creării unei atmosfere inerte şi al manipulării produsului la adapost de aer;26. îmbutelierea vinurilor la cald;27. îmbutelierea sterila a vinurilor.  +  Articolul 49Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apa, strict reclamate de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire, nu se considera ca fiind frauduloasă.  +  Articolul 50Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele:1. producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii, prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: pregătirea vinului de baza prin asamblare şi condiţionare; adaosul licorii de tiraj, al maielei de fermenti selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum şi al produselor de limpezire; tirajul; fermentarea vinului în butelii; remuajul; degorjarea, cu sau fără inghetarea depozitului adus pe dop; adaosul eventual al licorii de expediţie; dopuire definitivă. Licoarea de tiraj se prepara din must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoza şi vin. Licoarea de expediţie se prepara din vin, cu adaos de zaharoza, must de struguri sau must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, folosite singure sau în amestec, cu eventual adaos de distilat de vin. În prepararea licorii de expediţie nu se folosesc produse sintetice. Adaosul licorii de tiraj nu poate determina o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de baza cu mai mult de 1,5% în volume, iar adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinurilor spumante cu mai mult de 0,5% în volume;2. pentru producerea vinurilor spumante vinul materie prima va avea o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. Tăria alcoolică dobandita a vinurilor spumante, inclusiv cea dobandita prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie, este de minimum 9,5% în volume. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l;3. pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine vinul materie prima va avea o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume, iar tăria alcoolică dobandita a acestor vinuri spumante va fi de minimum 10% în volume;4. producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii, cu deosebirea ca fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune, cu închidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare izobara, iar îmbutelierea se executa în condiţii izobare;5. producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidrida carbonica de uz alimentar, cu sau fără adaos de licoare de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobandita de minimum 8,5% în volume. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizari;6. vinurile spumante cu fermentare în butelii, cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase nu pot fi produse în aceleaşi localuri;