LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022privind statutul judecătorilor și procurorilor
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1102 din 16 noiembrie 2022



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Titlul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.(2) Judecătorii și procurorii au calitatea de magistrați. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor.  +  Articolul 2(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile prezentei legi.(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutați prin transfer, delegare, detașare sau promovare, numai cu acordul lor, și pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege.(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii soluționează cauzele în baza legii, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților, fără constrângeri, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții directe sau indirecte din partea oricărei persoane sau autorități.(4) Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor.  +  Articolul 3(1) Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii. Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.(2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege.(3) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutați prin transfer, detașare, delegare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege.  +  Articolul 4(1) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continuă.(2) Judecătorii și procurorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și că ordinea publică este protejată.(3) Judecătorii și procurorii își desfășoară activitatea cu bună-credință și în mod imparțial, asigurând inclusiv aparența de imparțialitate.(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.  +  Titlul II Cariera judecătorilor și procurorilor  +  Capitolul I Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor  +  Articolul 5(1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței și egalității.(2) Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii.(3) Poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;b) este licențiată în drept;c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;d) cunoaște limba română;e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.  +  Articolul 6(1) Data și locul concursului de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), calendarul de desfășurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la art. 5 alin. (1), candidatul plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.(3) Numărul locurilor scoase la concurs se stabilește în funcție de numărul de posturi de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate.(4) Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(5) Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor coordonate de consiliu sau subordonate consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiției și instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), se publică odată cu anunțul referitor la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător și în cazul admiterii pe aceste posturi. Pentru Ministerul Justiției și instituțiile coordonate sau subordonate acestuia și Ministerul Public, posturile care se scot la concurs se stabilesc de fiecare din cele două instituții, după caz.(6) În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru posturile de auditori de justiție, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fără a se indica instituția în cadrul căreia este postul vacant, putându-se formula o singură opțiune.  +  Articolul 7(1) Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor.(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, iar comisia de corectare corectează și notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.(3) Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum și subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie.(4) Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din:a) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal;b) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal;c) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba interviului.(5) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.(6) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (2)-(4) membrii Consiliului Superior al Magistraturii și nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 8Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea și desfășurarea concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs. Comisia de organizare a concursului se compune din președinte, vicepreședinte și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celui cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare a concursului.  +  Articolul 9(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt conduse de câte un președinte. Numărul membrilor comisiilor se stabilește prin hotărârea de numire a acestora, în funcție de numărul candidaților.(2) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de interviu, precum și ai comisiei de soluționare a contestațiilor sunt numiți dintre judecători și procurori specializați în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.(3) În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective.(4) Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) și (3) se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.  +  Articolul 10(1) Soluționarea contestațiilor la barem și la probele de concurs se realizează de comisia de soluționare a contestațiilor, prin subcomisiile corespunzătoare.(2) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.(3) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru proba interviului au componența prevăzută la art. 18 alin. (1).  +  Articolul 11(1) După înscriere, toți candidații sunt verificați sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), b) și d), precum și a condiției de a fi apt din punct de vedere medical și a celei privind lipsa antecedentelor penale. Condiția de a fi apt din punct de vedere medical se dovedește prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea unei comisii medicale de specialitate numite prin ordin al ministrului sănătății. Hotărârea Plenului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de organizare a concursului.(3) Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.(4) Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării.(5) Contestațiile se depun la tribunale și parchetele de pe lângă acestea, care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului.(6) Contestațiile se soluționează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Listele finale ale candidaților, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 12(1) Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere se face în două etape.(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii:a) un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal;b) o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2).(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de locuri de auditori de justiție, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși pentru susținerea interviului se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.  +  Articolul 13(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a).(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice fiecare răspuns corect primește un punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.(4) Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.  +  Articolul 14(1) Baremul de evaluare și notare la proba prevăzută la art. 13 se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afișarea baremului la centrele de concurs, candidații pot face contestații la acesta care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.(2) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.(3) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.(4) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (3), se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se desfășoară în același timp cu concursul de admitere în magistratură și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte și în privința concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile alin. (2)-(4).(6) În cazul admiterii contestației la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancționarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor, în măsura în care se reține reaua-credință sau grava neglijență a acestora.(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancționate cu reducerea sau neplata drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă și participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(8) Sancțiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcție de circumstanțele concrete și proporțional cu consecințele produse.  +  Articolul 15(1) Rezultatele testului-grilă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.(2) Candidații pot contesta punctajul obținut la proba testului-grilă. Contestația se transmite prin fax sau e-mail la Institutul Național al Magistraturii, în termen de cel mult 24 de ore de la data publicării rezultatelor.(3) Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).(4) Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.  +  Articolul 16(1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.(2) Dispozițiile art. 13 alin. (3), art. 14 și art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(3) Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare și se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 15 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, prin calendarul de concurs.(6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4).  +  Articolul 17(1) Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curților de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum și calificativul „admis“ sau „respins“.(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea testării psihologice este prevăzută în Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii.(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.(4) Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestații care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Național al Magistraturii.(5) Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnați în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu.(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se publică în condițiile alin. (3).  +  Articolul 18(1) Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, 2 judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situația în care activează mai multe subcomisii, componența nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorți, în ziua desfășurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispozițiile art. 9 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea interviului este prevăzută în Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii.(3) Interviul constă în:a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;b) analiza și interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris și se susține oral de către candidat;c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaților.(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:a) motivația de a accede în profesia de judecător sau procuror;b) existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător sau procuror, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale, folosirea corectă a limbii române;c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, integritatea, responsabilitatea.(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă în situația în care punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.(8) Nota obținută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.(9) În funcție de punctajul obținut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „admis“ sau „respins“. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut cel puțin nota 7.(10) Rezultatele de la proba interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.(12) Candidații pot contesta nota acordată la proba interviului, dispozițiile art. 15 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 19După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs.  +  Articolul 20(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.(2) Clasificarea candidaților urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, în funcție de opțiunea candidatului formulată potrivit art. 6 alin. (6). Candidații admiși care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt convocați de comisia de organizare pentru a-și exprima opțiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs. Candidații nu pot reveni asupra opțiunii formulate.(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiție scoase la concurs, astfel încât să fie declarați admiși toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.(4) În cazul candidaților care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor prevăzute la art. 6 alin. (6), departajarea candidaților cu note egale se face, în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obținută la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deținerea titlului științific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.(5) În situația în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor nu sunt candidați admiși sau nu au fost formulate opțiuni pentru aceste posturi, candidații care sunt admiși în condițiile prevăzute la art. 13 alin. (4) și art. 16 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului stabilite conform art. 12 alin. (4). Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 21(1) După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c).(2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.(3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații.(4) Nu se bucură de o bună reputație persoana care a fost sancționată contravențional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcția de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice acestor funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancțiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.(5) La stabilirea bunei reputații se au în vedere următoarele criterii:a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia și din împrejurările în care a fost săvârșită, din forma și gradul de vinovăție, precum și din sancțiunea aplicată;b) conduita persoanei înainte și după săvârșirea faptei, care relevă perseverența în săvârșirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (4), sancționate ca atare.(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privința unuia sau mai multor candidați, neîndeplinirea condiției bunei reputații cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiția respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză și aplicarea criteriilor prevăzute de lege situației de fapt reținute.  +  Articolul 22(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 21 alin. (1) și validează rezultatele concursului. Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.(2) Pentru locurile de auditor de justiție și posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidații admiși în condițiile prevăzute la art. 13 alin. (4) și art. 16 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispozițiile art. 20 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.(3) Dispozițiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.(4) Listele definitive ale candidaților declarați admiși se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 23În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor vacante la data validării concursului sau care se vacantează ulterior validării acestuia, la solicitarea instituțiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului de admitere pot fi valorificate în termen de un an de la data validării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 alin. (4) și art. 16 alin. (6), care au obținut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs. Dispozițiile art. 20 alin. (2) și (4) și art. 21 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 24Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 25(1) Cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție.(2) Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori.(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiție optează, în condițiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Programul de formare profesională a auditorilor de justiție cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferințelor și seminarelor alocate pentru fiecare disciplină, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate și modalitatea de evaluare. Notă
    Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 93 din 30 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1223 din 31 decembrie 2025 prevede:
    Articolul I(1) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anul 2026 este de 2 ani.(2) În perioada formării profesionale la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție prevăzuți la alin. (1) efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate. Stagiile de practică ale auditorilor de justiție trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în primul an și de minimum 6 luni în al doilea an.(3) După al doilea an de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anul 2026 susțin testul psihologic și examenul de absolvire al Institutului Național al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.(4) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care se bucură de bună reputație sunt numiți de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcțiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcție de opțiunea exprimată, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obținută pe baza celor trei medii: de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidații care au obținut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, vechimea mai mare în funcțiile prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.(5) Dispozițiile Legii nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, privind formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor rămân aplicabile, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol.      +  Articolul 26(1) În perioada formării la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție efectuează stagii de practică la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, cabinete de avocatură, penitenciare și alte instituții cu relevanță pentru formarea profesională a auditorilor de justiție; în perioada stagiilor de practică, auditorii de justiție asistă la activitățile specifice instituțiilor și profesiilor juridice, în condițiile stabilite de lege și de Regulamentul privind organizarea, desfășurarea și evaluarea stagiilor de practică.(2) Instituțiile la care se vor efectua stagiile de practică, pentru fiecare an de curs, și durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare încheiate de Institutul Național al Magistraturii cu instituțiile cu relevanță pentru formarea profesională a auditorilor de justiție și organizațiile profesionale reprezentând profesiile juridice.(3) Stagiile de practică prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în primul an și de minimum 6 luni în al doilea și al treilea an.(4) Regulamentul privind organizarea, desfășurarea și evaluarea stagiilor de practică este aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 27(1) Auditorii de justiție beneficiază de o indemnizație stabilită de lege având caracterul unei indemnizații de încadrare brute lunare a unui judecător sau procuror stagiar.(2) Indemnizația auditorilor de justiție prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, obligațiile privind contribuția la asigurările sociale de sănătate, precum și obligația angajatorului privind contribuția asiguratorie pentru muncă. Auditorii de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.(3) Indemnizațiile auditorilor de justiție se plătesc din bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, de la o poziție bugetară distinctă.(4) Auditorii de justiție beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condițiile și în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spațiile de cazare ale Institutului Național al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condițiile stabilite prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Cheltuielile de întreținere se suportă de institut.(5) În cazul epuizării locurilor disponibile în spațiile de cazare ale Institutului Național al Magistraturii, precum și în situațiile în care auditorii de justiție își desfășoară activitatea de formare în afara municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuință, într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii.(6) Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de asistență medicală constând în servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, care se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate și ale respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepția contribuției personale/coplății care se suportă din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Condițiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, medicamentelor și a dispozitivelor medicale sunt stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 210 alin. (5). Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.(7) Auditorii de justiție au dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, inclusiv maternitate, risc maternal și creșterea copilului, în conformitate cu legislația în vigoare.(8) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror, în condițiile legii.(9) Prevederile alin. (1)-(3) și (5) se aplică și auditorilor de justiție proveniți din alte țări, pe baza înțelegerilor încheiate cu ministerele de justiție din țările respective.  +  Articolul 28Dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător și auditorilor de justiție.  +  Articolul 29Auditorii de justiție au obligația de a păstra confidențialitatea lucrărilor și secretul deliberărilor, atunci când participă la acestea. Dispozițiile art. 210 alin. (3) și art. 223 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 30Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care nu are domiciliul sau reședința în municipiul București, care participă la activitățile de formare profesională inițială organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.  +  Articolul 31(1) Abaterile auditorilor de justiție de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Național al Magistraturii se sancționează disciplinar.(2) Constituie abateri disciplinare: a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverențioase față de colegi, personalul de instruire și de conducere al Institutului Național al Magistraturii, precum și față de persoanele cu care intră în contact în perioada cursurilor;b) absențele nemotivate de la activitățile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună;c) faptele prevăzute la art. 271 lit. a), c), i), k), l), m) și p), dispoziții care se aplică în mod corespunzător.(3) Sancțiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiție sunt:a) avertismentul;b) diminuarea indemnizației de auditor de justiție cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;c) diminuarea indemnizației de auditor de justiție proporțional cu numărul absențelor nemotivate, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună;d) exmatricularea din Institutul Național al Magistraturii.(4) Sancțiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârșirea faptei.(5) Hotărârile Consiliului științific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.(6) În cazul exmatriculării din Institutul Național al Magistraturii, cel sancționat este obligat să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare.(7) Procedura de cercetare disciplinară și de aplicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. (8) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiție s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeași faptă.(9) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Național al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiție.(10) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Național al Magistraturii și operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Național al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripției răspunderii disciplinare este suspendat.  +  Articolul 32(1) Pe perioada formării profesionale în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) și e).(2) În situația în care există indicii că auditorul suferă de o boală psihică, la propunerea directorului sau a directorului adjunct al Institutului, Consiliul științific dispune prezentarea auditorului la expertiza medicală de specialitate. Expertiza de specialitate este efectuată de o comisie medicală de specialitate numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. În cazul în care comisia constată că auditorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să continue activitatea de formare în cadrul Institutului, calitatea de auditor de justiție este suspendată prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii. Prin raportul de expertiză comisia stabilește și termenul la care auditorul urmează să revină la reexaminare. Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Plenul Consiliului, pe baza propunerilor comisiei medicale de specialitate. (3) Suspendarea din calitatea de auditor se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoșirea, Consiliul științific hotărăște încetarea suspendării. În caz contrar se poate dispune prelungirea suspendării până la o nouă reexaminare sau, dacă boala este ireversibilă, exmatricularea. Dacă suspendarea încetează, auditorul de justiție va relua întregul an de formare la Institutul Național al Magistraturii în cursul căruia a intervenit suspendarea. Pe perioada suspendării, auditorului de justiție i se plătește 80% din indemnizația de auditor de justiție.(4) Refuzul auditorului de a se prezenta la expertiza de specialitate constituie abatere disciplinară care se sancționează potrivit art. 31. (5) În cazul în care față de auditor s-a dispus condamnarea definitivă pentru o infracțiune, precum și în cazul în care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară ori amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu excepția situațiilor în care aceste din urmă soluții au fost pronunțate pentru infracțiuni din culpă pentru care Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii a apreciat că nu afectează demnitatea calității de auditor sau imaginea institutului, auditorul este exmatriculat din institut și este obligat la restituirea indemnizațiilor de auditor primite și a cheltuielilor de formare. Pe perioada arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum și, în cazul trimiterii în judecată, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății și până la pronunțarea unei soluții definitive, calitatea de auditor se suspendă. Pe perioada suspendării auditorul nu beneficiază de indemnizație de auditor și de alte drepturi ale auditorilor. (6) Neîndeplinirea celorlalte condiții prevăzute la alin. (1) se constată de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și atrage exmatricularea, precum și obligarea la restituirea indemnizațiilor de auditor primite și a cheltuielilor de formare profesională, în acele situații imputabile auditorilor. Consiliul științific este sesizat de directorul Institutului Național al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate. (7) Procedura de verificare a îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii.(8) Hotărârile Consiliului științific pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.  +  Articolul 33(1) După al treilea an de formare la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție susțin un test psihologic și examenul de absolvire care constă în probe teoretice și practice, prin care se verifică însușirea cunoștințelor necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror.(2) Testul psihologic se susține în fața unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt“ sau „inapt“. Psihologii sunt numiți prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului, din rândul psihologilor din cadrul Institutului Național al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Inspecției Judiciare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și, dacă este cazul, din rândul celor înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii. (3) Împotriva calificativului „inapt“ candidatul poate face contestație, ce va fi soluționată de o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnați potrivit alin. (2), cu o altă componență decât comisia anterioară. Rezultatul în urma soluționării contestației este definitiv.(4) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice care este prevăzută în Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.(5) Pot susține examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii doar auditorii de justiție care au obținut calificativul „apt“ potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obținut calificativul „inapt“ nu sunt obligați la restituirea indemnizațiilor de auditor primite și a cheltuielilor de formare. (6) Examenul de absolvire constă în susținerea unei probe scrise, constând în susținerea a trei lucrări scrise la:a) drept civil și drept procesual civil;b) drept penal și drept procesual penal;c) etică și organizare judiciară. (7) Data examenului se propune de Institutul Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare inițială. Calendarul de desfășurare, tematica și bibliografia examenului se propun de Institutul Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire. (8) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 34(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, cu avizul consultativ al Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii, numește comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor.(2) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute de prezentul articol persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.(3) Fiecare comisie are un președinte desemnat prin hotărârea de numire a comisiei.(4) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 35Comisia de organizare a examenului numită de Institutul Național al Magistraturii coordonează organizarea și desfășurarea examenului și este alcătuită dintr-un președinte, vicepreședinte și membri.  +  Articolul 36Fiecare comisie este alcătuită din judecători, procurori și formatori ai Institutului Național al Magistraturii, specializați în disciplinele de examen. Dispozițiile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 37(1) Pe durata desfășurării probelor este permisă consultarea legislației indicate în bibliografie, cu excepția celei comentate și adnotate.(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toți candidații.  +  Articolul 38(1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen, precum și baremele de evaluare și notare, iar comisia de corectare evaluează și notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare și notare.(2) Baremele de evaluare și notare se afișează la centrul de examen după încheierea probelor scrise.(3) În termen de 3 zile de la afișare, candidații pot face contestații la barem, care se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.(4) Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii și este definitiv. (5) Fiecare dintre lucrările scrise se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.(6) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obținute la fiecare dintre lucrările scrise.  +  Articolul 39(1) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Institutului.(2) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afișare.(3) Comisia de soluționare a contestațiilor reevaluează lucrările ale căror note inițiale au fost contestate și acordă note conform baremelor definitive de evaluare și notare.(4) Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.(5) Rezultatele finale ale examenului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Institutului.(6) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului, candidatul trebuie să obțină media generală de minimum 7, iar cel puțin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise. (7) Absolvenților Institutului Național al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoția și media generală obținută.  +  Articolul 40(1) În cazul în care un auditor de justiție nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentei legi.(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum și în cazul în care auditorul de justiție nu a susținut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de indemnizație de auditor și de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.(3) Absența nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situație este obligată să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare.  +  Articolul 41(1) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care se bucură de bună reputație sunt numiți de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcțiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcție de opțiunea exprimată, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obținută pe baza celor 4 medii: de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidații care au obținut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor 3 ani de formare la institutul Național al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, vechimea mai mare în funcțiile prevăzute la art. 63.(2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se fac de către Institutul Național al Magistraturii, prevederile art. 21 aplicându-se în mod corespunzător. (3) Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției de bună reputație. Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputație nu pot fi numiți ca judecători sau procurori stagiari, fiind obligați să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare.  +  Articolul 42(1) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii sunt obligați să îndeplinească timp de 10 ani funcția de judecător sau de procuror.(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Național al Magistraturii este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).(3) Între data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc o indemnizație lunară egală cu indemnizația auditorilor de justiție din ultimul an de formare, având același regim juridic cu aceasta. Drepturile salariale se suportă din bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, de la o poziție bugetară distinctă.      +  Capitolul II Judecătorii stagiari și procurorii stagiari  +  Articolul 43(1) Auditorii de justiție optează pentru posturile de judecători stagiari și procurori stagiari, potrivit art. 41. (2) În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate față de criteriile prevăzute la art. 41 candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.(3) Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului i se propune, din oficiu, un post de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. Dispozițiile art. 31 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(4) Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a acestuia. (5) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcția de judecător sau procuror stagiar, precum și perioada în care o persoană a fost judecător stagiar sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.(6) Judecătorii stagiari și procurorii stagiari se bucură de stabilitate.  +  Articolul 44(1) Durata stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari este de un an.(2) În perioada stagiului, judecătorii și procurorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de președintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.(3) Conducerea instanțelor și a parchetelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului.(4) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.(5) Dispozițiile prezentei legi privind stagiul se aplică și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.