LEGE nr. 293 din 3 noiembrie 2022pentru prevenirea și combaterea cancerului
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1077 din 8 noiembrie 2022



     Notă
    Conform articolului III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, în tot cuprinsul anexei la Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului se elimină sintagma „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Articolul 1Se aprobă Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, ale cărui obiective și măsuri de aplicare se realizează în condițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 2(1) Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătății publice, este responsabil de planificarea, inițierea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Finanțelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.(2) Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023-2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național. Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se actualizează în funcție de rezultatele obținute și în acord cu direcțiile strategice din domeniul prevenirii și combaterii cancerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Uniunii Europene.  +  Articolul 3Îndeplinirea tuturor obiectivelor și a măsurilor cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului constituie o obligație a tuturor autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice.  +  Articolul 4(1) Toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială și de susținere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului, după cum urmează:a) servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului;b) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative;c) servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate;d) servicii sociale și indemnizații lunare de hrană.(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se asigură prin intermediul furnizorilor de servicii organizați conform legii, în funcție de specificul serviciilor acordate și de nevoile particulare ale fiecărui beneficiar.  +  Articolul 5(1) Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se finanțează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerul Sănătății și din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), după caz, conform prevederilor art. 58 și ale art. 271 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Suma aprobată anual pentru finanțarea planului național reprezintă cel puțin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de sănătate la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).(2) Fondurile necesare pentru acordarea și decontarea la nivelul realizat a serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România se aprobă prin legile bugetare anuale, atât în bugetul FNUASS, cât și în bugetul Ministerului Sănătății, după caz. Sumele aprobate prin legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar, cu respectarea regulilor și a condițiilor prevăzute de lege.(3) Se înființează Programul de inovație în sănătate ca un mecanism de acces la tratamente inovative, finanțat din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și transfer către CNAS. Criteriile și condițiile de acces, precum și procedura de decontare din programul de inovație se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. (la 30-07-2023, Articolul 5 a fost modificat de Punctul 1., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023 )  +  Articolul 6În scopul implementării Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România, Ministerul Sănătății și unitățile din subordine și coordonare, precum și ministerele care au rețea medicală proprie pot colabora cu asociații și fundații de profil, naționale și internaționale.  +  Articolul 7Abrogat. (la 30-07-2023, Articolul 7 a fost abrogat de Punctul 2., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023 )  +  Articolul 8Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
    p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
    CIPRIAN-CONSTANTIN ȘERBAN
    p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
    ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU    București, 3 noiembrie 2022.Nr. 293.  +  ANEXĂ
    PLANUL NAȚIONAL
    de prevenire și combatere a cancerului în România      +  AbrevieriANMDMR - Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din RomâniaCCCN (Comprehensive Cancer Care Networks) - rețele complexe pentru îngrijirea canceruluiCCR - cancerul colorectalCISH - hibridizare cromogenă in situCNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) - grupuri de repetări scurte palindromice în ordine intercalată CT - tomografie computerizatăDAPP - deținătorul autorizației de punere pe piațăDES - dosarul electronic de sănătateEDS - endoscopie digestivă superioarăEMA - Agenția Europeană a Medicamentului ERNs - rețele europene de referințăFISH - hibridizare fluorescentă in situFNUASS - Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate GLOBOCAN - Observatorul global al canceruluiHP - histopatologicIHC - imunohistochimieIRM - imagistică prin rezonanță magnetică INSP - Institutul Național de Sănătate Publică MS - Ministerul SănătățiiNGS (Next Generation Sequencing) - secvențiere de generația a 2-aOMS - Organizația Mondială a SănătățiiORPHA - sistem de codificare specific bolilor rarePET-CT - tomografia cu emisie de pozitroniPNRR - Planul național de redresare și reziliențăRNCC - Registrul național al cancerelor la copilSISH - hibridizarea in situ prin amplificarea semnalului cu argintSBRT (Stereotactic Body Radiation Therapy) - radioterapia stereotactică a corpuluiSPF - factor de protecție solară UE - Uniunea EuropeanăYLL (Years of Life Lost) - anii de viață pierduți  +  Situația prezentăCreșterea și diferențierea excesivă a celulelor prin dezechilibrarea ciclului celular pot conduce la apariția cancerului.Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național, cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 și 69 de ani) în 134 de țări (sursa: OMS - International Agency for Research on Cancer).Din nefericire, această afecțiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane de decese în anul 2020, una din 11 femei și unul din 8 bărbați decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS - International Agency for Research on Cancer).Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020 arată că atât incidența, cât și prevalența acestei afecțiuni sunt în creștere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii.În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane de noi cazuri de cancer și 1,3 milioane de decese datorate acestei maladii (GLOBOCAN 2020).Conform GLOBOCAN, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 de cazuri la sexul masculin și 45.005 cazuri la sexul feminin) și 54.486 de decese (31.886 de decese la sexul masculin și 22.600 de decese la sexul feminin). Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.La sexul feminin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (GLOBOCAN 2020)La sexul masculin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (GLOBOCAN 2020)În data de 3 februarie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții), cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro. De asemenea, se dorește crearea unui centru de cunoștințe privind cancerul, în vederea realizării unui sprijin real în domeniul cercetării și inovării. Planul european de combatere a cancerului^1 recunoaște valoarea medicinei personalizate pentru managementul cancerului, pentru cei 4 piloni ai planului: prevenție, depistare precoce, tratament și calitatea vieții: „Medicina personalizată - adaptată situațiilor și nevoilor individuale - a schimbat radical prognosticul pacienților cu cancer. Între timp, cercetarea și inovația, precum tehnologiile mRNA, alături de tehnologiile digitale, au stimulat substanțial înțelegerea asupra modului în care apare și progresează cancerul, dar și asupra prevenirii, diagnosticului și tratamentului cancerului …. Combinația inteligentă dintre datele privind sănătatea și noile tehnologii răspunde dezvoltării exponențiale a medicinei personalizate, care devine un instrument puternic de abordare a cancerului prin strategii de prevenire și tratament personalizate, astfel încât pacienții să primească terapiile care funcționează cel mai bine pentru ei și să nu se irosească bani pe tratamente folosind principiul încercare-eroare …. Bazându-se pe ceea ce UE, statele membre, profesioniștii din domeniul sănătății, industria și organizațiile de pacienți au realizat deja, Planul european de combatere a cancerului va folosi potențialul remarcabil al noilor tehnologii și al progresului științific, inclusiv cunoștințe despre comorbidități, dar și din științele sociale și comportamentale, pentru a aborda mai bine cancerul de-a lungul întregului traseu al pacientului și de-a lungul evoluției bolii, prin flagshipurile și acțiunile sale. UE se află într-o poziție unică de a maximiza acest potențial prin punerea în comun a cunoștințelor științifice, a cunoștințelor, a datelor și a puterii de calcul pentru a dezvolta soluții inovatoare și personalizate care să beneficieze pacienții cu cancer.“^1 https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/non_communicable_diseases/docs/eu_cancer-plan_en.pdf.Consiliul Uniunii Europene^2, încă din 7 decembrie 2015, a inclus printre concluzii „Medicina personalizată pentru pacienți“, invitând statele membre și Comisia Europeană să se implice pentru a atinge potențialul maxim al medicinei personalizate. Conform concluziilor Consiliului, medicina personalizată se referă la un model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor (de exemplu, profilare moleculară, imagistică medicală, date despre stilul de viață) pentru elaborarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită la momentul potrivit și/sau pentru a determina predispoziția la o boală și/sau pentru a oferi în timp util o prevenție specifică. Medicina personalizată se referă la conceptul mai larg de îngrijire axată pe pacienți, care ține seama de faptul că, în general, sistemele de sănătate trebuie să răspundă mai bine nevoilor pacienților.^2 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15054-2015-INIT/en/pdf.Noul Parteneriat pentru medicina personalizată, care urmează să fie înființat în 2023 și finanțat în cadrul programului Orizont Europa, va identifica prioritățile pentru cercetare și educație în medicina personalizată, va sprijini proiectele de cercetare privind prevenirea, diagnosticul și tratamentul cancerului și va face recomandări pentru lansarea abordărilor medicale personalizate în practica medicală zilnică. Ca acțiune pregătitoare pentru parteneriat, Comisia Europeană va stabili o foaie de parcurs către prevenția personalizată, identificând lacunele din cercetare și inovare, și va sprijini o abordare pentru cartografierea tuturor anomaliilor biologice cunoscute care duc la susceptibilitatea la cancer, inclusiv a cancerelor ereditare.Medicina personalizată va beneficia, de asemenea, de High-Performance Computing. Combinarea datelor de sănătate ale unei persoane cu monitorizarea în timp real prin dispozitive inteligente și farmacocinetică va constitui baza pentru crearea unui geamăn digital (digital twin) al fiecărei persoane. Acest lucru va valorifica potențialul abordărilor medicale personalizate și va spori strategiile de screening și prevenire, diagnosticele rapide și conceptele terapeutice individualizate.Pe de altă parte, acest plan are în vedere o inițiativă prin care să se asigure accesul rapid la servicii de depistare, diagnosticare și tratament în cazul cancerelor pediatrice.De asemenea, va fi necesar un focus pe zona de medicină preventivă, care să aducă populației informații despre factorii de risc ai bolilor transmisibile care pot fi preveniți și convertiți. Spre exemplu, despre efectele fumatului asupra sănătății, care în România a fost reglementat printr-un cadru legislativ restrictiv, cum ar fi interzicerea fumatului în spațiile publice, interzicerea comercializării către minori, introducerea pictorialelor pentru avertismentele de sănătate, punerea în practică a unui sistem de taxare a tutunului la nivel european și stabilirea prețurilor produselor și a politicilor comerciale pentru a încuraja renunțarea la fumat și pentru a descuraja inițierea minorilor. Cu toate acestea, conform ultimelor date statistice, 30% din populația țării fumează (cu mult peste media UE, de 23%), iar România este unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene în care procentul fumătorilor este în creștere accelerată în ultimii ani (Eurobarometrul 506/2021 al Comisiei Europene). Organizația Mondială a Sănătății, în contextul oferit de Convenția-cadru OMS pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003 și ratificată de România prin Legea nr. 332/2005, acordă o atenție sporită problemei fumatului la nivel global și promovează politici de control al tutunului. Aceste politici sunt susținute de Comisia Europeană, prin revizuirea periodică a cadrului de fabricare și comercializare, precum și prin monitorizarea implementării acestor prevederi introduse prin Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE, transpusă de România prin Legea nr. 201/2016.Cu toate acestea, măsurile naționale, europene și internaționale nu sunt suficiente și eficiente pentru reducerea ratei fumatului. În România, proporția fumătorilor față de întreaga populație a crescut cu 1 punct procentual față de 2014 și cu 2 puncte procentuale față de 2017 și este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană (Eurobarometru 506/2021).Având în vedere cele expuse, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui plan național de combatere a cancerului care să corespundă nevoilor pacienților oncologici din țara noastră.Grupul de lucru pentru realizarea Planului național de combatere a cancerului a stabilit ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri, pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului, iar pentru ca acest obiectiv să fie atins au fost statuate obiective generale care urmăresc pilonii Planului european de combatere a cancerului și obiective specifice pentru localizările cu cea mai mare povară a bolii în România.I. Obiective generaleA. Prevenția1. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție a NCDS
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, țara noastră nu dispune de o strategie națională de promovare a prevenției bolilor cronice netransmisibile.(ex: https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/ - Codul european împotriva cancerului)Cele mai multe cancere care pot fi prevenite sunt cancerul de col uterin (100%), cancerul pulmonar, al cavității bucale și al esofagului (90%) urmate de melanom și cancerul de stomac (75%) și cancerul colorectal (55%), astfel încât potențialul de a extinde intervențiile preventive rămâne unul ridicat.Consumul de tutun reprezintă principala cauză prevenibilă a bolilor cronice netransmisibile.1. Crearea unei Strategii naționale de prevenție a NCDs (corelată cu foaia de parcurs elaborată de Comisia Europeană în cadrul Healthier Together - EU NCD Initiative) și neutralizarea pseudoștiinței din social media care a devenit o reală problemă de sănătate publică2. Dezvoltarea regională a principiilor de implementare a Strategiei de prevenție și educație a pacienților și alfabetizarea în domeniul sănătății a comunitățilora) Elaborarea unui fond pentru promovare, prevenție și educație pentru sănătateb) Crearea unui departament independent de Sănătate publică la nivelul fiecărei unități spitaliceștic) Dezvoltarea unei identități online a spitalelor din România. Crearea de content relevant, explicit pentru categoriile identificate de pacienți sau persoane cu risc (website, YouTube, blog, podcast)d) Crearea unor Cancer Test Kits - autotestare pacienți cu implicarea medicilor de familie și a specialiștilor din ambulatoriu, folosind tehnologii de testare autorizatea) Elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor (factori de risc, măsuri preventive, modalități de tratament etc.) explicate in limbaj colocvial în funcție de vârsta și capacitatea de înțelegere a paciențilorb) Crearea unor parteneriate de tip public-privat în vederea creșterii vitezei de promovare, dar și de implementareNumărul cazurilor de cancer diagnosticateIncidența în funcție de localizareMortalitatea pe fiecare tip de cancer2023-2024Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate
     (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 1, Litera A., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei. )     2. Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, interacțiunea dintre centrele de tratament naționale este inexistentă.(ex: ERNs, CCCN, Networks of Expertise etc.)1. Dezvoltarea de soluții concrete care ar putea îmbunătăți interacțiunea dintre centrele sistemului național de sănătate, inclusiv posibilele lor facilități de conectare în rețeaa) Cartografierea celor mai ușoare modalități de interconectare a centrelor de cancer din sistemul național de sănătate într-un cadru de colaborare pentru a facilita îngrijirea eficientă a paciențilorb) Crearea unei rețele de comunicare funcțională între centrele de îngrijire care să includă prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijiri posttratamentNumăr de spitale naționale și europene conectate în rețeaua nou-formată2023-2024Ministerul SănătățiiMinisterul SănătățiiCasa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
    2. Integrarea centrelor naționale de cancer în rețelele europenea) Identificarea caracteristicilor comune ale sistemelor de sănătate cu statele membre UE pentru a determina modalități eficiente de comunicare, conectare, schimb de experiență
    b) Analiza caracteristicilor comune găsite în alte sisteme, indexarea acestora și adaptarea soluțiilor eficiente contextului local
    c) Permiterea schimbului și recunoașterii între statele membre a prescripțiilor electronice și a rezumatului dosarului pacientului2023-2026
    (la 06-09-2024, Punctul 2. , Litera A. , Punctul I. , ANEXĂ a fost modificat de Punctul 1. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024 )     3. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, focusul principal în ceea ce privește factorii de risc este reprezentat de nutriție și prezența anxietății, respectiv a stresului. Dar există o multitudine de factori de risc și favorizanți ai apariției celulelor canceroase, precum: radiațiile ultraviolete, dezvoltarea urbană care determină în mod direct gradul de poluare, abuzul de alcool, numărul crescut al fumătorilor, benzenul, radonul.Aceștia pot cauza sau agrava prognosticul pacienților oncologici și reducerea supraviețuirii.Consumul de tutun reprezintă însă principala cauză prevenibilă a bolilor cronice netransmisibile.1. Cuantificarea exactă a celor mai frecvenți factori de risc și favorizanți asociați cu apariția cancerelor2. Redactarea unui plan de informare asupra efectelor acestora3. Reducerea consumului de alcool, în linie cu obiectivele Global Alcohol Action Plan 2022-20304. Reducerea consumului de tutuna) Introducerea unor campanii de informare începând cu grădinițele asupra efectelor nocive ale radiațiilor ultraviolete și a celor protectoare SPFb) Dezvoltarea unor campanii publice asupra conștientizării riscului expunerii zilnice la poluarec) Introducerea în școli, licee, facultăți a materialelor informative asupra consecințelor abuzului de alcoold) Introducerea în școli, licee, facultăți a materialelor informative asupra infecției cu virusul papiloma uman (HPV)e) Conferințe, workshopuri dedicate problematicii fumatului și numărului crescut de fumătoriCrearea unor cursuri de informare și educație pentru sănătate și prevenție pentru pacienți și aparținători cu scopul stimulării educației medicale și a capacității de prevenire a comunitățilorElaborarea unei strategii de prevenție a patologiilor cauzate de consumul de alcool, strategie care să includă introducerea intervențiilor „de tip scurt“, inclusiv prin folosirea chestionarelor AUDIT ca parte a foii de observație în unele secții de spital unde prezența pacienților cu consum de risc este mai mare. Educația continuă/sensibilizarea personalului medical la problema consumului excesiv de alcool. Formare în adictologieImplementarea obiectivelor Framework Convention on Tobacco Control și a Strategiei „2035 - Prima generație fără tutun a României“ prin alinierea nivelului accizelor pe produsele de tutun moderne la cele ale țigărilor și elaborarea unei strategii de prevenție a consumului de tutunActualizare legislației antifumat, care să includă:- revizuirea reglementărilor privind publicitatea produselor din tutun și nicotină pentru reducerea expunerii copiilor și tinerilor la produsele din tutun;- revizuirea reglementărilor privind fumatul în spațiie publice închise pentru a include noile produse din tutun;- revizuirea reglementărilor privind taxarea noilor produse din tutun, beneficiare actualmente de un regim de taxare inexistent sau preferențial;- delimitarea expunerii și promovării produselor de tutun în fluxul comercial comunAlocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilorIntroducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologiea) Numărul de copii informați într-un interval de timp determinatb) Numărul de afișe postate, apariții TV avute vizând acest mesajc) Număr de afișe promovated) Număr de participanți în cadrul acestor conferințeNumăr de persoane consumatoare de alcoolNumăr de ani de viață pierduți din cauza consumului de alcool/Număr de ani cu dizabilitate din cauza consumului de alcoolNumăr de fumătoriNumăr de inițiative legislative implementateCheltuieli pentru prevenție20232023-20302023-2035Ministerul SănătățiiMinisterul Sănătății (MS)Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)Ministerul Sănătății (MS)Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)
    5. Ameliorarea riscului nutrițional (obiectiv nou-introdus)Preluarea recomandărilor Comisiei Europene privitoare la instrumentele fiscale și politicile publice legate de consumul excesiv de zaharuri, băuturi răcoritoare cu adaos de zaharuri și băuturi alcoolice
    4. Medicina personalizată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În luna octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index), care arată situația actuală la nivelul a 34 de țări, printre care și România. Indexul este rezultatul unei analize realizate de experți independenți în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuții și proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate. Indicele european de medicină personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din țările comparate, împărțite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament și tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală și bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. România se află pe poziția 32 dintre cele 34 de țări evaluate. Printre problemele identificate se numără lipsa accesului la date, investițiile scăzute în cercetare și dezvoltare medicală, precum și infrastructura digitală precară.1. Utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea și tratamentul cancerului2. Implementarea obiectivelor referitoare la cancer și medicina personalizată din Planul european de luptă pentru cancer și Misiunea de cercetare pentru cancer, din parteneriatele inovative Health Initiative și Parteneriatul european pentru medicina personalizată, precum și din Planul național pentru redresare și reziliență și Programul operațional SănătateCrearea unor politici de sănătate care să faciliteze:- folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;- creșterea investițiilor pentru cercetare în medicina personalizată și tehnologii de monitorizare la distanță de tip telemedicină, precum și în tehnologii de tipul AI și machine learning;- liniuța a treia abrogată;- înființarea centrului virtual de competență pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului;- înființarea a cel puțin unui oncology-focused living lab și a unui hub național pentru medicina personalizată, în concordanță cu Misiunea de cercetare asupra cancerului și cu Parteneriatul european pentru medicină personalizată, cu participarea cetățenilor alături de stakeholderii tradiționali;- crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susținerea experților care l-au aplicat în țările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienții și cetățenii să poată depozita și împărtăși date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiții de confidențialitate și siguranță;- realizarea unor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;- identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele european de medicină personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituții, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;- transferul de cunoștințe și bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning și teaming;- crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) și multi-omics, pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica precis și trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Național de Genomică;- liniuța a unsprezecea abrogată;2023-2024Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate
     (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 4, Litera A, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 3., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin înlocuirea sintagmei Fond de inovație cu sintagma Program de inovație ) (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 4, Litera A, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei. )     B. Diagnosticarea1. Traseul pacientului oncologic
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un traseu standardizat pentru pacientul oncologic.Nu există termene statuate pentru diagnosticarea pacientului oncologic.În prezent nu există un standard cu privire la nevoia de îndrumare a pacienților între sistemele deconectate de îngrijire - medicină generală, de specialitate, investigații medicale avansate, îngrijire la domiciliu, studii medicale experimentale.Îndrumarea poate servi ca instrument de legătură între sistemele deconectate de îngrijire a sănătății.Pacientul oncologic nu este familiarizat cu privire la pașii care trebuie urmați în vederea accesării serviciilor medicale, lucru care generează timp prețios pierdut, efort și cheltuieli inutile.Pe de altă parte, nu există o informare a populației cu privire la măsurile pe care ar trebui să le ia în cazul în care suspicionează o problemă oncologică.1. Realizarea unui traseu standardizat, elaborat de Ministerul Sănătății, în termen de 90 de zile de la aprobarea Planului național de combatere a cancerului2. Introducerea unui termen de 60 de zile de la suspiciune până la inițierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanțul pacientului, adică stadializare și evaluare status biologic)3. Standardizarea navigării pacientului oncologic, în vederea accesării serviciilor medicale în cel mai scurt timp, cu efort și cheltuieli reduse, precum și dezvoltarea unui traseu al pacientului cu suspiciune de cancera) Stabilirea resurselor necesare la nivel național pentru punerea unui diagnostic în maximum 30 de zile de la prima suspiciuneb) Activități de comunicare și trainingc) Definirea rolului medicului de familie (va putea recomanda, în cazul unei suspiciuni de cancer, investigații clinice și paraclinice, cum ar fi ecografii, CT, IRM, precum și investigații exploratorii invazive (de exemplu, dar a nu se limita la bronhoscopie, colposcopie, EDS, colonoscopie, mamografie etc.)d) Eliminarea necesității biletelor de trimitere succesive - un bilet inițial de CT/IRM/orice investigație să fie valabil pentru toate viitoarele monitorizări ale pacientului oncologic ori de câte ori protocoalele terapeutice recomandă o monitorizare regulată de tipul respectiv sau o/un scrisoare medicală/bilet de externare în care să fie precizate investigațiile necesare pentru monitorizare și periodicitatea acestoraa) Programare prioritară la consultații și explorări (listă de așteptare separată pentru pacientul oncologic)b) Revizuirea plafonului de contractare cu furnizorii de investigații medicalec) Realizarea interoperabilității sistemelor de date dintre sistemul public și cel privat (operaționalizarea DES, una dintre etape)d) Examinarea histopatologică și imunohistochimică se va realiza în laboratorul care primește piesaa) Introducerea serviciilor de navigare pacienți, astfel încât pacientul să beneficieze în cel mai scurt timp de un diagnostic de certitudine și un protocol terapeuticb) Conștientizarea de către personalul medical, administrativ, furnizorii de servicii medicale a rolului navigatorului de paciențic) Dezvoltarea unor cursuri de perfecționare pentru navigatorii de paciențid) Realizarea traseului pacientului cu suspiciune de cancer și crearea unor programe de informare pentru pacientul cu suspiciune de cancer2023Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, universitățile de medicină și farmacie
     (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 1, Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei. )     2. Medicina personalizată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În luna octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index), care arată situația actuală la nivelul a 34 de țări, printre care și România. Indexul este rezultatul unei analize realizate de experți independenți în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuții și proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate. Indicele european de medicină personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din țările comparate, împărțite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament și tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală și bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. România se află pe poziția 32 dintre cele 34 de țări evaluate. Printre problemele identificate se numără lipsa accesului la date, investițiile scăzute în cercetare și dezvoltare medicală, precum și infrastructura digitală precară.1. Utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea și tratamentul cancerului2. Implementarea obiectivelor referitoare la cancer și medicina personalizata din Planul european de luptă pentru cancer și Misiunea de cercetare pentru cancer, din parteneriatele inovative Health Initiative și Parteneriatul european pentru medicina personalizată, precum și din Planul național pentru redresare și reziliență și Programul operațional SănătateCrearea unor politici de sănătate care să faciliteze:- folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;- creșterea investițiilor pentru cercetare în medicina personalizată și tehnologii de monitorizare la distanță de tip telemedicină, precum și în tehnologii de tipul AI și machine learning;- liniuța a treia abrogată;- înființarea centrului virtual de competență pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului;- înființarea a cel puțin unui oncology-focused living lab și a unui hub național pentru medicina personalizată, în concordanță cu Misiunea de cercetare asupra cancerului și cu Parteneriatul european pentru medicină personalizată, cu participarea cetățenilor alături de stakeholderii tradiționali;- crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susținerea experților care l-au aplicat în țările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienții și cetățenii să poată depozita și împărtăși date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiții de confidențialitate și siguranță;- realizarea unor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;- identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele european de medicină personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituții, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;- transferul de cunoștințe și bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning și teaming;- crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) și multi-omics, pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica precis și trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Național de Genomică;- liniuța a unsprezecea abrogată;2023-2024Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 2., Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 4., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023 ) (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 2., Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei. )     3. Extinderea categoriei de afecțiuni hematologice maligne pentru bolnavii care beneficiază de diagnostic prin testare prin imunofenotipare, examen citogenetic și FISH și examen de biologie moleculară la adulți și copii
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioada de implementareResponsabili
    Nu există un program și niciun protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel național pentru biomarkerii validați pentru diagnosticul de precizie al cancerului. Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu. Consecința este că testarea nu este reflexă și nu toți pacienții sunt testați, conform ghidurilor internaționale, înainte de a se iniția terapia.1. Extinderea decontării testărilor, în scop diagnostic, la bolnavi cu suspiciune de afecțiuni hematologice maligne 2. Actualizarea acestor paneluri ori de câte ori este necesara) Realizarea unor criterii clare pentru testările menționate în obiectiv b) Revizuirea Subprogramului de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute, prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți din cadrul Programului național de oncologie, decontat din bugetul FNUASS2023Ministerul Sănătății Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 3., Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 5., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023 )     4. Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările, precum și implementarea dosarului electronic al pacientului, în acord cu spațiul european de date medicale
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent există 2 registre regionale funcționale, la CJ și TM.1. Crearea unui Registru național de cancer funcționala) Elaborarea variabilelor obligatorii (core) și a celor opționaleb) Crearea site-ului și a Registrului național de cancer. Dezvoltarea unei baze de date funcționale din care să se poată targeta specific audiența pentru nutriție, stil de viață mai sănătos etc.c) Organizarea bazei de date pe diferite categorii (sex, vârstă, localizare cancer, educație, pacienți cu risc etc.) pentru a elabora materiale de informare (prevenție, nutriție etc.) adaptate nevoilor pacienților; astfel se pot transmite mesaje relevante și se pot propune soluții aplicabile, nu generalisted) Elaborarea cadrului legal prin care să se instituie mecanisme de coerciție în cazul nerespectării obligativității raportării (suspendarea finanțării, introducerea unor criterii de evaluare pentru managementul unității sanitare și a șefilor de secții etc.)2023-2024Ministerul Sănătății
    Inexistența unui consimțământ informat2. Consimțământul informat standardizat național pentru pacienții cu cancer, pornind de la Registrul național de cancera) Elaborarea consimțământului informatb) Site-ul în care este integrat Registrul național de cancer, cu rezultatele individuale ale centrelor naționale, să integreze rezultatele fiecărui centru în consimțământul informat al pacientului.2023-2024
    În prezent există platforma pentru dosarul electronic de sănătate (DES), numai că nu este funcțională, deși ar fi trebuit în concordanță cu legislația în vigoare.3. Operaționalizarea dosarului electronic de sănătate (DES), în acord cu specificațiile Comisiei Europene din spațiul european de date pentru sănătatea) Realizarea unui audit tehnic cu privire la statusul DESb) Analiza nevoii de componente hardware și software pentru ca DES să devină funcțional în conformitate cu cerințele europene2023-2026CNAS
     (la 06-09-2024, Punctul 4. , Litera B. , Punctul I. , ANEXĂ a fost modificat de Punctul 2. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024 )     C. Tratamentul1. Introducerea terapiilor inovative
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    România are una din cele mai mari rate ale deceselor evitabile din Uniunea Europeană. Unul din doi români a murit înainte de vreme, deși decesul ar fi putut fi evitat dacă boala ar fi fost depistată și tratată la timp și cu eficiență de cadrele sanitare utilizând tehnologiile medicale inovatoare disponibile. Mortalitatea evitabilă a fost de două ori și jumătate mai mare decât rata globală din UE în 2015 și nu converge către nivelul UE. Aceste date reflectă performanța de ansamblu a sistemului medical românesc. Accesul pacienților la tratamente inovatoare și eficiente, pentru afecțiuni oncologice fără alternative terapeutice moderne, este semnificativ mai redus față de alte țări europene. Conform unui studiu anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) - Patients W.A.I.T. Indicator 2020 Survey, realizat în parteneriat cu IQVIA, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație.Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 de zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418 zile, Bulgaria 692 de zile).Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 de medicamente (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație, constrângeri bugetare și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.Crearea unui program de inovație în sănătate și reducerea timpilor de acces la rambursare a tuturor medicamentelor inovative. Acest program este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Programul poate oferi pacienților acces la cele mai noi terapii, pentru afecțiuni fără alternativă terapeutică modernă și eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană a Medicamentului și până la includerea în rambursare prin actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008.În alte țări europene precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Spania, Ungaria se oferă deja o șansă pacienților să obțină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, înainte ca aceste produse să obțină decizia locală de evaluare pentru introducerea în sistemul de rambursare.a) Consultarea mecanismelor de acces la inovație medicală înaintea rambursării tradiționale implementate în alte țări UE și adaptarea la nevoile naționaleb) Realizarea unui mecanism de decontare din Programul de inovație, cu propunerea ca acest lucru să se facă la un preț cu discount, procentul urmând a fi stabilit în funcție de tipul de patologie oncologică (rară sau cu incidență crescută), de tipul de medicament, testările și investigațiile necesare, tipul de contractare și negociere cu producătorul c) Bugetul programului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitated) Realizarea normelor legale pentru ca acest program să asigure accesul la tratament de la momentul autorizării EMA până la compensarea în Româniae) Realizarea criteriilor pentru includerea medicamentelor eligibile în Programul de inovație va trebui să țină seama în primul rând de medicamentele oncologice fără alternativă terapeuticăf) Creșterea capacității administrative pentru implementarea și funcționalizarea Programului de inovație.g) Creșterea capacității administrative a departamentului de evaluare a tehnologiilor medicale din ANMDMRh) Modificarea legislației în vigoare astfel încât actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 și a protocoalelor terapeutice să devină predictibilăi) Transparentizarea procesului și a datelor legate de evaluarea tehnologiilor medicalej) Adoptarea de noi terapii țintă și dezvoltarea de noi tehnologii pentru screening, diagnostic, tratament combinate cu AIk) Crearea unei baze de date conectate cu alte centre oncologice din UECuantificarea costurilor îngrijirii (În general, cheltuielile pentru tratamentul cancerului s-au dublat în UE, de la 52 de miliarde € la 103 miliarde € între 1995 și 2018. Această creștere spectaculoasă este cauzată, printre altele, de adoptarea tratamentelor inovatoare și de creșterea ulterioară a cheltuielilor pentru medicamentele pentru cancer: de la 14,6 miliarde € în 2008 la 32 de miliarde € în 2018.)2023-2026Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
     (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 1., Litera C., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 6., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin înlocuirea sintagmei Fond de inovație cu sintagma Program de inovație ) (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 1., Litera C., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei. )     2. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    Inexistența update-ului ghidurilor naționale, cu diferite nivele de îngrijire și fundamentate pe decizii în funcție de cost - evidența beneficiuluiAdaptarea ghidurilor europene pentru utilizare în sistemul sanitar naționala) Realizarea ghidurilor naționale pentru screeningul, diagnosticul, tratamentul pacienților cu cancer, publicarea lor pe site-ul MSActualizarea lor ori de câte ori este necesarb) Dezvoltarea de traininguri și cursuri specifice targetate, în scopul fluidizării și eficientizării actualizării periodice a ghidurilor și protocoalelorc) Elaborarea cadrului legal prin care să se instituie mecanisme de coerciție în cazul nerespectării obligativității ghidurilor (introducerea unor criterii de evaluare pentru managementul unității sanitare și a șefilor de secții etc.)Stabilirea standardului de calitate a redactării ghidurilor naționale corelat la standardele europene și internaționale2023Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    3. Tumor board
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Există obligația de a fi o echipă multidisciplinară, dar nu există norme clare.Elaborarea unui mod de lucru standardizat al tumor board și al documentației doveditoarea) Cazurile de cancer vor fi discutate în comisia MDT ori de câte ori medicii care tratează cazul respectiv consideră că este necesar.b) Numărul de întâlniri (fizice sau virtuale) depinde de numărul de pacienți care trebuie discutat în comisia MDT.c) Specialiștii care vor lua parte la aceste întâlniri sunt: chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuți, anatomopatologi (în viitor și specialist în biologie moleculară), medici specialiști/cu competență/atestat în îngrijiri paliative, farmaciști clinicieni și medicii curanți, care prezintă pacientuld) Stabilirea intervalului de timp de la finalizarea investigațiilor până la întrunirea tumor board să fie cuprins între 7 și 10 zilee) Introducerea drept criteriu de acreditare a existenței tumor board pentru unitățile sanitare de nivel 1, 1M, 2, 2M, care efectuează intervenții chirurgicale și tratamente oncologicef) Analiza anuală a activității comisiei MDT și a implementării deciziilor acesteiag) Odată cu extinderea profilării genomice comprehensive se va avea în vedere prospectiv constituirea Molecular Tumor Board (MTB), cu definirea cadrului de funcționare și profilurilor de pacienți care să fie discutate în acesta.2023-2024Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    4. Medicina personalizată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În luna octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index) care arată situația actuală la nivelul a 34 de țări, printre care și România. Indexul este rezultatul unei analize realizate de experți independenți în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuții și proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate. Indicele european de medicină personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din țările comparate, împărțite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament și tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală și bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. România se află pe poziția 32 dintre cele 34 de țări evaluate. Printre problemele identificate se numără lipsa accesului la date, investițiile scăzute în cercetare și dezvoltare medicală, precum și infrastructura digitală precară.1. Utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea și tratamentul cancerului2. Implementarea obiectivelor referitoare la cancer și medicina personalizată din Planul european de luptă pentru cancer și Misiunea de cercetare pentru cancer, din parteneriatele inovative Health Initiative și Parteneriatul european pentru medicină personalizată, precum și din Planul național pentru redresare și reziliență și Programul operațional sănătateCrearea unor politici de sănătate care să faciliteze:- folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;- creșterea investițiilor pentru cercetare în medicina personalizată și tehnologii de monitorizare la distanță de tip telemedicină, precum și în tehnologii de tipul AI și machine learning;- crearea unui subprogram național pentru finanțarea testării genetice în cadrul Programului național de oncologie finanțat din bugetul FNUASS;- înființarea centrului virtual de competență pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului;- înființarea a cel puțin unui oncology-focused living lab și a unui hub național pentru medicina personalizată, în concordanță cu Misiunea de cercetare asupra cancerului și cu Parteneriatul european pentru medicină personalizată, cu participarea cetățenilor alături de stakeholderii tradiționali;- crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susținerea experților care l-au aplicat în țările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienții și cetățenii să poată depozita și împărtăși date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiții de confidențialitate și siguranță;- realizarea unor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;- identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele european de medicină personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituții, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;- transferul de cunoștințe și bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning și teaming;- crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) și multi-omics, pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica precis și trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Național de Genomică;- crearea cadrului pentru stimularea investițiilor atât în centre medicale, cât și în centre de cercetare și manufacturare a terapiilor celulare CAR-T.2023-2024Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
     (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 4, Litera C, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 7., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023 ) (la 30-07-2023, Tabelul de la Punctul 4, Litera C, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei. )     5. Servicii de radioterapie
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioada de implementareResponsabili
    În prezent, asigurarea serviciilor de radioterapie, respectiv radioterapie cu ortovoltaj/kilovoltaj, radioterapie cu accelerator liniar 2D, radioterapie cu accelerator liniar 3D, radioterapie cu modularea intensității, brahiterapie, radioterapie stereotactică, iradierea corporală totală sau derivate a bolnavilor cu afecțiuni oncologice se realizează prin Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice din cadrul Programului național de oncologie. Finanțarea serviciilor de radioterapie acordate pacienților oncologici în cadrul acestui subprogram este asigurată din bugetul FNUASS. Radioterapia stereotactică, iradierea corporală totală sau derivate și brahiterapia pentru leziunile prostatice și determinările secundare ale cancerului de prostată sunt singurele servicii de radioterapie prevăzute în cuprinsul Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România.Toate tipurile de servicii de radioterapie acordate bolnavilor cu afecțiuni oncologice, indiferent de localizarea tumorală, prin Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice, sunt parte componentă a Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România.1. Stabilirea criteriilor de selecție a cazurilor care vor beneficia de un anumit tip de serviciu de radioterapie decontat prin Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice2. Decontarea la nivelul realizat a serviciilor de radioterapie prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România3. Actualizarea tarifelor pentru fiecare tip de serviciu de radioterapie decontat prin Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice2024Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
     (la 06-09-2024, Litera C. , Punctul I. , ANEXĂ a fost completată de Punctul 3. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024 )     D. Îngrijirea1. Paliația
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Îngrijirile paliative reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru apropiații acestuia.Ministerul Sănătății a reglementat modul de funcționare a acestor tipuri de îngrijiri în anul 2018, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 253/2018.De asemenea, ambulatoriile pentru îngrijiri paliative au apărut pentru prima dată în Contractul-cadru valabil pentru anii 2018-2019.În prezent, România se confruntă cu un deficit major atât în zona serviciilor de paliație, cât și în zona specialiștilor.1. Creșterea accesului la serviciile de îngrijiri paliative pentru pacientul oncologic2. Conștientizarea nevoii de servicii paliativea) Implementarea Programului național de îngrijiri paliative în unități de specialitate cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu, în scopul acordării serviciilor de îngrijiri paliative de bază și specializate la domiciliu, a serviciilor de îngrijiri paliative specializate în ambulatoriu, a procedurilor în scop paliativ și a îngrijirilor paliative în regim de spitalizare de zib) abrogatăc) Introducerea drept criteriu de acreditare a existenței unei/unui secții/compartiment de îngrijiri paliative pentru unitățile sanitare de nivel 1, 1M, 2, 2M, care efectuează intervenții chirurgicale/tratamente sistemice pentru pacientul oncologic. Ministerul Sănătății va avea în vedere crearea în spitalele publice a unui număr minim de 2.000 de paturi pentru îngrijiri paliative, iar CNAS va finanța un număr de până la 4.000 de paturi de îngrijiri paliatived) Implementarea planului național de paliație și a celor 8 centre-pilot prevăzute în PAL-PLANe) Introducerea benchmarkingului pentru serviciile de paliațief) Revizuirea legislației în domeniul paliației și adaptarea la resursele umane și financiare existenteRealizarea unor campanii de promovare a componentelor serviciilor paliative, consilierea pacienților și aparținătorilor acestora cu privire la alegerea tipului de serviciu oferit în cadrul paliației2023-2024Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    (la 06-09-2024, Punctul 1, Litera D., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctele 4 și 5 ale articolului III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024 )     2. Servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent nu există un standard cu privire la acordarea unei consilieri specifice pacienților oncologici atât din punctul de vedere al stării emoționale, cât și al strategiei nutriționale.Este binecunoscut că anumite tipuri de alimente sau diete nu sunt recomandate pacienților oncologici tocmai datorită posibilității de agravare a prognosticului și micșorare a perioadei de supraviețuire.De asemenea, domeniul oncofertilității nu prea este abordat nici de pacient, nici de medic, cel din urmă fiind centrat pe supraviețuirea pacientului.