CONVENȚIE DE LA GENEVA din 12 august 1949privitoare la protecția persoanelor civile în timp de război
EMITENT
  • ACT INTERNAȚIONAL
  • Publicată în  BROȘURĂ din 12 august 1949



    Notă
    Ratificată prin DECRETUL nr. 183 din 14 mai 1954, publicat în Buletinul Oficial, nr. 25 din 21 mai 1954.
    Subsemnații, plenipotențiali ai guvernelor reprezentate la conferința diplomatică care s-a întrunit la Geneva de la 21 aprilie la 12 august 1949, în scopul elaborării unei convenții pentru protecția persoanelor civile în timp de război, au convenit asupra celor ce urmează:  +  Titlul I DISPOZIȚII GENERALE  +  Articolul 1 Înaltele Părți Contractante se angajează să respecte și să facă să fie respectată prezenta convenție în toate împrejurările.  +  Articolul 2Aplicarea convenției În afara dispozițiilor care trebuie să intre în vigoare încă din timp de pace, prezenta convenție se va aplica în caz de război declarat sau de orice alt conflict armat, ivit între două sau mai multe dintre Înaltele Părți Contractante, chiar dacă starea de război nu e recunoscută de una din ele. Convenția se va aplica, de asemenea, în toate cazurile de ocupație totală sau parțială a teritoriului unei Înalte Părți Contractante, chiar dacă această ocupație nu întâmpină nici o rezistență militară. Dacă una dintre Puterile în conflict nu e parte la prezenta convenție, Puterile care sunt părți la aceasta vor rămâne totuși legate prin ea în raporturile lor reciproce. În afară de aceasta, ele vor fi legate prin convenție față de sus-zisa Putere, dacă aceasta o acceptă și îi aplică dispozițiile.  +  Articolul 3Conflicte care nu au caracter internațional În caz de conflict armat neprezentând un caracter internațional și ivit pe teritoriul uneia dintre Înaltele Părți Contractante, fiecare dintre Părțile în conflict va trebui să aplice cel puțin următoarele dispoziții:1. Persoanele care nu participă direct la ostilități, inclusiv membrii forțelor armate care au depus armele și persoanele care au fost scoase din luptă din cauză de boală, rănire, detențiune sau din orice altă cauză vor fi, în toate împrejurările, tratate cu omenie, fără nici o deosebire cu caracter discriminatoriu bazată pe rasă, culoare, religie sau credință, sex, naștere sau avere sau orice alt criteriu analog. În acest scop, sunt și rămân prohibite, oricând și oriunde, cu privire la persoanele menționate mai sus:a) atingerile aduse vieții și integrității corporale, mai ales omorul sub toate formele, mutilările, cruzimile, torturile și chinurile;b) luarea de ostatici;c) atingerile aduse demnității persoanelor, mai ales tratamente umilitoare și înjositoare;d) condamnările pronunțate și execuțiile efectuate fără o judecată prealabilă, dată de un tribunal constituit în mod regulat, însoțită de garanții judiciare recunoscute ca indispensabile de către popoarele civilizate.2. Răniții și bolnavii vor fi ridicați și îngrijiți. Un organism umanitar imparțial, așa cum este Comitetul Internațional de Cruce Roșie, va putea să ofere serviciile sale Părților în conflict. Părțile în conflict se vor strădui, pe de altă parte, să dispună intrarea în vigoare, prin acorduri speciale, a tuturor sau a unei părți din celelalte dispoziții ale prezentei convenții. Aplicarea dispozițiilor care preced nu va avea efect asupra statutului juridic al Părților în conflict.  +  Articolul 4Definirea persoanelor protejate Sunt protejate prin convenție persoanele care, la un moment dat și indiferent în ce formă se găsesc, în caz de conflict sau de ocupație, sub puterea unei Părți în conflict sau a unei Puteri ocupante ai cărei cetățeni nu sunt. Cetățenii unui stat care nu este legat prin convenție nu sunt protejați de ea. Cetățenii unui stat neutru, care se găsesc pe teritoriul unui stat beligerant, și cetățenii unui stat cobeligerant nu vor fi considerați ca persoane protejate, atâta timp cât statul al cărui cetățeni sunt va avea o reprezentanță diplomatică normală pe lângă statul sub a cărui autoritate se găsesc. Dispozițiile titlului II au totuși un câmp de aplicare mai larg, definit la articolul 13. Persoanele protejate prin Convenția de la Geneva din 12 august 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie sau prin cea de la Geneva din 12 august 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților, bolnavilor și naufragiaților forțelor armate pe mare sau prin cea de la Geneva din 12 august 1949 privitoare la tratamentul prizonierilor de război nu vor fi considerate ca persoane protejate în sensul prezentei convenții.  +  Articolul 5Derogări Dacă pe teritoriul unei Părți în conflict, aceasta are motive serioase să considere că o persoană protejată prin prezenta convenție este, în mod individual, legitim bănuită că s-ar deda unei activități dăunătoare securității statului sau dacă s-a stabilit că aceasta se dedă în fapt unei asemenea activități, zisa persoană nu va putea să se prevaleze de drepturile și privilegiile conferite prin prezenta convenție care, dacă s-ar exercita în favoarea sa, ar putea să aducă prejudicii securității statului. Dacă într-un teritoriu ocupat, o persoană protejată prin convenție este deținută fie ca spion, fie ca sabotor sau pentru că ea face în mod individual obiectul unei suspiciuni legitime că se dedă unei activități dăunătoare securității Puterii ocupante, acea persoană va putea, în cazurile în care securitatea militară o cere neapărat, să fie lipsită de drepturile de comunicare, prevăzute în prezenta convenție. În fiecare din aceste cazuri, persoanele arătate în alineatele precedente vor fi totuși tratate cu omenie și, în caz de urmărire, nu vor fi lipsite de dreptul lor la un proces echitabil și reglementar, așa cum se prevede prin prezenta convenție. Li se vor garanta, de asemenea, toate drepturile și privilegiile ueni persoane protejate, în sensul prezentei convenții, la cea mai apropiată dată posibilă, ținând seama, după caz, de securitatea statului sau a Puterii ocupante.  +  Articolul 6Începutul și sfârșitul aplicării Prezenta convenție se va aplica încă de la începutul oricărui conflict sau ocupații menționate în articolul 2. Pe teritoriul Părților în conflict, aplicarea convenției va înceta la terminarea generală a operațiunilor militare. Pe teritoriul ocupat, aplicarea prezentei convenții va înceta la un an de la terminarea generală a operațiunilor militare; totuși, Puterea ocupantă va fi legată, pentru durata ocupației - în măsura în care această Putere exercită funcțiile de guvernare în teritoriul în chestiune - prin dispozițiile articolelor următoare ale prezentei convenții: 1 până la 12, 27, 29 până la 34, 47, 49, 51, 52, 53, 59, 61 până la 77 și 143. Persoanele protejate, a căror eliberare, repatriere sau stabilire vor avea loc după aceste termene vor continua să beneficieze, între timp, de prezenta convenție.  +  Articolul 7Acorduri speciale În afară de acordurile prevăzute în mod expres în articolele 11, 14, 15, 17, 36, 108, 109, 132, 133 și 149, Înaltele Părți Contractante vor putea încheia alte acorduri speciale asupra oricărei chestiuni care le-ar părea oportun să fie reglementată în mod special. Nici un acord special nu va putea să aducă vreun prejudiciu situației persoanelor protejate, astfel cum este reglementată prin prezenta convenție, nici să restrângă drepturile pe care aceasta le-o acordă. Persoanele protejate vor beneficia de aceste acorduri atâta timp cât convenția le este aplicabilă, în afară de stipulațiile contrare prevăzute în mod expres în sus-arătatele acorduri sau în acorduri ulterioare sau, de asemenea, în afară de măsuri mai favorabile luate în privința lor de una sau alta dintre Părțile în conflict.  +  Articolul 8Nerenunțarea la drepturi Persoanele protejate nu vor putea în nici un caz să renunțe parțial sau total la drepturile pe care le asigură prezenta convenție și, eventual, acordurile speciale indicate în articolul precedent.  +  Articolul 9Puteri protectoare Prezenta convenție va fi aplicată cu concursul și sub controlul Puterilor protectoare însărcinate să ocrotească interesele Părților în conflict. În acest scop, Puterile protectoare vor putea, în afară de personalul lor diplomatic sau consular, să desemneze delegați printre proprii lor cetățeni sau printre cetățenii altor Puteri neutre. Acești delegați vor trebui să fie supuși acordului Puterii pe lîngă care își vor exercita misiunea. Părțile în conflict vor ușura, în cea mai largă măsură posibilă, sarcina reprezentanților sau delegaților Puterilor protectoare. Reprezentanții sau delegații Puterilor protectoare nu vor putea, în nici un caz, să depășească limitele misiunii lor, astfel cum reiese ea din prezenta convenție; ei vor trebui, mai ales, să țină seama de nevoile imperioase de securitate ale statului pe lângă care își exercită funcțiile.  +  Articolul 10Activități ale Comitetului Internațional de Cruce Roșie Dispozițiile prezentei convenții nu împiedică activitățile umanitare pe care Comitetul Internațional de Cruce Roșie, precum și orice alt organism umanitar imparțial, le-ar întreprinde pentru protejarea persoanelor civile și pentru ajutoarele ce li se vor da cu acordul Părților în conflict interesate.  +  Articolul 11Substitute ale Puterilor Protectoare Înaltele Părți Contractante vor putea oricând să se înțeleagă pentru a încredința unui organism, prezentând toate garanțiile de imparțialitate și de eficacitate, sarcinile trasate prin prezenta convenție Puterilor protectoare. Dacă persoanele protejate nu beneficiază sau nu mai beneficiază, din indiferent ce motive, de activitatea unei Puteri protectoare sau a unui organism desemnat în conformitate cu primul alineat, Puterea deținătoare va trebui să ceară fie unui stat neutru, fie unui asemenea organism, să-și asume funcțiile care revin prin prezenta convenție Puterilor protectoare desemnate de Părțile în conflict. Dacă o protecție nu poate fi astfel asigurată, Puterea deținătoare va trebui să ceară unui organism umanitar, cum ar fi Comitetul Internațional de Cruce Roșie, să-și asume sarcinile umanitare care revin prin prezenta convenție Puterilor protectoare sau va trebui să accepte, sub rezerva dispozițiilor prezentului articol, ofertele de servicii provenind de la un asemenea organism. Orice Putere neutră sau orice organism invitat de Puterea interesată sau care se oferă în scopurile sus-menționate va trebui, în activitatea sa, să fie conștientă de responsabilitatea sa față de Partea în conflict de care depind persoanele protejate prin prezenta convenție și va trebui să prezinte garanții suficiente de capacitate pentru a asuma funcțiile în chestiune și a le îndeplini cu imparțialitate. De la dispozițiile precedente nu se va putea deroga printr-un acord special între Puteri, dintre care una s-ar găsi, chiar temporar, față de cealaltă Putere sau de aliații săi, îngrădită în libertatea ei de negociere, ca urmare a evenimentelor militare, mai ales în cazul unei ocupații totale sau a unei părți importante a teritoriului său. De câte ori se face mențiune în prezenta convenție de Puterea protectoare, această mențiune indică, de asemenea, organismele care o înlocuiesc, în sensul prezentului articol. Dispozițile prezentul articol se vor extinde și vor fi adaptate în cazuri în care cetățeni ai unui stat neutru, care se găsesc pe un teritoriu ocupat sau pe teritoriul unui stat beligerant, în care statul, ai cărui cetățeni sunt, nu are o reprezentanță diplomatică normală.  +  Articolul 12Procedură de conciliere În toate cazurile în care vor considera că e necesar în interesul persoanelor protejate, mai ales în caz de dezacord între Părțile în conflict cu privire la aplicarea sau interpretarea dispozițiilor prezentei convenții, Puterile protectoare își vor oferi bunele lor oficii în scopul reglementării diferendului. În acest scop, fiecare dintre Puterile protectoare va putea, la invitația unei Părți sau în mod spontan, să propună Părților în conflict o întrunire a reprezentanților lor și, în special, a autorităților însărcinate cu soarta persoanelor protejate, eventual pe un teritoriu neutru, ales în mod convenabil. Părțile în conflict vor fi obligate să dea urmare propunerilor ce le vor fi făcute în acest sens. Puterile protectoare vor putea, eventual, să propună acordului Părților în conflict o personalitate aparținând unei Puteri neutre sau o personalitate delegată de Comitetul Internațional de Cruce Roșie, care va fi chemată să participe la această întrunire.  +  Titlul II PROTECȚIA GENERALĂ A POPULAȚIEI CONTRA ANUMITOR URMĂRI ALE RĂZBOIULUI  +  Articolul 13Domeniu de aplicare a Titlului II Dispozițiile acestui titlu privesc întreaga populație a țărilor în conflict, fară nici o deosebire cu caracter discriminatoriu bazată pe rasă, naționalitate, religie sau păreri politice ce au drept scop să micșoreze suferințele cauzate de război.  +  Articolul 14Spitale, zone și localități sanitare Înaltele Părți Contractante, încă din timp de pace și după închiderea ostilităților, Părțile în conflict vor putea crea pe teritoriul lor propriu și, dacă e nevoie, pe teritoriile ocupate, zone și localități sanitare și de securitate organizate în scopul de a pune la adăpost de urmările războiului răniții și bolnavii, infirmii, persoanele în vârstă, copiii sub cincisprezece ani, femeile însărcinate și mamele cu copii sub șapte ani. De la începutul unui conflict și în cursul acestuia, Părțile interesate vor putea încheia între ele acorduri pentru recunoașterea zonelor și a localităților pe care le-ar stabili. Ele vor putea, în acest scop, să dispună intrarea în vigoare a dispozițiilor prevăzute în proiectul de acord anexat prezentei convenții, aducându-i, eventual, modificările pe care le-ar socoti necesare. Puterile protectoare și Comitetul Internațional de Cruce Roșie sunt invitate să-și ofere bunele lor oficii pentru a înlesni stabilirea și recunoașterea acestor zone și localități sanitare și de securitate.  +  Articolul 15Zone neutre Orice Parte în conflict va putea, fie direct, fie indirect, prin intermediul unui stat neutru sau al unui organism umanitar, să propună Părții adverse crearea, în regiunile unde au loc lupte, de zone neutralizate destinate să pună la adăpost de pericolele luptelor, fără nici o distincție, următoarele persoane:a) răniții și bolnavii, combatanți sau necombatanți;b) persoanele civile care nu participă la ostilități și care nu prestează nici o muncă cu caracter militar în timpul șederii lor în aceste zone. De îndată ce Părțile în conflict se vor fi pus de acord asupra situației geografice, administrației, aprovizionării și controlului zonei neutralizate propuse, se va încheia un acord, scris și semnat de reprezentanții Părților în conflict. Acest acord va fixa începutul și durata neutralizării zonei.  +  Articolul 16Răniți și bolnaviI. Protecție generală Răniții și bolnavii, precum și infirmii și femeile însărcinate vor face obiectul unei protecții și al unui respect special. În măsura în care cerințele militare ovor permite, fiecare Parte în conflict va favoriza măsurile luate pentru căutarea morților sau răniților, venirea în ajutorul naufragiaților și altor persoane expuse la un pericol mare și protejarea lor contra jafului și relelor tratamente.  +  Articolul 17II. Evacuare Părțile în conflict se vor strădui să încheie aranjamente locale pentru evacuarea, ditr-o zonă asediată sau încercuită, a răniților, bolnavilor, infirmilor, bîtrânilor, copiilor și a lăuzelor și pentru trecerea preoților tuturor religiilor, a personalului și a materialului sanitar destinat acestei zone.  +  Articolul 18III. Protejarea spitalelor Spitalele civile organizate să dea îngrijiri răniților, bolnavilor, infirmilor și lăuzelor nu vor putea constitui, în nici o împrejurare, obiectul unor atacuri, ele vor fi, oricând, respectate și protejate de Părțile în conflict. Statele care sunt părți într-un conflict vor trebui să elibereze tuturor spitalelor civile un document care atestă caracterul lor de spital civil și care stabilește că, clădirile pe care le ocupă nu sunt folosite în scopuri care, în sensul articolului 19, ar putea să le lipsească de protecție. Spitalele civile vor fi marcate, dacă sunt autorizate de stat, prin emblema prevăzută de articolul 38 al Convenției de la Geneva din 12 august 1949, pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie. Părțile în conflict vor lua, în măsura în care cerințele militare le-o vor permite, măsurile necesare pentru a face perfect vizibile forțelor inamice, terestre, aeriene și maritime, emblemele distinctive semnalând spitalele civile, în vederea îndepărtării posibilității oricărei acțiuni agresive. Din cauza pericolelor la care pot fi expuse spitalele apropiate de obiective militare, se recomandă ca ele să fie situate cât mai departe cu putință de aceste obiective.  +  Articolul 19IV. Întreruperea protecției spitalelor Protecția datorată spitalelor civile nu va putea înceta decât dacă ele ar fi fost folosite pentur comiterea, ân afara îndatoririlor lor umanitare, de acte dăunătoare inamicului. Totuși, protecția nu va înceta decât după o somație care fixează, în toate cazurile oportune, un termen rezonabil, somație care ar fi rămas fără efect. Nu va fi considerat un act dăunător faptul că sunt tratați în aceste spitale militare răniți sau bolnavi sau că se găsesc acolo arme portative și muniții luate acestor militari și care nu au fost vărsate încă serviciului competent.  +  Articolul 20V. Personal sanitar Personalul afectat în mod regulat și numai pentru funcționarea sau administrarea spitalelor civile, inclusiv acela care e însărcinat cu căutarea, ridicarea, transportul și îngrijirea răniților și bolnavilor civili, a infirmilor și a lăuzelor, va fi respectat și protejat. În teritoriile ocupate și în zonele de operațiuni militare, acest personal se va legitima cu ajutorul unui bilet de identitate, care atestă calitatea titularului, prevăzut cu fotografia sa și purtând timbrul sec al autorității responsabile și, de asemenea, în timp cât este în serviciu, printr-o brasardă ștampilată rezistentă la umezeală, purtată pe brațul stâng. Această brasardă va fi eliberată de stat și prevăzută cu emblema prevăzută de articolul 38 al Convenției de la Geneva din 12 august 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie. Orice alt personal, afectat funcționării sau administrării spitalelor civile, va fi respectat și protejat și va avea dreptul la portul brasardei, așa cum se prevede mai sus și în condițiile prescrise în prezentul articol, în timpul exercitării acestor funcții. Biletul său de identitate va indica sarcinile care-i revin. Direcția fiecărui spital civil va ține oricând la dispoziția autorităților competente, naționale sau ocupante, lista la zi a personalului său.  +  Articolul 21VI. Transport pe uscat și pe mare Transporturile de răniți și bolnavi civili, de infirmi și lăuze, efectuate pe uscat în convoaie de vehicule și trenuri-spitale sau pe mare, de vase afectate acestor transporturi, vor fi respectate și protejate în același fel ca și spitalele prevăzute de articolul 18 și vor fi semnalate prin arborarea, cu autorizarea statului, a emblemei distinctive prevăzute de articolul 38 al Convenției de la Geneva din 12 august 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie.  +  Articolul 22VII. Transport aerian Aeronavele folosite exclusiv pentru transportul răniților și bolnavilor civili, infirmilor și lăuzelor sau pentru transportul personalului și al materialului sanitar nu vor fi atacate, ci vor fi respectate dacă vor zbura la înălțimile, orele și pe rutele convenite în mod special de comun acord, între toate Părțile în conflict interesate. Ele vor putea fi semnalate prin emblema distinctivă prevăzută de articolul 38 al Convenției de la Geneva din 12 august 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie. Dacă nu s-a convenit altfel, zborul deasupra teritoriului inamic sau deasupra teritoriilor ocupate de inamic este interzis. Aceste nave vor asculta de orice ordin de aterizare. În cazul unei aterizări astfel impuse, aeronava și ocupanții săi vor putea să-și continue zborul, după o eventuală cercetare.  +  Articolul 23Transport de provizii medicale, hrană și îmbrăcăminte Fiecare Înaltă Parte Contractantă va îngădui trecerea liberă a oricărui transport de medicamente și de material sanitar, precum și de obiecte necesare cultului, destinate numai populației civile a unei alte Părți contractante, chiar inamice. Ea va autoriza, de asemenea, trecerea liberă a oricărui transport de alimente esențiale, îmbrăcăminte și întăritoare pentru copiii sub cincisprezece ani, femeilor însărcinate sau lăuzelor. Obligația unei părți contractante de a îngărui trecerea liberă a transporturilor arătate în alineatul precedent este subordonată condiției ca această Parte să fie asigurată că nu are nici un motiv serios să se teamă că:a) transporturile pot fi abătute de la destinația lor, saub) controlul ar putea să nu fie eficace, sauc) că inamicul ar putea să obțină un avantaj vădit pentru eforturile sale militare sau economia sa, substituind aceste transporturi mărfurilor pe care altfel ar fi trebui să le furnizeze sau să le producă, sau eliberând materiale, produse sau servicii, pe care altfel ar fi trebui să le afecteze producerii unor astfel de mărfuri. Puterea care autorizează trecerea transporturilor indicate în primul alineat al prezentului articol poate condiționa această autorizație de faptul că distribuirea la beneficiari să fie făcută sub controlul la fața locului al Puterilor protectoare. Aceste transporturi vor trebui să fie îndrumate cât mai repede posibil și statul care autorizează libera lor trecere va avea dreptul să fixeze condițiile tehnice în care trecerea va fi autorizată.  +  Articolul 24Măsuri referitoare la binele copiilor Părțile în conflict vor lua măsurile necesare pentru ca copiii sub cincisprezece ani, deveniți orfani sau despărțiți de familia lor în urma războiului, să nu fie părăsiți și ca să se înlesnească, în toate împrejurările, întreținerea lor, practicarea religiei lor și educarea lor. Aceasta va fi încredințată, dacă e posibil, unor persoane cu aceeași tradiție culturală. Părțile în conflict vor înlesni primirea acestor copii în țară neutră pe tot timpul duratei conflictului, cu consimțământul Puterii protectoare, dacă există vreuna, și dacă ele au garanția respectării principiilor enunțate în primul alineat. În afară de aceasta, ele se vor strădui să ia măsurile necesare ca toți copiii sub doisprezece ani să poată fi identificați, prin purtarea unor plăci de identitate sau prin orice alt mijloc.  +  Articolul 25Vești cu caracter familial Orice persoană care se găsește pe teritoriul unei Părți în conflict sau pe un teritoriu ocupat de ea va putea primi și trimite membrilor familiei sale, oriunde s-ar găsi, vești cu caracter strict familial. Această corespondență va fi îndrumată rapid și fără întârziere nejustificată. Dacă, datorită împrejurărilor, schimbul de corespondență familială pe calea poștală obișnuită a devenit greoi sau imposibil, Părțile în conflict interesate se vor adresa unui intermediar neutru, cum este Agenția centrală prevăzută la articolul 140, pentru a hotărî, împreună cu acesta, mijloacele pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor lor în cele mai bune condiții și mai ales cu consursul Societăților naționale de Cruce Roșie (Semilună Roșie, Leul și Soarele Roșii). Dacă Părțile în conflict socotesc necesar să restrângă corespondența familială, ele vor putea cel mult să impună folosirea de formulare tip conținând douăzecișicinci de cuvinte liber alese și să limiteze trimiterea acestora la unul pe lună.  +  Articolul 26Familii dispersate Fiecare Parte în conflict va ușura cercetările întreprinse de membrii familiilor dispersate de război pentru a relua legăturile unii cu alții și, dacă e posibil, să se întâlnească. Ea va încuraja, mai ales, acțiunea organizațiilor care se consacră acestei sarcini, cu condiția ca ea să le fi acceptat și ca acestea să se conformeze măsurilor de securitate luate de ea.  +  Titlul III STATUTUL ȘI TRATAMENTUL PERSOANELOR PROTEJATE  +  Secţiunea I DISPOZIȚII COMUNE TERITORIILOR PĂRȚILOR ÎN CONFLICT ȘI TERITORIILOR OCUPATE  +  Articolul 27 Tratament.I. Observații generale Persoanele protejate au dreptul, în toate împrejurările, la respectul persoanei lor, onoarei lor, drepturilor lor familiale, convingerilor și practicilor lor religioase, deprinderilor și obiceiurilor lor. Ele vor fi tratate, oricând, cu omenie și protjate, mai ales contra oricărui act de violență sau de intimidare, contra insultelor și curiozității publice. Femeile vor fi în special protejate contra oricărei atingeri a onoarei lor și, mai ales, contra violului, constrângerii la prostituție și contra oricărui atentat la pudoare. Ținând seama de dispozițiile privitoare la starea sănătății, vârstă și sex, toate persoanele protejate vor fi tratate cu aceeași considerație de Partea în conflict sub puterea căreia se găsesc, fără nici o deosebire cu caracter discriminatoriu bazată, mai ales, pe rasă, religie sau păreri politice. Totuși, Părțile în conflict vor putea să ia, cu privire la persoanele protejate, măsurile de control sau de securitate care vor fi necesare ca urmare a războiului.  +  Articolul 28II. Zone în pericol Nici o persoană protejată nu va putea să fie folosită pentru a pune, prin prezența sa, anumite puncte sau anumite regiuni la adăpost de operațiunile militare.  +  Articolul 29III. Răspunderi Partea în conflict, sub puterea căreia se află persoane protejate, este răspunzătoare de tratamentul care le e aplicat de agenții săi, fără a aduce atingere răspunderilor individuale care pot decurge.  +  Articolul 30Adresă către Puteri Protectoare și societate de ajutor Persoanele protejate vor avea toate înlesnirile pentru a se adresa Puterilor protectoare, Comitetului Internațional de Cruce Roșie, Societății menționate de Cruce Roșie (Semilună Roșie, Leul și Soarele Roșii) ale țării unde ele se găsesc, precum și oricărui organism care ar putea să le vină în ajutor. Aceste câteva organisme vor primi în acest scop, din partea autorităților, toate înlesnirile, în limitele stabilite de considerații de ordin militar sau de securitate. În afară de vizitele delegaților Puterilor protectoare și ale Comitetului Internațional de Cruce Roșie, prevăzute de articolul 143, Puterile deținătoare sau ocupante vor înlesni, pe cât posibil, vizitele pe care ar dori să le facă persoanelor protejate reprezentanții altor organizații, al căror scop este de a acorda acestor persoane ajutor spiritual sau material.  +  Articolul 31Interzicerea constrângerilor Nici o constrângere de ordin fizic sau moral nu poate fi exercitată cu privire la persoanele protejate, mai ales pentru a obține de la ele sau de la terți informații.  +  Articolul 32 Interzicerea pedepselor corporale, torturii etc. Înaltele Părți Contractante își interzic categoric orice măsură de natură a produce fie suferințe fizice, fie exterminarea persoanelor protejate de sub puterea lor. Această interzicere privește nu numai omorul, tortura, pedepsele corporale, mutilările și experiențele medicale sau științifice necerute de tratamentul medical al unei persoane protejate, ci și orice alte brutalități, fie că sunt comise de agenți civili sau de agenți militari.  +  Articolul 33Responsabilitate individuală, colectivă, pedepse, jaf, represalii Nici o persoană protejată nu poate fi pedepsită pentru o infracțiune pe care n-a comis-o personal. Pedepsele colective, ca și orice măsuri de intimidare sau de terorism, sunt interzise. Jaful este interzis. Măsurile de represalii împotriva persoanelor protejate și a bunurilor lor sunt interzise.  +  Articolul 34Ostatici Luarea de ostatici este interzisă.  +  Secţiunea II STRĂINI PE TERITORIUL UNEI PĂRȚI ÎN CONFLICT  +  Articolul 35Dreptul de a părăsi teritoriul Orice persoană protejată, care ar dori să părăsească teritoriul la începutul sau în cursul unui conflict, va avea dreptul să o facă, dacă plecarea sa nu contravine intereselor naționale ale statului. Asupra cererii sale de a părăsi teritoriul se va hotărî după o procedură regulată, iar hotărârea va trebui să fie dată cât mai repede cu putință. Persoana autorizată să părăsească teritoriul va putea să-și ia banii necesari de drum și să ia cu sine o cantitate suficientă de efecte și obiecte de uz personal. Persoanele cărora li s-a refuzat permisiunea de a părăsi teritoriul vor avea dreptul să obțină ca un tribunal sau un colegiu administrativ competent, creat în acest scop de Puterea deținătoare, să reconsidere acest refuz în termenul cel mai scurt. La cerere, reprezentanții Puterii protectoare vor putea, dacă nu se opun motive de securitate sau dacă cei interesați nu obiectează, să obțină comunicarea motivelor pentru care s-a refuzat persoanelor care au făcut cererea autorizarea de a părăsi teritoriul și să li se dea, cât mai repede cu putință, numele tuturor acelroa care s-ar găsi în această situație.  +  Articolul 36Modalitate de repatriere Plecările autorizate conform prevederilor articolului precedent se vor face în condiții satisfăcătoare de securitate, igienă, salubritate și alimentare. Toate chestiunile legate de aceasta, de la punctul de ieșire de pe teritoriul Puterii deținătoare, vor fi suportate de țara de destinație sau, în caz de ședere în țară neutră, de Puterea ai cărei cetățeni sunt beneficiarii. Modalitățile practice ale acestor deplasări vor fi, la nevoie, fixate prin acorduri speciale între Puterile interesate. Cele de mai sus nu vor prejudicia asupra acordurilor speciale care ar fi putut fi încheiate între Puterile în conflict cu privire la schimbul și repatrierea cetățenilor lor căzuți sub puterea inamicului.  +  Articolul 37Persoane în detențiune Persoanele protejate care se găsesc în detențiune preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate vor fi, în timpul detențiunii lor, tratate cu omenie. Ele vor putea cere, de îndată ce au fost eliberate, părăsirea teritoriului, în conformitate cu articolele precedente.  +  Articolul 38Persoane nerepatriateI. Observații generale Cu excepția unor măsuri speciale care pot fi luate în baza prezentei convenții, mai ales a articolelor 27 și 41, situația persoanelor protejate va rămâne, în principiu, reglementată de dispozițiile privitoare la tratamentul străinilor în timp de pace. În orice caz, li se vor garanta următoarele drepturi:1. ele vor putea primi ajutoarele individuale sau colective ce li se vor trimite;2. ele vor primi, dacă starea sănătății lor o cere, tratament medical și spitalizare, în aceeași măsură ca și cetățenii statului interesat;3. li se va îngădui practica cultului lor și să primească asistența spirituală a preoților cultului lor;4. dacă ele locuiesc într-o regiune expusă în mod deosebit pericolelor războiului, vor fi autorizate să se deplaseze din acea regiune, în aceeași măsură ca și cetățenii statului interesat;5. copiii sub cincisprezece ani, femeile însărcinate și mamele cu copii sub șapte ani vor beneficia, în aceeași măsură ca și cetățenii statului interesat, de orice tratament preferențial.  +  Articolul 39II. Modalități de existență Persoanele protejate, care din cauza conflictului au pierdut posibilitatea de a-și câștiga existența, li se va garanta posibilitatea să găsească o muncă plătită și se vor bucura, în acest scop, sub rezerva considerațiilor de securitate și a dispozițiilor articolului 40, de aceleași avantaje ca și cetățenii Puterii pe teritoriul căreia se află. Dacă o Parte în conflict supune o persoană protejată la măsuri de control care o pun în imposibilitate de a se întreține, mai ales când acea persoană nu poate, din motive de securitate, să găsească o muncă în condiții rezonabile, acea Parte în conflict îi va asigura întreținerea, precum și aceea a persoanelor care depind de ea. Persoanele protejate vor putea, oricând, să primească ajutoare din țara lor de origine, de la Puterea protectoare sau de la societățile de binefacere menționate în articolul 30.  +  Articolul 40Slujbă Persoanele protejate nu pot fi constrânse la muncă decât în aceeeași măsură ca și cetățenii Puterii în conflict pe teritoriul căreia se găsesc. Dacă persoanele protejate sunt de naționalitate inamică, ele nu vor putea fi constrânse decât la munci care sunt în mod normal necesare asigurării hranei, locuinței, îmbrăcămintei, transportului și sănătății ființelor umane și care nu sunt în legătură directă cu conducerea operațiunilor militare. În cazurile menționate în alineatele precedente, persoanele protejate constrânse la muncă vor beneficia de aceleași condiții de muncă și de aceleași măsuri de protecție ca și muncitorii naționali, mai ales în ce privește salariul, durata muncii, echipamentul, pregătirea prealabilă și despăgubirea pentru accidentele de muncă și bolile profesionale. În caz de violare a prescripțiilor menționate mai sus, persoanele protejate vor fi autorizate să exercite dreptul lor de plângere, conform articolului 30.  +  Articolul 41IV. Domiciliu forțat. Internare Dacă Puterea, sub autoritatea căreia se găsesc persoanele protejate, socotește celelalte măsuri de control menționate în prezenta convenție ca nesatisfacătoare, măsurile de control cele mai severe la care ar putea să recurgă vor fi stabilirea domiciliului forțat sau itnernarea, în conformitate cu dispozițiile articolelor 42 și 43. Aplicând dispozițiile celui de al doilea alineat al articolului 39 în cazul persoanelor constrânse să părăsească reședința lor obișnuită, în baza unei hotărâri care-i obligă la un domiciliu forțat într-un alt loc, Puterea deținătoare se va conforma, cât mai precis cu putință, regulilor privitoare la tratamentul internaților (secțiunea IV, titlul III al prezentei convenții).  +  Articolul 42V. motive de internare sau domiciliu forțat. Internare voluntară Internarea sau stabilirea domiciliului forțat al persoanelor protejate nu va putea fi ordonată decât dacă securitatea Puterii sub autoritatea căreia se află aceste persoane o face absolut necesară. Dacă o persoană cere, prin intermediul reprezentanților Puterii protectoare, internarea sa voluntară și dacă situația sa personală o face necesară, se va proceda la aceasta de către Puterea sub autoritatea căreia se găsește.  +  Articolul 43VI. Procedură Orice persoană protejată care ar fi fost internată sau căreia i s-a stabilit domiciliu forțat va avea dreptul să obțină ca un tribunal sau un colegiu administrativ competent, creat în acest scop de Puterea deținătoare, să reconsidere, în cel mai scurt termen, hotărârea luată cu privire la persoana sa. Dacă internarea sau stabilirea unui domiciliu forțat este menținută, tribunalul sau colegiul administrativ va proceda în mod periodic și, cel puțin de două ori pe an, la examinarea cazului acestei persoane în vederea îmbunătățirii, în favoarea sa, a hotărârii inițiale, dacă împrejurările o permit. Numai în cazul când persoanele protejate interesate nu se opun la aceasta, Puterea deținătoare va aduce la cunoștința Puterii protectoare, cât mai repede cu putință, numele persoanelor protejate care au fost internate sau cărora li s-a stabilit domicilu forțat și numele acelora care au fost eliberate din internare sau din domiciliu forțat. Sub aceeași rezervă, hotărârile tribunalelor sau colegiilor indicate în primul alineat al prezentului articol vor fi, de asemenea, notificate, cât mai repede cu putință, Puterii protectoare.  +  Articolul 44VII. Refugiați Luând măsurile de control prevăzute prin prezenta convenție, Puterea deținătoare nu va trata ca străini inamici, exclusiv pe baza apartenenței lor juridice la un stat inamic, pe refugiații care nu se bucură în fapt de protecția nici unui guvern.  +  Articolul 45VIII. Transfer către o altă Putere Persoanele protejate nu vor putea să fie transferate unei Puteri care nu e parte la convenție. Această dispoziție nu va constitui o piedică pentru repatrierea persoanelor protejate sau pentru înapoiere în țara lor de reședință după încetarea ostilităților. Persoanele protejate vor putea fi transferate de Puterea deținătoare numai unei Puteri care e parte la convenție, și după ce Puterea deținătoare s-a convins că Puterea în chestiune este doritoare și în stare să aplice convenția. Când persoanele protejate sunt astfel transferate, răspunderea aplicării convenției va reveni Puterii care a acceptat să le primească pentru timpul cât ele ăi vor fi încredințate. Totuși, în cazul în care această Putere nu va aplica dispozițiile convenției, asupra oricărui punct important, Puterea prin care persoanele protejate au fost transferate va trebui, în urma unei notificări a Puterii protectoare, să ia măsuri eficace pentru remedierea situației sau să ceară ca persoanele protejate să-i fie retrimise. Această cerere va trebui să fie satisfăcută. O persoană protejată nu va putea, în nici un caz, să fie transferată într-o țară în care ea ar avea motive să se teamă de persecuții din cauza opiniilor ei politice sau religioase. În virtutea tratatelor de extrădare încheiate înainte de începerea ostilităților, dispozițiile acestui articol nu sunt o piedică pentru extrădarea persoanelor protejate acuzate de crime de drept comun.  +  Articolul 46Anularea măsurilor restrictive Dacă nu au fost retrase anterior, măsurile restrictive luate cu privire la persoanele protejate vor înceta cât mai repede cu putință după terminarea ostilităților. Măsurile restrictive luate cu privire la bunurile lor vor fi anulate, în conformitate cu legislația Puterii deținătoare, cât mai repede cu putință după încetarea ostilităților.  +  Secţiunea III TERITORII OCUPATE  +  Articolul 47Neviolarea drepturilor Persoanele protejate care se găsesc pe un teritoriu ocupat nu vor fi lipsite, în nici un caz și în nici un fel, de avantajele prezentei convenții, fie în baza vreunei modificări oarecare intervenite în urma ocupației, în instituțiile sau în guvernarea teritoriului în chestiune, fie prin vreun acord încheiat între autoritățile teritoriului ocupat și Puterea ocupantă, și nici din cauza anexării de către aceasta din urmă a totalității sau a unei părți a teritoriului ocupat.  +  Articolul 48Cazuri speciale de repatriere Persoanele protejate care nu sunt cetățenii Puterii al cărei teritoriu este ocupat, vor putea să se prevaleze de dreptul de a părăsi teritoriul în condițiile prevăzute de articolul 35 și hotărârile care vor fi luate după procedura pe care Puterea ocupantă o va stabili în conformitate cu menționatul articol.  +  Articolul 49Deportări, transferări, evacuări Transferările forțate, în masă sau individuale, precum și deportările de persoane protejate din teritoriul ocupat în teritoriul Puterii ocupante sau în acel al oricărui alt stat, ocupat sau nu, sunt interzise, oricare ar fi motivul. Totuși, Partea ocupantă va putea proceda la evacuarea totală sau parțială a unei anumite regiuni ocupate, dacă securitatea populației sau motive imperioase militare o cer. Evacuările nu vor putea duce la deplasarea persoanelor protejate peste hotarele teritoriului ocupat decât dacă, din motive materiale, este imposibilă evacuarea unui asemenea deplasări. Populația astfel evacuată va fi readusă la căminte, de îndată ce ostilitățile în acest sector vor lua sfârșit. Puterea ocupantă, procedând la aceste transferări sau evacuări, va trebui să asigure, în măsura posibilului, cazarea convenabilă a persoanelor protejate, ca deplasările să fie făcute în condiții satisfăcătoare de salubritate, de igienă, de securitate și de hrană și ca membrii aceleiași familii să nu fie despărțiți unii de alții. Puterea protectoare va fi informată de orice transferări și evacuări, de îndată ce acestea vor avea loc. Puterea ocupantă nu va putea să rețină persoanele protejate într-o regiune deosebit de expusă pericolelor războiului, decât dacă securitatea populației sau motive imperioase o cer. Puterea ocupantă nu va puta proceda la deportarea sau la transferarea unei părți din propria sa populație civilă în teritoriul ocupat de ea.  +  Articolul 50Copii Puterea ocupantă va înlesni, cu concursul autorităților naționale și locale, buna funcționare a stabilimentelor consacrate îngrijirii și educației copiilor. Ea va lua toate măsurile necesare pentru a ușura identificarea copiilor și înregistrarea filiațiunii lor. Ea nu va putea, în nici un caz, să modifice statutul lor personal, nici să-i încadreze în formații sau organizații depinzând de ea. Dacă instituțiile locale nu sunt potrivite în acest scop, Puterea ocupantă va trebui să asigure întreținerea și educația copiilor orfani sau despărțiți de părinții lor din cauza războiului - în lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea să-i îngrijească - dacă e posibil, cu persoane de naționalitatea, limba și religia lor. O secțiune specială a biroului creat în virtutea dispozițiilor articolului 136 va fi însărcinată să ia toate măsurile necesare pentru identificarea copiilor a căror identitate este nesigură. Indicațiile cu privire la tatăl și mama lor sau la alte rude apropiate vor fi întotdeauna consemnate. Puterea ocupantă nu va putea împiedica aplicarea oricăror măsuri preferențiale în ce privește hrana, îngrijirile medicale și protecția contra urmărilor războiului, care ar fi putut să fie adoptate înainte de ocupație, în favoarea copiilor sub cincisprezece ani, a femeilor însărcinate și a mamelor cu copii sub șapte ani.  +  Articolul 51 Înregistrare. Muncă. Puterea ocupantă nu va putea constrânge persoanele protejate să servească în forțele sale armate sau auxiliare. Orice presiune sau propagandă cu scopul angajării voluntare este interzisă. Puterea ocupantă nu va putea constrânge la lucru persoanele protejate, decât dacă ele sunt în vârstă de peste 18 ani și atunci numai la lucrări necesare pentru nevoile armatei de ocupație sau pentru servicii de interes public, pentru alimentație, adăpostire, îmbrăcăminte, transporturi sau pentru sănătatea populației țării ocupate. Persoanele protejate nu vor putea fi constrânse la nici o muncă care le-ar obliga să ia parte la operațiuni militare. Puterea ocupantă nu va putea constrânge persoanele protejate să asigure cu forța securitatea instalațiilor unde ele execută o muncă obligatorie. Munca va fi executată numai în cadrul teritoriului ocupat în care se află persoanele despre care este vorba. Fiecare asemenea persoană va fi menținută, în măsura posibilului, la locul său obișnuit de muncă. Munca va fi plătită în mod echitabil și proporțional cu capacitățile fizice și intelectuale ale muncitorilor. Legislația în vigoare în țara ocupată privind condițiile de muncă și măsurile de protecție, mai ales în ce privește salariul, durata muncii, echipamentul, pregătirea prealabilă și despăgubirile datorate pentru accidentele de muncă și bolile profesionale, va fi aplicabilă persoanelor protejate supuse muncilor la care se referă prezentul articol. Rechiziționarea mâinii de lucru nu va putea duce, în nici un caz, la o mobilizare a muncitorilor într-o organizație cu caracter militar sau semimilitar.  +  Articolul 52Protejarea muncitorilor Nici un contract, acord sau reglementare nu va putea aduce atingere dreptului fiecărui muncitor, voluntar sau nu, oriunde s-ar găsi, de a se adresa reprezentanților Puterii protectoare pentru a cere intervenția acesteia. Orice măsură urmărind crearea șomajului sau restrângerea posibilităților de muncă ale muncitorilor dintr-o țară ocupată, în scopul de a-i determina să lucreze pentru Puterea ocupantă, este interzisă.  +  Articolul 53Interzicerea distrugerii Se interzice Puterii ocupante de a distruge bunurile mobiliare sau nemobiliare aparținând persoanelor particulare, individual sau colectiv, statului sau altor autorități publice, organizațiilor sociale sau cooperatiste, în afară de cazurile în care aceste distrugeri ar deveni absolut necesare în urma operațiunilor militare.  +  Articolul 54Magistrați și funcționari publici Se interzice Puterii ocupante de a modifica statutul funcționarilor sau al magistraților din teritoriul ocupat, de a le aplica sancțiuni sau de a lua orice măsură de constrângere sau discriminatorii împotriva lor pentru că s-ar abține de a-și exercita funcțiile lor din rațiuni de conștiință. Această ultimă interdicție nu prejudiciază aplicarea celui de al doilea alineat al articolului 51. Ea nu afectează dreptul Puterii ocupante de a îndepărta pe funcționarii publici din posturile lor.  +  Articolul 55Hrană și articole medicale pentru populație În măsura tuturor mijloacelor sale, Puterea ocupantă are datoria de a asigura aprovizionarea populației cu alimente și medicamente; ea va trebui, mai ales, să aducă alimentele, articolele medicale și orice alt articol necesar, atunci când rezervele teritoriului ocupat ar fi insuficiente. Puterea ocupantă nu va putea să rechiziționeze alimente, articole sau medicamente ce se găsesc pe teritoriul ocupat decât pentru forțele de ocupație și personalul administrativ; ea va trebui să țină seama de nevoile populației civile. Sub rezerva stipulațiilor altor convenții internaționale, Puterea ocupantă va trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura justa indemnizare a oricărui bun rechiziționat. Puterile protectoare vor putea, oricând, să verifice fără piedică starea proviziilor alimentare și medicale în teritoriile ocupate, exceptând cazurile când restricțiile temporare ar fi impuse de imperioase necesități militare.  +  Articolul 56Igienă și sănătate publică În măsura tuturor mijloacelor sale, Puterea ocupantă are datoria să asigure și să mențină, cu concursul autorităților naționale și locale, stabilimentele și serviciile medicale și spitalicești, precum și sănătatea și igiena publică în teritoriul ocupat, mai ales adoptând și aplicând măsurile profilactice și preventive necesare combaterii propagării bolilor contagioase și epidemiilor. Personalul medical de orice categorie va fi autorizat să-și îndeplinească misiunea. Dacă au fost create noi spitale pe teritoriul ocupat și dacă organele competente ale statului ocupat nu mai acționează acolo, autoritățile de ocupație vor proceda, dacă este cazul, la recunoașterea prevăzută de articolul 18. În împrejurări analoge, autoritățile de ocupație vor trebui, de asemenea, să garanteze recunoașterea personalului spitalelor și al vehiculelor de transport, în baza dispozițiilor articolelor 20 și 21. Adoptând măsurile de sănătate și de igienă, precum și aplicându-le, Partea ocupantă va ține seamă de exigențele morale și etice ale populației din teritoriul ocupat.  +  Articolul 57Rechiziționarea spitalelor Puterea ocupantă nu va putea rechiziționa spitalele civile decât temporar și în caz de urgentă necesitate, pentru îngrijirea răniților și bolnavilor militari și cu condiția de a lua măsurile necesare în timp util pentru a asigura îngrijirea și tratamentul persoanelor spitalizate și să răspundă nevoilor populației civile. Materialul și depozitele spitalelor civile nu vor putea fi rechiziționate, atâta timp cât vor fi necesare nevoilor populației civile.  +  Articolul 58Asistență spirituală Puterea ocupantă va permite preoților să asigure asistența spirituală a coreligionarilor lor. Ea va accepta, de asemenea, trimiterile de cărți și de obiecte necesare nevoilor religioase și va înlesni distribuirea lor în teritoriul ocupat.  +  Articolul 59 Ajutor.I. Ajutor colectiv Dacă întreaga populație a unui teritoriu ocupat sau o parte din ea este insuficient aprovizionată, Puterea ocupantă va accepta acțiunile de ajutor întreprinse în favoarea acestei populații și le va înlesni cu toate mijloacele sale. Aceste acțiuni, care vor putea să fie întreprinse fie de state, fie de un organism umanitar imparțial, cum ar fi Comitetul Internațional de Cruce Roșie vor consta, mai ales, din trimiteri de alimente, medicamente și îmbrăcăminte. Toate Părțile contractante vor trebui să autorizeze libera trecere a acestor trimiteri și să le asigure protecția. O Putere care acordă liberă trecere trimiterilor destinate unui teritoriu ocupat de o parte adversă în conflict va avea, totuși, dreptul de a verifica trimiterile, de a reglementa trecerea lor conform orariilor și itinerariilor prescrise și de a obține de la Puterea protectoare o asigurare suficientă că aceste trimiteri sunt destinate ajutorării populației nevoiașe și că nu sunt folosite în folosul Puterii ocupante.  +  Articolul 60II. Răspunderile Puterii Ocupante Trimiterile de ajutoare nu vor scuti cu nimic Puterea ocupantă de răspunderile care-i revin prin articolele 55, 56 și 59. Ea nu va putea abate, sub nici o formă, trimiterile de ajutoare de la destinația care le-a fost dată, decât în cazurile de urgentă necesitate, în interesul populației teritoriului ocupat și cu asentimentul Puterii protectoare.  +  Articolul 61III. Distribuire Distribuirea trimiterilor de ajutoare menționată în articolele precedente va fi făcută cu concursul și sub controlul Puterii protectoare. Această funcție va putea, de asemenea, să fie delegată, ca urmare a unui acord între Puterea ocupantă și Puterea protectoare, unui stat neutru, Comitetului Internațional de Cruce Roșie sau oricărui alt organism umanitar imparțial. Aceste trimiteri de ajutoare vor fi scutite, în teritoriul ocupat, de orice impozite, taxe sau vamă, în afară de cazul când acestea ar fi necesare în interesul economiei teritoriului. Puterea ocupantă va trebui să înlesnească rapida distribuire a acestor trimiteri. Toate Părțile contractante vor face eforturi să permită tranzitul și transportul gratuit al acestor trimiteri de ajutoare destinate teritoriilor ocupate.  +  Articolul 62IV. Trimiteri individuale de ajutoare Sub rezerva unor considerații imperioase de securitate, persoanele protejate care se găsesc pe teritoriul ocupat vor putea să primească trimiterile individuale de ajutoare care le-ar fi adresate.  +  Articolul 63Crucea Roșie Națională și alte societăți de ajutor Sub rezerva măsurilor temporare care ar fi impuse, în mod excepțional din considerente imperioase de securitate, de către Puterea ocupantă:a) societățile naționale de Cruce Roșie (Semilună Roșie, Leul și Soarele Roșii) recunoscute vor putea să-și continue activitatea în conformitate cu principiile crucii roșii, astfel cum sunt definite prin conferințele internaționale ale crucii roșii. Celelalte societăți de ajutor vor putea să-și continue activitatea umanitară în condiții similare;b) Puterea ocupantă nu va putea cere nici o schimbare în personalul și structura acestor societăți, care ar putea prejudicia activitățile mai sus-menționate. Aceleași principii se vor aplica activității și personalului organismelor speciale cu caracter nemilitar, existente deja sau care vor fi create cu scopul de a asigura condiții de existență populației civile prin menținerea serviciilor esențiale de utilitate publică, prin distribuirea ajutoarelor și prin organizarea salvării.  +  Articolul 64 Legislație penală.I. Observații generale Legislația penală a teritoriului ocupat va rămâne în vigoare, în afară de cazul în care ea va putea fi abrogată sau supendată de Puterea ocupantă, dacă această legislație constituie o amenințare pentru securitatea acestei Puteri sau un obstacol în aplicarea prezentei convenții. Sub rezerva acestei din urmă considerații și a necesității de a asigura administrarea efectivă a justiției, tribunalele teritoriului ocupat vor continua să funcționeze pentru toate infracțiunile prevăzute de această legislație. Puterea ocupantă va putea totuși, supune populația teritoriului ocupat la dispoziții care sunt indispensabile pentru a permite Puterii ocupante să- și îndeplinească obligațiile decurgând din prezenta convenție, și să asigure administrarea regulată a teritoriului, precum și securitatea Puterii ocupante, a membrilor și a bunurilor forțelor sau administrației de ocupație, ca și a stabilimentelor și a liniilor de comunicație folosite de ea.  +  Articolul 65II. Publicare Dispozițiile penale edictate de Puterea ocupantă nu vor intra în vigoare decât după ce au fost publicate și aduse la cunoștința populației, în limba acesteia. Ele nu pot avea un efect retroactiv.  +  Articolul 66III. Instanțe competente Puterea ocupantă va putea, în caz de infracțiune la dispozițiile penale promulgate de ea în virtutea celui de al doilea alineat al articolului 64, să defere inculpații tribunalelor sale militare, nepolitice și constituie în mod regulat, cu condiția ca acestea să țină ședințele în țara ocupată. Tribunalele de recurs vor ține ședințele de preferință în țara ocupată.  +  Articolul 67IV. Dispoziții aplicabile Tribunalele vor aplica numai dispozițiile legale anterioare infracțiunii și conforme cu principiile generale de drept, mai ales în ceea ce privește principiul proporționalității pedepselor. Ele vor trebui să ia în considerare faptul că prevenitul nu este un cetățean al Puterii ocupante.  +  Articolul 68V. Penalități. Pedeapsa cu moartea Când o persoană protejată comite o infracțiune numai în scopul de a păgubi Puterea ocupantă, dar care nu aduce atingere vieții sau integrității corporale a membrilor forțelor sau administrației de ocupaței, nici nu creează un pericol colectiv serios și nici nu aduce atingere gravă bunurilor forțelor sau administrației de ocupație sau instalațiilor folosite de ele, această persoană este pasibilă de internare sau de simplă închisoare, cu condiția ca durata acestei internări sau acestei închisori să fie proporțională cu infracțiunea comisă. În afară de aceasta, internarea sau închisoarea va fi pentru astfel de infracțiuni singura măsură privativă de libertate care va putea fi luată cu privire la persoanele protejate. Tribunalele prevăzute de articolul 66 al prezentei convenții vor putea, în mod liber, schimba pedeapsa cu închisoarea într-o măsură de internare de aceeași durată. Dispozițiile de ordin penal promulgate de Puterea ocupantă în conformitate cu articolele 64 și 65 pot prevedea pedeapsa cu moartea față de persoanele protejate numai în cazurile în care acestea sunt vinovate de spionaj, de acte grave de sabotaj împotriva instalațiilor militare ale Puterii ocupante sau de infracțiuni intenționate care au cauzat moartea uneia sau mai multor persoane și cu condiția ca legislația teritoriului ocupat, în vigoare înainte de începerea ocupării, să prevadă pedeapsa cu moartea în asemenea cazuri. Pedeapsa cu moartea nu va putea fi pronunțată contra unei persoane protejate, decât dacă s-a atras în mod special atenția tribunalului asupra faptul că acuzatul, nefiind un cetățean al Puterii ocupante, nu este legat de aceasta prin nici o obligație de credință. Pedeapsa cu moartea nu va putea fi pronunțată în nici un caz contra unei persoane protejate sub optsprezece ani în momentul infracțiunii.  +  Articolul 69VI. Scădere din sentință a perioadei de arest preventiv În toate cazurile, durata detențiunii preventive va fi scăzută din orice pedeapsă cu închisoarea la care o persoană protejată prevenită ar putea fi condamnată.  +  Articolul 70VII. Infracțiuni comise înainte de ocupare Persoanele protejate nu vor putea fi arestate, urmărite sau condamnate de Puterea ocupantă pentru acte comise sau pentru opinii exprimate înainte de ocupație sau în timpul unei întreruperi temporare a acesteia, cu excepția infracțiunilor la legile și obiceiurile de război. Cetățenii Puterii ocupante care, înainte de începerea conflictului, ar fi căutat refugiu pe teritoriul ocupat, nu vor putea fi arestați, urmăriți, condamnați sau deportați în afara teritoriului ocupat, decât pentru infracțiuni comise după începerea ostilităților sau pentru delicte de drept comun comise înainte de începerea ostilităților care, după dreptul statului al cărui teritoriu este ocupat, ar fi justificat extrădarea în timp de pace.  +  Articolul 71Procedură penalăI. Observații generale Tribunalele competente ale Puterii ocupante nu vor putea pronunța nici o condamnare care să nu fi fost precedată de un proces regulat. Orice prevenit urmărit de puterea ocupantă va fi informat, fără întârziere, în scris, într-o limbă pe care o înțelege, asupra amănuntelor capetelor de acuzare ce i se aduc; cauza sa va fi judecată cât mai repede cu putință. Puterea protectoare va fi informată de orice acțiuni intentate de către Puterea ocupantă contra persoanelor protejate, atunci când capetele de acuzare ar putea duce la o condamnare la moarte sau la o pedeapsă cu închisoare pe timp de doi ani sau mai mult; ea va putea să informeze oricând despre starea procedurii. În afară de aceasta, Puterea protectoare va avea dreptul să obțină, la cerere, orice informație cu privire la aceste proceduri și asupra oricărei alte acțiuni intentate de Puterea ocupantă contra persoanelor protejate. Notificarea către Puterea protectoare, astfel cum este prevăzută în cel de al doilea alineat al prezentului articol, va trebui să se facă imediat și să parvină în orice caz Puterii protectoare, cu trei săptămâni înainte de data primei audieri. Dacă la deschiderea dezbaterilor nu s-a adus dovada că dispozițiile prezentului articol au fost integral respectate, dezbaterile nu vor putea avea loc. Notificarea va trebui să cuprindă, în primul rând, următoarele elemente:a) identitatea parvenitului;b) locul de reședință sau de detențiune;c) specificarea capului sau capetelor de acuzare (cu mențiunea dispozițiilor penale pe care se bazează);d) indicarea tribunalului însărcinat cu judecarea cazului;e) locul și data primei audieri.  +  Articolul 72II. Drept la apărare Orice prevenit va avea dreptul să-și valorifice mijloacele de probă necesare apărării sale și va putea, în special, să citeze martori. El va avea dreptul să fie asistat de un apărător calificat, la alegerea sa, care va putea să-l viziteze liber și care se va bucura de înlesnirile necesare pentru a-și pregăti apărarea. Dacă prevenitul n-a ales apărător, Puterea protectoare îi va procura unul. Dacă prevenitul are de răspuns unei acuzații grave și nu există Putere protectoare, Puterea ocupantă va trebui, numai dacă prevenitul consimte, să-i procure un apărător. Orice prevenit va fi asistat, numai dacă nu renunță liber la aceasta, de un interpret atât în timpul instrucției, cât și în timpul audierii în fața tribunalului. El va putea, oricând, să recuze pe interpret și să ceară înlocuirea sa.  +  Articolul 73III. Drept la recurs Orice condamnat va avea dreptul să utilizeze căile de atac prevăzute de legislația aplicată de tribunal. El va fi pe deplin informat asupra drepturilor sale de atac, precum și asupra termenelor prevăzute pentru exercitarea lor. Procedura penală prevăzută în prezenta secțiune se va aplica, prin analogie, căilor de atac. Dacă legislația aplicată de tribunal nu prevede posibilități de apel, condamnatul va avea dreptul să recurgă contra hotărârii și condamnării la autoritatea competentă a Puterii ocupante.  +  Articolul 74IV. Asistare de către Puterea Protectoare Reprezentanții Puterii protectoare vor avea dreptul să participe la procesul oricărei persoane protejate, în afară de cazul când dezbaterile trebuie, în mod excecpțional, să aibă loc în secret, în interesul securității Puterii ocupante; aceasta va aviza, în acest caz, Puterea protectoare. O notificare conținând indicarea locului și a datei procesului va trebui să fie trimisă Puterii protectoare. Toate hotărârile care prevăd pedeapsa cu moartea sau închisoarea pentru doi ani sau mai mult vor fi communicate, cu indicarea motivelor și cât mai repede cu putință, Puterii protectoare; ele vor cuprinde mențiunea notificării efectuate conform articolului 71 și, în cazul unei hotărâri prevăzând o pedeapsă privativă de libertate, indicarea locului unde va fi executată. Celelalte hotărâri vor fi conssemnate în procesele verbale ale tribunalului și vor pute fi examinate de reprezentanții Puterii protectoare. În cazul unei condamnări la pedeapsa cu moartea sau la o pedeapsă privativă de libertate de doi ani sau mai mult termenele de atac nu vor începe să curgă decât din momentul în care puterea protectoare va fi primit comunicarea hotărârii.  +  Articolul 75V. Pedeapsa cu moartea Persoanele condamnate la moarte nu vor fi lipsite în nici un caz de dreptul de a cere grațierea. Nici o condamnare la moarte nu va fi executată înainte de executarea unui termen de cel puțin șase luni cu începere din momentul în care Puterea protectoare va fi primit comunicarea hotărârii definitive prin care se confirmă această condamnare la moarte sau de la primirea deciziei prin care se refuză grațierea. Termenul de șase luni va putea fi redus în anumite cazuri precise, când rezultă din împrejurări grave și critice că securitatea Puterii ocupante sau a forțelor sale armate este expusă unei amenințări organizate; Puterea protectoare va primi întotdeauna o notificare asupra acestei reduceri de termen și va avea întotdeauna posibilitatea de a adresa, în timp util, autorităților de ocupație competente, obiecții cu privire la aceste condamnări la moarte.  +  Articolul 76Tratamentul deținuților Persoanele protejate inculpate vor fi deținute în țara ocupată și, dacă sunt condamnate, vor trebui să-și ispășească pedeapsa acolo. Ele vor fi despărțite, dacă e posibil, de alți deținuți și supuse unui regim alimentar și de igienă suficient pentru a le menține într-o stare bună de sănătate și cel puțin corespunzător regimului închisorilor țării ocupate. Ele vor primi îngrijirile medicale cerute de starea sănătății lor. Vor fi, de asemenea, autorizate să oprimească orice ajutor spiritual pe care l-ar cere. Femeile vor fi ținute în localuri separate și puse sub supravegherea directă a femeilor. Se va ține seamă de regimul special prevăzut pentru minori. Persoanele protejate deținute vor avea dreptul să primească vizita delegaților Puterii protectoare și ai Comitetului Internațional de Cruce Roșie, în conformitate cu dispozițiile articolului 143. În afară de aceasta, ele vor avea dreptul să primească cel puțin un pachet cu ajutoare pe lună.