TRATAT din 25 martie 1957instituind Comunitatea Europeană*)
EMITENT
  • ACT INTERNAȚIONAL
    • Publicat în  BROȘURĂ



     Notă
    *) Acest text este textul consolidat al Tratatului instituind Comunitatea Economică Europeană, semnat la Roma, la 25 martie 1957, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. După semnare, tratatul a fost modificat în primul rind prin Actul Unic European din 17-28 februarie 1986 și prin Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut ca Tratatul de la Maastricht) din 7 februarie 1992, cît și prin numeroase acte normative speciale, ca Tratatul de fuziune a executivelor din 1965, Tratatele care modifica anumite poziții bugetare. Tratatul a mai fost modificat cu ocazia celor patru largiri a Comunităților Europene, prin Actele de Adeziune din 22 ianuarie 1972 (adeziunea Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), din 28 mai 1979 (aderarea Republicii Elene), din 12 iunie 1985 (aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze), și din 24 iunie 1994 (aderarea Republicii Austriei, a Republicii Finlandei și a Regatului Suediei) și prin diverse alte acte.
    Modificările sînt indicate prin note, la fiecare text amendat, menționînd și actul care prevede modificarea.
    Titlul a fost modificat prin de art. G.1 TUE.      +  ABREVIERIAA A/FIN/SUE - Actele privind aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda și Regatului Suediei la Uniunea Europeană, Corfu, 24 iunie 1994 (JOCE, 29 august 1994, L 241)AA DK/IRL/RU - Actul privind condițiile de aderare și adaptarea tratatelor: aderarea Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la Comunitatea Europeană, Bruxelles, 22 ianuarie 1972 (JOCE, 27 martie 1972, L 73)AUE - Actul Unic European, Luxemburg, 17 februarie 1986 și 28 februarie 1986 (JOCE, 29 iunie 1987, L 169)BCE - Banca Centrala EuropeanăBEI - Banca Europeană de InvestițiiCE - Comunitatea EuropeanăCECA - Comunitatea Europeană a Carbunelui și OteluluiCEEA - Comunitatea Europeană a Energiei AtomiceDA AA A/FIN/SUE - Decizia Consiliului Uniunii Europene din 1 ianuarie 1995 de adaptare a actelor privind aderarea noilor state membre la Uniunea Europeană (JOCE, 1 ianuarie 1995, L 1)JOCE - Jurnalul Oficial al Comunităților EuropeneSEBC - Sistemul European al Băncilor CentraleTratatul CE - Tratatul instituind Comunitatea Europeană (noua denumire a Tratatului CEE)Tratatul CEE - Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (25 martie 1957)TUE - Tratatul privind Uniunea Europeană, Maastricht, 7 februarie 1992 (JOCE,29 iulie 1992, L 191)UE - Uniunea EuropeanăUEO - Uniunea Europei OccidentaleMaiestatea Sa Regele Belgienilor, Președintele Republicii Federale Germania, Președintele Republicii Franceze, Președintele Republicii Italiene, Alteta Sa Regala Marea Ducesa a Luxemburgului, Maiestatea Sa Regina Olandei,*)*) Tratatul de la Amsterdam, care nu a fost încă ratificat, este prezentat distinct. După 1995, Inaltele Părți Contractante sînt: Belgia, Danemarca, Republica Federala Germania (devenită Germania), Republica Elena, Spania, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.HOTARITI sa pună bazele unei uniuni din ce în ce mai strinse între popoarele Europei,DECISI să asigure printr-o acțiune comuna progresul economic și social al țărilor lor, eliminînd barierele care separa Europa,FIXIND ca obiectiv esențial al eforturilor lor ameliorarea constanta a condițiilor de viața și munca ale popoarelor lor,RECUNOSCIND ca eliminarea obstacolelor existente necesita o acțiune concertata pentru a garanta stabilitatea dezvoltării, echilibrul în schimburile comerciale și concurenta loiala,PREOCUPATI sa întărească unitatea economiilor lor și să asigure dezvoltarea lor armonioasă, prin reducerea diferențelor existente între diferitele regiuni și reducerea rămînerii în urma a regiunilor mai puțin favorizate,DORIND să contribuie, printr-o politica comercială comuna, la eliminarea progresiva a restrictiilor din comerțul internațional,ÎNȚELEGÎND sa confirme solidaritatea care leagă Europa de Țările de peste mari și dorind să asigure creșterea prosperitatii lor în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite,HOTARITI sa consolideze, prin constituirea acestui ansamblu de resurse, pacea și libertatea, și chemind celelalte popoare ale Europei, care le impartasesc idealul, sa li se alăture în acest efort,AU DECIS sa creeze o Comunitate Europeană, și în acest scop au desemnat ca plenipotentiari ai lor:Maiestatea Sa Regele Belgienilor, pe:Dl. Paul Henri Spaak, ministrul afacerilor externe,Baronul J.Ch. Snoy et D'Oppuers, secretar general al Ministerului Afacerilor Economice, conducătorul delegației belgiene la conferința interguvernamentală;Președintele Republicii Federale Germane, pe:Dr. Konrad Adenauer, cancelar federal,Prof.dr. Walther Hallstein, secretar de stat al Oficiului Federal Extern;Președintele Republicii Franceze, pe:Dl. Christian Pineau, ministrul afacerilor externe,Dl. Maurice Faure, subsecretar de stat pentru afaceri externe;Președintele Republicii Italiene, pe:Dl. Antonio Segni, președintele Consiliului de Miniștri,Prof. Gaetano Martino, ministrul afacerilor externe;Alteta Sa Regala Marea Ducesa de Luxemburg, pe:Dl. Joseph Bech, Președintele Guvernului, ministrul afacerilor externe,Dl. Lambert Schaus, ambasador, conducătorul delegației Luxemburgului la conferința interguvernamentală;Maiestatea Sa Regina Olandei, pe:Dl. Joseph Luns, ministrul afacerilor externe,Dl. J. Linthorst Homan, conducătorul delegației Olandei la conferința interguvernamentală;CARE, avînd depline puteri, recunoscute ca valabile și date în forma cuvenită*), au convenit asupra dispozițiilor care urmează:*) Traducerea formulei finale a preambulului urmează linia consacrată în traducerile oficiale (v. Carta ONU).  +  Partea ÎNTÂI PRINCIPIILE  +  Articolul 1Prin prezentul tratat, Inaltele Părți Contractante instituie între ele o Comunitate Europeană.*)*) Modificat prin art. G.1 TUE.  +  Articolul 2Misiunea Comunității este ca, prin stabilirea unei piețe comune și a unei uniuni economice și monetare, precum și prin implementarea politicilor sau a acțiunilor comune prevăzute de articolele 3 și 3 A, sa promoveze o dezvoltare armonioasă și echilibrata a activităților economice în întreaga Comunitate, o creștere durabila și neinflationista care să respecte mediul, un grad înalt de convergenta a performantelor economice, un nivel înalt al ocupării forței de muncă și al protecției sociale, creșterea nivelului de trai și a calității vieții, coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.*)*) Modificat prin art. G.2 TUE.  +  Articolul 3Pentru atingerea scopurilor enunțate în articolul 2, activitatea Comunității cuprinde, în condițiile și conform termenelor prevăzute de prezentul tratat:a) eliminarea, între statele membre, a drepturilor vamale și a restrictiilor cantitative la importurile și exporturile de bunuri, precum și a tuturor celorlalte măsuri cu efect echivalent;b) o politica comercială comuna;c) o piața interna caracterizată prin eliminarea, între statele membre, a obstacolelor în calea liberei circulatii a bunurilor, persoanelor, serviciilor și a capitalurilor;d) măsuri privind intrarea și circulația persoanelor în cadrul pieței interne, în conformitate cu prevederile articolului 100 C;e) o politica comuna în domeniul agriculturii și pescuitului; o politica comuna în domeniul transporturilor;g) un sistem care asigura nedistorsionarea concurentei pe piața interna;h) apropierea legislatiilor naționale în măsura impusa de funcționarea unei piețe comune;i) o politica în domeniul social care să includă un Fond social european;j) întărirea coeziunii economice și sociale;k) o politica în domeniul mediului;l) întărirea competitivitatii industriei Comunității;m) promovarea cercetării și a dezvoltării tehnologice;n) încurajarea instituirii și dezvoltării rețelelor transeuropene;o) o contribuție la realizarea unui nivel înalt de protecție a sănătății;p) o contribuție la o educație și o formare profesională de calitate precum și la inflorirea culturii statelor membre;q) o politica în domeniul cooperării pentru dezvoltare;r) asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mari în vederea intensificării schimburilor comerciale și a promovării prin eforturi comune a dezvoltării economice și sociale;s) o contribuție la întărirea protecției consumatorilor;t) măsuri în domeniul energiei, protecției civile și turismului.*)*) Introdus prin art. G.5 TUE.  +  Articolul 3A(1) Pentru atingerea scopurilor enunțate în articolul 2, activitățile statelor membre și ale Comunității cuprind, în condițiile și potrivit termenelor prevăzute de prezentul tratat, adoptarea unei politici economice bazate pe strinsa coordonare a politicilor statelor membre, pe piața interna și pe definirea obiectivelor comune, și dirijate conform principiului unei economii de piața deschise, în care concurenta este libera.(2) În același timp, în condițiile și conform termenelor și procedurilor prevăzute în prezentul tratat, aceste activități cuprind fixarea irevocabilă a ratelor de schimb, care va conduce la introducerea unei monede unice, ECU**), precum și definirea și promovarea unei politici monetare și a unei politici de schimb unice, al căror obiectiv principal este menținerea stabilitatii prețurilor și, fără a aduce atingere acestui obiectiv, susținerea politicilor economice generale în Comunitate, în conformitate cu principiul unei economii de piața deschise, în care concurenta este libera.**) De la 1 ianuarie 1999, a fost introdusă moneda unica EURO.(3) Aceste activități ale statelor membre și ale Comunității implica respectarea următoarelor principii directoare: prețuri stabile, finanțe publice și condiții monetare sanatoase, precum și o balanța de plati stabilă.*)*) Introdus prin art. G.4 TUE.  +  Articolul 3BComunitatea acționează în limitele competentelor care i-au fost conferite și ale obiectivelor care i-au fost atribuite prin prezentul tratat. În domeniile care nu țin de competența sa exclusiva, Comunitatea nu intervine, conform principiului subsidiarității, decît dacă, și în măsura în care, obiectivele activității proiectate nu pot fi realizate de statele membre într-o maniera satisfăcătoare, însă pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, datorită dimensiunilor sau efectelor acțiunii proiectate.Nici o acțiune a Comunității nu va depăși ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor prezentului tratat.*)*) Introdus prin art. G.5 TUE.  +  Articolul 4(1) Realizarea misiunilor încredințate Comunității este asigurata de următoarele instituții:– un Parlament European,– un Consiliu,– o Comisie,– o Curte de Justiție,– o Curte de Conturi.Fiecare instituție acționează în limitele atribuțiilor care îi sînt conferite prin prezentul tratat.(2) Consiliul și Comisia sînt asistate de un Comitet economic și social și de un Comitet al regiunilor, care exercită funcții consultative.*)*) Modificat prin art. G.6 TUE.  +  Articolul 4ASe instituie, potrivit procedurilor prevăzute în prezentul tratat, un Sistem European al Băncilor Centrale, denumit în continuare SEBC, și o Banca Centrala Europeană, denumita în continuare BCE; aceste instituții acționează în limitele atribuțiilor care le sînt conferite prin prezentul tratat și statutele SEBC și BCE, denumite în continuare "statutul SECB", care sînt anexe la tratat.*)*) Introdus prin art. G.7 TUE.  +  Articolul 4BSe înființează o Banca Europeană de Investiții, care funcționează în limitele atribuțiilor care îi sînt conferite prin prezentul tratat și statutul care este anexa la tratat.*)*) Introdus prin art. G.7 TUE.  +  Articolul 5Statele membre iau toate măsurile generale sau particulare adecvate, ca să asigure îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul tratat, sau rezultă din actele instituțiilor Comunității. Ele facilitează îndeplinirea sarcinilor Comunității.Statele membre se abtin de la orice măsură susceptibilă sa pună în pericol atingerea scopurilor prezentului tratat.  +  Articolul 6În domeniul de aplicare al prezentului tratat și fără a aduce atingere dispozițiilor particulare pe care le prevede, este interzisă orice discriminare bazată pe naționalitate.Consiliul, hotarind conform procedurii prevăzute în articolul 189 C, poate adopta orice reglementare în vederea interzicerii acestor discriminări.*)*) Modificat prin art. G.8 TUE.  +  Articolul 7(1) Piața comuna se instituie progresiv, în cursul unei perioade de tranzitie de doisprezece ani.Perioada de tranzitie este împărțită în trei etape a cîte patru ani fiecare, a căror durata poate fi modificată în condițiile prevăzute mai jos.(2) Fiecărei etape i se atribuie un ansamblu de acțiuni, care trebuie inițiate și conduse concomitent.(3) Trecerea de la prima la a doua etapa este condiționată de constatarea ca esentialul obiectivelor fixate în mod expres de prezentul tratat pentru prima etapa a fost atins efectiv și ca, sub rezerva excepțiilor și procedurilor prevăzute în acest tratat, angajamentele au fost îndeplinite.Consiliul va face aceasta constatare la finele celui de-al patrulea an, hotarind în unanimitate, pe baza raportului Comisiei. Cu toate acestea, un stat membru nu poate împiedica realizarea unanimitatii, prevalindu-se de neîndeplinirea propriilor obligații. În absenta unanimitatii, prima etapa se prelungește în mod automat cu un an.La finele celui de-al cincilea an, Consiliul efectuează constatarea în aceleași condiții. În absenta unanimitatii, prima etapa se prelungește în mod automat cu încă un an.La finele celui de-al saselea an, Consiliul va face constatarea hotarind cu majoritate calificată, pe baza raportului Comisiei.(4) În termen de o luna de la acest ultim vot, orice stat membru rămas în minoritate, sau, în cazul în care nu s-a obținut majoritatea cerută, orice stat membru este îndreptățit să solicite Consiliului desemnarea unei instanțe de arbitraj a carei decizie obliga toate statele membre și instituțiile Comunității. Aceasta instanța de arbitraj este compusa din trei membri desemnați de Consiliu, hotarind în unanimitate, la propunerea Comisiei.Dacă Consiliul nu a desemnat membrii instanței de arbitraj în termen de o luna de la cerere, aceștia sînt desemnați de Curtea de Justiție înăuntrul unui nou termen de o luna.Instanța de arbitraj își desemnează președintele.Ea își pronunța sentinta în termen de șase luni de la data votului Consiliului prevăzut de ultimul aliniat al paragrafului 3.(5) Etapa a doua și etapa a treia nu pot fi prelungite sau reduse decît în virtutea unei decizii adoptate de Consiliu, care hotărăște în unanimitate, la propunerea Comisiei.(6) Prevederile paragrafelor anterioare nu pot avea ca efect prelungirea perioadei de tranzitie peste o durată totală de cincisprezece ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat.(7) Sub rezerva excepțiilor sau derogarilor prevăzute de prezentul tratat, expirarea perioadei de tranzitie constituie ultimul termen pentru intrarea în vigoare a ansamblului de reguli prevăzute și pentru aplicarea ansamblului de măsuri cerute de instituirea pieței comune.*)*) Fostul art. 8, modificat prin art. 13 AUE, renumerotat conform art. G.9 TUE.  +  Articolul 7AComunitatea adopta măsurile destinate instituirii progresive a pieței interne în decursul unei perioade care expira la 31 decembrie 1992, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol și ale articolelor 7 B, 7 C, 28, 57(2), 59, 70(1), 84, 99, 100 A și 100 B, și fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentului tratat.Piața interna cuprinde un teritoriu fără frontiere interioare, în care libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor este asigurata conform dispozițiilor prezentului tratat.*)*) Fostul art. 8 A, modificat prin art. 13 AUE, renumerotat conform art. G.9 TUE.  +  Articolul 7BComisia prezintă un raport Consiliului înainte de 31 decembrie 1988 și înainte de 31 decembrie 1990 despre stadiul măsurilor luate în vederea realizării pieței interne în termenul prevăzut la articolul 7 A.Consiliul, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, defineste orientările și condițiile necesare pentru asigurarea unui progres echilibrat în ansamblul sectoarelor vizate.*)*) Fostul art. 8 B, modificat prin art. 13 AUE, renumerotat conform art. G.9 TUE.  +  Articolul 7CAtunci cînd formulează propunerile sale în vederea realizării obiectivelor enunțate în articolul 7 A, Comisia ia în considerare amploarea efortului pe care îl vor avea de suportat anumite economii care prezintă diferențe în dezvoltare în perioada de instituire a pieței interne și poate propune măsuri adecvate.Dacă aceste măsuri se prezintă sub forma derogarilor, ele trebuie să aibă un caracter temporar și sa producă cît mai puține perturbari posibile în funcționarea pieței comune.*)*) Fostul art. 8 C, modificat prin art. 13 AUE, renumerotat conform art. G.9 TUE.  +  Partea A DOUA*) CETĂȚENIA UNIUNII*) Introdusă prin art. G punctul C TUE.  +  Articolul 8(1) Se instituie o cetățenie a Uniunii.Este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru.(2) Cetățenii Uniunii se bucura de drepturile și au obligațiile prevăzute de prezentul tratat.  +  Articolul 8A(1) Orice cetățean al Uniunii are dreptul de a circula și de a se stabili în mod liber pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitarilor și condițiilor prevăzute de prezentul tratat și de măsurile luate pentru aplicarea lui.(2) Consiliul poate adopta dispoziții pentru facilitarea exercitării drepturilor prevăzute la paragraful 1; cu excepția cazului în care prezentul tratat dispune altfel, Consiliul hotărăște în unanimitate, la propunerea Comisiei și după obținerea avizului conform al Parlamentului European.  +  Articolul 8B(1) Orice cetățean al Uniunii, rezident într-un stat membru și care nu este cetățean al acestuia, are dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale din statul membru în care își are reședința, în aceleași condiții ca și cetățenii acelui stat. Acest drept se exercită sub rezerva unor măsuri de aplicare care se adoptă de Consiliu înainte de 31 decembrie 1994, hotarind în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European; aceste măsuri de aplicare pot prevedea dispoziții derogatorii în cazuri justificate de probleme specifice ale unui stat membru.(2) Fără a aduce atingere articolului 138, paragraful 3 și dispozițiilor adoptate pentru aplicarea lui, orice cetățean al Uniunii, rezident într-un stat membru și care nu este cetățean al acestuia, are dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care își are reședința, în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Acest drept se exercită sub rezerva măsurilor de aplicare care se adoptă de Consiliu înainte de 31 decembrie 1993, hotarind în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European; aceste măsuri de aplicare pot prevedea dispoziții derogatorii în cazuri justificate de probleme specifice ale unui stat membru.*) Pentru traducerea termenilor resortisant, național, Staatsangehorige, folosiți în Tratat, am optat pentru termenul de "cetățean", acesta fiind consacrat în terminologia constituțională românească. De altfel, în varianta italiana a Tratatului este utilizat termenul citadino. Acolo unde textul implica și persoane juridice, am utilizat termenul de "național".  +  Articolul 8COrice cetățean al Uniunii beneficiază de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, pe teritoriul unui stat terț în care statul membru căruia îi aparține ca cetățean nu este reprezentat, în aceleași condiții ca și cetățenii acelui stat. Pînă la 31 decembrie 1993, statele membre vor stabili între ele normele necesare și vor iniția negocierile internaționale necesare pentru asigurarea acestei protecții.  +  Articolul 8DOrice cetățean al Uniunii are dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, în conformitate cu dispozițiile articolului 138 D.Orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 138 E.  +  Articolul 8EComisia prezintă un raport asupra aplicării dispozițiilor prezentei părți Parlamentului European, Consiliului și Comitetului economic și social pînă la 31 decembrie 1993, iar apoi îl va prezenta din trei în trei ani. Acest raport ia în considerare dezvoltarea Uniunii.Pe aceasta baza și fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentului tratat, Consiliul, hotarind în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta dispoziții care au drept scop completarea drepturilor prevăzute în prezenta parte, dispoziții pe care le recomanda spre adoptare statelor membre, în conformitate cu normele lor constituționale.  +  Partea A TREIA*) POLITICILE COMUNITĂȚII*) Regrupeaza fostele părți II și III, conform art. G punctul D TUE.  +  Titlul I Libera circulație a bunurilor  +  Articolul 9(1) Comunitatea este fondată pe o uniune vamală, care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și care implica interzicerea, între statele membre, a unor drepturilor de import și de export*) și a oricăror taxe cu efect echivalent, precum și adoptarea unui tarif vamal comun în relațiile lor cu statele terțe.(2) Dispozițiile capitolului 1, secțiunea 1 și ale capitolului 2 din prezentul titlu se aplică produselor originare din statele membre, precum și produselor provenite din state terțe, care circulă liber în statele membre.*) În acest moment, practic, în Comunitate nu mai exista taxe vamale propriu-zise la export.  +  Articolul 10(1) Sînt considerate ca circulind liber într-un stat membru produsele provenite din state terțe pentru care formalitățile de import au fost îndeplinite, iar drepturile vamale și taxele cu efect echivalent exigibile au fost percepute în acest stat membru, dacă nu au beneficiat de rambursarea totală sau parțială a acestor drepturi.(2) Comisia, pînă la finele primului an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, determina metodele de cooperare administrativă pentru aplicarea articolului 9, paragraful 2, luînd în considerare necesitatea de a facilita, pe cît posibil, formalitățile impuse comerțului.Pînă la finele primului an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Comisia determina dispozițiile aplicabile, în comerțul dintre statele membre, mărfurilor originare dintr-un stat membru, în fabricarea cărora au intrat produse care nu au fost supuse drepturilor vamale și taxelor cu efect echivalent care le erau aplicabile în statul exportator, sau care au beneficiat de rambursarea totală sau parțială a acestor drepturi.În adoptarea acestor dispoziții, Comisia ia în considerare regulile prevăzute pentru eliminarea drepturilor vamale în interiorul Comunității și pentru aplicarea progresiva a tarifului vamal comun.  +  Articolul 11Statele membre iau toate măsurile adecvate pentru a permite guvernelor să execute, în termenele fixate, obligațiile care le incumba în materie de drepturi vamale în virtutea prezentului tratat.  +  Capitolul 1 Uniunea vamală  +  Secţiunea 1 Eliminarea drepturilor vamale între statele membre  +  Articolul 12În relațiile lor comerciale reciproce, statele membre se abtin sa introducă noi drepturi de import și de export sau noi taxe cu efect echivalent și să le majoreze pe cele aplicate.  +  Articolul 13(1) Drepturile de import, în vigoare între statele membre, se elimina progresiv în cursul perioadei de tranzitie, în condițiile prevăzute de articolele 14 și 15.(2) Taxele cu efect echivalent drepturilor de import, în vigoare între statele membre, se elimina progresiv în cursul perioadei de tranzitie. Comisia stabilește calendarul acestei eliminari prin directive. Ea se ghideaza după regulile prevăzute în articolul 14, paragrafele 2 și 3, precum și în directivele adoptate de Consiliu în aplicarea articolului 14, paragraful 2.  +  Articolul 14(1) Pentru fiecare produs, taxa de baza asupra căreia operează reducerile succesive este taxa aplicată la 1 ianuarie 1957.(2) Ritmul reducerilor se determina după cum urmează:a) în cursul primei etape, prima reducere se efectuează la un an după intrarea în vigoare a prezentului tratat; a doua peste optsprezece luni; a treia la finele celui de-al patrulea an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat;b) în cursul celei de-a doua etape, se efectuează o reducere la optsprezece luni de la începutul acestei etape; o a doua reducere peste alte optsprezece luni; o a treia reducere se efectuează un an mai tirziu;c) reducerile restante sînt operate în cursul celei de-a treia etape; Consiliul, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, stabilește termenele lor prin directive.(3) La prima reducere, statele membre introduc între ele o taxa pe fiecare produs, egala cu taxa de baza diminuată cu 10%.La fiecare reducere ulterioară, fiecare stat membru trebuie să-și micșoreze ansamblul drepturilor vamale în asa fel încît totalul încasărilor vamale, asa cum este definit în paragraful 4, să se diminueze cu 10%, reducerea pe fiecare produs trebuind să fie de cel puțin 5% din taxa de baza.Cu toate acestea, pentru produsele asupra cărora subzistă o taxa care rămîne încă superioară nivelului de 30%, fiecare reducere trebuie să fie de cel puțin 10% din taxa de baza.(4) Totalul încasărilor vamale la care se referă paragraful 3 se calculează, pentru fiecare stat membru, inmultind valoarea importurilor provenite în cursul anului 1956 din celelalte state membre cu taxa de baza.(5) Problemele particulare ridicate de aplicarea paragrafelor precedente se reglementează de Consiliu prin directive, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.(6) Statele membre prezintă un raport Comisiei privind modul în care au aplicat normele de mai sus, de reducere a drepturilor vamale. Ele se straduiesc să asigure o reducere a taxelor pe fiecare produs, care să atinga:– la finele primei etape, cel puțin 25% din taxa de baza;– la finele celei de-a doua etape, cel puțin 50% din taxa de baza.În cazul în care Comisia constata ca exista pericolul ca obiectivele definite în articolul 13 și procentajul fixat în prezentul paragraf sa nu poată fi atinse, adresează statelor membre toate recomandările pe care le considera utile.(7) Consiliul poate modifica dispozițiile prezentului articol, hotarind în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European.  +  Articolul 15(1) Independent de prevederile articolului 14, în cursul perioadei de tranzitie, orice stat membru poate suspenda total sau în parte încasarea taxelor aplicate produselor importate din celelalte state membre. Celelalte state membre și Comisia trebuie informate despre acest fapt.(2) Statele membre își declara disponibilitatea sa reducă drepturile vamale în schimburile cu celelalte state membre într-un ritm mai rapid decît cel prevăzut în articolul 14, dacă situația lor economică generală și situația sectorului vizat le-o permite.Comisia adresează recomandări în acest sens statelor membre interesate.  +  Articolul 16Cel tirziu pînă la finele primei etape, statele membre elimina drepturile de export și taxele cu efect echivalent din schimburile reciproce.  +  Articolul 17(1) Dispozițiile articolelor 9-15, paragraful 1, sînt aplicabile și drepturilor vamale cu caracter fiscal. Totuși, aceste taxe nu se iau în considerare nici pentru calculul totalului încasărilor vamale, nici pentru calculul reducerii ansamblului de taxe vizat de articolul 14, paragrafele 3 și 4.Aceste taxe se micșorează la fiecare reducere cu cel puțin 10% din taxa de baza. Statele membre le pot reduce într-un ritm mai rapid decît cel prevăzut în articolul 14.(2) Înainte de finele primului an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, statele membre comunică Comisiei drepturile lor vamale cu caracter fiscal.(3) Statele membre își rezerva facultatea de a înlocui aceste drepturi cu o taxa interna, în conformitate cu dispozițiile articolului 95.(4) În cazul în care Comisia constata ca înlocuirea unor drepturi vamale cu caracter fiscal provoacă grave dificultăți într-un stat membru, autorizeaza statul sa mențină aceasta taxa, cu condiția ca sa o suprime în cel mult șase ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat. Autorizarea trebuie cerută înainte de finele primului an de la intrarea în vigoare a acestui tratat.  +  Secţiunea 2 Instituirea tarifului vamal comun  +  Articolul 18Statele membre își declara disponibilitatea de a contribui la dezvoltarea comerțului internalional și la reducerea obstacolelor în schimburile comerciale, prin participarea la convenții bazate pe reciprocitate și avantaj mutual, la reducerea drepturilor vamale sub nivelul general de care ele s-ar putea prevala ca rezultat al instituirii unei uniuni vamale.  +  Articolul 19(1) În condițiile și limitele prevăzute în continuare, taxele tarifului vamal comun se stabilesc la nivelul mediei aritmetice a taxelor aplicate în cele patru teritorii vamale cuprinse în Comunitate.(2) Taxele luate în considerare pentru calculul acestei medii sînt cele aplicate de statele membre la 1 ianuarie 1957.Totuși, în ceea ce privește tariful italian, taxa aplicată se calculează fără a lua în considerare reducerea temporară de 10%. Mai mult, la pozițiile la care tariful italian implica o taxa conventionala, aceasta se înlocuiește cu taxa aplicată descrisă mai sus, cu condiția sa nu o depășească cu mai mult de 10%. Dacă taxa conventionala depășește taxa aplicată descrisă mai sus cu mai mult de 10%, pentru calculul mediei aritmetice se ia în considerare aceasta taxa aplicată, majorată cu 10%.În ceea ce privește pozițiile enumerate în lista A, pentru calculul mediei aritmetice taxele care figurează în aceasta lista sînt înlocuite cu taxele aplicate.(3) Taxele tarifului vamal comun nu pot depăși:a) 3% pentru produsele din pozițiile tarifare enumerate în lista B,b) 10% pentru produsele din pozițiile tarifare enumerate în lista C,c) 15% pentru produsele din pozițiile tarifare enumerate în lista D,d) 25% pentru produsele din pozițiile tarifare enumerate în lista E; în cazul în care, pentru aceste produse, tariful țărilor Benelux conține o taxa care nu depășește 3%, pentru calculul mediei aritmetice aceasta taxa se majorează la 12%.(4) Lista F fixează taxele aplicabile produselor enumerate în cuprinsul sau.(5) Listele pozițiilor tarifare vizate de prezentul articol și de articolul 20 fac obiectul anexei I la prezentul tratat.  +  Articolul 20Taxele aplicabile produselor din lista G se fixează prin negociere între statele membre. Fiecare stat membru poate adauga alte produse la aceasta lista, în limita a 2% din valoarea totală a importurilor sale care au provenit din state terțe în cursul anului 1956.Comisia ia orice inițiativa considerată utila, pentru ca aceste negocieri să fie angajate înainte de finele celui de-al doilea an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat și să se încheie înainte de finele primei etape.În cazul în care, pentru anumite produse, nu poate interveni un acord înăuntrul acestui termen, Consiliul fixează taxele tarifului vamal comun, la propunerea Comisiei, hotarind în unanimitate pînă la finele celei de-a doua etape și apoi cu majoritate calificată.  +  Articolul 21(1) Dificultățile tehnice care se pot ivi în aplicarea articolelor 19 și 20 se rezolva, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, prin directive ale Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.(2) Înainte de finele primei etape, sau cel tirziu la fixarea taxelor, Consiliul, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, decide asupra adaptarilor cerute de armonizarea interna a tarifului vamal comun, care rezultă din aplicarea normelor prevăzute în articolele 19 și 20, luînd în considerare în special gradul de prelucrare a materiilor prime ale diferitelor mărfuri la care se aplică acest tarif.  +  Articolul 22Comisia determina, în următorii doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, măsura în care drepturile vamale cu caracter fiscal vizate de articolul 17, paragraful 2, trebuie reținute pentru calculul mediei aritmetice prevăzute de articolul 19, paragraful 1. Aceasta ia în considerare aspectul protectionist pe care îl pot avea aceste drepturi vamale.În cel mult șase luni de la aceasta determinare, toate statele membre pot cere ca procedura prevăzută de articolul 20 să fie aplicabilă produselor în cauza, fără a le fi opozabilă limita prevăzută de acest articol.  +  Articolul 23(1) În scopul introducerii progresive a tarifului vamal comun, statele membre modifica tarifele aplicabile țărilor terțe, după cum urmează:a) în cazul pozițiilor tarifare la care taxele aplicate efectiv la 1 ianuarie 1957 nu se abat cu mai mult de 15%, în plus sau în minus, de la taxele tarifului vamal comun, acestea din urma se aplică de la finele celui deal patrulea an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat;b) în celelalte cazuri, fiecare stat membru aplica de la aceeași dată o taxa, reducind cu 30% diferența dintre taxa aplicată efectiv la 1 ianuarie 1957 și tariful vamal comun.c) aceasta diferența se reduce cu încă 30% la finele celei de-a doua etape;d) în ceea ce privește pozițiile tarifare pentru care taxele tarifului vamal comun nu ar fi cunoscute încă la finele primei etape, fiecare stat membru aplica, în termen de șase luni de la hotărîrea Consiliului prevăzută în articolul 20, taxele care ar rezultă din aplicarea normelor prezentului paragraf.(2) Statul membru care a obținut autorizarea prevăzută de articolul 17, paragraful 4, este scutit de aplicarea dispozițiilor precedente, pe durata validității acelei autorizari, în ce privește pozițiile tarifare care fac obiectul autorizării. La expirarea autorizării, acest stat aplica taxa care ar rezultă din aplicarea normelor paragrafului precedent.(3) Tariful vamal comun se aplică integral, cel tirziu de la expirarea perioadei de tranzitie.  +  Articolul 24Pentru a se alinia la tariful vamal comun, statele membre pot să-și modifice drepturile vamale într-un ritm mai rapid decît cel prevăzut în articolul 23.  +  Articolul 25(1) În cazul în care Comisia constata ca în statele membre producția anumitor mărfuri prevăzute în listele B, C și D nu este suficienta pentru aprovizionarea vreunui stat membru și ca aceasta aprovizionare depinde tradițional, în mare parte, de importurile provenite din state terțe, Consiliul, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, acorda statului membru interesat contingente tarifare cu taxe reduse sau scutite de taxe.Aceste contingente nu pot depăși limitele peste care exista riscul unor transferuri de activități economice în detrimentul celorlalte state membre.(2) În ceea ce privește produsele din lista E, precum și cele din lista G, ale căror taxe au fost fixate conform procedurii prevăzute de articolul 20, alineatul 3, Comisia acorda, la cerere, oricărui stat membru interesat contingente tarifare cu taxe reduse sau scutite de taxe, dacă o schimbare în sursele de aprovizionare sau o aprovizionare insuficienta în cadrul Comunității este de natura sa antreneze consecințe prejudiciabile pentru industria prelucratoare a statului membru interesat.Aceste contingente nu pot depăși limitele peste care exista riscul unor transferuri de activități economice în detrimentul celorlalte state membre.(3) În ceea ce privește produsele enumerate în anexa II la prezentul tratat, Comisia poate autoriza orice stat membru sa suspende încasarea taxelor aplicabile, în totalitate sau parțial, sau îi poate acorda contingente tarifare cu taxe reduse sau scutite de taxe, cu condiția ca din acest fapt sa nu rezulte perturbari grave pe piața produselor în cauza.(4) Comisia procedează periodic la examinarea contingentelor tarifare acordate în aplicarea prezentului articol. Art. 26. - Comisia poate autoriza un stat membru care trebuie să facă fața unor dificultăți speciale sa amine reducerea sau majorarea taxelor prevăzute în articolul 23, la anumite poziții din tariful sau.Autorizarea nu poate fi acordată decît pe o durată limitată și numai pentru un ansamblu de poziții tarifare, care nu reprezintă pentru statul în cauza mai mult de 5% din valoarea importurilor sale provenite din state terțe, efectuate în cursul ultimului an pentru care datele statistice sînt disponibile.  +  Articolul 27Înainte de finele primei etape, statele membre procedează, în măsura necesară, la apropierea dispozițiilor lor legislative, de reglementare și administrative în materie vamală. În acest sens, Comisia adresează statelor membre toate recomandările adecvate.  +  Articolul 28Toate modificările sau suspendarile unilaterale ale taxelor tarifului vamal comun se decid de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.  +  Articolul 29În exercitarea sarcinilor care îi sînt încredințate prin prezenta secțiune, Comisia se conduce după:a) necesitatea promovării schimburilor comerciale între statele membre și statele terțe,b) dezvoltarea condițiilor de concurenta în interiorul Comunității, în asa măsura încît aceasta evoluție să poată avea ca efect sporirea competitivitatii întreprinderilor,c) necesitățile de aprovizionare a Comunității cu materii prime și semifabricate, avînd în același timp grija sa nu se denatureze, între statele membre, condițiile de concurenta referitoare la produsele finite,d) necesitatea evitării unor tulburări grave în viața economică a statelor membre, a asigurării unei dezvoltări rationale a producției și a expansiunii consumului în Comunitate.*)*) Modificat prin art. 16 AUE.  +  Capitolul 2 Eliminarea restrictiilor cantitative între statele membre  +  Articolul 30Fără a aduce atingere dispozițiilor de mai jos, sînt interzise între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și toate măsurile cu efect echivalent.  +  Articolul 31Statele membre se abtin sa introducă în relațiile dintre ele noi restrictii cantitative și măsuri cu efect echivalent. Totuși, aceasta obligație nu se aplică decît la nivelul liberalizarii realizate în aplicarea deciziilor Consiliului Organizației Europene de Cooperare Economică din 14 ianuarie 1955. Statele membre notifica Comisiei, în cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, listele lor de produse liberalizate în aplicarea acestor decizii. Listele notificate vor fi consolidate între statele membre.  +  Articolul 32În schimburile comerciale mutuale, statele membre se abtin de la restrîngerea contingentelor și a măsurilor cu efect echivalent existente la data intrării în vigoare a prezentului tratat.Aceste contingente trebuie să fie eliminate cel tirziu pînă la expirarea perioadei de tranzitie. Ele se elimina progresiv în cursul acestei perioade, în condițiile determinate mai jos.  +  Articolul 33(1) La un an după intrarea în vigoare a prezentului tratat, fiecare stat membru transforma contingentele bilaterale deschise altor state membre în contingente globale, accesibile fără discriminare tuturor celorlalte state membre.La aceeași dată, statele membre majorează ansamblul contingentelor globale instituite, astfel încît să se realizeze, față de anul precedent, o creștere de cel puțin 20% a valorii lor totale. Totuși, contingentele globale pe fiecare produs se majorează cu cel puțin 10%.În fiecare an, contingentele sînt largite fala de anul precedent, după aceleași reguli și în aceleași proporții.A patra largire are loc la finele celui de-al patrulea an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat; a cincea, la un an după începutul celei de-a doua etape.(2) În cazul în care, pentru un produs neliberalizat, contingentul global nu atinge 3% din producția naționala a statului în cauza, se instituie un contingent egal cu cel puțin 3% din aceasta producție, cel tirziu la un an după intrarea în vigoare a prezentului tratat. Acest contingent se majorează la 4% după cel de-al doilea an și la 5% după al treilea an. Apoi statul membru vizat majorează anual contingentul cu cel puțin 15%.În cazul în care nu exista nici o asemenea producție naționala, Comisia determina, prin decizie, un contingent corespunzător.(3) La finele celui de-al zecelea an, fiecare contingent trebuie să fie cel puțin egal cu 20% din producția naționala.(4) În cazul în care Comisia constata printr-o decizie ca importurile unui produs, în cursul a doi ani consecutivi, au fost inferioare contingentului stabilit, acest contingent global nu poate fi luat în considerare pentru calculul valorii totale a contingentelor globale. În acest caz, statul membru elimina contingentarea acestui produs.(5) În cazul contingentelor care reprezintă mai mult de 20% din producția naționala a produsului în cauza, Consiliul, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, poate cobori procentajul minim de 10% prevăzut la paragraful 1. Totuși, aceasta modificare nu poate aduce atingere obligației de majorare anuală cu 20% a valorii totale a contingentelor globale.(6) Statele membre care și-au depășit obligațiile în ce privește nivelul de liberalizare realizat în aplicarea deciziilor Consiliului Organizației Europene a Cooperării Economice din 14 ianuarie 1955, sînt abilitate ca, la calculul creșterii totale anuale de 20%, prevăzute de paragraful 1, sa ia în considerare totalul importurilor liberalizate în mod unilateral. Acest calcul este supus aprobării prealabile a Comisiei.(7) Directivele Comisiei vor determina procedura și termenele eliminării între statele membre a măsurilor existente la data intrării în vigoare a prezentului tratat, care au efect echivalent cu cel al acestor contingente.(8) Dacă Comisia constata ca aplicarea dispozițiilor prezentului articol și, în particular, a celor privitoare la procentaje nu permit asigurarea caracterului progresiv al eliminării prevăzut de articolul 32, alineatul 2, Consiliul, la propunerea Comisiei, hotarind în unanimitate în cursul primei etape și apoi cu majoritate calificată, poate modifica procedura vizata de prezentul articol și poate proceda, în particular, la majorarea procentajelor fixate.  +  Articolul 34(1) Restricțiile cantitative la export, precum și toate măsurile cu efect echivalent sînt interzise între statele membre.(2) Statele membre elimina, cel tirziu pînă la finele primei etape, restricțiile cantitative la export și toate măsurile cu efect echivalent existente la intrarea în vigoare a prezentului tratat.  +  Articolul 35Statele membre își declara disponibilitatea sa elimine, în privinta celorlalte state membre, restricțiile cantitative la import și la export, într-un ritm mai rapid decît cel prevăzut în articolele precedente, dacă situația lor economică generală și situația sectorului vizat permit acest lucru.Comisia adresează recomandări în acest sens statelor membre interesate.  +  Articolul 36Dispozițiile articolelor 30-34 inclusiv nu împiedica interdicțiile sau restricțiile la import, export sau tranzit, justificate de motive de moralitate publică, ordine publică, securitate publică, protecția sănătății și vieții persoanelor, animalelor sau plantelor, protecția patrimoniului național avînd o valoare artistică, istorica sau arheologică, sau de protecția proprietății industriale și comerciale. Totuși, aceste interdicții sau restrictii nu trebuie să constituie nici un mijloc de discriminare arbitrară, nici o restrictie deghizată în comerțul dintre statele membre.  +  Articolul 37(1) Statele membre reglementează progresiv monopolurile naționale cu caracter comercial, astfel încît, la expirarea perioadei de tranzitie, sa excludă orice discriminare între cetățenii statelor membre în ceea ce privește condițiile de aprovizionare și de desfacere.Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor organismelor prin care un stat membru, DE IURE sau DE FACTO, controlează, dirijeaza sau influențează în mod considerabil, direct sau indirect, importurile sau exporturile între statele membre. Aceste dispoziții se aplică în aceeași măsura și monopolurilor de stat concesionate.(2) Statele membre se abtin sa introducă orice măsuri noi, contrare principiilor enunțate la paragraful 1, sau care restrîng domeniul de aplicare a articolelor referitoare la eliminarea taxelor și a restrictiilor cantitative între statele membre.(3) Calendarul măsurilor avute în vedere în paragraful 1 trebuie adaptat la eliminarea restrictiilor cantitative pentru aceleași produse, prevăzută de articolele 30-34 inclusiv.În cazul în care un produs face obiectul unui monopol de stat cu caracter comercial numai într-un singur stat, sau în cîteva state membre, Comisia poate autoriza celelalte state membre să aplice măsuri de protecție, cît timp adaptarea prevăzută în paragraful 1 nu a fost realizată; Comisia determina condițiile și modalitățile de aplicare a acestor măsuri.(4) În cazul unui monopol cu caracter comercial, care implica o reglementare destinată sa faciliteze desfacerea sau valorificarea produselor agricole, trebuie să se asigure în aplicarea normelor prezentului articol garanții echivalente pentru nivelul de ocupare a forței de muncă și nivelul de trai al producătorilor vizati, luînd în considerare ritmul adaptarilor posibile și specializările necesare.(5) Pe de altă parte, obligațiile statelor membre nu sînt valabile decît în măsura în care sînt compatibile cu acordurile lor internaționale existente.(6) Încă din prima etapa, Comisia adresează recomandări privitoare la măsurile de aplicare și ritmul în care trebuie realizată adaptarea prevăzută de prezentul articol.  +  Titlul II Agricultura  +  Articolul 38(1) Piața comuna se extinde asupra agriculturii și comerțului produselor agricole. Prin produse agricole se înțeleg produsele solului, cele animaliere și piscicole, precum și produsele care suporta o primă transformare și sînt într-un raport direct cu aceste produse.(2) Cu excepția dispozițiilor contrare ale articolelor 39-46 inclusiv, normele prevăzute pentru instituirea pieței comune sînt aplicabile și produselor agricole.(3) Produsele care cad sub incidența dispozițiilor articolelor 39-46 inclusiv sînt enumerate în lista care face obiectul anexei II la prezentul tratat. Totuși, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a acestui tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, decide cu majoritate calificată ce produse trebuie adăugate la aceasta lista.(4) Funcționarea și dezvoltarea pieței comune pentru produsele agricole trebuie să fie însoțite de instituirea unei politici agricole comune a statelor membre.  +  Articolul 39(1) Politica agricolă comuna are ca scop:a) creșterea productivitatii agriculturii prin promovarea progresului tehnic și asigurarea dezvoltării rationale a producției agricole, precum și a utilizării optime a factorilor de producție, în special a forței de muncă,b) asigurarea, în acest fel, a unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în special prin creșterea venitului individual al celor care lucrează în agricultura,c) stabilizarea piețelor,d) garantarea securității aprovizionarilor,e) asigurarea unor prețuri rezonabile în livrările către consumatori.(2) În elaborarea politicii agricole comune și a metodelor specifice pe care le poate implica se iau în considerare:a) caracterul particular al activității agricole, care decurge din structura socială a agriculturii și din dezacordurile structurale între diversele regiuni agricole,b) necesitatea de a opera gradual adaptarile oportune,c) faptul ca, în statele membre, agricultura constituie un sector strins legat de ansamblul economiei.  +  Articolul 40(1) Statele membre dezvolta o politica agricolă comuna gradual, în timpul perioadei de tranzitie, și o definitiveaza cel tirziu la finele acestei perioade.(2) În vederea atingerii scopurilor prevăzute în articolul 39, se va institui o organizare comuna a piețelor agricole.În funcție de produse, aceasta organizare îmbracă una dintre următoarele forme:a) norme comune în materie de concurenta,b) o coordonare obligatorie a diverselor organizări ale piețelor naționale,c) o organizare europeană de piața.(3) Organizarea comuna, într-una din formele prevăzute la paragraful 2, poate implica toate măsurile necesare pentru atingerea scopurilor definite în articolul 39, mai ales reglementări de prețuri, subvenții atît la producție cît și la comercializarea diferitelor produse, sisteme de stocare și de report, mecanisme comune de stabilizare a importurilor sau exporturilor.Organizarea trebuie să se limiteze la urmărirea obiectivelor enunțate în articolul 39 și trebuie să excludă orice discriminare între producătorii sau consumatorii Comunității.O eventuala politica comuna a prețurilor trebuie fondată pe criterii comune și pe metode de calcul uniforme.(4) Pentru a permite organizării comune prevăzute la paragraful 2 să-și atinga obiectivele, pot fi create unul sau mai multe fonduri de orientare și garanție agricolă.  +  Articolul 41Pentru a permite atingerea obiectivelor definite în articolul 39, în cadrul politicii agricole comune pot fi prevăzute:a) o coordonare efectivă a eforturilor întreprinse în domeniile formării profesionale, a cercetării și popularizarii cunoștințelor agricole, putind implica proiecte sau instituții finanțate în comun,b) acțiuni comune pentru promovarea consumului anumitor produse.  +  Articolul 42Dispozițiile capitolului referitor la regulile de concurenta sînt aplicabile producției și comerțului cu produse agricole, numai în măsura determinata de Consiliu în cadrul dispozițiilor și în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 43, paragrafele 2 și 3, luînd în considerare obiectivele enunțate în articolul 39.Consiliul poate autoriza, în particular, acordarea de ajutoare:a) pentru protejarea exploatarilor defavorizate din cauza condițiilor structurale sau naturale,b) în cadrul programelor de dezvoltare economică.  +  Articolul 43(1) În scopul identificarii liniilor directoare ale unei politici agricole comune, Comisia convoacă, încă de la intrarea în vigoare a tratatului, o conferința a statelor membre, pentru a compara politicile lor agricole și a stabili în special bilanțul resurselor și necesităților lor.(2) În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Comisia, luînd în considerare lucrările conferintei prevăzute în paragraful 1, după consultarea Comitetului economic și social, prezintă propuneri în ceea ce privește elaborarea și implementarea politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizarilor naționale cu una din formele de organizare comune prevăzute în articolul 40, paragraful 2, precum și punerea în aplicare a măsurilor expres menționate în prezentul titlu.Aceste propuneri trebuie să ia în considerare interdependenta problemelor agricole evocate în prezentul titlu.La propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, Consiliul, hotarind în unanimitate în cursul primilor doi ani și apoi cu majoritate calificată, adopta regulamente sau directive, sau ia decizii, fără a aduce atingere dreptului sau de a formula recomandări.(3) Consiliul, hotarind cu majoritate calificată în condițiile prevăzute la paragraful precedent, poate înlocui organizarile piețelor naționale cu organizarea comuna prevăzută în articolul 40, paragraful 2, dacă:a) organizarea comuna oferă statelor membre, care se opun acestei măsuri și care dispun de o organizare naționala pentru producția în cauza, garanții echivalente pentru ocuparea forței de muncă și nivelul de trai al producătorilor vizati, luînd în considerare ritmul adaptarilor posibile și specializările necesare, șib) aceasta organizare asigura schimburilor din interiorul Comunității condiții similare cu cele care exista pe piața naționala.(4) Dacă se creează o organizare comuna pentru anumite materii prime, fără a exista încă o organizare comuna pentru produsele prelucrate corespunzătoare, materiile prime în cauza, utilizate pentru produse prelucrate destinate exportului către state terțe, pot fi importate din exteriorul Comunității.  +  Articolul 44(1) În măsura în care eliminarea progresiva a drepturilor vamale și a restrictiilor cantitative între statele membre este susceptibilă sa conducă la prețuri care pot pune în pericol obiectivele fixate în articolul 39, oricărui stat membru îi este permis să aplice, în cursul perioadei de tranzitie, pentru anumite produse, într-o maniera nediscriminatorie și într-o măsura care nu împiedica creșterea volumului de schimburi prevăzut în articolul 45, paragraful 2, un sistem de prețuri minimale care înlocuiește contingentele. Importurile realizate sub nivelul prețurilor minimale, pot fi:– fie suspendate temporar sau reduse,– fie permise, sub condiția realizării lor la un preț superior prețului minim fixat pentru produsul în cauza.În al doilea caz, prețurile minimale nu includ drepturile vamale.(2) Prețurile minimale nu trebuie să aibă ca efect o reducere a schimburilor comerciale existente între statele membre la intrarea în vigoare a prezentului tratat, nici sa împiedice creșterea progresiva a acestor schimburi. Prețurile minimale nu trebuie aplicate astfel încît sa împiedice dezvoltarea unei preferințe firești între statele membre.(3) Încă de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, determina criterii obiective de instituire a sistemelor de prețuri minimale și de fixare a acestor prețuri.Aceste criterii iau în considerare, în special: prețurile medii de producție din statul membru care aplica prețul minimal, situația diverselor întreprinderi față de aceste prețuri medii de producție, necesitatea de a promova atît ameliorarea progresiva a exploatării agricole, cît și adaptarile și specializările necesare în cadrul pieței comune.De asemenea, Comisia propune o procedură de revizuire a acestor criterii pentru a lua în considerare și a accelera progresul tehnic și pentru a realiza apropierea progresiva a prețurilor în cadrul pieței comune.Aceste criterii, precum și procedura de revizuire trebuie determinate în unanimitate de Consiliu, în primii trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat.(4) Pînă la intrarea în vigoare a deciziei Consiliului, statele membre pot fixa prețurile minimale, cu condiția de a informa în prealabil Comisia și celelalte state membre, pentru a le permite să-și prezinte observațiile.Odată ce decizia Consiliului este luată, prețurile minimale se fixează de statele membre, pe baza criteriilor stabilite după prevederile susmenționate.Dacă deciziile luate nu sînt conforme criteriilor astfel definite, Consiliul le poate rectifica, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.(5) În cazul în care stabilirea criteriilor obiective susmenționate pentru anumite produse nu a fost posibila pînă la începutul celei de-a treia etape, Consiliul poate modifica prețurile minimale aplicate acelor produse, hotarind cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.(6) La expirarea perioadei de tranzitie se întocmește lista prețurilor minimale existente la acea data. Consiliul fixează regimul aplicabil în cadrul politicii agricole comune, hotarind la propunerea Comisiei, cu o majoritate de 9 voturi, conform ponderarii prevăzute la articolul 148, paragraful 2, alineatul 1.  +  Articolul 45(1) Pînă la înlocuirea formelor naționale de organizare cu una din formele de organizare comuna prevăzute de articolul 40, paragraful 2, pentru produsele în legătură cu care exista în anumite state membre:– dispoziții care tind să asigure producătorilor naționali valorificarea producției lor, și– necesitați de import, schimburile comerciale se dezvolta prin acorduri sau contracte pe termen lung între statele membre exportatoare și importatoare.Aceste acorduri sau contracte trebuie să conducă la eliminarea progresiva a oricăror discriminări în aplicarea acestor dispoziții la diferiții producători din Comunitate.Aceste acorduri sau contracte se încheie în cursul primei etape; se ia în considerare principiul reciprocității.(2) În ceea ce privește cantitățile, aceste acorduri sau contracte pornesc de la volumul mediu al schimburilor comerciale între statele membre pentru produsele în cauza în timpul celor trei ani precedenti intrării în vigoare a prezentului tratat și vor prevedea o creștere a acestui volum în limita necesităților existente, luînd în considerare fluxurile comerciale traditionale.În ceea ce privește prețurile, aceste acorduri sau contracte vor permite producătorilor sa valorifice cantitățile convenite la prețuri care se apropie progresiv de prețul plătit producătorilor naționali pe piața interna a tarii cumparatoare.Aceasta apropiere trebuie să fie cît se poate de constanta și trebuie complet realizată cel tirziu pînă la finele perioadei de tranzitie.Prețurile se negociaza între părțile interesate, în cadrul directivelor emise de Comisie pentru aplicarea celor două alineate precedente.În cazul prelungirii primei etape, executarea acordurilor sau a contractelor continua în condițiile aplicabile la finele celui de-al patrulea an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat; obligațiile de majorare a cantităților și de apropiere a prețurilor se suspenda pînă la trecerea la cea de-a doua etapa.Pentru a asigura încheierea și executarea acestor acorduri sau contracte, statele membre recurg la toate posibilitățile oferite de propriile dispoziții legislative, mai ales în materia politicii importurilor.(3) În măsura în care statele membre vor avea nevoie de materii p