LEGE nr. 661 din 22 februarie 1923pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 253 din 23 februarie 1923



      +  Titlul I Clasificarea şi natura impozitelor directe  +  Articolul 1Contribuţiunile directe corespunzătoare celor de mai jos, acum existente în tot cuprinsul României, se înlocuiesc dela 1 Aprilie 1923, cu următoarele: 1. Impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole; 2. Impozitul pe veniturile proprietăţilor cladite; 3. Impozitul pe veniturile valorilor mobiliare; 4. Impozitul pe veniturile comerciale şi industriale; 5. Impozitul pe salarii; 6. Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni neimpuse la celelalte impozite; 7. Impozitul progresiv pe venitul global.Primele 6 impozite sînt obiective, ele lovind veniturile speciale, împărţite în 6 categorii, după originea şi tratamentul cari li se aplică, şi formând astfel 6 impozite elementare. Pe lîngă aceste impozite se pot stabili impuneri adiţionale în folosul comunelor, judeţelor şi altor instituţiuni publice, în limitele prevăzute de această lege. Ultimul impozit este subiectiv şi completează impunerea, lovind totalitatea veniturilor.  +  Articolul 2Sînt supuse impozitelor elementare persoanele fizice sau juridice cărora le previn veniturile sus vizate, independent de naţionalitatea şi sediul lor. Persoanele impozabile la impozitul progresiv asupra venitului global sînt prevăzute la titlul II, cap. VII, al acestei legi.  +  Titlul II Impozite  +  Capitolul 1 Impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole  +  Articolul 3Sînt supuse unui impozit de 12 la suta pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosinţă, veniturile proprietăţilor funciare agricole sau celor asimilate lor, constatate conform prevederilor prezentei legi.Pentru veniturile proprietăţilor arendate impozitul este sporit la 14 la suta, afară de cele ce aparţin minorilor orfani, ori cele arendate obstilor sau cooperativelor locale de exploatare. Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni, în cursul unui an, impozitul va fi de 24 la suta, fără deosebirea de mai sus, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcţionar public, ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani, pentru studii universitare sau asimilate lor sau 2 ani pentru studii speciale.Aceasta sporire de cota nu se aplică contribuabililor cari au o întindere de pămînt pînă la 5 hectare inclusiv, cu domiciliul la aplicarea legii în tari străine, decât după 3 ani dela această dată şi dacă pînă atunci nu se reintorc în ţara.  +  Articolul 4Venitul impozabil se determina din 5 în 5 ani de comisiunile de recensământ prevăzute de art. 80. Comisiunile de recensământ vor face evaluări şi impuneri în fiecare comuna, avînd sa stabilească: 1. Întinderea proprietăţilor în parte pe proprietari şi distribuirea lor pe categorii şi clase. Vor fi 12 categorii şi anume:1) pamanturi arabile;2) fanete;3) izlazuri;4) grădini de legume cu caracter permanent;5) livezi de pruni şi de alţi arbori fructiferi;6) vii;7) mlastini, terenuri necultivabile;8) păduri;9) balti;10) pepiniere şi grădini de flori ornamentale;11) terenuri de agrement rurale;12) orice alta categorie neprevăzută aci.Clasificarea se va face după calităţi şi numai pentru proprietăţile de categoriile 1-6 inclusiv. Pentru teritoriile unde se afla întocmit cadastrul se va ţine seama de intinderile, categoriile şi clasificarile cadastrale, dacă aceste lucrări sînt ţinute în regula. Acolo unde nu e cadastru numărul claselor nu va fi mai mare de şase pentru o singura categorie de proprietăţi. 2. Valoarea locativă medie pe hectar pentru proprietăţile de categoriile 1-6, cari va fi aceeaşi pentru toate proprietăţile de aceeaşi categorie şi clasa din comuna. Aceasta valoare locativă se stabileşte ţinându-se seama de mijlocia contractelor de arendare din comuna încheiate în ultimii 4 ani, de mijlocia pe 4 ani a valoarei productiunii la hectar, scăzând cheltuielile obişnuite, sau de preţul mediu de vânzare al proprietăţilor în ultimii 4 ani, socotindu-se dobînda de 5 la suta, fără ca pe baza acestui din urma criteriu valoarea locativă să depăşească preţul mediu al arendarilor din regiune.În valoarea locativă astfel stabilită se considera cuprinse veniturile proprietăţii, realizate din orice ramura de productiune agricolă sau din transformarea produselor proprii, afară de veniturile din stabilimente industriale de sine stătătoare, aflate pe proprietăţi, cum: mori, fabrici de spirt şi alte asemenea. 3. Venitul impozabil pe proprietăţi, şi anume: a) Pentru categoriile 1-6 prin înmulţirea întinderii cu valoarea locativă medie pe hectar; b) Pentru celelalte categorii, pe fiecare proprietate, după contractele de arenda în vigoare, iar în lipsa prin apreciere în comparatie cu alte proprietăţi similare arendate. Pentru terenuri de agrement, în lipsa de contracte de arendare, venitul va fi de 8 la suta, asupra preţului de vânzare fixat pentru calitatea de pămînt corespunzătoare. 4. Condiţiunile în cari se exploatează fiecare proprietate, dacă e arendată sau exploatată de proprietar, ori dacă proprietarul domiciliază în străinătate, şi în fine, 5. Sa stabilească impozitul cuvenit a se plati pentru fiecare proprietate, după cota aplicabilă.  +  Articolul 5La preţul contractelor de arenda, după cari se fac evaluarile şi se stabilesc veniturile, se vor adaoga toate sarcinile impuse arendaşului, cari legalmente privesc pe proprietar, cum şi accesoriile în bani sau în natura pe cari arendaşul e obligat a le da peste arenda. Pentru proprietăţile din comunele în cari se afla cadastru valoarea locativă şi venitul, se vor putea fixa în raport cu evaluarile cadastrale, ţinându-se seama de valorile analoage stabilite la recensământ.  +  Articolul 6Pădurile din cari nu se trage nici un folos nu se impun decât atunci cînd sînt date în tăiere. Cele date în arenda spre alta folosinţă decât exploatarea lor prin tăiere, sau cari aduc asemenea foloase proprietarului se impun după valoarea locativă pe hectar, stabilită conform art. 4. Cele puse în exploatare prin tăiere se impun potrivit procedurii prevăzută de art. 95, din momentul cînd sînt date altora în tăiere sau cînd începe exploatatiunea, cu cota de 10 la suta, fără distinctiune în ce priveşte cota dacă pădurile sînt arendate sau exploatate de proprietar. În cazul cînd taierea are ca urmare defrişarea, cota va fi de 20 la suta, afară de acelea cari din oficiu sînt destinate defrişării.În toate cazurile cota va fi sporită la 24 la suta pentru contribuabilii ce locuesc în străinătate în condiţiunile prevăzute de art. 3, alin. 3. Pentru pădurile înfiinţate din nou, dela punerea în aplicare a legii, venitul rezultat din prima tăiere este impus pe jumătate. Cîştigurile rezultând din exploatatiune fac obiectul unei impuneri separate, conform art. 30.  +  Articolul 7Terenurile afectate unei concesiuni miniere sînt supuse la acest impozit numai în ce priveşte venitul agricol al suprafatei şi în afară de taxele prevăzute de legea minelor. Impozitul va inceta pentru întinderea ce n'ar mai putea aduce venit agricol din cauza lucrărilor de exploatare ale subsolului.  +  Articolul 8Sînt scutite de acest impozit: 1. În mod permanent: a) Proprietăţile publice afectate unui serviciu public şi neproducatoare de venit, cum şi cele afectate sporturilor în interes public; b) Imobilele Statului cari se exploatează în regie. 2. În mod vremelnic: a) Pentru 10 ani, dela schimbarea lor în pămînt de cultura cu cheltuiala proprietarului, mlastinile şi baltile, cum şi alte pamanturi necultivabile prin natura lor; b) Pentru 5 ani dela plantare livezile de pomi roditori şi pământurile plantate din nou cu vii, fie prin replantare, fie înfiinţate din nou, afară de cele plantate cu producători direcţi; c) Pentru 5 ani dela repunerea lor în stare de a fi cultivate, prin cheltuiala proprietarului, terenurile devastate în timpul războiului în asa grad, ca devenisera cu totul improprii culturii. Cererile de scutiri vor fi făcute şi rezolvate potrivit procedurii prevăzute în art. 99. Scăderea impozitului va avea loc dela 1 Ianuarie ce urmează cererii, iar epoca de scădere decurge în tot cazul dela 1 Ianuarie a anului ce urmează aceluia în care a avut loc faptul ce motiveaza scăderea.  +  Articolul 9Proprietarii, uzufructuarii sau titularii oricăror drepturi reale de folosinţă sînt obligaţi sa declare proprietăţile, intinderile de terenuri posedate, arendările şi contractele respective, precum şi orice alte acte şi împrejurări necesare constatării şi asezarii impunerii. Ei vor face declaraţiunile după formularele şi în termenul ce se va hotărî şi publică de ministerul de finanţe. Ele pot fi făcute colectiv, pe formulare anume întocmite, de către toţi locuitorii dintr'o comuna, sat ori catun, sub îngrijirea şi atestarea primăriei respective şi se vor depune prin îngrijirea primarului la perceptia locului, cu cel puţin 3 zile înainte de începerea lucrărilor comisiunii. Comisiunile vor tine seama de aceste declaraţiuni la stabilirea impunerilor, evaluarile făcându-se conform art. 4.Ziua începerii lucrărilor comisiunii într'o comuna se va afişa la primărie şi perceptie, cu cel puţin 10 zile înainte, dresandu-se proces-verbal. Pentru comunele unde se tine cadastru în regula, proprietarii sînt dispensaţi a declara datele cuprinse în el.  +  Articolul 10Comisiunile vor dresa procese-verbale de stabilirea categoriilor, a claselor şi a evaluării pe hectar, conform art. 4, punctele 1 şi 2, şi, îndată ce aceste lucrări sînt terminate, vor afişa procesele-verbale la primăria comunei. După aceasta, vor întocmi tablouri de distribuirea proprietăţilor pe categorii şi clase, cum şi de stabilirea veniturilor şi impozitului pe proprietăţi şi proprietari. Aceste tablouri se vor afişa la primărie, imediat după întocmirea lor. Afişarea proceselor-verbale şi a tablourilor se va constata prin proces-verbal. Contribuabilii, precum şi oricare reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel în contra acestor hotărîri, în termen de 20 de zile dela aceasta afişare, înaintea comisiunii de apel. Apelul se declara la administraţia de constatare respectiva sau la circumscripţiile de constatare ale comunelor unde vor funcţiona comisiuni de apel.  +  Articolul 11Toate apelurile dintr'o comuna, în ce priveşte gruparea terenurilor pe categorii şi clase, cum şi valoarea locativă medie pe hectar, se vor putea conexă şi judeca prin aceeaşi hotărîre, şi deciziunea data în aceasta privinta va avea putere de lucru judecat faţă de toţi contribuabilii comunei pentru proprietăţile aflate în aceeaşi categorie şi clasa. Apelul unuia profita tuturor contribuabililor din comuna. Contribuabilii vor fi citaţi colectiv, în ce priveşte judecarea acestor apeluri, făcându-se publicaţii cu cel puţin 8 zile înainte de ziua fixată pentru judecata, la primărie, şcoala, biserica şi casele delegaţilor săteşti. Apelantii pot fi reprezentaţi prin locuitori ai comunei.  +  Articolul 12Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce priveşte clasificarea pe categorii şi stabilirea valorilor locative; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la articolul 85. Procedura şi judecata apelurilor şi a recursurilor, cum şi orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani, se vor îndeplini conform dispoziţiunilor cuprinse în titlul III.  +  Capitolul 2 Impozitul pe veniturile proprietăţilor cladite  +  Articolul 13Sînt supuse unui impozit de 12 la suta pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosinţă, veniturile nete din proprietăţile cladite sau celor asimilate lor şi cari nu sînt prevăzute la cap. 1. Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni în cursul unui an, impozitul va fi de 20 la suta, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcţionar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor sau 2 ani pentru studii speciale cum şi dacă se afla în condiţiunile prevăzute de art. 3, alin. IV. Fac parte din clădiri, instalatiunile mobiliare şi accesoriile cari devin imobile prin destinaţie. Se va ţine seama de excepţiunea prevăzută la art. 30 pentru stabilimentele proprii ale întreprinderilor industriale. Sînt asimilate clădirilor: a) Terenurile virane din oraşe; b) Terenurile necultivate, afectate unei întreprinderi comerciale sau industriale, ca santiere, depozite, locuri de petrecere sau pentru publicitatea industriala ori comercială; c) Instalatiunile pe bacuri.  +  Articolul 14Pentru clădirile cari se închiriază cu mobile venitul impozabil la acest impozit este acela al clădirii fără mobile, afară de cel cari devin imobile prin destinaţie şi servesc la exploatarea imobilelor. Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din ocupatiuni necomerciale.  +  Articolul 15Venitul se determina pe baza valoarei locative a imobilului. Valoarea locativă se stabileşte după contractele de închiriere, iar în lipsa lor, prin evaluarea directa în comparatie cu imobilele similare, sau pe baza unei vânzări recente a imobilului impozabil, socotindu-se la preţ o dobînda de 5 la suta. Pentru terenurile virane venitul se stabileşte după preţul mijlociu de vânzare al acestor terenuri, la care se socoteşte o dobînda de 5 la suta. La preţul contractului de închiriere se va adauga valoarea tuturor sarcinilor impuse chiriaşilor, cari legalmente privesc pe proprietari.  +  Articolul 16Pentru clădiri şi instalatiuni imobiliare venitul net impozabil se obţine scăzând din valoarea locativă 20 la suta drept cheltuieli de gestiune, asigurări contra riscurilor, întreţinere şi amortizare. Pentru terenurile asimilate clădirilor valoarea locativă constitue venitul net impozabil.  +  Articolul 17Sînt scutite de acest impozit: 1. În mod permanent: a) Imobilele publice sau ale aşezămintelor de utilitate publică neproducatoare de venit şi afectate serviciilor publice sau scopului acestor aşezăminte, precum şi imobilele particulare puse în mod gratuit la dispoziţia unor asemenea aşezăminte în acelaşi scop; b) Clădirile parohiale, ale cultelor religioase întreţinute de Stat cari nu produc nici un venit şi cari s'au bucurat pînă în prezent de asemenea scutiri; c) Sub condiţiunea reciprocităţii, clădirile aparţinînd legatiunilor şi consulatelor străine şi ocupate de ele; d) Clădirile rurale ce servesc de locuinta agricultorilor şi cari nu au mai mult de 3 camere locuibile, precum şi toate cele necesare exploatării agricole a terenurilor. 2. În mod vremelnic: a) Clădirile noui, pe timp de 5 ani dela data de cînd au devenit utilizabile în total sau în parte. Clădirile reparate chiar radical nu vor fi asimilate clădirilor noui, deci nu vor fi scutite; b) Pentru 10 ani dela începerea exploatării, stabilimentele de ape minerale naturale recunoscute. După acel termen impozitul se reduce la jumătate pe încă 10 ani; c) Pentru 10 ani de cînd au devenit locuibile, clădirile construite şi cele ce se vor construi de particulari pe loturi cumpărate de la Stat în staţiunile de băi şi ape minerale, precum şi în staţiunile Techirghiol, Tuzla, Carmen Sylva în condiţiunile legii din 1912; d) Stabilimentele de băi de ape minerale, puse în exploatare exclusiv pentru căutarea sănătăţii muncitorilor şi funcţionarilor publici, în mod gratuit, atît timp cat funcţionează numai în acest scop; e) Pentru 10 ani de cînd au devenit locuibile venitul clădirilor construite de societăţi de locuinţe ieftine, recunoscute ca atare prin legi speciale. După acest termen impozitul se reduce la o pătrime pe 5 ani şi la jumătate pe încă 5 ani. Clădirile ce se vor construi în viitor de aceste societăţi se scutesc de impozit pe 10 ani; f) Clădirile noui construite sau cari se vor construi, timp de 10 ani dela aplicarea legii de faţa, pe calea Victoriei din Capitala, în conformitatea legilor din Decembrie 1910 şi 1913, se scutesc în aceleaşi condiţiuni ca cele din alin. e; g) Terenurile societăţilor comunale ale locuinţelor ieftine vor fi scutite pe timp de 10 ani dela cumpărarea lor, iar pentru cele deja cumpărate termenul de 10 ani începe dela promulgarea legii.  +  Articolul 18Valoarea locativă şi venitul net impozabil se stabileşte din 5 în 5 ani de către comisiunile de recensământ prevăzute la art. 80. Comisiunile de recensământ vor proceda atît la stabilirea venitului clădirilor cari nu se bucura de scutiri permanente, cat şi la impunerea celor impozabile, pe loc la fiecare imobil, în intervalul de timp ce se va fixa şi publică de ministerul finanţelor prin Monitorul Oficial.  +  Articolul 19Contribuabilii sînt datori a face declaraţiuni pentru fiecare imobil în parte, la perceptiile respective, pe formularele oficiale, în termenele prevăzute prin publicaţiunile ministerului de finanţe. Comisiunile vor tine seama de aceste declaraţiuni şi de actele prezentate, cum şi de înscrierile cadastrale.  +  Articolul 20Pentru toate evaluarile se vor încheia procese-verbale pe imobile şi contribuabili, cari vor fi predate la imobil, sub dovada de primire, contribuabilului sau unui membru din familie ori din serviciul sau. În cazul cînd cei în drept a primi procesul-verbal nu se afla faţa pentru a da dovada, delegatul fiscului va afişa procesul-verbal de impunere la imobil, iar dacă prin declaraţia de impunere contribuabilul şi-a ales alt loc pentru comunicarea impunerii, va fi comunicat la acel loc. Afişarea sau comunicarea se va constata prin proces-verbal.Contribuabilii, cum şi ori ce reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel la comisia de apel prevăzută de art. 80, în termen de 20 de zile dela înmânarea procesului-verbal de impunere sau dela afişarea lui. Apelul se face la administraţia financiară sau la perceptiile comunelor neresedinte în cari vor funcţiona comisiuni de apel.  +  Articolul 21Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce priveşte constatarea şi evaluarea venitului; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la art. 85. Procedura şi judecata apelurilor şi a recursurilor, cum şi orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani se vor îndeplini conform dispoziţiunilor cuprinse în titlul III.  +  Capitolul 3 Impozitul asupra veniturilor valorilor mobiliare  +  Articolul 22Veniturile capitalurilor mobiliare şi cele asimilate lor, conform dispoziţiunilor din art. următor, sînt supuse unui impozit de 15 la suta, afară de cele mai jos arătate, pentru cari impozitul va fi de: 12 la suta pentru veniturile din acţiuni nominative ale societăţilor cu capital în majoritate naţional; 10 la suta pentru veniturile din depozite în numerar la bănci şi de 8 la suta pentru cele din scrisurile de credit funciar formate prin asociaţie de proprietari şi autorizate prin lege a emite asemenea obligaţiuni, cum şi din renta exproprierii, ori din titlurile societăţilor de locuinţe ieftine create în baza legii din 13 Februarie 1910. Impozitul se aseaza asupra veniturilor brute, provenite din România de către oricine s'ar incasa, cum şi cele din alta ţara luate de către locuitorii tarii, acestea fiind impuse cu 15 la suta, fără distinctiune.  +  Articolul 23Veniturile impozabile sînt: 1. Dividendele şi produsele de orice fel la acţiunile, obligaţiunile şi orice titluri sau drepturi din valori mobiliare, sub orice denumire, ale societăţilor şi colectivităţilor de orice fel, afară de dividendele distribuite de băncile populare şi cooperativele şi federalele enumerate la art. 34, precum şi dividendele încasate de băncile populare, cooperative şi federale la sumele cu cari ele participa la capitalul centralelor lor, toate aceste dividende impunandu-se conform art. 35 la impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale. 2. Cupoanele la rente şi obligaţiuni ale Statului Roman, judeţelor sau comunelor, cari nu au fost scutite de impozite prin legea de emisiune a lor. 3. Rentele viagere dela 25.000 lei anual în sus, cele mai mici fiind supuse la impozitul pe salarii. 4. Dobânzile şi produsele de orice fel încasate de cei ce nu fac afaceri de banca, scont sau împrumut, pentru cari aceştia plătesc impozitul prevăzut de art. 30, ce se cuvin la sumele plasate în: a) Creanţe ipotecare, privilegiate şi chirografare. Impozitul va fi calculat asupra unei dobânzi de 6 la suta pentru creanţele comerciale şi de 5 la suta pentru cele civile, dacă în aceste creanţe nu se prevede nicio dobînda, ori se prevede o dobînda mai mica. Se exclud dobânzile încasate de comercianţi sau industriasi la creanţele comerciale cari au de obiect o vânzare sau alte afaceri de comerţ, pentru cari ei sînt supuşi impozitului pe beneficiile comerciale şi industriale; b) Depozite de sume de bani la vedere sau cu scadenţa, cum şi soldul creditor de dobânzi al conturilor curente la bănci; c) Garanţii în numerar. 5. Tantiemele acordate de societăţi în afară de cele plătite directorilor şi funcţionarilor întreprinderii, cari vor fi impuse la impozitul pe salarii. 6. Redevenţele în bani sau în natura, precum şi sumele primite dintr'o dată sau periodic pentru cesiuni de drepturi sau de exerciţiul unor drepturi, concesiuni miniere sau închirieri ori arendări de întreprinderi comerciale ori industriale. Intra în venit valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare ce concesionarii, arendaşii şi chiriaşii sînt obligaţi să facă în profitul beneficiarului.  +  Articolul 24Sînt scutite de acest impozit: a) Dobânzile la economiile înscrise pe livretele de economie ale Casei de Depuneri, la economiile pînă la 10.000 lei înscrise pe carnetele de economie ale Caselor de credit, aparţinînd institutiunilor publice ori băncilor populare ce funcţionează pe bază de legi şi la cele pînă la 5.000 lei, înscrise pe carnetele altor instituţiuni de credit. Se scuteşte o singura asemenea depunere pentru o persoană. Impozitul se percepe la veniturile sumelor ce trec de cele mai sus prevăzute, iar pentru economiile făcute la băncile populare între 10.000-20.000 lei se reduce la jumătate; b) Dobânzile creanţelor ipotecare sau privilegiate ale institutiunilor de credit autorizate prin lege sa emita în contul acelor ipoteci obligaţiuni supuse impozitului de faţa; c) Renta perpetua de expropriere, precum şi celelalte valori mobiliare, ce aparţin institutiunilor culturale ori de binefacere, ce au în vedere un scop de utilitate publică, cu condiţia ca aceste valori să fie depuse spre păstrare la Casa de depuneri şi consemnaţiuni; d) Veniturile din titluri străine sau din depozite ale personalului diplomatic străin, sub condiţiunea reciprocităţii şi în condiţiunile ce se vor fixa prin regulament.  +  Articolul 25Impozitul este datorat din ziua exigibilitatii dreptului creditorilor. Perceperea se face pe cale de reţinere de către debitorii dividendelor, cupoanelor, dobânzilor, rentelor, tantiemelor şi produselor specificate la art. 23.Impozitul va fi vărsat la stat, conform normelor şi în termenele ce se vor stabili prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe, aceste termene neputând fi mai mare de 3 luni dela reţinere, iar pentru dobânzile plătite la creanţele ipotecare privilegiate sau chirografare, prevăzute la punctul 4, litera a al art. 23, de trei zile.Pentru aceste din urma dobânzi, plata impozitului se va putea efectua prin aplicarea de timbre mobile speciale, pe înscrisul constatând achitarea lor, de îndată ce Ministerul Finanţelor va întocmi şi va publică modalităţile de aplicarea şi anularea acestor timbre, cum şi limita pînă la care se pot face asemenea plati. Pînă la înfiinţarea de timbre, perceptorul sau administraţia financiară unde se vărsa impozitul vor face la cerere menţiune despre aceasta pe act. Lipsa acestor vize ori timbre sau a chitanţei doveditoare de plată impozitului constituie o dovadă îndestulătoare de sustragerea dela plata, urmând a se aplică sancţiunile legale.  +  Articolul 26Perceperea şi vărsarea impozitului pe veniturile din valorile mobiliare străine, se face pînă la o înţelegere cu diferitele State interesate, de către bancherul, agentul de schimb sau orice altă persoană care efectuează, în România, plata dobânzilor sau veniturilor produse de aceste valori. Oricine face o profesiune sau un comerţ din a strânge, plati sau cumpara cupoane, cecuri sau orice alte instrumente de credit, create pentru plata acelor venituri din alte tari, este dator să facă o declaraţie despre aceasta la administraţia financiară a reşedinţei sale şi să se conformeze regulelor stabilite prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe. Sînt dispensaţi de aceste declaraţiuni cei obligaţi la publicarea bilanţului. Cei cari vor incasa din străinătate, fie direct, fie prin altul, asemenea venituri, sînt obligaţi a vărsa, impozitul la administraţia financiară sau la perceptie, în termen de o luna, putând cere vizarea titlurilor pentru dovada plăţii impozitului.  +  Articolul 27Vărsarea impozitului reţinut de către debitorii veniturilor menţionate la punctul 6 de sub art. 23 se va face conform celor arătate în articolul 25, însă cu titlu provizoriu, pînă la stabilirea definitivă a impozitului de către comisiunile de impunere ce vor urma după acea vărsare. Constatarea se face pe baza declaraţiunilor ce contribuabilii sînt obligaţi a da, în conformitate cu dispoziţiunile art. 87, ţinându-se seama de contracte, registre şi orice acte, pe cari atît debitorii, cat şi creditorii veniturilor sînt datori a le prezenta. Modalităţile şi formele de constatare sînt cele prevăzute în titlul III.Nu intră în venitul impozabil: a) Amortismentul repartizat pe numărul de ani, cat durează concesiunea, al capitalului investit de concedent în întreprindere şi care se pierde pînă la sfîrşitul concesionarii, arendării ori închirierii; b) Amortismentul anual de cel mult 5% al instalatiunilor utile întreprinderii cari nu se pierd în totul dar rămîn la expirare în stare degradata. Înscrierea impozitului se va face în roluri speciale, unde se va nota şi încasarea prealabilă a impozitului. În cazul cînd s'a încasat mai mult se va face compensatiune în anii următori sau cu alt impozit conform art. 114. Dacă aceasta compensare nu se poate face, se va restitui diferenţa.  +  Articolul 28Impozitul e în sarcina creditorului chiar dacă prin contracte s'ar prevedea clauza contrarie; orice asemenea clauza contrarie este nulă.  +  Articolul 29Instanţele judecătoreşti şi orice autoritate publică nu vor putea da curs nici unei cereri relative la asemenea acte sau creanţe ce fac obiectul impozitului de faţa şi nu vor opera nici o radiere de sarcini, privilegii sau ipoteci asupra imobilelor pînă nu se va justifica plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege.  +  Capitolul 4 Impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale şi industriale  +  Articolul 30Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale şi industriale, din exploatări agricole făcute de arendasi, cum şi din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendasi sau concesionari, fie de proprietari. Impozitul se sporeşte cu 2 la suta, pentru veniturile nete din operaţiuni de banca, scont sau împrumuturi şi se reduce cu 2 la suta pentru veniturile nete ale întreprinderilor cari au de obiect exclusiv exploatări industriale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apa.În venitul întreprinderilor industriale se socotesc a fi cuprinse veniturile imobilelor afectate industriei cari aparţin exploatatorilor, şi cari n'ar putea servi decât în scopul pentru care sînt întrebuinţate, fiind legate de exploatarea industriala respectiva. Ele nu sînt dar supuse la impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole sau al celor cladite, ci la cel de faţa. Venitul impozabil se stabileşte în fiecare an pe baza venitului rezultat în anul ce precede celui de impunere sau în perioada de 12 luni, care a servit la stabilirea ultimului bilanţ, în cazul cînd bilanţul nu se încheie pe anul civil.  +  Articolul 31Venitul net impozabil se obţine scăzându-se din veniturile brute rezultate din operaţiunile făcute în cursul anului cheltuielile proprii ale întreprinderii, şi anume: 1. Chiria sau arenda imobilelor cari servesc întreprinderilor comerciale ori industriale, sau cari sînt destinate exploatării. Dacă aceste imobile sînt proprietatea exploatatorului şi sînt impozabile la impozitele pe veniturile proprietăţilor agricole sau al celor cladite, se va scădea venitul brut evaluat şi impus acolo; 2. Dobânzile capitalurilor împrumutate întreprinderii, dacă aceasta are o personalitate juridică distinctă de aceea a împrumutătorului, fie acele dobânzi fixe, fie sub forma participării la beneficiile întreprinderii debitoare; 3. Salariile, retribuţiunile, indemnizarile şi remizele plătite agenţilor, lucrătorilor, funcţionarilor întreprinderii, fie în bani, fie în natura; 4. Participările obligatorii la beneficii ale lucrătorilor sau funcţionarilor, stabilite prin contract sau statute, precum şi gratificatiunile neobligatorii pînă la 50 la suta, din totalitatea retributiunilor anuale; 5. Costul materiilor prime transformate în cursul anului de exploatare pe care s'a încheiat bilanţul; 6. Amortismentul de cel mult 5 la suta pe an din costul imobilelor ce aparţin întreprinderii al căror venit e cuprins în acela al exploatării, şi impus la un loc, conform art. 30, alin. III, pînă la amortizarea lor completa. Pentru clădirile uzinelor amortismentul se poate ridica pînă la 8 la suta pe an, iar pentru instalatiunile imobiliare, pînă la 15 la suta, în condiţiunile dela punctul 7 ce urmează; 7. Chiria instalatiunilor cari n'au caracterul de imobile prin natură. Dacă acestea aparţin exploatatorului, se vor scădea sumele necesare pentru amortizarea lor, fără a putea depăşi 15 la suta din cost. Cota amortizărilor pentru diferitele categorii de industrii va fi fixată de Ministerul Finanţelor după normele ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 84, luându-se şi avizul comisiunii industriale de pe lîngă Ministerul Industriei şi Comerţului; 8. Amortismentul capitalului investit în concesiuni de exploatări pe termen limitat, cari rămîne neamortizat într'unul din modurile prevăzute la alin. 6 şi 7, precum şi investirile în instalatiuni utilizabile cari rămîn în proprietatea concedentului. Aceasta parte de capital se amortizeaza repartizandu-se anual pînă la expirarea concesiunii; 9. Alocaţiile la Casele de pensiuni şi asistenţa ale funcţionarilor, sau primelor plătite de întreprinderi pentru asigurarea funcţionarilor pînă la cel mult 10 la suta din salarii, cum şi sumele alocate din beneficii pentru instituţiuni de cultura şi de asistenţa socială ale Statului, judeţelor şi comunelor; 10. Cheltuelile diverse sau cheltuelile generale privind strict întreprinderea, între cari intra şi cele de întreţinere şi de asigurare, şi afară de impozitul de faţa, care priveşte însuş obiectul întreprinderii. În afară de scazamintele prevăzute în acest articol, nici o alta scădere nu se mai poate face la stabilirea beneficiului net. Astfel nu se vor putea scădea sumele cheltuite spre a da o plus valoare instalatiunilor sau sumelor afectate sporirii întreprinderilor.  +  Articolul 32După alegerea beneficiului net al societăţilor anonime pe acţiuni, în urma scaderilor de mai sus, se mai scade: a) Rezervele statutare pînă la 10 la suta din beneficiul net, atunci cînd rezervele n'au atins încă jumătate din capital, şi 5 la suta după ce aceasta limita a fost atinsa, iar cînd ajung egale cu capitalul, nu se mai scade nimic. Rezervele de orice fel ale Băncii Naţionale a României nu vor fi impuse decât atunci cînd se vor distribui acţionarilor sub orice formă, chiar prin sporire de capital. În acest caz se va scădea cota-parte ce revine Statului în raport cu capitalul sau în Banca; Rezervele matematice ale societăţilor de asigurare nu sînt impozabile întru cat n'ar cuprinde beneficii ale societăţii; b) Rezervele speciale pentru creanţele dubioase, trecute ca atare în bilanţ. Aceste rezerve, în total, nu vor putea trece de 3 la suta din plasamentul în creanţe al întreprinderii. Partea ce trece va fi impusa.  +  Articolul 33Nu sînt supuse decât la impozitul complimentar prevăzut la art. 42 sumele ce intră în compunerea beneficiului net al societăţilor pe acţiuni pentru cari s'a plătit impozitul mobiliar şi anume: a) Participările reale la beneficiile altor societăţi, dovedite cu acte, cum şi veniturile din sumele plasate în mod permanent, în efecte publice supuse impozitului mobiliar; b) Redevenţele din concesiuni; c) Dobânzile cuvenite la sumele depuse spre fructificare sau păstrare. Cheltuielile speciale privitoare numai la sumele de mai sus nu pot fi scăzute din beneficiul impozabil. Din beneficiul net total rămas după scăderea rezervelor scutite, conform articolului precedent şi a sumelor de mai sus, se impune cu cotele prevăzute la art. 30 ceea ce rămîne după deducerea dividendului, care e supus impozitului mobiliar. La stabilirea beneficiului net impozabil al institutiunilor financiare create de Stat se va scădea partea ce revine Statului pentru dreptul sau regalian concedat acelor instituţiuni. Societăţile ipotecare prin asociaţiune mutuala de proprietari, constituite pe baza Legii din 5 Aprilie 1873, nu sînt impuse decât pentru aceea parte a excedentului dintre venituri şi cheltuieli, care, conform deciziunilor adunării generale, se restituie imprumutatilor societari prin imputare asupra ratelor datorite de ei. Beneficiul distribuit ca dividend acţionarilor de băncile populare, cooperativele şi federalele enumerate la art. 34, neimpunandu-se la impozitul mobiliar, conform art. 23, este supus acestui impozit în condiţiunile prevăzute la art. 35.  +  Articolul 34Se scutesc de impozit: a) Pentru 3 ani dela constituirea lor, cooperativele de meseriasi, funcţionari şi muncitori, precum şi asociaţiile şi cooperativele din industria casnica, băncile populare, cooperativele săteşti, cooperativele populare orăşeneşti, cari distribuie mărfurile numai membrilor, cum şi federalele acestor cooperative şi bănci, dacă ele satisfac condiţiunile impuse prin legile lor organice spre a obţine scutirea de impozite similare de pînă acum. Impunerea începe dela 1 Ianuarie a anului ce urmează implinirii termenului de 3 ani; b) Societăţile functionaresti sau în scop de binefacere, cari se bucura de scutire pe bază de legi speciale, întru cat nu fac operaţiuni decât cu membrii funcţionari şi se conformează condiţiunilor stabilite prin legile lor organice; c) Casele comunale de păstrare pentru veniturile cari servesc edilitatii publice; depunatorii vor plati însă impozitul pe venitul valorilor mobiliare; d) Societăţile pentru exploatarea apelor minerale ale Statului, menţionate în Legea din 18 Aprilie 1909, pînă la împlinirea termenului de scutire de 10 ani dela începerea exploatării prevăzută în aceea lege.  +  Articolul 35Impozitul se reduce: a) Cu jumătate pentru cooperativele, băncile populare şi federalele prevăzute în art. precedent, alin. a, pentru societăţile pentru construirea de locuinţe ieftine, înfiinţate conform legii speciale, dacă satisfac condiţiunile legilor lor organice, precum şi pentru asociaţiunile profesionale fără scop lucrativ, cari nu împart sub nici o formă beneficiile membrilor lor, ci le întrebuinţează în scop de utilitate generală recunoscută; de asemenea pentru asociaţiile şi societăţile de industrie casnica sau avînd de obiect exclusiv producerea sau desfacerea obiectelor de industrie casnica; b) Cu un sfert pentru cooperativele, băncile populare şi federalele, precum şi asociaţiile sau societăţile de industrie casnica prevăzute la alin. a, cari au peste 6 ani de funcţionare şi capital vărsat de peste un milion lei.  +  Articolul 36Întreprinderile industriale şi miniere noui se vor bucura de scutire de impozitul de faţa pînă în al cincilea an dela punerea în funcţionare, dacă beneficiul lor net anual nu trece de 8 la suta din capital împreună cu rezervele, şi de o reducere la jumătate dacă aceasta rentabilitate e cuprinsă între 8-10 la suta. Intra între acestea şi cele distruse de razboiu pentru partea refăcută, dacă aceasta trece de o treime din totalul instalatiunilor, clădiri şi maşini. Aceste scutiri ori reduceri se acordă numai întreprinderilor cu capital industrial în majoritate naţional şi sub rezerva îndeplinirii condiţiunilor impuse de legile şi regulamentele industriale şi miniere pentru acordarea unor asemenea avantaje.  +  Articolul 37Impozitul se aseaza pentru fiecare întreprindere din România în parte pe numele exploatatorului la sediul directiunii fiecărei întreprinderi sau, în lipsa, acolo unde are loc principala activitate a întreprinderii. Societăţile pe acţiuni sînt impuse la sediul lor pentru beneficiul realizat din toate întreprinderile şi sucursalele lor din ţara. Întreprinderile cari n'au sediul în ţara sînt impuse la locul unde se afla sucursalele, pentru beneficiile realizate în ţara, ele fiind obligate a le declara şi a încheia bilanţ pentru operaţiunile şi capitalul din cari a rezultat acele beneficii.  +  Articolul 38Constatarea venitului şi stabilirea impozitului se face după normele de mai jos şi pe baza declaraţiunilor ce contribuabilii sînt obligaţi a da anual sau la începerea întreprinderilor, conform regulelor prevăzute la titlul III. Declaraţiunea trebuie să cuprindă capitalul întrebuinţat în întreprindere, venitul brut şi net realizat în anul încheiat la 31 Decembrie precedent sau în perioada de timp pe cari e încheiat bilanţul, cifrele propuse ca scaderi conform art. 31, precum şi toate justificările necesare în sprijinul cifrelor ce declara.Declaraţiunea va fi însoţită de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere; iar pentru cei ce n'au obligaţiunea întocmirii lui şi nici nu l-au încheiat în regula, pe lîngă cifrele indicate ca venituri şi capital, vor declara cifra afacerilor.  +  Articolul 39Stabilirea venitului net impozabil se face într'unul din următoarele moduri: 1. După elementele bilanţului, pentru cei obligaţi la publicarea lui, sau pentru cei cari l-au încheiat în regula, corespunzînd cu registrele regulat ţinute în conformitate cu art. 31. 2. Prin constatarea directa sau prezumţii, în celelalte cazuri, bazate pe următoarele elemente: a) După cifra afacerilor anului precedent, comparata cu aceea a altor exploatări similare; b) Dacă cifra afacerilor nu se poate constata precis după registre, sau din orice alte elemente, venitul impozabil se va stabili prin apreciere în comparatie cu alţi contribuabili de aceeas categorie şi importanţa.  +  Articolul 40Aprecierea veniturilor nete ale arendaşilor, în cazul cînd nu ţin o contabilitate regulată, şi nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ţinându-se seama de valoarea locativă a proprietăţii exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 84. Pentru păduri şi mine, în afară de prevederile legii minelor, venitul net al exploatatorilor, oricărei ar fi ei, se stabileşte tot pe calea prevăzută la art. 38 şi 39.  +  Articolul 41Pentru primul an de exercitare al unei întreprinderi, venitul se constata pe calea prevăzută de art. 39, alin b. Dacă întreprinderea a început în anul precedent, venitul acelui an serva de baza pentru cel de impunere, numai în cazul cînd este constatat prin bilanţ, şi dacă exercitarea a durat mai mult de 3 luni. În acest caz venitul se socoteşte raportandu-se la timpul cat a avut loc exercitarea. Cînd exercitarea în anul precedent a avut loc mai puţin de 3 luni, sau cînd venitul e constatat pe alta cale decât după bilanţ, impunerea se stabileşte după normele prevăzute la punctul 2, alin. b, din articolul 39.Pentru societăţile pe acţiuni impozitul, atît pe primul an, cat şi pe al doilea, se stabileşte după încheierea primului bilanţ, cari va servi de baza la impunerea pe aceşti doi ani. Din impozitul ce se va stabili pe baza bilanţului ultimului an de exercitare, se va scădea impozitul plătit pe primul an.  +  Articolul 42Ca un complement al acestui impozit, veniturile aparţinînd contribuabililor mai jos vizati, sînt supuse la un adaus de impozit dacă aceştia se găsesc în condiţiunile ce urmează: a) Contribuabilii obligaţi la publicarea bilanţului sau aceia cari au registre regulat ţinute şi bilanţ încheiat în regula, sînt supuşi la aceasta suprataxare dacă beneficiul lor net anual trece de 75.000 lei, şi în condiţiunile de rentabilitate de mai jos; b) Contribuabilii cari nu au bilanţ şi registre în regula şi nu li se poate stabili capitalul real pus în întreprindere, dar a căror cifra de afaceri trece de un 1.000.000 lei, sînt consideraţi a avea un capital egal cu jumătate din cifra afacerilor. Ei vor fi suprataxati în aceleaşi condiţiuni cu cei din aliniatul precedent, avînd în vedere beneficiul stabilit conform art. 39.În afară de societăţile pe acţiuni, la calculul rentabilitatii capitalul nu va fi socotit mai mic de jumătate din cifra afacerilor. Pentru comercianţii şi industriasii particulari, după ce se face calculul rentabilitatii, la impunere, se scade 10 la suta din beneficiul ales conform prevederilor acestui impozit. Impozitul complimentar se stabileşte odată cu impozitul prevăzut de art. 30, potrivit dispoziţiunilor din acest capitol şi asupra aceluias venit, iar pentru societăţile pe acţiuni şi asupra sumelor arătate în art. 33, inclusiv dividendul. Cota de impunere variaza după rentabilitatea capitalului, adică după raportul dintre capital, împreună cu totalul rezervelor şi beneficiul net, fără rezervele prevăzute de art. 32 şi 124, însă inclusiv sumele prevăzute la art. 33, cum şi dividendul, precum urmează.
      Dacă rentabilitatea anuală este:SUPRATAXA VA FI:
      Pentru Soc. pe acţ.Pentru particulari
      Dela 10% incl. până la 11%0,5 %-
      '' 11'' '' '' '' 12''1 ''-
      '' 12'' '' '' '' 13''1,5 ''-
      '' 13'' '' '' '' 14''2 ''-
      '' 14'' '' '' '' 15''2,5 ''-
      '' 15'' '' '' '' 16''3 ''0,5 %
      '' 16'' '' '' '' 18''4 ''1 ''
      '' 18'' '' '' '' 20''5 ''1,5 ''
      '' 20'' '' '' '' 22''6 ''2 ''
      '' 22'' '' '' '' 25''7 ''2,5 ''
      '' 25'' '' '' '' 30''8 ''3 ''
      '' 30'' '' '' '' 35''9 ''3,5 ''
      '' 35'' '' '' '' 40''10 ''4 ''
      '' 40'' '' '' '' 45''11 ''4,5 ''
      '' 45'' '' '' '' 50''12 ''5 ''
      '' 50'' '' '' '' 60''13 ''6 ''
      '' 60'' '' '' '' 70''14 ''7 ''
      '' 70'' '' '' '' 80''15 ''8 ''
      '' 80'' '' '' '' 90''16 ''9 ''
      '' 90'' '' '' '' 100''17 ''10 ''
      '' 100'' '' '' '' 120''18 ''11 ''
      '' 120'' '' '' '' 160''19 ''12 ''
      '' 160'' '' '' '' 200''20 ''13 ''
      '' 200'' '' '' '' 250''21 ''14 ''
      '' 250'' '' '' '' 300''22 ''15 ''
      '' 300'' '' '' '' 350''23 ''16 ''
      '' 350'' '' '' '' 400''24 ''17 ''
      '' 400'' '' '' '' 450''25 ''18 ''
      '' 450'' '' '' '' 500''26 ''19 ''
      '' 500'' în sus ...........27 ''20 ''
    Pentru institutiunile financiare create de Stat cu participarea lui progresiva la beneficii, o cota se va stabili ţinându-se seama de partea din beneficii ce revine Statului conform conventiunii şi legii speciale dintre Stat şi aceste instituţiuni. Societăţile pe acţiuni cari dau lucrătorilor sau funcţionarilor participatii la beneficii, obligatorii prin statute sau prin lege de cel puţin 25 la suta din beneficiul net şi cele profesionale vor plati impozitul complimentar redus cu o pătrime.      +  Capitolul 5 Impozitul pe salarii  +  Articolul 43Veniturile nete provenite din salarii, lefuri publice şi private, remuneraţii, gratificatii sau din indemnizaţii de orice fel, participari la beneficii ale lucrătorilor şi funcţionarilor, pensiuni, cum şi din rente viagere mai mici de 25.000 lei anual, sînt supuse unui impozit conform prevederilor de mai jos, în cazul cînd aceste venituri se încasează periodic cu ora, cu ziua, săptămîna, luna sau anul şi au caracter de continuitate. Cota impozitului este de: 4 la suta pînă la venitul de 4.000 lei lunar ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora; 8 la suta pentru diferenţa ce trece de 4.000 lei lunar. Impozitul loveste toate veniturile sus menţionate provenite din România de către oricine s'ar incasa, afară de lista civilă, cum şi cele luate din alta ţara de către orice locuitor al tarii.  +  Articolul 44Venitul net se stabileşte adaugand la cifra retributiunii periodice de orice fel, pensiunilor sau rentelor viagere, valoarea indemnizaţiilor sau suplimentelor în natura şi scăzând sumele cheltuite cu îndeplinirea serviciului. Venitul net este impozabil numai dacă suma tuturor veniturilor aci impozabile depăşeşte 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală saptamanala, zilnica sau pe ora, rotunjindu-se prin neglijarea fracţiunilor sub 10 lei dela 750 pînă la 4.000 lei venit impozabil lunar, sau 48.000 lei anual, sub 100 lei dela aceste cifre în sus, iar pentru veniturile impozabile socotite pe zi sau pe ora prin neglijarea banilor.  +  Articolul 45Sînt scutiţi de acest impozit agenţii diplomatici şi consulari străini, sub rezerva reciprocităţii diplomatice. Sînt scutiţi de asemenea invalizii cari au infirmităţi dobândite în război, precum şi văduvele şi orfanii de război pentru pensiunile pe cari le primesc în aceste calităţi.  +  Articolul 46Venitul impozabil se obţine scăzându-se din venitul net: a) Câte 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora. Dacă contribuabilul are mai multe venituri, de felul celor aci impuse, fără a întrece în total limita de mai sus, scăderea se face o singură dată, fiind obligat sa declare aceasta la reţinerea impozitului; b) Din salariile muncitorilor manuali, lucrand cu ziua, cu ora sau în acord, tot ce aceştia primesc peste 20 zile lunar; c) Vărsămintele pînă la 10% din venitul brut ce se face de către sau pe seama contribuabilului pentru asigurarea unei pensii, precum şi cotizaţiile pentru asigurarea de accidente şi de viaţa. Limitele de venit prevăzute în acest articol şi în articolele 43, 44 şi 46 vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului faţă de valoarea lui în aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferenţa din momentul aplicării legii de faţa.  +  Articolul 47Toate instituţiile, Statul, judeţele, comunele, stabilimentele publice şi de utilitate publică, societăţile, comercianţii, industriasii, meseriaşii şi oricine plăteşte sau procura funcţionarilor, amploiatilor, comisilor, lucrătorilor, servitorilor sau altora salarii sau orice alte indemnizaţii în bani sau în natura, mai sus vizate, sînt obligaţi sa retina impozitul asupra sumelor ce plătesc. Impozitul reţinut va fi vărsat la prescripţiile fiscale, în luna ce urmează aceleia în care s'a făcut reţinerea, în conformitate cu instrucţiunile publicate ale ministerului de finanţe. La vărsare se va prezenta un stat, cuprinzînd toate indicatiunile pretinse prin instrucţiuni şi prin formularele oficiale. Pentru salariile din alte tari, cei ce le primesc sînt obligaţi a face vărsarea impozitului direct la perceptii în termen de o luna.  +  Capitolul 6 Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni neimpuse la alte impozite  +  Articolul 48Sînt supuse unui impozit de 8 la suta veniturile nete din profesiuni libere, cum şi orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, din ocupatiuni necomerciale, din exploatatiuni lucrative exercitate în mod obişnuit sau accidental, sau orice alt venit intamplator. Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeas natură. Veniturile lucrărilor din profesiuni literare, artistice, ştiinţifice şi didactice, sînt supuse unui impozit de 5 la suta.  +  Articolul 49Pentru locuitorii tarii şi pentru cetăţenii români, oriunde le-ar fi reşedinţa, venitul impozabil va cuprinde toate cîştigurile realizate în ţara sau străinătate mai sus vizate; pentru străinii locuind în alta ţara, numai cele realizate în ţara.  +  Articolul 50Venitul net va fi obţinut scăzându-se din suma încasărilor totale, cheltuelile strict necesare pentru obţinerea venitului. Pentru profesiunile libere aceste cheltuieli se fixează la 1/3 din totalul brut al venitului, afară de cazul cînd contribuabilul va dovedi ca aceste cheltuieli sînt superioare acestei treimi, în care caz se vor scădea cheltuielile sale reale.  +  Articolul 51Venitul impozabil şi impunerea se stabileşte: a) Anual, după venitul anului precedent şi în parte pentru fiecare exercitare profesională, ocupaţiune ori exploatatiune lucrativă exercitată în mod obişnuit; b) La obţinerea fiecărui câştig ocazional.  +  Articolul 52Constatarea veniturilor prevăzute în art. precedent, alin. a, şi stabilirea impozitului se face pe baza declaratiunii ce contribuabilii sînt obligaţi a da anual sau la începerea exercitării, conform regulelor prevăzute sub titlul III. Declaraţiunea trebuie să cuprindă veniturile brute realizate în anul încheiat la 31 Decembrie precedent din fiecare fel de profesiune sau ocupaţiune obişnuită, şi cheltuielile necesare obţinerii venitului. Ea poate fi sprijinita cu registre regulat ţinute. Pentru veniturile cari au început în cursul anului precedent, însă au durat mai mult de trei luni, venitul va fi calculat raportandu-se la timpul cat au durat. Dacă în anul precedent au durat mai puţin de trei luni, ele vor fi stabilite după apreciere, cum se arata mai jos. Comisiunile au dreptul sa aprecieze sinceritatea declaraţiunilor, ţinînd seama şi de situaţiunea contribuabililor. Onorariile fixe ale profesionistilor ca şi jetoanele de prezenta fiind taxate la impozitul pe salarii, nu intra la impunere.  +  Articolul 53Pentru câştiguri ocazionale prevăzute de art. 51, alin. b, din afaceri izolate, ori din remize intamplatoare, cari nu sînt supuse altui impozit elementar, cei cari le-au realizat sînt obligaţi a declara îndată cîştigul, la perceptia locului unde s'a realizat. Impozitul va fi constatat conform art. 95 şi se va achită îndată. Cei cari plătesc aceste sume sînt obligaţi a retine şi a vărsa la Stat impozitul cu normele stabilite la art. 47.  +  Articolul 54Orice locuitor al tarii, major, afară de femei, sau cei ce au în ţara reşedinţa peste 6 luni într'un an, şi cari nu sînt impozabili, la nici un fel de impozit prevăzut de prezenta lege, afară de personalul Corpului Diplomatic străin, vor plati un impozit minimal de 10 lei pe an. Se scutesc de acest impozit minimal infirmii incapabili de muncă, aflaţi în sarcina asistenţei publice, precum şi cei ajunsi la batranete înaintată, fără mijloace de vieţuire, rezervistii cari au luat parte în campania anului 1877-1878 şi invalizii din războiul 1914-1919.  +  Capitolul 7 Impozitul progresiv pe venitul global  +  Articolul 55Impozitul progresiv pe venitul global se aseaza asupra întregului venit anual al contribuabilului, care se compune atît din veniturile supuse la impozitele elementare, cat şi din cele scutite de acele impozite, sau cele mai jos prevăzute din alte tari.  +  Articolul 56Sînt supuse acestui impozit persoanele fizice şi anume:1. Pentru toate veniturile lor din ţara şi din străinătate, orice locuitor al tarii, oricine are reşedinţa obişnuită în România mai mult de 6 luni într'un an, cum şi cetăţenii români cari locuesc în alta ţara. Dacă străinii cu reşedinţa în România sînt supuşi în alta ţara, unui impozit progresiv pe venitul global, similar celui de faţa, ei vor putea cere, pînă la o înţelegere cu Statele străine, ca veniturile impuse în străinătate sa nu mai fie impuse în ţara decât pentru diferenţa dintre impozitul român şi cel străin.2. Pentru veniturile ce trag din ţara, străinii, cari nu au nici domiciliul, nici reşedinţa obişnuită în România.  +  Articolul 57Venitul global impozabil al unei persoane cap de familie cuprinde: veniturile sale personale, ale sotiei cu care convietuieste, de asemenea şi ale celorlalţi membri minori ai familiei ale căror venituri le are la dispoziţie, urmând ca impozitul stabilit pe baza acestor venituri să fie plătit de fiecare în proporţie cu veniturile sale cari intră în compunerea celui global. Veniturile sotiei şi ale acestor membri provenite din salarii sau din exercitarea personală a unei profesiuni, comerţ ori industrie se impun separat.  +  Articolul 58Nu sînt supuşi acestui impozit: a) Regele şi membrii familiei regale; b) Personalul diplomatic şi cel consular străin, aceştia din urma cu condiţia sa nu fi avut reşedinţa în ţara şi sa nu aibă alte ocupatiuni obişnuite aci, în tot cazul însă sub condiţiunea reciprocităţii.  +  Articolul 59Impozitul se aseaza: a) La locul unde contribuabilul are principala reşedinţa, sau în lipsa la domiciliu; b) La locul unde s'a realizat principalul venit dacă n'are domiciliu, nici reşedinţa în România; c) La locul ultimului domiciliu sau resedinte sau în lipsa la Bucureşti, pentru cetăţenii români cari nu au domiciliu, nici reşedinţa, nici vreun venit în România.  +  Articolul 60Veniturile cari intră în compunerea celui global se calculează pe baza veniturilor respective ale anului precedent, precum urmează: a) Veniturile nete ce se constata în vederea impunerii la impozitele elementare, asa cum ele s'au determinat pentru acele impozite; b) Veniturile taxabile pe cale de reţinere sau vărsare directa la impozitele elementare, altfel cum ele sînt impozabile pe anul precedent; c) Veniturile anului precedent, cari au încetat în cursul acelui an, cum şi cele scutite de impozitele elementare, după normele de calcul stabilite la acele impozite, pentru venituri similare. Veniturile imobilelor neînscrise la impozitele elementare respective intră în acest calcul, astfel cum au fost realizate în anul precedent. În acest scop vor fi determinate, conform normelor stabilite pentru acele impozite elementare, însă cu procedura prevăzută la titlul III, pînă ce devin impozabile la ele.  +  Articolul 61Venitul global se formează din cel general, scăzându-se:1. Impozitele elementare şi adiţionale la veniturile cari compun pe cel global;2. Dobânzile plătite la datoriile chirografare sau ipotecare, şi privilegiate întru cat ele nu sînt deduse după lege la impunerile elementare;3. Anuitatile rentelor la a căror plata contribuabilul este obligat, în baza unui titlu ce nu este constituit de el însuşi, cum şi cele constituite de el prin acte dotale ori către o institutiune de binefacere sau cu titlu oneros;4. Deficitele încercate în anul precedent la întreprinderi agricole, comerciale sau industriale, pînă la concurenta venitului global, fără a putea fi repurtate asupra anilor următori;5. Sumele date din venit pentru instituţiuni de cultura şi de asistenţa socială ale Statului, judeţelor şi comunelor, dacă ele n'au fost scăzute la impozitele elementare.  +  Articolul 62Pentru persoanele cari domiciliază în alta ţara, însă au în România, cel puţin 6 luni într'un an, una sau mai multe resedinte, sau au domiciliul aci, însă trag veniturile lor în cea mai mare parte din alta ţara, şi dacă venitul global nu se poate stabili pe alta cale, el va fi stabilit în raport cu valoarea locativă a acestor resedinte în modul următor:
      Dacă valoarea locativă totală a Reşedinţelor este:Minimul de venit impozabil în raport cu valoarea locativă va fi:
      Până la ..................... 5.000 leiDe 4 ori
      Dela ............. 5.001 - 10.000 '''' 5 ''
      '' ............. 10.001 - 20.000 '''' 6 ''
      '' ............. 20.001 - 40.000 '''' 7 ''
      Peste ............. 40.000 ........ '''' 8 ''
      +  Articolul 63Venitul global este impozabil integral, numai dacă atinge suma de 10.000 lei anual. Aceasta limita va putea fi modificată prin legea bugetară de îndată ce cursul leului faţă de valoarea lui aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferenţa din momentul aplicării prezentei legi. Porţiunea mai mica de 1.000 neglijează.  +  Articolul 64Venitul global se impune cu cotele de mai jos:
      Venitul global impozabil în intervalele dintre cifrele mai jos indicate porţiunea venitului mai mică de 1.000 lei se neglijează. Porţiunile de la 1.000 lei în sus se rotunjesc precum urmează şi IMPOZITUL se calculează cum se arată în ultima coloanăCOTAimpozitulCalculul impozitului pentru veniturile globale cuprinse în intervalele indicate în prima coloană
      În intervale se rotunjesc sumele din 1.000 în 1.000 lei10.0001%100  
      20.00011/4%250La fiecare 1.000 lei imp. creşte cu 15 lei
      30.00011/2%450'' '' 1.000 '' '' '' '' 20 ''
             
      Idem din 2.000 în 2.000 lei40.00013/4%700'' '' 1.000 '' '' '' '' 25 ''
      60.0002%1.200'' '' 1.000 '' '' '' '' 25 ''
      100.0003%3.000'' '' 2.000 '' '' '' '' 90 ''
      200.00041/2%9.000'' '' 5.000 '' '' '' '' 300 ''
      Idem din 5.000 în 5.000 lei300.0006%18.000'' '' 5.000 '' '' '' '' 450 ''
      400.00071/4%29.000'' '' 5.000 '' '' '' '' 550 ''
      500.00081/2%42.500'' '' 5.000 '' '' '' '' 675 ''
      600.00091/2%57.000'' '' 5.000 '' '' '' '' 725 ''
      Idem din 10.000 în 10.000 lei700.000108/10%72.100'' '' 5.000 '' '' '' '' 755 ''
      800.00011%88.000'' '' 10.000 '' '' '' '' 1.590 ''
      1.000.00012%120.000'' '' 10.000 '' '' '' '' 1.600 ''
      Idem din 20.000 în 20.000 lei1.500.00014%210.000'' '' 20.000 '' '' '' '' 3.600 ''
      2.000.00015%300.000'' '' 20.000 '' '' '' '' 3.600 ''
             
      3.000.00016%480.000'' '' 50.000 '' '' '' '' 9.000 ''
      Idem din 50.000 în 50.000 lei4.000.00017%680.000'' '' 50.000 '' '' '' '' 10.000 ''
      6.000.00018%1.080.000'' '' 50.000 '' '' '' '' 10.000 ''
      8.000.00019%1.520.000'' '' 50.000 '' '' '' '' 11.000 ''
      10.000.00020%2.000.000'' '' 50.000 '' '' '' '' 12.400 ''
      Toată partea ce trece de 10.000.000 se impune cu 36%, neglijându-se porţiunea mai mică de 1.000 lei.      
    Veniturile luate din ţara de către locuitorii altei tari, pentru cari nu se poate stabili venitul lor global, sau nici nu se poate preciza căror persoane fizice aparţin, atunci cînd ele se iau de societăţi anonime din alte tari, vor fi supuse la izvorul acelor venituri, în locul impozitului pe venitul global, cu o supracota la impunerea elementara, de jumătate din cota acelui impozit elementar.      +  Articolul 65Impunerea se stabileşte conform regulelor cuprinse în titlul III pe baza declaraţiunilor contribuabililor, a înscrierii veniturilor în matricolele de contribuţiuni la impozitele elementare, şi a tuturor constatărilor fiscului din orice acte.      +  Capitolul 8 Scăzăminte de impozite  +  Articolul 66Se vor acorda contribuabililor scaderi din impozitele constatate, cum se specifică mai jos: a) Pentru sarcini familiare; b) Pentru micile venituri supuse impozitelor elementare; c) Pentru sarcini ipotecare. Toate aceste scaderi se fac numai în baza declaraţiunilor anuale de impuneri, întru cat la acordarea lor urmează a se avea în vedere toate veniturile contribuabilului, cum şi împrejurările în cari se afla. Contribuabilii, cari sînt dispensaţi de declaraţiunile anuale pentru stabilirea impozitului pe venitul global conform art. 87, vor face declaraţiuni spre a putea obţine aceste scaderi. Pentru constatar