LEGEA nr. 69 din 16 aprilie 2010 (*republicată*)responsabilității fiscal-bugetare
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 4 iunie 2020



    *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 147/2019 pentru modificarea și completarea Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 iulie 2019, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 69/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 20 aprilie 2010 și a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 mai 2015.  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Prezenta lege are ca obiective principale:1. asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței și sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice;2. stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;3. gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.  +  Articolul 2Dispozițiile prezentei legi se aplică autorităților, instituțiilor și entităților publice și/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, finanțate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și altor entități clasificate în administrația publică conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.  +  Articolul 3În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiți astfel:1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal-bugetar, țintele veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat și ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum și evoluția soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități clasificate în administrația publică, agregate, consolidate și ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg;3. cadru fiscal-bugetar - prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, incluzând o descriere agregată a politicii fiscal-bugetare;4. datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene - datoria administrației publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) și publicată de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut;5. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plățile de dobânzi aferente datoriei publice;6. soldul bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile bugetului general consolidat și cheltuielile bugetului general consolidat;7. soldul primar al bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile și cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;8. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat față de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;9. sold structural anual al administrației publice - soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și măsurile temporare, calculat pe baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;10. obiectiv bugetar pe termen mediu - țintă a soldului structural anual al administrației publice; (la 02-04-2026, Punctul 10., Articolul 3, Capitolul I a fost modificat de Punctul 1., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) 11. administrație publică - unitate instituțională parte componentă a economiei naționale, definită conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013;11^1. subsectoare ale administrației publice - definite potrivit anexei A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013; (la 02-04-2026, Articolul 3, Capitolul I a fost completat de Punctul 2., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) 12. circumstanțe extraordinare - un eveniment neobișnuit asupra căruia autoritățile administrației publice nu au niciun control și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau perioade de recesiune economică severă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și creștere revizuit;13. Pactul de stabilitate și creștere - set de reglementări la nivelul Uniunii Europene, care au la bază art. 121 și 126 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, precum și Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la acesta, prin care se urmăresc asigurarea unor finanțe publice solide la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, precum și supravegherea, de către instituțiile Uniunii Europene, a politicilor fiscal-bugetare ale acestora; (la 02-04-2026, Punctul 13., Articolul 3, Capitolul I a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) 14. administrații de securitate socială - are înțelesul prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013;15. ciclul economic - definit și măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;16. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exercițiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizațiile, premiile, stimulentele și alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, precum și contribuțiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;17. asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori - asistența financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare și postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor și acordurilor de finanțare încheiate între Comisia Europeană sau alți donatori și Guvernul României;18. bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale - veniturile și cheltuielile bugetelor generale ale unităților administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare;19. cheltuieli de investiții - are înțelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare;20. cheltuieli fiscale - totalitatea prevederilor legislației fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general. Acestea pot include scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferențial unei categorii de contribuabili, precum și orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.  +  Capitolul II Principiile, obiectivele și regulile politicii fiscal-bugetare  +  Secţiunea 1 Principiile politicii fiscal-bugetare  +  Articolul 4(1) Guvernul României va defini și va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetareGuvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale.2. Principiul stabilitățiiGuvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.3. Principiul responsabilității fiscaleGuvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.4. Principiul echitățiiGuvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung.5. Principiul eficiențeiPolitica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție.6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publicePolitica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație.(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.  +  Secţiunea a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare  +  Articolul 5(1) Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:a) menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;b) gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;c) menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;d) asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare.  +  Secţiunea a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare  +  Articolul 6În vederea respectării valorilor de referință pentru deficitul bugetar și datoria publică, astfel cum sunt acestea menționate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, poziția bugetară a administrației publice este echilibrată sau în excedent.  +  Articolul 7Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:a) limita inferioară a soldului structural anual al administrației publice nu este mai mică de –0,5% din produsul intern brut la prețurile pieței;b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene și produsul intern brut, la prețurile pieței, este semnificativ sub nivelul de 60% și când riscurile în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita inferioară a soldului structural anual al administrației publice nu este mai mică de –1,0% din produsul intern brut la prețurile pieței;c) soldul structural anual al administrației publice se situează la un nivel sau se ajustează anual conform unui calendar de ajustare care ține cont și de recomandările formulate de instituțiile Uniunii Europene în cadrul procesului de supraveghere macroeconomică și bugetară, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2024/1.263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.466/97 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2024/1.263, sau ale Regulamentului (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, cu modificările și completările ulterioare, după caz. (la 02-04-2026, Articolul 7, Sectiunea a 3-a, Capitolul II a fost modificat de Punctul 4., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 )  +  Articolul 8(1) Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 și 14 doar în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.(2) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este cazul, începerea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.(3) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului începerea manifestării unor circumstanțe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susțină această opțiune.(4) După analizarea opiniei Consiliului fiscal exprimate potrivit prevederilor alin. (2) sau (3), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României și Comisia Europeană asupra începerii manifestării unor circumstanțe extraordinare și asupra aplicării prevederilor alin. (1).(5) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este cazul, încetarea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.(6) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului încetarea manifestării unor circumstanțe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susțină această opțiune.(7) După analizarea opiniei Consiliului fiscal, exprimată potrivit prevederilor alin. (5) sau (6), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României și Comisia Europeană asupra încetării manifestării unor circumstanțe extraordinare și asupra reintrării sub incidența regulilor prevăzute la art. 7 și 14.(8) După fiecare situație de încetare a manifestării unor circumstanțe extraordinare, măsurile de corectare a devierii, aplicate potrivit prevederilor art. 14, conduc la o îmbunătățire a soldului structural al bugetului general consolidat cel puțin egală cu cerințele Pactului de stabilitate și creștere.(9) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu opiniile Consiliului fiscal emise în sensul aplicării prevederilor art. 6-9 și art. 14, explică public diferențele de opinie.  +  Articolul 9Datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăși 60% din produsul intern brut.  +  Articolul 10În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, și produsul intern brut depășește valoarea de referință de 60% din produsul intern brut, prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendință de scădere suficientă și de apropiere de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2024/1.263. (la 02-04-2026, Articolul 10, Sectiunea a 3-a, Capitolul II a fost modificat de Punctul 5., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 )  +  Articolul 11Pentru îmbunătățirea coordonării planificării privind contractarea datoriei publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanțelor Publice transmite ex ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei publice.  +  Articolul 12(1) Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:a) soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta;b) soldul și, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori și cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor speciale și alte bugete componente, nu vor depăși plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor; Notă
    Potrivit alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 14 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 14 mai 2024, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a)-c) și art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile art. 2, art. 3 alin. (5)-(7), precum și de la anexele nr. 1 și 2 din Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, cu sumele cedate potrivit alin. (1) se pot depăși, după caz, plafonul soldului bugetului general consolidat și cel al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal, plafoanele nominale ale soldului bugetului general consolidat și ale principalelor bugete componente, precum și plafonul soldului primar al bugetului general consolidat, aprobate potrivit legii.    d) creșterea anuală a cheltuielilor administrației publice respectă prevederile Regulamentului (UE) 2024/1.263 sau recomandările formulate de instituțiile Uniunii Europene în cadrul procesului de supraveghere macroeconomică și bugetară; (la 02-04-2026, Litera d), Alineatul (1), Articolul 12, Sectiunea a 3-a, Capitolul II a fost modificată de Punctul 6., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) e) pe parcursul exercițiului bugetar, creditele de angajament și cele bugetare aprobate și neutilizate pentru cheltuieli de investiții nu pot fi virate și utilizate pentru cheltuieli curente;f) prin excepție de la prevederile lit. e), pe parcursul exercițiului bugetar se pot efectua virări de credite de angajament și bugetare aprobate și neutilizate pentru cheltuieli de investiții, în cazul în care aceste virări sunt realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile preaderare/postaderare și din fonduri rambursabile sau când sunt realizate în structura acestor proiecte, și numai în limita a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiții;g) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv și în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferența respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenți.    (2) În cazul în care nu se respectă regula stabilită la alin. (1) lit. d), iar această nerespectare determină în mod direct sau este în strânsă corelație cu o deviere constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, se aplică dispozițiile cuprinse la art. 14 din prezenta lege.      +  Articolul 13Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.2. Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.3. Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:a) se aplică prevederile pct. 2;b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:a) se aplică prevederile pct. 3;b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.      +  Secţiunea a 4-a Mecanismul de corecție  +  Articolul 14(1) În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere.(2) În sensul aplicării prezentului articol, devierea de la obiectivul bugetar pe termen mediu are loc în cazul în care România se îndepărtează semnificativ de la traiectoria de ajustare indicată în documentele emise de instituțiile Uniunii Europene în contextul procesului de supraveghere bugetară. (la 02-04-2026, Alineatul (2), Articolul 14, Sectiunea a 4-a, Capitolul II a fost modificat de Punctul 7., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) (3) Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni cuantificabili, eșalonate pe ani, și vor produce efecte cel târziu asupra exercițiului bugetar al următorului an.(4) Măsurile de corectare a devierii sunt proporționale cu dimensiunea devierii.(5) Măsurile de corectare a devierii sunt aplicate cu prioritate acelor bugete sau entități componente ale administrației publice care au generat devierea.(6) Măsurile de corectare a devierii vor asigura implementarea recomandărilor adresate României de către instituțiile Uniunii Europene, precum și un ritm de corectare stabilit în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere.(7) Constatarea situației de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta se face de către Consiliul fiscal în cadrul opiniilor sau recomandărilor acestuia cu privire la planificarea sau execuția bugetară. (la 02-04-2026, Alineatul (7), Articolul 14, Sectiunea a 4-a, Capitolul II a fost modificat de Punctul 7., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) (8) Consiliul fiscal emite opinii asupra măsurilor de corectare a devierii, precum și asupra implementării acestora.(9) Abrogat. (la 02-04-2026, Alineatul (9), Articolul 14, Sectiunea a 4-a, Capitolul II a fost abrogat de Punctul 8., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 )      +  Capitolul III Cheltuielile bugetare  +  Secţiunea 1 Evaluarea impactului cheltuielilor  +  Articolul 15(1) În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte:a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată;b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.(2) Ministerul Finanțelor Publice are obligația să verifice fișa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.  +  Secţiunea a 2-a Cheltuieli de personal  +  Articolul 16Guvernul și fiecare ordonator de credite, precum și orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sunt în concordanță cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, precum și cu obiectivele și limitele din strategia fiscal-bugetară.  +  Articolul 17(1) Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.  +  Articolul 18(1) În raport cu țintele prevăzute la art. 37 alin. (4), execuția cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanțelor Publice, la finalul fiecărui trimestru.(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil și pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii. Notă
    Decizie de respingere: HP nr. 181/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 667 din 16 iulie 2025.    (3) În cazurile excepționale și temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanțelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu condiția ca ordonatorul principal de credite să facă dovada respectării dispozițiilor alin. (2) și a încadrării în bugetul anual aprobat pentru această destinație. Notă
    Potrivit art. unic din ORDONANȚA nr. 32 din 24 august 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 769 din 24 august 2023, prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se autorizează Ministerul Finanțelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul „Cheltuieli de personal“, fără îndeplinirea condiționalității prevăzute la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol.     Notă
    Potrivit art. LII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 31 din 28 martie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 29 martie 2024, prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se autorizează Ministerul Finanțelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale la titlul „Cheltuieli de personal“, fără îndeplinirea condiționalității prevăzute la art. 18 alin. (4) și (5) din această lege.    (4) Ordonatorii principali de credite care se află în situația prevăzută la alin. (3) au obligația ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă. Notă
    Potrivit art. unic din ORDONANȚA nr. 32 din 24 august 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 769 din 24 august 2023, prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se autorizează Ministerul Finanțelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul „Cheltuieli de personal“, fără îndeplinirea condiționalității prevăzute la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol.    (5) Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât și pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat. Notă
    Potrivit art. unic din ORDONANȚA nr. 32 din 24 august 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 769 din 24 august 2023, prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se autorizează Ministerul Finanțelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul „Cheltuieli de personal“, fără îndeplinirea condiționalității prevăzute la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol.     Notă
    Potrivit alineatului (2) al articolului XXI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 Dacă în cursul exercițiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condițiile legii, recurgând, dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) și (6) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.    (6) Până la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de personal le va fi interzisă:a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;b) promovarea angajaților, dacă acest lucru presupune o creștere a cheltuielilor de personal;c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalități prevăzute de lege. Notă
    Articolul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 139 din 15 decembrie 2023, prevede:
    (1) În anul 2024, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
    (2) Dacă în cursul exercițiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condițiile legii, recurgând, dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) și (6) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.     Notă
    Potrivit alineatului (2) al articolului XXI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 Dacă în cursul exercițiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condițiile legii, recurgând, dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) și (6) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.      +  Articolul 18^1Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile necesare în vederea încadrării în cheltuielile de personal aprobate recurgând, dar fără a se limita la acestea, la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (2), (5) și (6). (la 28-07-2025, Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost completată de Punctul 1. , Articolul LII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 )      +  Capitolul IV Veniturile bugetare  +  Articolul 19Modificarea de către Ministerul Finanțelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului și cu avizul favorabil al Consiliului fiscal.  +  Articolul 20(1) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va elabora și va publica programul anual de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, prezentând:a) ținte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri;b) ținte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale;c) măsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii și a fraudei fiscale.(2) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica o prognoză anuală a veniturilor estimate a se colecta de către bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și de alte bugete componente ale bugetului general consolidat ce nu au fost menționate la alin. (1), prezentând și estimări trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri, precum și estimări trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de modificări de acte normative, având ca obiect îmbunătățirea și eficientizarea colectării veniturilor la bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și la alte bugete componente ale bugetului general consolidat.  +  Articolul 21În cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fișa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții:a) să aibă avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu;b) să fie însoțită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.  +  Articolul 22Actele normative care intră sub incidența art. 21 se adoptă concomitent cu măsurile compensatorii propuse de inițiator și avizate de Guvern.  +  Capitolul V Reguli privind rectificările bugetare  +  Articolul 23(1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, precum și utilizarea sumelor reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară publicat, precum și opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta.(2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici care au stat la baza legii bugetare, se poate promova o rectificare bugetară în primul semestru al anului.  +  Articolul 24Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice și pentru plata contribuției României la bugetul Uniunii Europene.  +  Articolul 25În cazul în care raportul semestrial privind situația economică și bugetară constată o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat față de ținta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual și această deteriorare nu se datorează înrăutățirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligația de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea țintei privitoare la soldul bugetului general consolidat. Notă
    Potrivit art. VIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 112 din 23 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 25 septembrie 2024, prevederile art. 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în anul 2024.      +  Capitolul VI Strategia fiscal-bugetară  +  Articolul 26(1) Până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice va înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, care va conține cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară și o declarație de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, pe care acesta o va prezenta Parlamentului până la data de 15 august a fiecărui an.(2) Odată cu strategia fiscal-bugetară prevăzută la alin. (1), Guvernul va depune și proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzut la art. 29 alin. (1), fundamentate în strategia fiscal-bugetară.(3) Proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar cuprinde și obiectivul bugetar pe termen mediu, precum și calea de ajustare către acesta.(4) Limitele pentru soldul total și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și c), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari.(5) Limitele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. d)-i), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar următor. Notă
    Potrivit alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 14 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 14 mai 2024, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a)-c) și art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile art. 2, art. 3 alin. (5)-(7), precum și de la anexele nr. 1 și 2 din Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, cu sumele cedate potrivit alin. (1) se pot depăși, după caz, plafonul soldului bugetului general consolidat și cel al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal, plafoanele nominale ale soldului bugetului general consolidat și ale principalelor bugete componente, precum și plafonul soldului primar al bugetului general consolidat, aprobate potrivit legii.      +  Articolul 27Cadrul macroeconomic utilizează cele mai actuale informații și reprezintă scenariul macrofiscal cel mai probabil sau un scenariu mai prudent.  +  Articolul 28Cadrul macroeconomic conține informații privind situația macroeconomică și prognozele:1. pentru anul bugetar curent și 3 ani ulteriori, rezultatele efective ale ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la:a) produsul intern brut și componentele sale;b) indicele prețurilor de consum și deflatorul produsului intern brut;c) șomajul și ocuparea forței de muncă;d) poziția de cont curent a balanței de plăți;e) metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza prognozelor macroeconomice;f) o declarație privind concordanța sau diferențele față de cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene. Diferențele semnificative dintre prognozele macroeconomice și previziunile Comisiei Europene și, după caz, ale altor organisme independente sunt explicate inclusiv în cazul în care nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei; (la 02-04-2026, Litera f), Punctul 1., Articolul 28, Capitolul VI a fost modificată de Punctul 9., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) 2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afectează politica fiscală.  +  Articolul 29(1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori, rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs și rezultatele estimate ale anului în curs pentru:a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut;b) soldul structural anual al administrației publice, exprimat ca pondere în produsul intern brut;c) cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca pondere în produsul intern brut;d) plafoanele privind finanțările rambursabile care pot fi contractate, precum și cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unitățile administrativ-teritoriale;e) plafoanele privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, și de către unitățile administrativ-teritoriale;f) datoria publică, calculată conform metodologiei Uniunii Europene;g) nivelul nominal al cheltuielilor totale și de personal pentru bugetul general consolidat, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor speciale și alte bugete componente ale bugetului general consolidat, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori;h) soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale și al altor bugete componente ale bugetului general consolidat;i) soldul primar al bugetului general consolidat. Notă
    Articolele 1-5 din LEGEA nr. 312 din 24 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1228 din 24 decembrie 2021 prevăd:Articolul 1Prezenta lege aprobă plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) și ale art. 29 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată.Articolul 2(1) Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2022 de 5,8%, iar în anul 2023 de 4,4 %.(2) Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 8,8% în anul 2022 și de 8,2% în anul 2023.Articolul 3(1) Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2022, este de 49,8% din produsul intern brut.(2) În anul 2022, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale este în sumă de 2.000 milioane lei. Valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată anual pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum:a) 50 milioane lei, în cazul comunelor;b) 100 milioane lei, în cazul orașelor;c) 150 milioane lei, în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București și județelor.(3) Plafoanele prevăzute la alin. (2) nu cuprind finanțările rambursabile destinate refinanțării datoriei publice locale, finanțările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și nici pe cele destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale.(4) Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, este de 30.000 milioane lei.(5) Prin derogare de la prevederile art. 6 și ale art. 7 din Legea nr. 69/2010, republicată, în anul 2022 plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal, stabilite potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. g) din aceeași lege, sunt prevăzute în anexa nr. 1.(6) Prin derogare de la prevederile art. 6 și ale art. 7 din Legea nr. 69/2010, republicată, în anul 2022 sunt stabilite plafoanele nominale ale soldurilor bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale și ale altor bugete componente ale bugetului general consolidat și sunt prevăzute în anexa nr. 2.(7) În anul 2022, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 57.044,8 milioane lei.Articolul 4(1) Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administrației publice de minus 1% din produsul intern brut.(2) Prin derogare de la prevederile art. 6, 7 și ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 69/2010, republicată, prezentul act normativ nu prevede calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu prevăzut la alin. (1), iar nivelul plafoanelor soldului structural anual al administrației publice este prevăzut în anexa nr. 3. Ajustarea soldului structural anual al administrației publice se continuă și în anul 2022.(3) În anul 2022, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică.Articolul 5Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale vor elabora propunerile de cheltuieli bugetare, în concordanță cu prevederile Legii nr. 69/2010, republicată, precum și cu încadrarea în plafoanele prevăzute în prezenta lege.    (2) Secțiunea de cadru fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară va mai cuprinde:a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs și rezultatele estimate ale anului în curs, precum și prognozele pentru 3 ani ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat și pentru bugetele componente ale acestuia, referitoare la:– nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe tipuri de venituri;– nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, în clasificație economică și în clasificație funcțională;– cheltuieli de investiții;– datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene;– garanțiile guvernamentale acordate conform legislației naționale;– orice alte informații pe care Ministerul Finanțelor Publice le consideră importante pentru strategia fiscal-bugetară;– premisele-cheie care stau la baza determinării indicatorilor din strategia fiscal-bugetară;– analiza de senzitivitate a țintelor fiscale la schimbările indicatorilor macroeconomici, precum și analize de senzitivitate a datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile, în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere economică și ratele de dobândă;b) explicația politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile și obiectivele responsabilității fiscale și la regulile fiscale și orice măsuri temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea;c) o analiză referitoare la:– politica de venituri, inclusiv modificările de impozite și taxe planificate și politicile ce afectează alte venituri;– politica de îndatorare publică și de finanțare a deficitului bugetar și o analiză a sustenabilității datoriei;– politica de cheltuieli, inclusiv prioritățile în materie de cheltuieli, intențiile privind cheltuielile totale ale bugetului consolidat și pentru alte bugete și plafoanele de cheltuieli și alte ținte sau limite implicate sau impuse de regulile fiscale;d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice angajamente ce nu sunt incluse în prognozele fiscale și toate circumstanțele ce pot avea un efect substanțial asupra prognozelor fiscale și economice și care nu au fost deja încorporate în prognozele fiscale, precum și informații privind pierderile și plățile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat. Analiza privind riscurile fiscale cuprinde, în măsura posibilului, informații privind datoriile contingente generate de catastrofele naturale și de schimbările climatice. Aceste informații țin seama, în măsura posibilului, de costurile fiscale suportate ca urmare a dezastrelor și a șocurilor legate de schimbările climatice; (la 02-04-2026, Litera d), Alineatul (2), Articolul 29, Capitolul VI a fost modificată de Punctul 10., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) e) o explicație cu privire la legătura dintre strategia fiscal-bugetară revizuită și cea anterioară și o explicație referitoare la modificările semnificative;f) metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza prognozelor bugetare;g) o evaluare a modalității în care, având în vedere impactul lor direct pe termen mediu și lung asupra finanțelor administrațiilor publice, politicile preconizate ar putea afecta sustenabilitatea pe termen mediu și lung a finanțelor publice și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. În măsura posibilului, evaluarea ține seama de riscurile macrobugetare generate de schimbările climatice, de impactul lor asupra mediului și de impactul distributiv; (la 02-04-2026, Litera g), Alineatul (2), Articolul 29, Capitolul VI a fost modificată de Punctul 10., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 45 din 30 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 30 martie 2026 ) h) descrierea politicilor pe termen mediu, inclusiv a reformelor și investițiilor preconizate a avea un impact asupra finanțelor administrațiilor publice și asupra creșterii durabile și favorabile incluziunii, defalcate în funcție de categoriile principale de venituri și cheltuieli, arătând modalitatea de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivelor bugetare naționale pe termen mediu, în comparație cu previziunile în condițiile în care politicile rămân neschimbate.