LEGE nr. 60 din 1 ianuarie 1881privitoare la procedura de execuție din Transilvania*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 1 septembrie 1942



    *) Cu toate modificările aduse pînă la 1 august 1942  +  Titlul I DISPOZIȚIUNI GENERALE  +  Articolul 1Modificat prin art. 31 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 31. - Art. 1 din Legea LX/1881 se modifica după cum urmează:Execuția silită are loc în baza unui act autentic executoriu.Sînt acte autentice executorii:1. Sentințele și încheierile instanțelor civile, ridicate la valoare de drept*1);*1) O sentinta sau încheiere se ridica la valoare de drept, după ce s'a pronunțat asupra ei și ultima instanța, deci și instanța de recurs, sau, dacă nu se ataca, după ce expira termenul acordat pentru exercitarea caii de atac. Prin urmare, în terminologia juridică din Transilvania trebuie să se facă distinctiune între sentințele și încheierile ridicate la valoare de drept și între sentințele și încheierile definitive. Împotriva sentințelor și încheierilor definitive, de obiceiu, se mai poate inainta recurs, pînă cînd sentințele și încheierile jurevalide au fost deja judecate în recurs. Paralel cu termenul de "ridicat la valoare de drept" se mai întrebuințează și termenul de "jurevalid".2. Transactiunile încheiate în fața instanțelor civile și care au efectul unor sentințe judecătorești ridicate la valoare de drept*2);*2) A se vedea art. 423 pr. civ. ard.3. Mandatele de plată (art. 592, 609 pr. civ.), denuntarile sau somatiunile (art. 628 pr. civ.), executorii;4. Sentințele date cu execuție provizorie, ale instanțelor civile*3);*3) A se vedea art. 415 pr. civ. ard.5. Încheierile neridicate la valoare de drept ale instanțelor civile, împotriva cărora nu se poate inainta apel (recurgere) cu efect suspensiv, dacă executarea lor nu este suspendată sau oprită (art. 556 pr. civ.);6. Hotărîrile executorii ale instanțelor civile, date în cauze gratioase;7. Cele insirate în punctele e)-h) ale art. 1 al Legii LX/1881, de asemenea toate hotărîrile și actele autentice, pe care vreo dispozițiune legală specială le declara acte autentice executorii.Punctele e)-h) ale art. 1 din Legea LX/1881 menținute în vigoare prin art. 31 din Legea LIV/1912, au următorul text:e) Hotărîrile de condamnare, date de judecătoriile de arbitri, de judecătoria bursei de mărfuri și efecte din Pesta, precum și de judecătoriile speciale ale halelor regionale de produse și cereale (Legea II/1870) sau procesele-verbale despre transactiunile încheiate în fața unor asemenea judecătorii, respective editiile acestora;f) Hotărîrile ridicate la valoare de drept ale instanțelor penale, care conțin condamnatiuni civile*4);*4) A se vedea art. 520 și 546 codul de procedura penală.g) Actele autentice redactate de notarii publici executorii în baza art. 111 din Legea XXXV/1874;h) Hotărîrile executorii ale instanțelor disciplinare, precum și ale autorităților administrative și financiare care, în conformitate cu normele de drept în vigoare, sînt date spre executare instanțelor judecătorești.Azi dispozițiunile art. 1 din Legea LX/1881 privitoare la procedura de execuție sînt completate și modificate printr'o întreaga serie de legi. Cele mai importante sînt:Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din 1 Aprilie 1942. Potrivit dispozițiunilor acestui Decret-lege, încasarea și urmărirea creanțelor publice se face după norme speciale. Citam numai art. 176 din acest Decret-lege.Art. 176. - Toate creanțele de orice natura ale Statului, județelor, comunelor, caselor autonome, regiilor publice, administrațiilor comerciale, precum și ale tuturor institutiunilor și autorităților publice de orice fel, se încasează și se urmăresc potrivit dispozițiunilor legii de fața.De asemeni, se încasează și se urmăresc potrivit dispozițiunilor legii de fața și creanțele institutiunilor de utilitate publică, ale căror bugete se aproba de Conducătorul Statului, Consiliul de Miniștri, ministere, precum și acelea ale Academiei Române.Pentru toate drepturile fiscale, care se stabilesc pe cale de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere.Legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial Nr. 212 din 14 Septemvrie 1939. Această lege prevede:Art. 89. - Împricinații pot cere executarea hotărîrilor definitive ale instanțelor de fond, însă aceasta executare va putea fi suspendată de partea potrivnica prin asigurarea sau depunerea valorii corespunzătoare, în caz cînd a făcut recurs în casare.Recursul în casare suspenda executarea și fără asigurarea sau depunerea valorii procesului, în principiile privitoare la strămutarea de hotare sau la desființarea de constructiuni.În materie de revendicare, de posesie sau alta afacere în care nu e vorba de o condamnatiune la o sumă de bani, instanța de fond va putea sa încuviințeze suspendarea cu cauțiune care se va aprecia după ascultarea părților chemate în camera de consiliu.Cauțiunea nu se va putea elibera decât după o luna dela data respingerii recursului și dacă partea în drept nu a înaintat acțiune în daune.Legea pentru modificarea Legii din 19 Mai 1925, privitoare la unificarea unor dispozițiuni de procedura civilă și comercială, pentru înlesnirea și accelerarea judecaților, înaintea tribunalelor și Curților de Apel, precum și pentru unificarea competintei judecătoriilor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 150 din 11 Iulie 1929. Această lege prevede:Art. 70. - Hotărîrile pronunțate de judecătoriile de ocoale în ultima instanța, vor fi supuse recursului la tribunalele respective pentru exces de putere, incompetenta, violare de lege, omisiune esențială și denaturare de acte.Omisiunea poate să consiste sau în nepronuntarea judecătorului asupra vreunui mijloc de apărare invocat de parte, sau neinvocarea de judecător din oficiu a vreunui mijloc de apărare care reesea din faptele cauzei.Recursul se declara la grefa judecătoriei care a pronunțat hotărîrea.Recursul este suspensiv de executare.Declarațiunea de recurs se face în același mod ca și cererea incepatoare de instanța.Legea asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1934. Această lege prevede:Art. 61. - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53, 54 și 57.Pînă la unificarea regulilor de procedura, se extinde, în ce privește cambia, formula executorie astfel cum este arătată în art. 135 cod. pr. civilă din Vechiul Regat.Instanța competența pentru a investi cambia cu formula executorie este judecătoria de ocol dacă suma arătată în cambie nu depășește suma de lei 50.000 și tribunalul în caz contrar.Contra jurnalului de investire nu este drept de apel.Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sînt admise și de legea unde cambia a fost emisă.Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.Pentru obligațiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mențiune și de actul din care rezultă mandatul.Art. 62. - În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziție la executare.Opoziția se va produce la instanța care a investit cambia cu formula executorie. Ea se va judeca de urgenta și cu precădere înaintea oricărei alte pricini.Hotărîrea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunțare.Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul cînd oponentul nu recunoaște semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura.În caz de suspendarea executării creditorul va putea obține măsuri de asigurare.Legea pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 15 Februarie 1933. Această lege prevede:Art. 11, alineatele 1-4:În materie civilă, judecătoriile de muncă judeca în prima și ultima instanța, cu drept de recurs, în 15 zile libere, dela pronunțare, la tribunalul în circumscripția căruia își au sediul, toate litigiile de competența lor, al căror obiect nu trece de 50.000 lei, afară de procente reclamate și cheltuieli de judecată.În prima instanța și cu drept de apel la tribunal, în 15 zile libere, dela pronunțare, judecătoriile de muncă, judeca toate cererile care depășesc suma prevăzută de alineatul precedent, precum și pe acelea care, prin natura lor, nu au o valoare determinata.Nu se va putea face apel contra jurnalelor preparatorii sau interlocutorii decât odată cu apelul contra hotărîrii finale.Contra hotărîrilor date în apel, se va putea introduce recurs la Curtea de Apel în circumscripția căreia se afla sediul judecătoriei de muncă, în 15 zile libere dela comunicare.Art. 62. - Recursul nu este suspensiv de executare.Președintele instanței de fond va putea totuși acorda, în baza recursului și în urma unei cauțiuni de cel puțin 1/3 din suma prevăzută în hotărîre sau din valoarea litigiului, cînd hotărîrea nu condamna la plata unei sume de bani, suspendarea executării hotărîrii pînă la judecarea recursului; în cazul în care se consemnează întreaga suma prevăzută în hotărîre sau valoarea întreaga a litigiului, suspendarea este obligatorie.Art. 64. - Președintele judecătoriei de muncă va acorda executarea provizorie a hotărîrilor date cu drept de apel, cînd obiectul hotărîrii îl formează plata salariilor și accesoriilor; suspendarea executării nu se va putea obține decât prin consemnarea sumei.Art. 68. - La cererea părților interesate, președintele investeste cu formula executorie procesele-verbale de conciliere încheiate conform prevederilor legii de fața, hotărîrile rămase definitive și hotărîrile de arbitraj date în conflictele colective de muncă.Executarea se va face conform regulelor din dreptul comun, fie după normele legii judecătoriilor de ocoale, fie după ale procedurei civile în vigoare.Art. 69. - Contestațiile la executare se vor adresa președintelui care a investit hotărîrea ce se executa și vor fi judecate de acesta după normele procedurii civile.Hotărîrile date în aceste contestații sînt definitive. Ele pot fi atacate cu recurs în condițiile stabilite la art. 11 și 61 din prezenta lege.Dacă contestația se admite, președintele va fixa un nou termen, cînd judecata se va face după normele legii de fața.Decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocați din România, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septemvrie 1940. Acest Decret-lege prevede:Art. 159. - Convenția privitoare la onorar se autentifica fie după formele obișnuite, fie prin înmânarea ei de către client și avocat președintelui instanței înaintea căruia litigiul este pendinte.Cînd pricina a ajuns la Înaltă Curte de Casație, convențiunea se va depune la ultima instanța de fond unde s'a judecat procesul.Președintele sau inlocuitorul sau, vazand convențiunea, va încheia un proces-verbal contra-semnat de grefier, prin care se constata declarațiunile părților. Originalul va fi încredințat avocatului, iar un duplicat va rămîne în păstrarea grefei.Art. 160. - Pe baza convenției scrisă de onorar, avocații vor putea obține, fără cauțiune, sechestrul asigurator sau poprire pe averea debitorilor lor.Art. 161. - Creanțele de onorariu autentificate conform art. 159 se pot investi și executa conform prescripțiunilor legale.Executarea nu se poate suspenda decât prin consemnarea sumei datorate. Judecarea contestației se va face în camera de consiliu.  +  Articolul 2Modificat prin art. 32 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 32. - Art. 2 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Execuția o ordonă în cazurile punctelor 1-6 din art. precedent, prima instanța care a procedat în cauza.În cazul punctului e) din art. 1 al Legii LX/1881, cu excepția judecătoriilor de arbitri (art. 787 pr. civ.), în cazul punctului f), fără excepție, iar în cazul punctului h) atunci cînd vreo norma legală specială nu dispune altfel, execuția o ordonă judecătoria de ocol în circumscripția căreia se afla sediul primei instanțe sau autorității, care a procedat în cauza. (Urmează o propozitiune fără actualitate).În celelalte cazuri, instanța competența sa ordone execuția este determinata prin dispozițiuni legale speciale.  +  Articolul 3, 4 și 5Modificate prin art. 33 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 33. - Art. 3, 4 și 5 din Legea LX/1881 se înlocuiesc cu următoarele dispozițiuni:Privitor la ordonarea execuției pe baza unui act autentic executoriu din străinătate, servește drept orientare convenția internationala ce exista cu acel Stat. În lipsa unei convențiuni, este ingaduit a se ordonă execuția numai atunci, dacă se constata reciprocitate și dacă:1. Execuția se întemeiază pe o hotărîre ridicată la valoare de drept a unei instanțe civile sau comerciale, ori pe o transactiune judecătorească cu același efect;2. Fața de aceea hotărîre sau transactiune judecătorească, nu se poate opune niciuna din împrejurările enumarate în art. 414 pr. civ.Declarația Ministrului de Justiție în privinta reciprocității, este obligatorie pentru instanța. În caz de indoiala, declarația se va cere din oficiu.În aceste cazuri, în chestiunea ordonarii execuției hotărăște instanța, care, potrivit art. 18 din Legea LX/1881, este competența pentru efectuarea execuției. Dacă pentru executare sînt rogate mai multe instanțe, în privinta ordonarii hotărăște instanța numita în locul intaiu și aceasta înștiințează despre hotărîrea sa, celelalte instanțe. Dacă, pentru executarea comisiei rogatorii nu e competența instanța rogata, ci o alta instanța, instanța rogata trimite comisia rogatorie instanței competente și incunostiinteaza despre această instanță străină.  +  Articolul 6Alineatul 1 este modificat prin art. 34 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 34. - Alineatul intaiu al art. 6 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarea dispozițiune:Dacă legea nu dispune altfel, ordonarea execuției trebuie cerută în scris prin cerere întocmită în trei exemplare și la exemplarul intaiu trebuie anexat documentul original, care servește de baza pentru ordonarea execuției. Hotărîrile judecătorești sau transactiunile judecătorești se pot anexa și în copie simpla, făcându-se referire la originalul care se afla la instanța.Urmează apoi celelalte alineate din art. 6:În procesele cambiale, se va anexa la primul exemplar al cererii de execuție, cambia originala, iar dacă aceasta s'ar afla în dosarul instanței la care se cere execuția, în cererea de execuție se va face mențiune despre aceasta.Dacă execuția urmează a se efectua împotriva mai multor pârâți sau în mai multe locuri, cererea se va inainta în atâtea exemplare ca sa ajungă câte un exemplar separat pentru fiecare pîrît și pentru fiecare autoritate rogata, respective pentru fiecare portărel.Exemplarele pentru autoritățile rogate, respective cele pentru portarei, se vor inainta fără anexe, iar la exemplarele pe seama urmaritilor se vor alătură în copie simpla numai acele anexe, care nu le-au fost încă comunicate.În cazurile punctelor e), f), g) și h) din art. 1, instanța care ordonă execuția retine copiile actelor autentice care servesc la baza execuției, înaintate în acest scop din partea urmaritorului, care se legalizează din oficiu.Cererile de execuție înaintate cu lipsuri, se restitue pentru completare.Cererile de execuție se timbrează conform art. 6, § 12 din legea timbrului.În traducerea de fața, intrebuintam pentru termenul unguresc "kikuldott" expresia "portărel". A se vedea în aceasta privinta nota referitoare dela art. 19.  +  Articolul 7În procesele sumare, cu excepția cazului cînd se cere execuție pe imobile, cererea de execuție se poate face și verbal, în care caz, instanța va dresa despre cererea verbală un proces-verbal.  +  Articolul 8Urmaritorul este obligat să-și precizeze în cererea de execuție cererea sa.În cererea de execuție se va mai arata instanța sau instanțele în circumscripția sau în circumscripțiile cărora urmează a se efectua execuția și dacă urmaritorul vrea să se efectueze execuția din oficiu, trebuie să arate aceasta hotărît.Execuția trebuie cerută după ce a expirat termenul de îndeplinire fixat prin actul autentic care sta la baza execuției.Art. 8 a fost completat prin art. 31 din Legea XII/1908, însă aceasta completare nu mai are actualitate.  +  Articolul 9Modificat prin art. 35 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 35. - Art. 9 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Dacă execuția se cere pe baza unei hotărîri a unei instanțe civile, instanța care ordonă execuția, va constata din oficiu, dacă din punct de vedere al executării, hotărîrea judecătorească, care servește de baza la executare, a fost comunicată în mod regulat, dacă s'a înaintat în termen legal apel (recurgerea) sau opoziție cu efect suspensiv și dacă acest apel (recurgere) sau opoziție e admisă după lege. Dacă, în acest caz, prima instanța a decis executarea hotărîrei apelate (atacate cu recurgere), pentru aceasta execuție, pînă cînd instanța de apel va rezolvi apelul (recurgerea), trebuie aplicat art. 41 din prezenta lege. Dacă execuția se cere atunci, cînd scriptele sînt înaintate deja la instanța superioară, partea care cere execuția este obligată, cu ocazia cererii, să prezinte editia autentică sau copia legalizată a hotărîrei ori a părții de hotărîre fără motive (dispozitivului) și copia legalizată de pe dovada de inmanare, în cazul, cînd hotărîrea a fost comunicată urmaritului prin inmanare.Dacă execuția se cere în baza unei hotărîri executorii a instanței de apel, atunci, cînd dosarul nu a fost încă restituit primei instanțe (art. 511, 546 pr. civ.), la primul exemplar al cererii de execuție se va alătură o astfel de editie autentică sau copie legalizată a hotărîrei, pe care notarul senatului de apel*5) a notat, în forma de clauzula, ziua pronunțării sau comunicării, cum și faptul că nu s'a înaintat în termen legal cerere de revizuire (recurs în casare), dacă o asemenea cerere n'a fost înaintată.*5) Azi, grefierul secției care a judecat cauza în apel.Dacă dreptul de execuție este pendinte de o condițiune sau de îndeplinirea unei contraprestatiuni, urmaritorul este obligat sa dovedească împlinirea condițiunii sau contraprestatiunii, cum și celelalte condițiuni prealabile ale executabilitatii, dacă acestea nu s-ar putea constata din actele ce se afla la instanța.Art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36.  +  Articolul 10Cererea de execuție se rezolva, de regula, fără a se asculta partea adversa.În cazul art. 3, fără excepție, iar în cazurile art. 9, 13 și 15 atunci, cînd condițiunile prealabile ale execuției nu se dovedesc cu act autentic sau cu act privat legalizat (art. 92, 93 legea XXXV/1874), înainte de a se rezolvi în merit cererea de execuție, se tine la judecătoriile de ocol desbatere sumară, iar la tribunale desbatere protocolara.Alineatul 3 din art. 10 este abrogat și înlocuit cu art. 36 din Legea LIV/1912:Art. 36. - Se modifica art. 10 din Legea LX/1881 în sensul că, în cazul art. 33 al legii de fața, instanța hotărăște în privinta ordonarii execuției, în urma comisiei rogatorii a instanței străine, fără ascultarea părților. Instanța tine seama de condițiunile fixate prin art. 33, din oficiu. Dacă instanța ar avea nedumerire în privinta acestor condițiuni și dacă datele și anexele comisiei rogatorii nu îi spulbera nedumerirea, poate să ceara lămuriri dela instanța străină.Dacă instanța rogata refuza ordonarea execuției, se aplică art. 17 pr. civ.Împotriva încheierii de ordonarea execuției are loc apel (recurgere), potrivit art. 40 din prezenta lege. În afară de aceasta, urmăritul poate inainta excepțiuni împotriva încheierii de ordonarea execuției, la instanța care a ordonat execuția, în termen de 15 zile dela înmânarea încheierii, pe motivul ca execuția a fost ordonată contrar art. 33 din prezenta lege.Excepțiunile au efectul suspensiv arătat în art. 41 din prezenta lege. În urma excepțiunilor, instanța hotărăște asupra ordonarii execuției, după ascultarea părților, prin încheiere (art. 40). În celelalte, în privinta excepțiunilor se vor aplica în mod corespunzător art. 134, 135, 140 și 141 din pr. civ.; art. 141 trebuie aplicat și în cazul, cînd partea a înaintat excepțiunile cu întîrziere.Excepțiunile întemeiate pe motivele arătate în punctele 4, 5 sau 6 din art. 414 pr. civ., se pot inainta și după termenul fixat în alineatul precedent.Alineatul ultim din art. 10 al Legii LX/1881, se abroga.Dacă convențiunea internationala ar dispune altfel, acest art. nu va fi aplicabil.Legea LX/1881, privitoare la procedura de execuție, pe lîngă dispozițiunile speciale de procedura ce conține, mai face și unele trimiteri la normele de procedura civilă, care erau atunci în vigoare. Deodată cu punerea în aplicare a nouei proceduri civile*6), prin art. 3 al legii de punere în aplicare*7), au fost abrogate textele vechilor legi de procedura civilă, și înlocuite prin dispozițiunile nouei proceduri.În ceea ce privește procedura de urmat, acolo, unde legi speciale faceau trimitere la normele de procedura abrogate, art. 9 din legea privitoare la punerea în aplicare a procedurii civile are următoarele dispozițiuni cu caracter general.Art. 9 din Legea LIV/1912: "Acolo, unde vreo norma de drept anterioară face trimitere la o norma de drept sau alta dispozițiune legală, abrogată prin art. 3, în locul acestora trebuie să se înțeleagă de acum înainte de dispozițiunile procedurei civile și ale prezentei legi. Astfel, în locul procedurei sumare sau celei protocolare aplicată la judecătoriile de ocol, trebuie să se înțeleagă de acum înainte procedura din fața judecătoriilor de ocol, reglementată de procedura civilă, iar în locul procedurei ordinare sau celei protocolare aplicată în fața tribunalelor, trebuie să se înțeleagă de acum înainte procedura din fața tribunalelor, reglementată de procedura civilă"."Întrucât în procedura reglementată printr'o norma de drept anterioară, neintrând în art. 4, 5 și 6, s'a aplicat, în lipsa unei norme speciale, vreuna din normele de drept abrogate prin art. 3, de acum înainte sînt a se aplică dispozițiunile corespunzătoare din procedura civilă".Pe lîngă dispozițiunile art. 9, cu caracter general, legea privitoare la punerea în aplicare a procedurei civile mai are, în alineatele 2 și 3 din art. 55, dispozițiuni speciale în legătură cu Legea LX/1881, referitoare la aceeași chestiune. Citam și aceste dispozițiuni:Alineatele 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912:"Atunci cînd Legea LX/1881 ordonă procedura sumară contencioasă sau gratioasa, se vor aplica în procedura de execuție, normele stabilite în procedura civilă pentru judecătoriile de ocol. Rămîn însă în vigoare dispozițiunile speciale ale Legii LX/1881 privitoare la procesele care se ivesc în cursul procedurei de execuție, întru cat legea de fața nu ar dispune altfel"."În cazurile în care Legea LX/1881 ordonă procedura sumară gratioasa, desbatere sau dovedire, nu se admite ascultarea părților sub jurământ și nici jurământ transactional".În fine, trebuie să se retina ca, multe din dispozițiunile cuprinse în susamintitele legi unguresti, au fost modificate prin legile românești ulterioare (legea de accelerare, legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, legea pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii, etc.), asa ca, în ziua de azi trebuie să se cerceteze pas de pas ce este și ce nu este în vigoare.*6) Legea I/1911 privitoare la procedura civilă, a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1915.*7) Legea LIV/1912 privitoare la punerea în aplicare a procedurei civile.*8) Întreg art. 55 din Legea LIV/1912 este citat la art. 13.În conformitate cu art. 17 din pr. civ. ard., asupra refuzului de a executa o comisie rogatorie - la cererea celor interesați sau în urma reclamațiunei instanței care a adresat comisia rogatorie - decide Curtea de Apel căreia îi este subordonata instanța rogata.Art. 33 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 3, 4 și 5; art. 40 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 34, iar la art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36.  +  Articolul 11În caz de ordonarea execuției, în încheiere trebuie să se arate precis creanta, care urmează a se realiza, împreună cu accesoriile și trebuie să se stabilească cheltuelile ivite cu ordonarea execuției.Dacă instanța, care ordonă execuția, este totodată și instanța competența pentru efectuarea ei și dacă execuția urmează a se efectua prin portărel, prin încheiere se deleagă și portărelul.De cînd funcționează și în Ardeal serviciul portareilor, pentru efectuarea executiilor mobiliare, se sesizează, prin încheierea de ordonarea execuției, corpul portareilor de pe lîngă tribunalul respectiv sau portărelul delegat dela judecătoria de ocol respectiva din circumscripția acelui tribunal, iar dacă averea de urmărit se găsește în alt județ decât acela al tribunalului respectiv, trebuie să se procedeze conform art. 35 din regulamentul pentru serviciul portareilor.  +  Articolul 12Despre ordonarea execuției se incunostiinteaza, urmaritorul, prin încheiere care se trece pe exemplarul intaiu al cererii de execuție, portărelul sau autoritatea rogata și urmăritul, prin încheieri care se trec pe celelalte exemplare ale cererii de execuție (art. 6) și care se înmânează celui din urma, de regula, cu ocaziunea efectuării execuției. În cazul art. 7, urmaritorul, portărelul și urmăritul se vor incunostiinta prin încheiere, care se trece pe copia procesului verbal.Dacă nu se ordonă execuția, se incunostiinteaza prin încheiere motivată, numai cel ce a cerut-o, cu restituirea exemplarelor cererii de execuție.Dacă execuția nu se efectuează în termen de 3 luni dela ordonarea ei, în urma cererii urmaritului, care se va adresa instanței care a ordonat execuția sau instanței rogate pentru efectuarea ei, încheierea de ordonarea execuției trebuie comunicată nemijlocit.Comunicarea în acest fel a încheierii de ordonarea execuției și eventualul remediu de drept de care se face uz, nu împiedica efectuarea normală a execuției.Art. 12 este completat prin art. 26 din Legea VII/1912, după cum urmează:Art. 26. - Dacă execuția, îndreptată exclusiv pe mobile, nu urmează a se efectua din oficiu, editiile încheierii de ordonarea execuției se vor trece pe cererea de execuție sau pe copiile procesului verbal dresat despre cererea verbală și toate exemplarele se vor inmana urmaritorului.Urmaritorul, în scopul efectuării execuției, prezintă exemplarele necesare pentru portărel și pentru urmărit, portărelului dela instanța în drept a efectua execuția, însărcinat să efectueze execuția după normele regulamentului interior al acelei instanțe.În acest caz, nu se aplică alineatul intaiu din art. 12, alineatele intaiu, doi și trei din art. 19 și alineatul intaiu din art. 23, ale Legii LX/1881.Dacă urmaritorul n'a efectuat execuția silită în termen de trei ani dela data încheierii de ordonare, pentru efectuare, trebuie să se ceara, la instanța care a ordonat-o, o noua comisie rogatorie sau delegare.Pentru executiile care urmează a se efectua în afară de teritoriul de aplicatiune al acestei legi, nu se poate aplica acest articol.A se vedea nota dela art. 11 și art. 22, 33 și 35 din regulamentul pentru serviciul portareilor.  +  Articolul 13De regula, execuția se ordonă în favorul celui în drept conform actului autentic executoriu și împotriva celui obligat prin acest act.Dacă, în urma unei cesiuni, a survenit o schimbare în persoana celui în drept și schimbarea se dovedește cu act autentic sau cu act privat legalizat, execuția trebuie ordonată în favorul noului îndreptățit.Dacă, cesiunea nu se dovedește cu act autentic sau cu act privat legalizat, instanța - înainte de a decide asupra ordonarii - asculta pe cedent și pe cesionar, pe cale sumară respective protocolara.La creanțe cambiale, dacă cambia originala se prezintă cu cererea de execuție, execuția trebuie ordonată fără ascultare chiar și atunci, cînd cesiunea e dovedită cu act privat cu deplina forta probanta.Art. 13 este completat și modificat prin art. 55 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 55. - Prin act privat cu deplina forta probanta, despre care se aminteste în Legea LX/1881, trebuie să se înțeleagă actul privat redactat în conformitate cu art. 317 pr. civ.Atunci cînd Legea LX/1881 ordonă procedura sumară contencioasă sau gratioasa, se vor aplica în procedura de execuție, normele stabilite în procedura civilă pentru judecătoriile de ocol. Rămîn însă în vigoare dispozițiunile speciale ale Legii LX/1881 privitoare la procesele care se ivesc în cursul procedurei de execuție, întru cat legea de fața nu ar dispune altfel.În cazurile în care Legea LX/1881 ordonă procedura sumară gratioasa, ascultare, desbatere sau dovedire, nu se admite ascultarea părților sub jurământ și nici jurământ transactional.  +  Articolul 14Dacă între timp moare partea condamnata și cel în drept voește să efectueze execuția numai asupra averii care se afla în succesiunea urmaritului sau care a trecut de pe el asupra moștenitorilor, execuția se va ordonă împotriva moștenitorilor cunoscuți sau justificati, eventual împotriva moștenitorilor necunoscuți. Dacă moștenitorii sînt necunoscti, deodată cu ordonarea execuției, se numește pe seama lor un curator, iar dacă nu e reglementar justificat ca dreptul de moștenire se cuvine numai moștenitorilor arătați în cererea de execuție, se va numi un curator pe seama eventualilor moștenitori încă existenți. Încheierea de ordonarea execuției se va inmana fiecăruia dintre moștenitorii cunoscuți și curatorului, putându-se efectua execuția pe baza ei numai asupra averii din succesiunea urmaritului sau care a trecut de pe el asupra moștenitorilor.  +  Articolul 15Dacă urmaritorul nu voește să efectueze execuția asupra lucrurilor care se afla în succesiunea urmaritului sau asupra lucrurilor care au trecut de pe el asupra moștenitorilor, ci direct împotriva moștenitorilor, asupra cererii se tine o desbatere sumară respective protocolara*9) și în caz de nevoie, după procedura de dovedire se da hotărîrea prin încheiere. Chestiunea dacă execuția se poate ordonă împotriva moștenitorilor, se va decide după normele de drept material în vigoare.*9) A se vedea art. 9 și alin. 2 și 3 ale art. 55 din Legea LIV/1912, citate în nota întîi de sub art. 10.  +  Articolul 16Dacă între timp a murit cel în drept, moștenitorii pot cere a se ordonă execuția în favorul lor, dacă justifica în mod legal ca, moștenirea li se cuvine numai lor. Dacă dreptul de moștenire nu se poate justifica, la cererea aceluia care își face verosimil dreptul de moștenire, execuția se ordonă, însă, în același timp, se numește un curator, care vărsa banii sau valorile încasate prin execuție, la instanța succesorală, dacă între timp chestiunea moștenirii nu s'ar rezolvi.Avocatul încredințat în proces, poate să facă pasii necesari de executare, pînă nu i se aduce la cunoștința moartea celui în drept, în numele celui în drept, iar dacă decesul i se aduce la cunoștința , pînă atunci, pînă cînd nu se procedează în sensul celor de mai sus, în numele moștenitorilor necunoscuți, el este însă obligat sa verse banii sau valorile încasate, la instanța succesorală, dacă între timp chestiunea moștenirii nu s'ar rezolvi.  +  Articolul 17Dacă se intampla schimbare în persoana celui în drept în cursul execuției, continuarea execuției în favorul noului îndreptățit trebuie cerută la instanța care a ordonat execuția.Însă, portărelul și pînă atunci, pînă hotărăște instanța care ordonă execuția, este obligat să efectueze toate acele măsuri de executare, care sînt necesare în scopul de a se asigura creanta.Dacă, cu ocaziunea efectuării execuției se constată că, urmăritul a murit sau ca moartea a intervenit după ordonarea execuției, execuția trebuie efectuată potrivit art. 14, fără vreo noua hotărîre a instanței care a ordonat-o, asupra averii găsite în succesiune sau asupra averii ce a trecut de pe cel obligat asupra moștenitorilor. În acest caz, curatorul necesar în conformitate cu dispozițiunile art. 14, va fi numit de portărel.  +  Articolul 18Pentru efectuarea execuției este competența, dacă execuția se cere pe imobile, judecătoria respectiva ca autoritate de carte funduara, în toate celelalte cazuri, judecătoria în circumscripția căreia urmează a se efectua execuția. Dacă, prin aceeași încheiere, se ordonă atît execuție care urmează a se efectua de instanța de carte funduara cat și execuție care urmează a se efectua prin judecătorie de ocol, se vor sesiza separat ambele autorități.Textul maghiar al art. 18 mai are un alineat, referitor la efectuarea executiilor în Budapesta, azi fără actualitate.  +  Articolul 19Primul exemplar al cererii de execuție însoțit de încheierea de ordonarea execuției, se înmânează urmaritorului, iar celelalte exemplare, de regula, se predau portărelului, respective se trimit judecătoriei competente pentru efectuarea execuției.Dacă urmaritorul cere, toate exemplarele de execuție i se înmânează lui, cu care se poate adresa direct portărelului sau judecătoriei competente pentru efectuarea execuției; însă, pentru acest procedeu, nu se pot socoti cheltuieli în plus.După ce sosesc la judecătoria competența pentru efectuarea execuției cererile de execuție însoțite de încheierea de ordonare sau după prezentarea lor, dacă execuția urmează a se efectua prin portărel, trebuie să se delege imediat portărelul și sa i se inmaneze pe cale scurta cererile de execuție însoțite de încheierea de ordonare și de delegare sau, dacă se cere, ele se predau urmaritorului.Pentru efectuarea execuției, de regula, se deleagă portarei (în textul maghiar se spune executori judecătorești) și în cazuri urgente, cînd portăreii sînt împiedicați, se delega funcționari sau practicanti judecătorești. În cazuri mai importante, judecătoria poate delega pentru efectuarea execuției, judecători sau un notar public.Alineatele 1, 2 și 3 din art. 19 nu sînt aplicabile în cazurile prevăzute de art. 26 al Legii VII/1912. A se vedea textul art. 26 al Legii VII/1912, la art. 12.În textul maghiar al legii privitoare la procedura de execuție se vorbește pretutindeni de "kikuldot" = "delegat", dându-i-se cuvantului înțeles de: persoana însărcinată a îndeplini acte de urmărire. În conformitate cu art. 19, pentru efectuarea executiilor se delegau, de regula, executori judecătorești - cum se numeau în Ardeal agenții însărcinați cu efectuarea executiilor - însă, în cazuri urgente, cînd executorii erau impiedecati, instanța putea sa delege și funcționari sau practicanti judecătorești sau, în cazuri mai importante, judecători sau notari publici.Făcînd aceasta precizare aratam ca, în traducerea de fața am întrebuințat pentru ungurescul "kikuldott" expresia românească de "portărel", pentruca, la noi, executiile se efectuează prin agenți judecătorești numiți portarei.Prin regulamentul de administrație publică pentru serviciul portareilor și pentru taxele de procedura, publicat în Monitorul Oficial Nr. 282 din 20 Decemvrie 1925*10) (pe care îl publicam, cu modificările ce i s'au adus între timp, la finele acestei lucrări), s'au introdus și în Ardeal, în locul executorilor judecătorești, serviciul portareilor, cunoscut și mai înainte în Vechiul Regat. În aceasta situație, dispozițiunile Legii LX/1881 sînt modificate și prin regulamentul pentru serviciul portareilor. În legătură cu art. 19 al Legii LX/1881, sînt a se vedea în special art. 1-10 din regulament.*10) Acest regulament s'a dat pe baza art. 51-54 din legea pentru organizarea judecătorească din anul 1924. Dispozițiunile art. 51-54 ale Legii din 1924, se cuprind în legea pentru organizarea judecătorească din anul 1938, la art. 187-190.În conformitate cu ordinele circulare ale Ministerului Justiției, Direcțiunea Generală Judiciară, Nrii 82.561 din 29 Octomvrie 1926 și 93.816 din 18 Decemvrie 1926, în caz de împiedicare sau impovarare a portareilor sau atunci cînd la vreo judecătorie situata în afară de reședința tribunalului, nu sînt de loc portarei, judecătoriile sînt obligate sa insarcineze funcționari din grefe, pentru toate executările de făcut.  +  Articolul 20Portărelul este obligat să efectueze execuția din oficiu numai atunci, dacă în încheierea de ordonarea execuției se arata ca execuția urmează a se efectua din oficiu și dacă, înainte de efectuare, urmaritorul sau incredintatul sau nu incunostiinteaza portărelul în scris, ca renunța la execuție sau ca cere suspendarea ei.În cazurile art. 3 și 4, execuția se va efectua din oficiu, dacă în comisia rogatorie sau în cerere nu se cuprinde lămurit contrarul.Întru cat execuția nu urmează a se efectua în localitate, portărelul poate cere sa i se avanseze cheltuielile. Despre aceasta se avizează, în cazul cînd execuția urmează a se efectua din oficiu, urmaritorul, cu prilejul delegării; în caz de comisie rogatorie - dacă nu se cunoaște locuinta urmaritorului sau reprezentantului sau - autoritatea care a adresat comisia rogatorie.A se vedea art. 49, 212 și 224 din regulamentul pentru serviciul portareilor.  +  Articolul 21Portărelul este obligat să efectueze executiile, fără întîrziere: cele din oficiu în ordinea delegării, iar pe cele care nu se fac din oficiu, în ordinea prezentării, însă executiile care urmează a se efectua în afară de localitate numai atunci, dacă i se pune la dispoziție avansul de cheltuieli necesar. La cererea urmaritorului, portărelul e obligat sa treacă pe exemplarul urmaritorului din încheierea de ordonarea execuției, ziua și ora prezentării și să semneze și dacă ar fi împiedicat în efectuarea unei executii urgente, la cererea urmaritorului, este obligat a-i restitui scriptele contra dovada, pentru a se putea obține delegarea unui alt portărel.Portărelul răspunde pentru întîrziere și materialiceste.A se vedea art. 49, 64-88, 212-215 și 224 din regulamentul pentru serviciul portareilor.  +  Articolul 22De regula, execuția nu se poate începe și cea începută nu se poate continua, înainte de ora 8 dimineata și după ora 8 seara. În cazuri urgente, șeful instanței poate incuviinta și anume chiar și anticipat, ca execuția să se efectueze după ora 8 seara sau înainte de ora 8 dimineata.În sărbătorile obișnuite ale calendarului gregorian și în sărbătorile religioase ale urmaritului, se pot împlini numai măsurile de execuție, care sînt necesare pentru asigurarea creanței de executat.Art. 22 este completat prin art. 37 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 37. - Alineatul al doilea al art. 22 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, dispozițiunile acestui alineat trebuie aplicate și la sarbatori naționale.Acest articol este modificat prin art. 143 din legea pentru organizarea judecătorească, după cum urmează:Art. 143. - Sarbatori legale pentru Curți și Tribunale, precum și pentru serviciile auxiliare justiției, în cursul anului, afară de vacante și Dumineci, sînt cele următoare: 1. Sft. Vasile, 2. Botezul Domnului, 3. Sft. Ioan Botezatorul, 4. Serbarea unirii tuturor Românilor, 5. Întâmpinarea Domnului, 6. Buna Vestire, 7 Trei zile Sft. Pasti, 8. Sft. Marele Martir Gheorghe, 9. Proclamarea independentei și a Regatului, 10. Inaltarea Domnului, 11. Sft. Imparati Constantin și Elena, 12. Serbarea restauratiei 8 Iunie (suprimată în 1940), 13. Sft. Treime, la 50 zile după Pasti, 14. Sftii. Apostoli Petru și Pavel, 15. Adormirea Maicii Domnului, 16. Nașterea Maicii Domnului, 17. Inaltarea Sft. Cruci, 18. Sft. Marele Martir Dimitrie, 19. Sftii. Arhangheli Mihail și Gavril, 20. Sft. Nicolae, 21. Trei zile ale Craciunului.  +  Articolul 23Dacă timp de 3 luni nu se starue la portărel pentru efectuarea unei executii, care nu trebuie efectuată din oficiu, scriptele de execuție, după ce se prezintă instanței cu raport, se pun la arhiva.Dreptul de execuție se prescrie, indiferent de felul și titlul creanței, în termenul de prescripție stabilit de dreptul civil, socotit dela ridicarea la valoare de drept a sentinței sau dela expirarea termenului de îndeplinire, cuprins în alte acte autentice executorii, care nu se va putea întrerupe pentru nici un motiv. În cursul termenului de prescripție, la cererea urmaritorului, se deleagă din nou portărelul.Alineatul 1 din art. 23 nu este aplicabil în cazurile prevăzute de art. 26 al Legii VII/1912. A se vedea textul art. 26 al Legii VII/1912, la art. 12.  +  Articolul 24Portărelul delegat este obligat sa inmaneze urmaritului încheierea de ordonarea execuției, înainte de a se începe efectuarea execuției.La efectuarea execuției pot fi de fața cei interesați și în afară de ei, câte doi-doi martori bărbați adulti, atît din partea urmaritorului cat și din partea urmaritului.Dacă urmăritul nu se găsește acasă, încheierea se înmânează unui membru al casei sau împuternicitului sau. În caz că nu sînt de aceștia, execuția se efectuează față de doi martori chemați de portărel, iar încheierea de ordonarea execuției se înmânează unui curator, care se va numi pe seama urmaritului de către portărel.  +  Articolul 25Dacă execuția urmează a se îndeplini într'un loc distinct de domiciliul urmaritului, portărelul numește un curator, căruia îi înmânează încheierea și incunostiinteaza despre aceasta pe urmărit - dacă domiciliul sau reședința îi sînt cunoscute - prin scrisoare recomandată, care se va pune la posta în 24 de ore, socotite dela terminarea execuției. În cazul cînd execuția s'a efectuat împotriva Statului și fundatiunilor publice, portărelul incunostiinteaza organul central chemat sa reprezinte Statul sau fundatiunea publică, prin scrisoare recomandată, care se va pune la posta în 24 ore, socotite dela terminarea execuției.Recipisele se vor alătură la scripte.Dacă execuția se efectuează în afară de sediul instanței, iar urmăritul locueste la sediul instanței, încheierea de ordonarea execuției se va inmana, după efectuarea execuției, urmaritului însuși, fără a se mai numi curator (art. 24).Art. 25 din legea privitoare la procedura de execuție este modificat prin art. 336 din Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, care prevede:Art. 336. - Averea mobila și imobilă și veniturile de orice natura ale Statului, autorităților și instituțiilor publice, nu vor putea fi urmărite de niciun creditor pentru niciun fel de creanta.Creanțele contra Statului, autorităților și instituțiilor publice, se vor executa numai prin înscrierea în bugetul anului următor celui în care s'a făcut cererea, după vechimea creanței și data cererii.Se exceptează creanțele Casei de Depuneri, Casei de Economii și Cecuri Poștale, precum și a oricărui institut de credit cu caracter public.  +  Articolul 26Despre efectuarea execuției se dreseaza proces-verbal, în care se vor cuprinde următoarele:a) Mențiunile referitoare la procedura de execuție, la numele părților, la încheierea de ordonarea execuției și întru cat execuția s'ar efectua de către o judecătorie rogata, mențiunea referitoare la încheierea de delegare;b) Locul și timpul execuției, cu arătarea precisa a orei cînd s'a început și cînd s'a terminat execuția. În orașe mai mari, locul execuției se va arata prin arătarea strazii și numărului, eventual prin arătarea cartierului;c) Numele portărelului și a părților prezente, respective a reprezentanților lor;d) Arătarea obligatiunei și accesoriilor pentru care s'a ordonat execuția;e) Descrierea precisa a actelor de executare;f) Cererile și observațiunile referitoare la cauza, ale părților și eventualilor interesați, cele din urma cat se poate de concis.Procesul-verbal va fi desemnat de portărel, de părți respective de reprezentanții lor, de ceilalți interesați care ar fi fost prezenți și de eventualii martori chemați de portărel sau de părți (art. 24). Despre refuzul de semnare, de asemenea despre împrejurarea care împiedica semnarea, se va face mențiune la subscrierea procesului-verbal.Părțile și cei interesați sau reprezentanții lor pot sa vada procesul-verbal și toate scriptele de execuție și pot lua, pe cheltuiala lor, copii de pe ele.  +  Articolul 27Cheltuielile de execuție le suporta cel condamnat chiar și atunci, dacă în proces n'a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.Cu ocaziunea inaintarii cererii și cu ocaziunea fiecărei măsuri, cheltuelile ivite pînă atunci se socotesc și se stabilesc separat, în care scop, portărelul, e obligat sa înainteze scriptele, instanței care l-a delegat, în termen de 3 zile dela terminarea procedurei. Judecătoria stabilește cheltuelile procedurei - înțelegand aici și taxele și cheltuelile portărelului - și incunostiinteaza despre aceasta părțile și dacă continuarea execuției e necesară, restitue dosarul portărelului.Art. 27 a fost completat prin art. 4 din Legea XII/1908, după cum urmează:Art. 4. - Art. 27 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:În cazul unei executii prin care se urmărește încasarea unei creanțe, care, fără de accesorii, nu întrece suma de 1000 Lei*11) sau al carei obiect este un lucru cu o valoare sub 1000 lei, urmăritul nu se poate incarca și nici nu i se pot stabili în sarcina lui cheltuieli, pe care le-a cauzat urmaritorul prin prezenta sa la execuție.*11) În textul maghiar se arata o valoare de 100 coroane, care, în conformitate cu ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920, este ridicată la inzecitul ei, adică la 1.000 lei, socotindu-se leul egal cu coroana. În Ordonanța Consiliului Dirigent nu se arata, cum trebuie socotită valoarea leului în raport cu aceea a coroanei. Practica a admis să se socoteasca leul egal cu curoana. În acest sens și Cas. II. Dec. civ. Nr. 118 din 9 Februarie 1934 (Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata, vol. III, Oradea 1939, pag. 312).Aceasta norma se aplică și la executiile continuative din cauza respectiva.Valoarea obiectului execuției se stabilește de instanța cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiunilor cuprinse în art. 3 și 4 din Legea XVIII/1883, fără ascultarea părților; în aceasta privinta nu are loc apel.Dispozițiunile privitoare la stabilirea valorii obiectului execuției sînt modificate. Valoarea se stabilește în conformitate cu art. 5-8 din pr. civ. ard.  +  Articolul 28Modificat prin art. 38 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 38. - Art. 28 din Legea LX/1881, se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Atît instanța care a ordonat execuția cat și instanța competența pentru efectuarea ei, este obligată, la cererea urmaritului, sa suspende sau sa restrângă execuția, dacă urmăritul dovedește cu act autentic ca hotărîrea în baza căreia s'a ordonat execuția, a fost reformata, scoasa din vigoare sau restrânsă printr-o hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept.Instanța poate, în aceste cazuri, după împrejurări, sa ordone și scoaterea din vigoare a măsurilor de execuție deja efectuate.Întru cat ar fi proces în curs, urmăritul poate cere restituirea pagubei ce i s'a cauzat cu execuția provizorie, chiar și înaintea instanței de apel.  +  Articolul 29În privinta efectului pe care îl are falimentul ordonat împotriva urmaritului, cat și în privinta modului de a continua execuția efectuată înainte de deschiderea falimentului, trebuie să se aplice dispozițiunile legii de faliment.  +  Articolul 30Modificat prin art. 39 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 39. - Art. 30 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Dacă dreptul de execuție al urmaritorului s'a stins în întregime sau în parte sau s'a suspendat prin acordarea unei amânări, urmăritul poate inainta proces, la instanța care a ordonat execuția, pentru sistarea, restrangerea sau suspendarea execuției:a) cînd execuția este bazată pe o hotărîre judecătorească, în baza unei împrejurări de fapt care s'a ivit atunci, cînd după normele de procedura civilă, împrejurarea de fapt nu s'a mai putut validita în procedura procesului premergătoare hotărîrei;b) cînd execuția este bazată pe o transactiune judecătorească, în baza unei împrejurări de fapt, întâmplată după încheierea transactiei;c) cînd execuția este bazată pe un act notarial public și anume pentru sistarea sau restangerea execuției, chiar dacă condițiunile prealabile ale executabilitatii lipsesc cu desăvîrșire sau în parte. Art. 113-122 din Legea XXXV/1874 și art. 29 din Legea VII/1886 se abroga.Împotriva sentințelor de aprobare date de instanțele de apel, nu are loc recurs (cerere de revizuire).Sentințele de sistarea, restrangerea sau suspendarea execuției au efectul suspensiv arătat în art. 38, 41 și 43.Art. 38 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 28; art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36, iar art. 43 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 40.  +  Articolul 31Acțiunea pentru sistarea, restrangerea sau suspendarea execuției are efect suspensiv asupra continuării execuției numai atunci, dacă e intemeiata pe faptele ce se dovedesc cu acte autentice sau acte private cu deplina forta probanta, prezentate în original și dacă e înaintată în termen de 3 zile dela efectuarea execuției, respective dela comunicarea încheierii de notarea dreptului de execuție în cartea funduara, sau, dacă dreptul de execuție a încetat în urma unui fapt ivit mai târziu, dela terminarea procedurei întreprinse după acest fapt - respective în termen de 3 zile dela comunicarea încheierii ce a dat instanța sau portărelul.Judecătoria hotărăște prin încheierea prin care se fixează termen de desbatere asupra chestiunei dacă acțiunea are sau nu efect suspensiv și dacă suspenda continuarea urmăririi, este obligată sa înștiințeze fără amânare, portărelul, respective instanța rogata. Exemplarul original al documentului ce servește de baza la acțiune, se va retine la instanța.Acțiunea înaintată pentru sistarea, sau suspendarea execuției, cu efect suspensiv, evident neîntemeiată, se pedepsește cu o amenda pînă la 10.000 lei*12).*12) În textul maghiar era 500 floreni egal 1.000 coroane, suma care s'a majorat la inzecitul ei, în baza legii privitoare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasării lor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 279 din 25 Martie 1923.  +  Articolul 32Efectuarea execuției nu se poate opri prin opoziție, excepțiuni sau împotrivire.Dacă, pentru efectuarea actului de urmărire ar fi necesar, portărelul poate să deschidă locuinta și rezervoarele urmaritului și poată sa țină perchezitie.În caz de împotrivire, execuția trebuie efectuată cu ajutorul celui mai apropiat organ polițienesc al municipiului sau comunei respective, căruia portărelul se adresează direct. Dacă ar fi nevoie de forta armata, portărelul este obligat a se adresa, pentru dodandirea ei, șefului instanței care l-a delegat.În caz de împiedicarea execuției prin împotrivire, portărelul este obligat să facă raport separat pentru a se deschide acțiune publică.A se vedea art. 253, 255, 261 și 266 din codul penal.  +  Articolul 33La palatul regal și în general în clădirile Curții Regale, - în clădirile servind ca locuinta pentru vreunul din membrii familiei regale și la locuinta celor ce beneficiază de drept de extrateritorialitate, se pot efectua măsuri de execuție numai de către delegatul Maresalatului Curții sau de către un organ judecătoresc sesizat de acesta.În clădirile armatei sau în cele ce sînt în folosință armatei, se pot efectua măsuri de execuție numai după ce a fost încunoștiințat comandantul respectiv. Comandantul poate delega un militar pentru a fi de fața la efectuare.Azi, alineatul 1 din art. 33 e aplicabil numai la executiile ce s'ar indrepta împotriva persoanelor care se bucura de extrateritorialitate, dacă locuesc sau au avere în Transilvania.  +  Articolul 34Modificat prin art. 40 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 40. - Întru cat legea nu ar exclude calea apelatiunii, împotriva încheierilor ce se dau în cursul procedurei de execuție - înțelegand aici și execuția ordonată pe baza unui act notarial public - se poate inainta apel (recurgere).Apelurile (recurgerile) îndreptate împotriva încheierilor date în cursul execuției de judecătoriile de ocol, se judeca în a doua instanța de tribunale, iar recursurile*13) intreptate împotriva încheierilor date în a doua instanța, atunci cînd recursul e admisibil, se judeca de Înaltă Curte de Casație.*13) În textul maghiar se arata ca, împotriva încheierilor se poate face "felfolyamodas", cuvânt pe care l-am tradus "apel (recurgere)". Tot cu "felfolyamodas" se atacau și încheierile pronunțate în a doua instanța. Prin urmare "felfolyamodas"-ul era o cale de atac de gradul I cînd se ataca o încheiere de prima instanța și o cale de atac de gradul II cînd se ataca o încheiere pronunțată în a doua instanța. "Felfolyamodas"-ul de gradul II l-am tradus "recurs".Termenul de apel (recurgere) împotriva încheierilor de ordonarea execuției, date în urma unei comisii rogatorii a unei imstante străine, este de cincisprezece zile. Împotriva încheierilor date în a doua instanța are loc recurs și atunci, dacă instanța a doua a aprobat încheierea primei instanțe; tot aceasta norma trebuie aplicată și în privinta încheierilor de a doua instanța, date asupra apelurilor (recurgerilor) declarate în contra încheierilor prin care s'au rezolvit excepțiunile înaintate în conformitate cu art. 36 din prezenta lege.Întru cat legea nu dispune altfel, împotriva încheierilor date în a doua instanța, nu se poate face recurs mai departe. Se poate face recurs împotriva încheierilor date în chestiunea ordonarii execuției - înțelegand aici și execuția de asigurare și sechestrul. De altfel, în privinta apelului (recurgerei) se vor aplica dispozițiunile procedurei civile.Împotriva procedurei, măsurilor sau hotărîrilor portărelului, se poate face contestație.Art. 40 din Legea LIV/1912, care a abrogat și înlocuit art. 34 din Legea LX/1881 prevede că, împotriva încheierilor date în materie de execuție și sechestru este admisibilă calea de atac a apelului (recurgere), în ungureste (felfolyamodas); ca împotriva încheierilor date în a doua instanța, dar numai întru cat acele privesc chestiunea ordonarii execuției sau a sechestrului, se admite și un al doilea apel (recurgere, în ungureste tot felfolyamodas) și ca în toate chestiunile privitoare la apelul (recurgerea, "felfolyamodas"-ul aci reglementat și tratate de acel articol, se vor aplica dispozițiunile din procedura civilă, relative la aceasta cale de atac, adică cu privire la termenul caii de atac, dispozițiunile din art. 552 care dispune ca, termenul de apel (recurgere, în ungureste felfolyamodas) este de opt zile și el curge dela data pronunțării, iar pentru partea căreia trebuie înmânată încheierea, numai dela data inmanarei.Apelul (recurgerea, în ungureste felfolyamodas) este o cale de atac specială, necunoscută în legiuirile românești și tratata în capitolul III din titlul IV al procedurei civile ardelene; cale de atac de care nu este susceptibilă, decât o încheiere și nicicand o sentinta, care în mod obișnuit se rezolva în camera de consiliu fără ascultarea părților, în baza actelor dela dosar și care, după cum s'a arătat mai sus, cu restrictiunile făcute de lege, este inadmisibila și în al doilea grad; acest apel (recurgere, în ungureste felfolyamodas) nu este identic nici cu apelul (în ungureste fellebbozes), tratat în pr. civ. la capitolul I din titlul IV și nici cu recursul în casare, al cărui echivalent în pr. civ. ard. este "cererea de revizuire", în ungureste "felulvizsagalat", tratata în capitolul II din titlul IV.Legea organică a Înaltei Curți din 1925 prin art. 79 și 81 a abrogat apelul - recurgerea de gradul II dispunind ca, sentințele, deciziunile și încheierile date după promulgarea ei, de o a doua instanța, în orice procedura litigioasa sau gratioasa, sînt desavarsite din momentul comunicării și în contra lor nu se admite alta cale de atac decât numai recursul în casare, conform dispozițiunilor ei. Deci, deodată cu abrogarea apelului - recurgere de grad II, li s'a deschis părților dreptul la recurs în casare*14).*14) A se vedea Dec. 58 din 3 Decemvrie 1931 Cas. S. U. Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata, vol. I, București, 1933, pag. 15.Legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial Nr. 212 din 14 Septemvrie 1939, conține următoarele dispozițiuni în vigoare:Art. 49. - Secția III-a judeca următoarele recursuri:d) În materie de urmărire mobiliară și imobiliară, executare silită proprie, contestatiuni, sechestru asigurator și judiciar. Se exceptează recursurile în contra sentințelor date de tribunal ca instanța de apel în materie de contestație la executare, cat și recursurile contra încheierilor date de tribunalele din Ardeal ca instanța de apel (recurgere) în orice materie de executare, aceste recursuri, urmând a fi judecat de Curțile de Apel respective.Curțile de Apel sînt datoare sa trimită Procurorului General al Înaltei Curți de Casație, copii de pe deciziunile pronunțate în aceste recursuri, pentru a-l pune în măsura să-și exercite dreptul prevăzut în caz de violare de lege, precum și în caz de contrarietate de hotărîri.Potrivit dispozițiunilor alineatului ultim al art. 40 al Legii LIV/1912, contestație se poate face numai împotriva procedurei, măsurilor sau hotărîrilor portărelului. Înaltă Curte de Casație a arătat chestiunile care se pot discuta în cadrul unei contestații, după cum urmează:"Ca într'adevăr, contestatiunea la executare, fiind o cale excepționala deschisă contra viciilor de executare, iar nu o cale ordinară de reformare, urmează ca o asemenea contestatiune nu poate fi sprijinita de părți, decât pe viciile și nelegalitatile actelor de executare, care au urmat hotărîrea ce se executa, sau pe înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului acelei hotărîri, ori pe motive cari privesc valabilitatea din punctul de vedere al formei, al titlului ce se executa, iar nu și pe motive de fond, care au fost judecate, sau au putut să fie judecate la fond, cum e chestiunea competintei". (Cas. S. II. Dec. civ. Nr. 890 din 21 Iunie 1935, Sever Andru: jurisprudenta Rezumata, vol. III, Oradea, 1939, pag. 418).  +  Articolul 35Contestația trebuie înaintată în termen de 8 zile dela procedura sau dispozițiunea vătămătoare sau dela comunicarea încheierii prejudicioase, la judecătorie sau la portărel, care e obligat sa înainteze scriptele judecătoriei cu un raport, în termen de 24 ore.Alineatul 1 din art. 35 a fost completat prin art. 5 din Legea XII/1908, după cum urmează:Art. 5. - Alineatul intaiu al art. 35 din Legea LX/1881 se completează cu aceea ca, contestația se poate face și verbal în fața portărelului, cu ocaziunea procedurei vătămătoare, care e obligat sa o consemneze la proces-verbal.Urmează apoi alineatul 2 din art. 35:Asupra contestației și anume, în caz de nevoie, după ascultarea părților sau a portărelului, decide, în termen de 8 zile, judecătoria competența conform art. 8 și întru cat anulează vreo procedura pentru o iregularitate săvîrșită de portărel, la cererea părților și pe baza socotelii lor, obliga pe portărel, sa plătească în 15 zile cheltuelile cauzate.A se vedea art. 64-87 din regulamentul pentru serviciul portareilor.  +  Articolul 36Modificat prin art. 41 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 41. - Art. 36 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Pînă la rezolvirea cu valoare de drept a contestației - exceptând cazul art. 104 al Legii LX/1881 - nu se poate efectua licitație; nu se poate întrebuința pentru indestularea urmaritorului suma încasată cu ocaziunea execuției, ci se va consemna la instanța; nu se poate transfera asupra urmaritorului și nici ordonanța la mâinile lui creanta sechestrata (poprită); iar în caz de execuție pentru extrădarea de lucruri fungibile sau efecte, se poate sechestra și pune sub peceții obiectul condamnatiunii sau, în cazul ca obiectul condamnatiunii lipsește, se poate face execuție pînă la concurenta contravalorii lui.Întru cat Legea LX/1881 sau legea de fața nu ar dispune altfel, dispozițiunile alineatului precedent trebuie aplicate în toate cazurile, cînd legea atribue vreunui act efect suspensiv asupra continuării execuției sau cînd instanța suspenda execuția în cursul procedurii, potrivit procedurii civile sau prezentei legi.  +  Articolul 37Apelul (recurgerea) înaintată împotriva încheierilor judecătorești, are efect suspensiv numai asupra eliberării prețului încasat cu ocaziunea licitației mobiliare, asupra efectuării execuției imobiliare, asupra transferării, asupra urmaritorului a creanțelor sechestrate, asupra ordonanțării numerarului, asupra predării către urmăritor a obiectului condamnatiunii și asupra ordonarii execuției împotriva portărelului condamnat conform art. 35.Apelul (recurgerea) îndreptată împotriva încheierii de ordonarea execuției are drept efect suspensiv și asupra licitarii mobilelor sechestrate.Dacă instanța a doua, prin hotărîre de aprobare sau de reformare, ordonă: licitație, transferarea asupra urmaritorului a creanței sechestrate, ordonanțarea de numerar sau predarea către urmăritor a obiectului condamnatiunii, împotriva încheierilor primei instanțe prin care se executa aceste hotărîri, nu are loc cale de atac.A se vedea art. precedent.  +  Articolul 38Dacă, în urma contestației, se anulează respective se reformeaza procedura, dispozițiunea sau încheierea portărelului, apelul (recurgerea) înaintată din partea urmaritorului împotriva încheierii judecătoriei ce s'a dat în aceasta privinta, are efect suspensiv întru atît, în cat actele de execuție efectuate se mențin cu efect de drept pendinte de modul de rezolvire a apelului (recurgerei).  +  Articolul 39Modificat prin art. 42 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 42. - Art. 39 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Are efect suspensiv asupra continuării execuției, în condițiunile art. 41 din prezenta lege, și hotărîrea judecătorească neridicata încă la valoare de drept, care a reformat, scos din vigoare, disolvat sau restrâns hotărîrea în baza căreia s'a ordonat execuția.Întru cat vreo hotărîre judecătorească restabileste dispozițiunile hotărîrei care a servit la baza execuției, execuția trebuie continuată.Ultimul alineat al art. 38 din prezenta lege se aplică și în cazul art. de fața.Art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36, iar art. 38 al legii LIV/1912 la art. 28.  +  Articolul 40Modificat prin art. 43 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 43. - Art. 40 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:Execuția în regres are loc, dacă hotărîrea în baza căreia s'a ordonat și efectuat execuția, a fost reformata, scoasa din vigoare sau restrânsă, printr'o hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept.În aceste cazuri are loc execuție în regres și atunci, dacă urmăritul, în scopul de a preveni execuția, a indestulat pe urmăritor de buna voie, însă numai în cazul, cînd indestularea s'a făcut, sau prin intervenția instanței, sau în fața portărelului cu ocaziunea procedurei de execuție, sau dacă se dovedește cu act autentic.Execuția în regres se face după normele stabilite pentru execuție.Ultimul alineat al art. 38 din prezenta lege se aplică și în cazul art. de fața.Art. 38 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 28.  +  Articolul 41Partea condamnata are dreptul să efectueze plata sumei la care a fost condamnata, după ordonarea execuției și chiar înainte de ordonarea ei, prin intervenția instanței de proces.Dacă se prezintă în acest scop ambele părți, după ce se constata identitatea părților, se dreseaza proces-verbal, care se semnează de părți și se alătură la dosar. Acela care plătește, poate să pretindă și chitanța separată.În cazul ca se prezintă numai partea condamnata, se va cita fără întîrziere partea cîștigătoare sau reprezentantul ei din proces și dacă partea cîștigătoare nu s'ar prezenta personal sau prin mandatar îndreptățit sa primească bani, partea condamnata are dreptul sa consemneze suma condamnatiunii la instanța, în mod irevocabil la dispoziția părții cîștigătoare.Cheltuielile ce se cauzează părții cîștigătoare sau reprezentantului acesteia cu prezentarea, e obligată să le plătească partea condamnata.În același mod se poate efectua plata și prin intervenția instanței rogate să efectueze execuția însă numai atunci, dacă partea cîștigătoare locueste în circumscripția instanței rogate sau dacă are acolo un mandatar îndreptățit sa primească bani.Normele de mai sus sînt aplicabile în mod corespunzător și la indepliniri unde condamnarea nu e o sumă de bani, dacă obligațiunea, ținînd cont de calitate, se poate executa în localul oficial al instanței, fără piedeca.  +  Articolul 42Dacă urmăritul înaintează împotriva sentinței pe baza căreia s'a ordonat execuția apel fără efect suspensiv sau cerere de justificare, acțiune de reînnoire sau acțiune în anulare fără efect suspensiv și dacă totodată arata ca, în caz de reformarea, dizolvarea, anularea sau scoaterea din vigoare a sentinței, dreptul sau de execuție în regres este periclitat, poate cere ca indestularea respective execuția silită, să fie condiționată de darea unei cauțiuni din partea urmaritorului și în cazul că nu s'ar da o asemenea cauțiune sa i se ingadue, ca în loc de plată, sa consemneze la judecătorie suma de plată sau obiectul execuției și întru cat cel din urma nu e potrivit pentru consemnare, sa consemneze la instanța contravaloarea în bani, care, în caz de nevoie, se va stabili după ascultarea unor experți.Aceasta cerere se va inainta la instanța procesului, care va hotărî asupra ei, în caz de nevoie, după ascultarea adversarului.Se va primi drept cauțiune - dacă în aceasta privinta părțile n'ar fi convenit altfel - numerar sau efecte declarate de Guvern de bune pentru cauțiuni, însă numai pînă la concurenta a două treimi din cursul lor și la niciun caz peste valoarea lor nominală.Cererea înaintată are efect suspensiv asupra ordonarii execuției sau asupra efectuării execuției deja ordonate numai atunci, dacă se consemnează la judecătorie suma condamnatiunii sau obiectul condamnatiunii ori contravaloarea lui.Art. 42 este modificat prin art. 44 din Legea LIV/1912, după cum urmează:Art. 44. - Art. 42 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, prin apelul despre care se vorbește în art. amintit, trebuie să se înțeleagă apel (recurgere) și ca dispozițiunea privitoare la acțiunea în anulare și respective la anularea sentinței, rămîne abrogată.Alineatul penultim din art. 42 se abroga, iar privitor la modul asigurării se va urma potrivit art. 127 din pr. civ.Art. 127 din pr. civ. ard.: "Cauțiunea - întru cat părțile nu stabilesc de comun acord modul asigurării - trebuie depusa în numerar sau în efecte declarate de bune pentru cauțiuni. Efectele se pot primi în valoare de două treimi, din cursul cotat ultima data ininte de înaintarea cererii, la bursa din București*15), însă la niciun caz peste valoarea lor nominală.*15) În textul maghiar Budapesta.A se vedea și art. 89 din legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, citat după art. 1.Art. 36 din Legea LIV/1912 este citat la art. 10.  +  Titlul II EXECUȚIA PENTRU ÎNCASAREA CREANȚELOR ÎN NUMERAR*16)  +  Articolul 43Execuția pentru încasarea creanțelor în numerar, se poate face, după alegerea urmaritorului, asupra averii mobiliare sau imobiliare, sau deodată asupra ambelor categorii de avere ale urmaritului.Urmaritorul este obligat sa arate, în cererea de execuție sau în procesul verbal dresat art. 7, asupra carei averi dorește să facă execuția. Dacă urmaritorul voește să facă execuția pe mobile, este suficient dacă arata judecătoria de ocol în circumscripția căreia se afla mobilele, care urmează a fi sechestrate.În încheierea de ordonarea execuției se va arata, în afară de capitalul creanței, dobânzile și procentul, cu arătarea timpului de cînd curge dobînda.Dacă, în sentinta sau transactiunea care sta la baza execuției, nu se cuprinde obligațiunea de a plati dobînda, se cuvine dela expirarea termenului de îndeplinire și pînă la achitare, o dobînda de șase la suta.*16) În textul maghiar se spune: (............), ceea ce ar insemna: "Execuția pentru încasarea pretentiunilor în numerar".Alineatul ultim din acest art. este modificat prin art. 1 din Decretul-lege pentru stabilirea dobânzilor și înlăturarea cametei, publicat în Monitorul Oficial Nr. 102 din 5 Mai 1938, după cum urmează:Art. 1. - Dobînda legală anuală se stabilește la unul la suta (1%) în afaceri civile și doi la suta (2%) în afaceri comerciale socotite peste scontul Băncii Naționale a României.Cînd debitorul este ținut sa plătească o dobînda fără ca aceasta să fie fixată prin act, el va plati dobînda legală.Debitorul care, cu rea credința a cauzat, prin întârzierea în executarea obligațiunilor, un prejudiciu creditorului sau, va putea fi obligat sa plătească, pe lîngă interesele moratorii și daune interese distincte.La apariția acestei lucrări, scontul Băncii Naționale a României este de trei la suta (3%).  +  Articolul 44Dacă s'a ordonat o execuție, cerută pe avere mobila care se afla în circumscripția mai multor judecătorii de ocol sau o execuție cerută pe avere mobila și imobilă, urmaritorul poate cere a se efectua fiecare dintre aceste executii.Dacă urmaritorul, deși a știut ca creanta și accesoriile sînt deplin acoperite printr-o execuție mobiliară ce a efectuat anterior, totuși efectuează execuția și în alt loc, urmăritul poate să ceara, la instanța care a ordonat execuția, să fie scutit de cheltuielile cauzate prin efectuarea execuției din urma și să fie condamnat urmăritul la plata cheltuielilor ocazionate.Instanța hotărăște asupra cererii, în caz de nevoie, după ascultarea părților și după procurarea scriptelor de execuție. Împotriva încheierii ce se da, nu are loc apel (recurgere).  +  Articolul 45Dacă execuția s-a efectuat pe avere mobila care se afla în circumscripția mai multor judecătorii de ocol, întru cat creanta urmaritorului și accesoriile au dobîndit acoperire deplina din prețul de cumpărare realizat la licitația ținuta primadata, la cererea urmaritului, trebuie să se declare disolvate celelalte executii și trebuie să se încunoștiințeze judecătoriile rogate.Dacă execuția s'a efectuat pe avere mobila și imobilă și dacă creanta urmaritorului s'a achitat complet cu ocazia licitației mobiliare, instanța competența sa ordone execuția, este obligată, după sosirea scriptelor de execuție, sa sesizeze judecătoria competența pentru efectuarea execuției imobiliare, sa sisteze urmărirea și sa radieze eventualele inscriptiuni de executare ce a efectuat.Aceste regule se vor aplica în mod corespunzător și în cazul, cînd execuția a fost ordonată asupra unor imobile situate în circumscripția mai multor autorități de carte funduara.  +  Articolul 46În cazurile art. precedent, dacă rezolvirea chestiunilor de preferinta împiedica împărțirea prețului de cumpărare realizat la licitația mobiliară sau dacă nu s-a făcut încă împărțirea prețului de cumpărare al imobilului licitat, urmăritul poate să ceara suspendarea măsurilor de urmărire la instanța competența pentru efectuare, dacă arata ca, după toată probabilitatea, din prețul de cumpărare se va acoperi creanta urmaritorului împreună cu accesoriile.I. EXECUȚIA MOBILIARĂ  +  Articolul 47Sechestrarea executionala a averii mobiliare se face prin conscriere, pe care portărelul e obligat sa o facă la fața locului.Sechestrarea da drept de gaj asupra obiectelor conscrise, din momentul în care s'a făcut conscrierea.Dacă obiectele care s'ar putea sechestra reprezintă o valoare asa de mica, încît se poate prevede că din ele nu s'ar acoperi mai mult decât cheltuelile de licitație, sechestrarea se va omite.Urmaritorul exercita dreptul de alegere în privinta mobilelor care urmează a se sechestra chiar și atunci, dacă creanta este asigurata prin ipoteca.Cînd execuția se efectuează din oficiu, fără ca urmaritorul să fie reprezentat, dreptul de alegere i se cuvine portărelului.Sechestrarea trebuie continuată pînă cînd dorește urmaritorul, iar la executiile care se efectuează din oficiu, pînă cînd creanta și accesoriile par a fi complet acoperite. Lucrurile despre care urmăritul sau oricine altul afirma ca formează proprietatea altora sau despre care se poate presupune din împrejurări ca formează proprietatea altora, se pot sechestra numai atunci, dacă restul averii mobile a urmaritului nu ar acoperi în întregime creanta. În procesul verbal de execuție se va arata numele și locuinta presupusilor îndreptățiți.  +  Articolul 48Mobilele care se afla în posesiunea*17) urmaritului se pot sechestra fără nicio condiție, iar mobilele care se afla în posesiunea altuia, de regula numai atunci, dacă posesorul consimte la sechestru. Execuția se poate efectua și în cazul unei impotriviri din partea posesorului, dacă, din dovezile prezentate de urmăritor, rezultă ca verosimil, ca mobilele care urmează a se sechestra, formează proprietatea urmaritului. În acest caz, posesorul sau persoanele din casa lui, respective curatorul care se va numi pe seama lui (art. 24), trebuie să fie încunoștiințat de portărel. Posesorul are împotriva procedurei drept de contestație și de apel (recurgere) și dacă, în urma contestației, se anulează procedura portărelului, apelul (recurgerea) împotriva încheierii ce se da în aceasta chestiune, nu are efect suspensiv asupra ridicării sechestrului.*17) În textul maghiar se întrebuințează cuvântul "birlalas", care înseamnă "detențiune".Dacă nu pare verosimil, ca mobilele găsite în posesiunea altuia, sa formeze proprietatea urmaritului, împotrivirea la sechestru se cuprinde la proces-verbal, iar posesorul rămîne responsabil față de urmăritor pentru pagubele cauzate, din momentul dresarii procesului verbal. Acțiunea pentru despăgubiri se înaintează pe calea dreptului comun.  +  Articolul 49Cat timp sotii de căsătorie traesc împreună, se pot sechestra, în cazul unei executii îndreptate împotriva soțului, mobilele care se afla în posesiunea*18) comuna a soților, cu excepția obiectelor de aur și de argint, lucrurilor prețioase și obiectelor de îmbrăcăminte, însemnate cu numele sau cu initialele numelui sotiei, mai departe cu excepția mobilelor, care, după evidenta lor destinație, sînt menite să fie întrebuințate de sotie. În cazul unei executii îndreptate împotriva sotiei, se pot sechestra obiectele de aur și de argint, lucrurile prețioase și obiectele de îmbrăcăminte, însemnate cu numele sau cu initialele numelui sotiei, mai departe mobilele, care, după evidenta lor destinație, sînt menite să fie întrebuințate de sotie și în fine mobilele în privinta cărora, din dovezile prezentate de urmăritor, pare a fi verosimil ca ar forma proprietatea urmăritei. (Art. 92).Îmbrăcămintea destinată pentru folosință copiilor minori, care locuesc împreună cu tatăl și mama lor, urmăriți, nu se poate sechestra.  +  Articolul 50Mobilele se conscriu, cu indicarea camerelor și a altor încăperi, în ordine numerică, pe poziții.*18) Ca și în art. 48, în textul maghiar se întrebuințează cuvântul "birlalas", care înseamnă "detențiune".În procesul-verbal de execuție trebuie să se treacă fiecare poziție, specificându-se cat se poate de precis, calitatea, cantitatea, bucățile, numărul, măsura sau alte semne distinctive.Mobilele de aceeași natura, cu valoare mai mica, se pot cuprinde mai multe într-o poziție, însă grupate în asa fel, ca poziția totală sa nu aibă o valoare de estimare mai mare de 2.000 lei*19).*19) În textul maghiar 100 floreni. A se vedea, în privinta valorii, nota 11 dela art. 27.Portărelul poate să conscrie*20) numai mobilele pe care le-a văzut și care au fost numarate sau măsurate în fața sa.*20) Sa treacă în procesul-verbal de sechestru.  +  Articolul 51Modificat prin art. 2 și 3 din Legea XII/1908, după cum urmează: