LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019privind statutul polițiștilor de penitenciare
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 631 din 30 iulie 2019



     Notă
    Reproducem mai jos prevederile art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 4 februarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 6 februarie 2020:
    Articolul II
    (1) Concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere sau de execuție, începute anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu mai continuă, acestea fiind reluate în acord cu noile dispoziții legale și în raport cu necesitățile instituționale de ocupare; taxele plătite de candidații care nu se reînscriu la noile concursuri se restituie.
    (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se adoptă, prin ordin al ministrului justiției, regulamentul prevăzut la art. 99 alin. (2) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare.    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Prezenta lege reglementează statutul funcționarilor publici cu statut special din cadrul poliției penitenciare, denumiți în continuare polițiști de penitenciare.  +  Articolul 2(1) Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului și constituie sistemul administrației penitenciare, denumit în continuare poliția penitenciară.(2) Administrația Națională a Penitenciarelor este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică și sediul în municipiul București.(3) Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 3(1) Statutul special al polițistului de penitenciare este conferit de natura atribuțiilor de serviciu care implică îndatoriri și riscuri deosebite.(2) În exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, polițistul de penitenciare este învestit cu exercițiul autorității publice, în limitele competențelor stabilite prin lege. În executarea misiunilor de pază, escortare, supraveghere și intervenție, precum și în alte situații temeinic justificate, polițistul de penitenciare poate folosi, în condițiile legii, tehnica, mijloacele și armamentul din dotare. (3) Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.  +  Articolul 4(1) Activitatea profesională a personalului din sistemul administrației penitenciare se desfășoară în interesul comunității, prin punerea în aplicare a legislației privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competențelor stabilite prin lege.(2) Personalul din sistemul administrației penitenciare este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, prevederile reglementărilor interne și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.(3) Polițistul de penitenciare are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziția o formulează în scris și motivat, polițistul de penitenciare este obligat să o execute, cu excepția cazului în care aceasta este vădit ilegală. Polițistul de penitenciare este obligat să aducă la cunoștință superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția aceste situații.  +  Articolul 5Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii:a) supunerea deplină față de lege;b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege;c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale;d) responsabilitate și imparțialitate;e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public;f) eficiență în utilizarea resurselor;g) ierarhia organizatorică și funcțională.  +  Articolul 6(1) Valorile etice în sistemul administrației penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea, transparența, receptivitatea și responsabilitatea profesională.(2) Personalul din sistemul administrației penitenciare va promova și va respecta principiile și valorile etice ale serviciului public în activitatea profesională și în relațiile cu cetățenii, precum și măsurile legale referitoare la transparența decizională, conflictul de interese și incompatibilități.  +  Capitolul II Clasificarea funcțiilor polițiștilor de penitenciare. Categorii de funcții și grade profesionale  +  Articolul 7Polițiștii de penitenciare sunt debutanți sau definitivi.  +  Articolul 8Polițiștii de penitenciare debutanți sunt persoanele care ocupă, în urma concursului sau examenului, o funcție publică în sistemul administrației penitenciare, până la definitivare.  +  Articolul 9(1) Polițiștii de penitenciare se împart în două categorii, în raport cu nivelul minim al studiilor necesare, după cum urmează:a) categoria ofițerilor - cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diplomă de licență emisă de instituții acreditate, potrivit legii;b) categoria agenților - cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat.(2) Categoriile de polițiști de penitenciare se împart pe grade profesionale, după cum urmează: A. Categoria ofițerilor de poliție penitenciară:a) chestor șef de poliție penitenciară;b) chestor șef adjunct de poliție penitenciară;c) chestor principal de poliție penitenciară;d) chestor de poliție penitenciară;e) comisar șef de poliție penitenciară;f) comisar de poliție penitenciară;g) subcomisar de poliție penitenciară;h) inspector principal de poliție penitenciară;i) inspector de poliție penitenciară;j) subinspector de poliție penitenciară.B. Categoria agenților de poliție penitenciară:a) agent șef principal de poliție penitenciară;b) agent șef de poliție penitenciară;c) agent șef adjunct de poliție penitenciară;d) agent principal de poliție penitenciară;e) agent de poliție penitenciară.  +  Articolul 10(1) Funcțiile polițiștilor de penitenciare sunt de conducere și de execuție.(2) Funcțiile polițiștilor de penitenciare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se diferențiază în cadrul aceleiași categorii prin grad profesional și coeficient de ierarhizare.  +  Capitolul III Cariera polițiștilor de penitenciare  +  Secţiunea 1 Selecția polițiștilor de penitenciare  +  Articolul 11Pot dobândi calitatea de polițist de penitenciare persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:a) au cetățenia română și domiciliul în România;b) cunosc limba română;c) îndeplinesc condițiile de studii și vechime prevăzute de lege;d) au 18 ani împliniți, capacitate deplină de exercițiu și sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției;e) nu au antecedente penale sau nu sunt în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;f) îndeplinesc condițiile specifice postului;g) nu le-au încetat raporturile de serviciu dintr-o funcție publică, din motive disciplinare, în ultimii 5 ani;h) au un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist de penitenciare. În aprecierea acestei condiții se va avea în vedere ca prin întregul său comportament persoana să se arate demnă de respectul și încrederea impuse de profesia de polițist de penitenciare. Procedura de desfășurare a verificărilor specifice și criteriile de apreciere a comportamentului se aprobă prin ordin al ministrului justiției; (la 16-06-2023, Litera h) din Articolul 11 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 169 din 12 iunie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 521 din 13 iunie 2023 ) i) nu au fost agenți sau colaboratori ai organelor de securitate ca poliție politică și nici nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații; (la 16-06-2023, Litera i) din Articolul 11 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 169 din 12 iunie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 521 din 13 iunie 2023 ) j) obțin autorizație, pentru funcțiile care implică lucrul cu informații clasificate, după promovarea concursului.  +  Articolul 12Administrația Națională a Penitenciarelor, în procesul de selecție a polițiștilor de penitenciare, garantează aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesională și de transparență.  +  Articolul 13(1) Încadrarea reprezintă numirea ca polițist de penitenciare și se poate face prin următoarele modalități:a) repartizarea cu prioritate pe locurile anume rezervate în acest scop a absolvenților instituțiilor de învățământ care pregătesc personal pentru poliția penitenciară - ofițeri și agenți;b) concurs, din sursă externă;c) transferul cadrelor militare și polițiștilor din cadrul altor instituții publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului.(2) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu diplomă de licență, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție și li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară.(3) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofițer, sunt încadrați la absolvire polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție, li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară și li se ia în calcul, la stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima avansare.(4) Candidații declarați „Admis“ în cadrul instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puțin 9 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor. (5) Absolvenții instituțiilor de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară, cu durata de cel puțin un an școlar, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs și li se acordă gradul de agent de poliție penitenciară. (6) Candidații declarați „Admis“ la instituțiile de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puțin 5 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.(7) Persoanele prevăzute la alin. (4) și (6) care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu excepția cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituții publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului. Obligația recuperării cheltuielilor de școlarizare revine unității la care cel în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.(8) Persoanele care dețin grade militare sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituțiile de învățământ pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare.  +  Articolul 14(1) Încadrarea ca polițist de penitenciare prin modalitatea prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. c) se aprobă la cerere, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20, în raport cu funcția pe care se solicită transferul, cu respectarea condițiilor obligatorii cumulative pentru numirea în acea funcție, precum și a următoarelor condiții:a) atribuțiile de serviciu ale funcției pe care se solicită transferul să fie similare cu cele ale funcției anterioare sau, după caz, să corespundă specialității studiilor; b) transferul să se facă pe funcții din aceeași categorie și de același fel, respectiv funcții de execuție sau, după caz, funcții de conducere; în cazul persoanelor care ocupă funcții de conducere, transferul se poate face pe funcții de conducere de nivel minim, conform domeniului de activitate, sau pe funcții de execuție;c) persoana care solicită transferul să susțină și să promoveze o evaluare a cunoștințelor profesionale;d) să existe acordul instituției de unde se transferă și al celei unde se transferă.(2) În situația în care mai multe persoane îndeplinesc condițiile pentru transferul pe aceeași funcție, efectuarea transferului se face în funcție de rezultatul evaluării cunoștințelor profesionale prevăzute la alin. (1) lit. c). (3) Procedura efectuării transferului, documentele necesare, modul de desfășurare a evaluării și de încadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.  +  Articolul 15Organizarea și desfășurarea concursului prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției; la concurs poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizațiilor sindicale ale polițiștilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar. Perioada în care polițistul de penitenciare participă la concurs, în calitate de observator desemnat de organizația sindicală, este asimilată timpului efectiv lucrat și se pontează în mod corespunzător, în limita duratei normale a timpului de muncă. Pe această perioadă nu se acordă drepturi de cazare, diurnă sau transport.  +  Secţiunea a 2-a Numirea polițiștilor de penitenciare  +  Articolul 16(1) Numirea în funcții publice de execuție a candidaților admiși la concursul din sursă externă se face ca polițiști de penitenciare debutanți, cu o perioadă de stagiu, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (5) și (6). În situația ofițerilor și agenților admiși la concurs în funcții publice de execuție din sectorul siguranța deținerii și aplicarea regimurilor, aceștia vor fi încadrați ca debutanți, cu excepția persoanelor prevăzute la alin. (6).(2) Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofițeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.(3) Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenți, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.(4) Perioada de stagiu constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate.(5) Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă într-un post cu același nivel de studii și aceeași specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.(6) Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă ca militar activ și/sau funcționar public cu statut special în instituții de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.(7) Candidaților admiși la concurs și încadrați ca polițiști de penitenciare li se acordă grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.(8) Ofițerii în activitate sau în rezervă nu pot fi încadrați în poliția penitenciară în funcții vacante prevăzute cu grade profesionale de agent de poliție penitenciară - agent șef principal de poliție penitenciară.  +  Articolul 17(1) Polițiștii de penitenciare debutanți au obligația să urmeze, în perioada de stagiu, un curs de pregătire și specializare organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, denumit curs de inițiere.(2) Polițiștii de penitenciare definitivi au obligația să urmeze un curs de perfecționare corespunzător postului în care au fost numiți, cu excepția celor încadrați potrivit prevederilor art. 13 alin. (2), (3) și (5).  +  Articolul 18(1) După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea polițistului de penitenciare debutant este evaluată de șeful ierarhic, care propune sau nu definitivarea în funcție.(2) Pe baza propunerilor de definitivare în funcție formulate de șefii ierarhici, numirea polițistului de penitenciare debutant ca polițist de penitenciare definitiv din poliția penitenciară se face potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.(3) Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de evaluarea prevăzută la alin. (1) poate solicita reevaluarea de către o comisie formată din 3 polițiști de penitenciare din cadrul unității, care au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani. Comisia este numită de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(4) Polițistul de penitenciare debutant care nu absolvă cursul de pregătire și specializare prevăzut la art. 17 alin. (1) sau, în urma evaluării prevăzute la alin. (1) sau (3), primește calificativul „nesatisfăcător“ este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.  +  Articolul 19(1) Personalul din sistemul administrației penitenciare, numit polițist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credință în fața directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorilor unităților din subordinea acesteia, în prezența a 2 martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost numit polițistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt polițist de penitenciare definitiv.(2) Jurământul de credință are următorul conținut: „Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să îndeplinesc conștiincios îndatoririle ce îmi revin în funcția publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional și să respect normele de conduită profesională și civică.“ Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris și atrage revocarea actului de numire în funcție.(3) Jurământul, semnat de polițistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unității din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al polițistului de penitenciare.(4) Polițistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justiției depune jurământul de credință în fața ministrului justiției sau a unui reprezentant al Ministerului Justiției împuternicit prin ordin al ministrului justiției.  +  Articolul 20Numirea în funcție și încetarea raporturilor de serviciu, precum și celelalte modificări ale raporturilor de serviciu pentru funcțiile din sistemul administrației penitenciare, denumite competențe de gestiune a resurselor umane, se dispun după cum urmează:a) pentru funcțiile de director general, director general adjunct, director în sistemul administrației penitenciare și director de direcție din Administrația Națională a Penitenciarelor, prin ordin al ministrului justiției;b) pentru directorii adjuncți din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și pentru celelalte funcții de conducere și de execuție din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin decizie a directorului general;c) pentru funcțiile de conducere din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b), precum și pentru funcțiile de execuție din aceste unități, prin decizie a directorului unității.  +  Articolul 21(1) Ofițerii de poliție penitenciară se numesc în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult două grade față de cele pe care le au. (2) Prin excepție, în situații temeinic justificate, numirea ofițerilor de poliție penitenciară în funcții prevăzute în statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale față de cele pe care aceștia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiției, pentru personalul aflat în competența sa, respectiv a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru ceilalți ofițeri.  +  Secţiunea a 3-a Organizarea și desfășurarea perioadei de stagiu, a cursurilor de pregătire și specializare și evaluarea debutanților  +  § 1. Dispoziții generale  +  Articolul 22(1) Perioada de stagiu are ca obiectiv însușirea specificului activității sistemului penitenciar, formarea și evaluarea abilităților profesionale ale polițiștilor de penitenciare debutanți în scopul îndeplinirii atribuțiilor și responsabilităților funcției.(2) Parcurgerea perioadei de stagiu pentru polițiștii de penitenciare debutanți este obligatorie.  +  Articolul 23Stagiul polițiștilor de penitenciare debutanți se desfășoară în 3 etape, astfel:a) debutul în carieră;b) cursul de inițiere;c) formarea deprinderilor practice.  +  Articolul 24(1) Perioada de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat de directorul unității în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, la propunerea șefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului și a ofițerului responsabil cu formarea profesională din unitate.(2) Prin programul de desfășurare a perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:a) planificarea activităților ce urmează să fie desfășurate, în funcție de nivelul cunoștințelor teoretice și al deprinderilor practice dobândite anterior;b) cursul de inițiere la care trebuie să participe polițistul de penitenciare debutant;c) alocarea a minimum 30 de ore lunar, din timpul normal de lucru, studiului individual.(3) Polițistul de penitenciare debutant își desfășoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.(4) Polițistului de penitenciare debutant i se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către polițiștii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.(5) Activitatea prevăzută la alin. (4) se desfășoară sub coordonarea unui polițist de penitenciare definitiv desemnat de conducătorul compartimentului respectiv.  +  Articolul 25(1) Polițistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi specifice:a) să fie îndrumat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe parcursul perioadei de stagiu;b) să îndeplinească atribuții de serviciu al căror nivel de dificultate și complexitate să corespundă nivelului de pregătire dobândit pe parcursul perioadei de stagiu;c) să i se asigure timpul necesar pregătirii individuale, în scopul dobândirii cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare exercitării funcției; d) să participe la activități profesionale, în vederea desăvârșirii formării profesionale inițiale; e) să i se asigure accesul la sursele de informare necesare specializării sale.(2) Polițistul de penitenciare debutant are următoarele obligații specifice:a) să își perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să își formeze deprinderile practice necesare exercitării funcției încredințate;b) să consulte îndrumătorul pentru realizarea lucrărilor repartizate de conducătorul compartimentului;c) să participe la formele de pregătire profesională organizate pentru polițiștii de penitenciare debutanți;d) să își țină evidența activităților desfășurate în cadrul programelor de formare stabilite, într-un caiet de stagiu.  +  Articolul 26(1) Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea polițistului de penitenciare debutant se desfășoară sub îndrumarea unui polițist de penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiași compartiment, denumit în continuare îndrumător.(2) Îndrumătorul este numit de directorul unității, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant.(3) În situația în care, în unitatea în care a fost încadrat polițistul de penitenciare debutant, nu există niciun polițist de penitenciare definitiv care să își desfășoare activitatea în domeniul de activitate al polițistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unității, Administrația Națională a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.(4) Îndeplinirea atribuțiilor de îndrumător este o îndatorire de serviciu și se trece în fișa postului.(5) Un îndrumător poate coordona activitatea mai multor polițiști de penitenciare debutanți, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 5.  +  Articolul 27(1) Îndrumătorul este desemnat de către directorul unității dintre polițiștii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele condiții:a) au grad profesional mai mare decât polițistul de penitenciare debutant;b) au fost apreciați cu calificativul de cel puțin „foarte bun“ în ultimii 2 ani.(2) Nu poate avea calitatea de îndrumător polițistul de penitenciare care:a) se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;b) este soț, soție ori rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul de penitenciare debutant;c) este director sau director adjunct al unității.(3) Dacă îndrumătorul devine incompatibil cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al polițistului de penitenciare debutant, directorul unității va stabili, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea acesta, un alt polițist de penitenciare care să preia aceste atribuții.  +  Articolul 28Ofițerul responsabil cu formarea profesională din unitate instruiește îndrumătorul desemnat privind atribuțiile, metodele și mijloacele utilizate în transmiterea informațiilor.  +  Articolul 29Îndrumătorul are următoarele atribuții:a) îndrumă, monitorizează și verifică polițistul de penitenciare debutant în îndeplinirea atribuțiilor și misiunilor primite;b) instruiește polițistul de penitenciare debutant cu privire la modul de desfășurare a activităților de serviciu și desfășoară activități de serviciu cu rol demonstrativ;c) monitorizează activitatea profesională și conduita polițistului de penitenciare debutant îndrumat și ia măsuri de îmbunătățire a pregătirii acestuia;d) întocmește, împreună cu șeful compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant, planul lunar al pregătirii profesionale pe care o efectuează acesta;e) urmărește respectarea planului de pregătire lunar de către polițistul de penitenciare debutant;f) întocmește referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională a polițistului de penitenciare debutant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.  +  § 2. Debutul în carieră  +  Articolul 30(1) Debutul în carieră are durata de două săptămâni și este destinat familiarizării polițistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale funcției pe care a ocupat-o prin concurs sau examen. (2) Pe perioada debutului în carieră, polițistului de penitenciare debutant nu i se va încredința nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către îndrumător.(3) Pentru fiecare categorie de polițiști de penitenciare debutanți se întocmește de către ofițerul responsabil cu formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.(4) După finalizarea perioadei prevăzute la alin. (1) și până la începerea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant își va desfășura activitatea în cadrul compartimentului în care este încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fișa postului. Documentele întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.  +  § 3. Cursul de inițiere  +  Articolul 31(1) Cursul de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți se organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, sub coordonarea Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna.(2) În situația în care într-una sau mai multe unități se încadrează mai mult de 15 polițiști de penitenciare debutanți din același domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul, cursul de inițiere se poate organiza și în alte unități decât cele prevăzute la alin. (1). (3) Perioada de desfășurare a cursului și locul de organizare, precum și planul de învățământ care cuprinde graficul desfășurării cursului, baza de calcul al timpului de învățământ, repartiția timpului pe categorii de pregătire și module de învățământ, precum și date privind desfășurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(4) Cursul de inițiere se finalizează cu susținerea de către polițiștii de penitenciare debutanți a unui examen de absolvire, în perioada stabilită în planul de învățământ al cursului.(5) Examenul de absolvire se desfășoară în unități nominalizate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.  +  Articolul 32(1) Cursurile de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți constau în cursuri de pregătire teoretică și practică a căror durată este stabilită prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. (2) Planul de învățământ al cursului de inițiere este întocmit pentru fiecare serie de polițiști de penitenciare debutanți de către Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna și este aprobat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.  +  Articolul 33(1) Examenul de absolvire a cursului de inițiere se susține din următoarele domenii:a) pregătire de specialitate, potrivit specificului domeniului de activitate al polițistului de penitenciare debutant; b) pregătire juridică;c) management penitenciar, numai pentru ofițerii debutanți.(2) La absolvirea cursului de inițiere, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna eliberează un certificat de absolvire.(3) Definitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant este condiționată de promovarea examenului de absolvire a cursului de inițiere.(4) Polițistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de inițiere se poate prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia. În cazul în care polițistul de penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia încetează.  +  § 4. Examenul de absolvire a cursului de inițiere  +  Articolul 34(1) Examenul de absolvire a cursurilor de inițiere constă în:a) susținerea unei probe scrise sau on-line, după caz;b) susținerea unei probe orale sau practice, după caz.(2) Pentru ofițerii debutanți, în cadrul probelor prevăzute la alin. (1) sunt incluse și subiecte din domeniul managementului penitenciar.(3) Proba on-line prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în rezolvarea de către cursanți a unui test pe platforme on-line.(4) Disciplinele din care se întocmesc subiecte pentru susținerea probelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin planul de învățământ prevăzut la art. 32 alin. (2).(5) Tipurile de probe care sunt susținute de către cursanți în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum și graficul de desfășurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. (6) Pentru organizarea și desfășurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, emisă cu cel puțin 15 zile înainte de începerea examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:a) comisia centrală de absolvire; b) comisia de examinare pentru verificarea competențelor profesionale, denumită comisia de examinare, pentru fiecare centru de examen și, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanților; c) comisia pentru soluționarea contestațiilor, pentru fiecare centru de examen și, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanților.(7) Comisia centrală de absolvire este compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat președinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin. (6) lit. b) și c), membrii acesteia trebuie să fie specialiști din domeniul de activitate al cursanților. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de polițist de penitenciare.(8) Procedura de organizare și desfășurare a sesiunii de reexaminare este aceeași cu cea prevăzută pentru examenul de absolvire. (9) Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea și comunicarea între cursanți.  +  Articolul 35(1) În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanților.(2) Fiecare persoană desemnată în comisii semnează o declarație pe propria răspundere, în care precizează că nu se află în vreuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) și că va respecta confidențialitatea tuturor activităților desfășurate în cadrul comisiilor.(3) O persoană poate deține calitatea de membru într-o singură comisie.  +  Articolul 36(1) Comisia centrală de absolvire coordonează desfășurarea examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea acestuia. Președintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componența comisiilor.(2) Comisiile de examinare asigură:a) elaborarea subiectelor și baremelor de corectare și notare pentru proba scrisă;b) elaborarea subiectelor pentru proba orală sau practică, după caz;c) corectarea și notarea lucrărilor scrise, conform baremelor;d) notarea răspunsurilor date de cursanți la proba orală, precum și a prestațiilor acestora la proba practică, după caz, în baza unui punctaj de evaluare elaborat de comisie. (3) Comisiile de soluționare a contestațiilor asigură soluționarea contestațiilor formulate de cursanți cu privire la rezultatele obținute la probele examenului de absolvire a cursului de inițiere.  +  Articolul 37(1) Subiectele pentru proba scrisă sau proba on-line, indiferent de structura subiectelor și modalitatea de desfășurare a probei, sunt întocmite în concordanță cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate încât să permită verificarea cunoștințelor și competențelor cursanților.(2) Timpul destinat susținerii de către cursanți a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore și jumătate și este stabilit de către președintele comisiei centrale de absolvire în funcție de complexitatea subiectelor, precum și de modalitatea de organizare și desfășurare a probei.(3) Din momentul primirii subiectelor, cursanții mai pot părăsi sala doar în cazuri excepționale, însoțiți de unul dintre supraveghetori, până la înapoierea în sală.(4) Cursanții care nu se află în sală în momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a susține proba aflată în desfășurare.  +  Articolul 38(1) Pentru susținerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare și notare final se afișează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului stabilit pentru desfășurarea probei.(2) Cursanții ocupă locurile în sală în ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea și au lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: cărți, caiete, notițe, serviete, telefoane mobile și orice aparatură electronică. La susținerea probei scrise este interzisă utilizarea de către cursanți a oricăror materiale care pot constitui surse de informare. (3) Pentru redactarea lucrărilor de către cursanți se utilizează foi tipizate și ștampilate, cu colț negru pentru secretizare. La redactarea lucrărilor cursanții folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, sub sancțiunea anulării acesteia. (4) Responsabilul de sală distribuie cursanților ciorne ștampilate, precum și, suplimentar, foi ștampilate. (5) În cazul în care unii cursanți doresc să își transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie să depășească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a fost distribuită și secretizată o nouă foaie tipizată.(6) Corectarea și notarea lucrărilor scrise se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.(7) Lucrările scrise se corectează și se notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de către președintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare și notare. Președintele comisiei calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără rotunjire.(8) În cazul în care președintele comisiei constată la una dintre lucrări o diferență egală sau mai mare de un punct între notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezența acestora și stabilește nota finală a lucrării.  +  Articolul 39(1) Pentru desfășurarea probei on-line, spațiul destinat desfășurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susțină proba individual și în condiții de confidențialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, împreună cu președintele comisiei de examinare, are obligația de a verifica spațiul amenajat și stațiile de lucru cu privire la starea de funcționare și asigurarea corectitudinii probei. (2) Subiectele și baremele de corectare și notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiștii din sistemul penitenciar și gestionate de compartimentul de resurse umane din Administrația Națională a Penitenciarelor.(3) Numărul minim de întrebări care se regăsește în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1). Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre care numai unul corect.(4) Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line și vor conține câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) și b) și 10 întrebări pentru domeniul prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. c). (5) Înaintea începerii probei on-line, cursanții vor fi instruiți cu privire la procedurile de urmat în vederea completării și înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.(6) La ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanților pe platforma on-line, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală de absolvire. (7) În timpul alocat cursanții rezolvă testele-grilă on-line, conform instrucțiunilor primite.(8) Notarea se realizează automat de către platforma on-line.(9) Fiecare cursant va imprima testul-grilă rezolvat în sala de examen, care include numele și prenumele cursantului și nota obținută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de proces-verbal, și predate, ulterior, președintelui comisiei de examinare. (10) Rapoartele notelor obținute la proba on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezența tuturor membrilor comisiei de examinare, președintelui comisiei centrale.  +  Articolul 40(1) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu poate fi susținută sau este întreruptă, aceasta se va susține sau, după caz, va fi reluată imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.(2) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfășura în maximum 2 ore de la ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua în maximum 2 ore, aceasta se amână de către președintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua următoare.  +  Articolul 41(1) Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afișează la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții, la data și potrivit celor stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire a cursului.(2) Cursanții nemulțumiți de nota obținută la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestație, solicitând recorectarea lucrărilor.(3) Contestațiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de către cursanți la biroul resurse umane al unității unde s-a susținut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea rezultatelor probelor.(4) Birourile resurse umane transmit contestațiile înregistrate, cu rezoluția directorului unității, către președintele comisiei de soluționare a contestațiilor.(5) Contestațiile depuse în afara termenului prevăzut la alin. (3) se resping.  +  Articolul 42(1) În cazul înregistrării unei contestații, lucrarea respectivă se recorectează de către comisia pentru soluționarea contestațiilor. (2) În vederea recorectării, președintele comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colțului drept, acoperă cu etichete notele acordate inițial și numerele de ordine și renumerotează lucrările în prezența membrilor comisiei de examinare.(3) Președintele comisiei de examinare predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, președintelui comisiei pentru soluționarea contestațiilor.(4) Lucrările se corectează și se notează de membrii comisiei pentru soluționarea contestațiilor, cu respectarea procedurii și a baremului de corectare și notare folosit la proba contestată.(5) În cazul în care președintele comisiei pentru soluționarea contestațiilor constată diferențe de un punct sau mai mari între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezența acestora, stabilește nota finală a lucrării și o înscrie distinct în borderoul centralizator.  +  Articolul 43(1) Proba orală sau practică se desfășoară în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire. (2) Subiectele pentru proba orală sau practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în planul de învățământ, precum și a recomandărilor primite de la direcțiile de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor, după caz.(3) În cazul polițiștilor de penitenciare debutanți care vor desfășura activități de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor. Circuitul practic de verificare a cunoștințelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii care trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atribuțiile incluse în fișa postului și în concordanță cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor se va realiza în minimum 10 minute.(4) Verificarea cunoștințelor la proba orală sau practică se desfășoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are același număr de subiecte, cu grad de dificultate apropiat și care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute. Numărul de bilete de examen este cu cel puțin 20% mai mare decât numărul cursanților care susțin proba orală sau practică în aceeași zi, la o comisie de examinare.(5) După ce i s-a verificat identitatea, președintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre bilete. În situația în care cursantul constată că nu poate să rezolve subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.(6) Cursanții prezintă răspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează audiovideo.(7) Membrii comisiei de examinare pot interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din răspunsurile prezentate de cursanți.(8) Răspunsurile date de cursanți la subiectele de pe biletele de examen se notează de președintele și ceilalți membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare. (9) Notele acordate de fiecare membru al comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către președintele comisiei respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire. (10) La sfârșitul fiecărei zile în care se desfășoară proba orală sau practică se afișează rezultatele obținute la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții.  +  Articolul 44Împotriva notei obținute la proba orală sau practică cursanții pot formula contestație, prevederile art. 41 și 42 fiind aplicabile în mod corespunzător. Soluționarea contestației se realizează pe baza înregistrării audiovideo a probei și a punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.  +  Articolul 45(1) Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line și rezultatelor probei orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declarați „Promovat“ la examenul de absolvire, cursanții trebuie să obțină cel puțin nota 5,00 la fiecare probă.(2) Procesul-verbal final privind desfășurarea examenului de absolvire se afișează la data și locul stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.(3) Procesul-verbal final cuprinde: numele și prenumele cursanților, mediile obținute la fiecare probă de examen, nota finală a examenului de absolvire și una dintre mențiunile: „promovat“, „nepromovat“, „neprezentat“, „eliminat din examen“.(4) Borderourile de notare și procesul-verbal final sunt transmise președintelui comisiei centrale de absolvire.  +  Articolul 46(1) Sesiunea de reexaminare se organizează și se desfășoară în baza deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării examenului de absolvire.(2) În cazul în care, în perioada prevăzută la alin. (1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia în activitate.(3) La sesiunea de reexaminare pot participa cursanții care se află în una dintre următoarele situații:a) au fost declarați „Nepromovat“ în condițiile art. 45 alin. (1);b) le-au fost anulate lucrările în condițiile art. 38 alin. (3).(4) În cazul cursanților care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum și în cazul celor care au întrerupt examenul de absolvire din motive obiective și neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.  +  § 5. Formarea deprinderilor practice  +  Articolul 47(1) După absolvirea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice. (2) În etapa formării deprinderilor practice, șeful compartimentului în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul și ofițerul cu formarea profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea deprinderilor practice.  +  § 6. Evaluarea activității polițiștilor de penitenciare debutanți  +  Articolul 48(1) La sfârșitul perioadei de stagiu, șeful ierarhic din cadrul compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activității acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei direcții, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unității.(2) Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.  +  Articolul 49(1) Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuțiilor aferente funcției încredințate și a cunoașterii specificului activității penitenciare.(2) Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu.  +  Articolul 50Evaluarea activității polițiștilor de penitenciare debutanți se face pe baza:a) referatului cu privire la activitatea de integrare socioprofesională întocmit de îndrumător;b) raportului de stagiu întocmit de polițistul de penitenciare debutant;