LEGEA nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)cetățeniei române nr. 21/1991**)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 13 august 2010



     Notă
    **) Republicată în temeiul art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea cetățeniei române nr. 21/1991 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificată și completată prin:
    - Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art. 35 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 225/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 29 aprilie 2002;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 18 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 542/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispoziții din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 165/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 405/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 15 octombrie 2003;
    - Legea nr. 248/2003 pentru completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 14 septembrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 11 aprilie 2008;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 171/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.      +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.(2) Cetățenii români sunt egali în fața legii; numai ei vor fi admiși în funcțiile publice civile și militare.(3) Cetățenii României se bucură de protecția statului român.  +  Articolul 2Modurile de dobândire și de pierdere a cetățeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 3Încheierea, declararea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetățean român și un străin nu produce efecte asupra cetățeniei soților.  +  Capitolul II Dobândirea cetățeniei române  +  Articolul 4(1) Cetățenia română se dobândește prin:a) naștere;b) adopție;c) acordare la cerere.(2) Dispozițiile prezentei legi nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept la dobândirea cetățeniei române prin acordare la cerere. (la 15-03-2025, Articolul 4 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) A. Prin naștere  +  Articolul 5(1) Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români, sunt cetățeni români.(2) Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;b) s-au născut în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenia română.(3) Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.B. Prin adopție  +  Articolul 6(1) Cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia.(2) În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Dacă adopția se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetățean român, minorul dobândește cetățenia adoptatorului.(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul. (la 25-09-2017, Articolul 6 din Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 7(1) În cazul constatării nulității adopției sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român.(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), constatarea nulității adopției sau anularea adopției nu produce efecte asupra cetățeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condițiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulității sau anulării adopției, acesta devine apatrid.(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopției ori s-a dispus anularea adopției, în condițiile prevăzute de prezentul articol, se comunică, din oficiu, de îndată Autorității Naționale pentru Cetățenie.(4) Pierderea cetățeniei române se constată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei pentru cetățenie, Autoritatea Națională pentru Cetățenie notificând, de îndată, Direcția generală pentru evidența persoanelor și Direcția generală de pașapoarte cu privire la aceasta. (la 15-03-2025, Articolul 7 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 8(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau nu a sprijinit asemenea acțiuni;c) a împlinit vârsta de 18 ani;d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.(2) Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat și se află în una dintre următoarele situații:a) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia locuia legal pe teritoriul României.(3) Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, și a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.(4) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).(5) Nu susțin interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) persoanele cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, s-a instituit măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu. (la 15-03-2025, Articolul 8 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 8^1(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplinește în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-g).(2) Contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești se dovedește de către solicitant prin:a) activități prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susținerea mediului asociativ românesc din străinătate;b) activitate didactică și științifică de promovare a limbii și culturii române sau activitate publicistică în limba română;c) activități prin care se asigură menținerea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din străinătate. (la 15-03-2025, Articolul 8^1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 8^2Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești. (la 15-09-2015, Art. 8^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. )  +  Articolul 9(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8^1 și 8^2.(7) În cazul în care copilul pentru care se solicită acordarea cetățeniei române devine major până la data întocmirii raportului Comisiei pentru cetățenie prevăzut la art. 18 alin. (1), aceasta dispune solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), prevederile art. 15 alin. (11) fiind aplicabile în mod corespunzător. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), Comisia, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii de acordare a cetățeniei române. (la 15-03-2025, Articolul 9 , Capitolul II a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 25-09-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 10(1) Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și apatrizilor foști cetățeni români și descendenților acestora până la gradul II inclusiv.(3) Redobândirea cetățeniei de către unul dintre soți nu are nicio consecință asupra cetățeniei celuilalt soț. Soțul cetățean străin sau fără cetățenie al persoanei care redobândește cetățenia română poate cere acordarea cetățeniei române în condițiile prezentei legi.(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 11(1) Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 11 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 15-09-2015, Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) (2) Dispozițiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (la 25-09-2017, Alineatul (2) din Articolul 11 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Capitolul III Procedura acordării cetățeniei române  +  Articolul 12(1) Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.(2) La formularea propunerilor asupra modului de soluționare a cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române, Comisia decide motivat, pe baza datelor, informațiilor și actelor evaluate, precum și a rezultatului la interviul susținut pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).(3) Acordarea cetățeniei române, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, se poate dispune doar atunci când există certitudinea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege, orice îndoială cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii. (la 15-03-2025, Articolul 12 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 13(1) Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.(2) În cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie.(3) Cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8^1, 10 și 11 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(4) Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8^1 și depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală sunt trimise Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoțite de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. În situația în care cererea a fost depusă la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Comisia pentru cetățenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.(5) Misiunea diplomatică sau, după caz, oficiul consular își exprimă motivat punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, pe baza unor informații și date verificate și a oricăror documente relevante și utile pentru stabilirea situației acestuia. (la 15-03-2025, Articolul 13 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) Notă
    Potrivit alin. (1) al art. XXI din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025, astfel cum a fost modificat prin articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 16 din 12 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2026, prin derogare de la dispozițiile art. 13 alin. (1) și (3) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, persoanele care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, formulează cereri de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, potrivit art. 10 și 11 din lege, vor putea depune certificatul de competență lingvistică prevăzut la art. 15^1 alin. (4) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat și completat prin prezenta lege, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.      +  Articolul 13^1(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 8^2, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetățeniei române se face prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului.(2) Cererea de acordare a cetățeniei române întemeiată pe dispozițiile art. 8^2 se depune la Ministerul Tineretului și Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetățeniei române în baza acestui articol.(3) Ministerul Tineretului și Sportului va înainta Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie cererea însoțită de actele doveditoare și de propunerea privind acordarea cetățeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, care constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), Ministerul Tineretului și Sportului propune Guvernului acordarea cetățeniei române.(5) În cazul în care Comisia pentru cetățenie constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetățeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și Ministerului Tineretului și Sportului.(6) Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credință sunt aplicabile în mod corespunzător.(7) Nedepunerea, de către persoana căreia i s-a acordat cetățenia română prin hotărâre a Guvernului în condițiile art. 8^2, a jurământului de credință în termenul prevăzut de lege atrage încetarea efectelor hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetățeniei române se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie. (la 15-03-2025, Alineatul (7) , Articolul 13^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 15-09-2015, Art. 13^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) Notă
    Conform articolului XIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 25 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 29 iulie 2024, termenul de depunere a jurământului de credință început și neîmplinit la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămâne supus dispozițiilor legale în vigoare la data la care a început să curgă.      +  Articolul 13^2(1) La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului.(2) Datele biometrice prelevate în condițiile alin. (1) sunt:a) imaginea facială;b) impresiunea digitală a două degete.(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și:a) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, pentru care părinții ori, după caz, părintele solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române;b) celor care au formulat cereri de acordare a cetățeniei întemeiate pe dispozițiile art. 8^2.(4) Datele biometrice prevăzute la alin. (2) se prelevează după cum urmează:a) la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în cazul cererilor depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau, după caz, la birourile teritoriale ale acesteia, precum și în cazul cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 8^2;b) la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, în cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală.(5) Datele biometrice colectate în condițiile prevăzute de prezenta lege sunt folosite numai pentru a verifica:a) identitatea solicitantului, cu ocazia depunerii jurământului de credință;b) identitatea copilului care împlinise vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, cu ocazia depunerii jurământului de credință de către părinți ori de către părintele solicitant;c) identitatea titularului cardului de cetățenie română pe baza elementelor comparabile direct disponibile atunci când cardul trebuie, potrivit legii, prezentat.(6) La depunerea cererii pentru eliberarea primului act de identitate sau, după caz, pașaport, autoritățile competente să primească cererea și, respectiv, să o soluționeze au acces la datele incluse în suportul de stocare prevăzut la art. 20 alin. (9), în vederea verificării identității solicitantului pe baza datelor biometrice comparabile direct disponibile.(7) Nu au obligația de furnizare a impresiunilor digitale următoarele persoane:a) copiii minori pentru care se solicită acordarea cetățeniei române, potrivit prevederilor prezentei legi, care nu se încadrează în situația prevăzută la alin. (3) lit. a);b) persoanele pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă.(8) Impresiunile digitale prelevate în condițiile prezentului articol se șterg prin proceduri ireversibile din bazele de date ale autorității competente, potrivit legii, să administreze sistemul informatic de evidență și înregistrare a acestor date, în termen de 10 zile de la:a) data ridicării cardului de cetățenie română sau, dacă nu a fost ridicat de către titular, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată pentru eliberarea acestuia;b) expirarea termenului prevăzut la art. 20 alin. (2), dacă jurământul de credință nu a fost depus în termenul prevăzut de lege;c) împlinirea unui termen de 6 luni de la comunicarea ordinului de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, dacă ordinul nu a fost atacat la instanța de contencios administrativ;d) împlinirea unui termen de 6 luni de la constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) sau (4), dacă constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române nu a fost atacată la instanța de contencios administrativ;e) data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea formulată împotriva ordinului de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, respectiv împotriva constatării încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.(9) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice prevăzute de prezentul articol, măsurile necesare pentru asigurarea securității și confidențialității acestora, inclusiv pentru prevenirea accesului neautorizat, procedura de prelevare a impresiunilor digitale și cerințele privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială, specificațiile tehnice și elementele de siguranță ale cardului de cetățenie română, precum și procedura de eliberare a cardului de cetățenie română. (la 15-03-2025, Articolul 13^2 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) Notă
    Potrivit alin. (1) al articolului XX din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025, dispozițiile art. I pct. 11, precum și dispozițiile din prezenta lege referitoare la cardul de cetățenie română intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.     Notă
    Reproducem mai jos prevederile articolelor XI, XII și XX din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025:Articolul XI(1) Până la operaționalizarea de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie a soluțiilor informatice prevăzute la art. 13^2 alin. (8) și art. 34^2 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, respectiv la art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, pentru introducerea, stocarea și gestionarea datelor biometrice colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române se va utiliza o platformă informatică dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, parte integrantă a Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care va asigura preluarea și stocarea datelor prevăzute la art. 7^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(2) Platforma informatică prevăzută la alin. (1) conține și datele din Sistemul informatic de evidență a datelor despre cetățenia română din Registrul național de evidență a pașapoartelor simple, pentru care Ministerul Afacerilor Interne împreună cu Direcția generală de pașapoarte sunt operatori asociați, având răspundere comună, în conformitate cu art. 26 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.(3) Pentru platforma informatică prevăzută la alin. (1), Ministerul Afacerilor Interne împreună cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Afacerilor Externe sunt operatori asociați, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, având răspundere partajată astfel:a) pentru administrarea tehnică a sistemului și stocarea datelor - Ministerul Afacerilor Interne;b) pentru colectarea, introducerea și asigurarea calității datelor - Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.(4) Pentru exercitarea drepturilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, cu modificările ulterioare, persoana vizată va depune cererea la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pentru prelucrările de date realizate de aceasta, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru prelucrările de date realizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare, respectiv la Direcția generală de pașapoarte, pentru prelucrările realizate în cadrul Sistemului informatic de evidență a datelor despre cetățenia română din Registrul național de evidență a pașapoartelor simple.(5) Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Afacerilor Externe întreprind demersuri în scopul asigurării dotărilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 13^2 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(6) În aplicarea dispozițiilor prezentului articol, Ministerul Afacerilor Interne asigură Autorității Naționale pentru Cetățenie, în cadrul procesului de preluare a cererilor de acordare/ redobândire a cetățeniei române, infrastructura necesară pentru stocarea și gestionarea datelor, inclusiv a celor biometrice, precum și pentru transmiterea setului de date către Centrul național unic pentru personalizarea pașapoartelor electronice, în vederea personalizării cardurilor de cetățenie.(7) Platforma informatică prevăzută la alin. (1) se actualizează permanent cu datele preluate și înscrise de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.(8) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 13^2 alin. (9) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se stabilesc specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice în cadrul platformei informatice administrate din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației până la operaționalizarea soluțiilor informatice prevăzute la alin. (1) de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, precum și modul de gestionare a datelor din aplicație, în vederea cooperării dintre Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.Articolul XII(1) Platforma informatică prevăzută la art. XI alin. (1) este dezvoltată astfel încât să păstreze evidența prelucrărilor realizate.(2) Evidența prevăzută la alin. (1) este protejată prin măsuri corespunzătoare împotriva accesului neautorizat și poate fi utilizată numai în scopul monitorizării protecției datelor, inclusiv pentru a verifica admisibilitatea unei solicitări de informații și legalitatea prelucrării datelor, precum și pentru asigurarea securității datelor.(3) Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Ministerul Afacerilor Externe și Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne stabilesc proceduri interne pentru asigurarea conformității cu legislația din domeniul protecției datelor cu caracter personal.(4) Procedurile prevăzute la alin. (3) includ obligativitatea ca personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Ministerului Afacerilor Externe și Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației, autorizat să acceseze platforma informatică prevăzută la art. XI alin. (1) în interes de serviciu, să fie instruit cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării accesului la platforma informatică și, ulterior, cel puțin o dată pe an.(5) Instruirea prevăzută la alin. (4) se referă, cel puțin, la următoarele:a) prelucrarea datelor să fie realizată exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;b) datele să fie prelucrate potrivit procedurilor și prin mijloacele prevăzute de dispozițiile legale aplicabile activităților în cadrul cărora sunt utilizate datele respective;c) prelucrarea datelor să respecte dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal aplicabile activităților în cadrul cărora sunt utilizate datele respective.(6) Instruirea personalului cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal va fi realizată de către fiecare autoritate implicată în parte, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.(7) Datele stocate în platforma informatică prevăzută la art. XI alin. (1) sunt păstrate pe teritoriul României.(8) La data operaționalizării de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie a soluțiilor informatice prevăzute la art. 13^2 alin. (8) și art. 34^2 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, respectiv la art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, datele personale aferente acestor soluții sunt migrate din platforma prevăzută la art. XI alin. (1) și șterse din evidențele Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin proceduri ireversibile, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unor proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor.(9) Datele biometrice prevăzute la art. 13^2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se stochează în cadrul platformei informatice prevăzute la art. XI alin. (1) și se șterg în mod ireversibil la data primirii informării din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie cu privire la îndeplinirea condițiilor art. 13^2 alin. (8) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.Articolul XX(1) Dispozițiile art. I pct. 11, precum și dispozițiile din prezenta lege referitoare la cardul de cetățenie română intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.(2) În termenul prevăzut la alin. (1) se adoptă hotărârea Guvernului prevăzută la art. 13^2 alin. (9) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(3) Persoanelor care obțin cetățenia română în baza unor cereri de acordare sau de redobândire a cetățeniei române depuse până la data prevăzută la alin. (1) li se eliberează, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data depunerii cererii, certificate de cetățenie română. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și fotografia titularului.(4) Certificatul de cetățenie română eliberat potrivit dispozițiilor alin. (3), precum și cele eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei legi produc aceleași efecte juridice ca și cardul de cetățenie română.     Notă
    A se vedea prevederile HOTĂRĂRII nr. 1.033 din 21 august 2024 pentru stabilirea specificațiilor tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispozițiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, a măsurilor necesare pentru asigurarea securității și confidențialității acestora, a procedurii de prelevare a impresiunilor digitale, a cerințelor privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială, a formei și conținutului, specificațiilor tehnice și elementelor de siguranță ale cardului de cetățenie română, a procedurii de eliberare a cardului de cetățenie română, precum și declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 23 august 2024.      +  Articolul 14(1) Comisia pentru cetățenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română.(2) Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției. (la 25-09-2017, Alineatul (3) din Articolul 14 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (4) Comisia are activitate permanentă și este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice și sunt prezidate de președinte. La lucrările Comisiei, președintele poate fi înlocuit, cu drepturi depline, de către un membru al Comisiei desemnat de ministrul justiției. (la 15-03-2025, Alineatul (4) , Articolul 14 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (4^1) Lucrările Comisiei se desfășoară în completuri de lucru sau în plen. Fiecare complet are cel puțin 3 membri, dintre care unul este președintele Comisiei sau, după caz, un înlocuitor al acestuia desemnat potrivit dispozițiilor alin. (4). Numărul membrilor dintr-un complet va fi întotdeauna impar. Constituirea completurilor Comisiei se aprobă de președintele Comisiei. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (4^2) Plenul Comisiei îndeplinește următoarele atribuții:a) dezbate activitatea trimestrială desfășurată de Comisie;b) dezbate problemele de drept identificate cu ocazia soluționării cererilor privind cetățenia română;c) adoptă decizii cu privire la practica unitară a Comisiei, cu votul a cel puțin 2/3 din membrii prezenți;d) formulează propuneri în vederea îmbunătățirii activității Comisiei;e) formulează propuneri în vederea modificării unor acte normative cu incidență în materia cetățeniei române;f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (4^3) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (4^2), ședința în plen a Comisiei este legal întrunită în prezența majorității membrilor acesteia. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 15-09-2015, Alin. (4) al art. 14 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) (5) Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorității celor prezenți. În caz de paritate, votul președintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv.(6) În cazul în care președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie nu își însușește propunerea din raportul Comisiei, acesta poate dispune, o singură dată, restituirea dosarului către Comisie, indicând verificările care trebuie să fie efectuate și măsurile necesar a fi luate în continuare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele. Comisia astfel reînvestită efectuează verificările suplimentare indicate în nota de restituire și soluționează dosarul de cetățenie într-un termen rezonabil. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (7) Regulamentul Comisiei pentru cetățenie se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (7) se stabilesc compunerea, organizarea și funcționarea Comisiei pentru cetățenie, inclusiv procedura de repartizare a dosarelor de cetățenie pe completuri de lucru. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 15(1) Cererea de acordare a cetățeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.(2) Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române.(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării cetățeniei, cu excepția condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g). În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii sau atunci când apreciază ca fiind necesară prezentarea în original a unor înscrisuri depuse de către petent, potrivit prevederilor prezentei legi, Comisia solicită completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicarea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusținută, prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei pentru cetățenie.(4) În cazul în care, în vederea soluționării cererii, Comisia constată necesitatea audierii solicitantului pentru clarificarea unor aspecte cuprinse în cererea de acordare a cetățeniei sau care rezultă din actele depuse de către acesta ori în cazul în care audierea este apreciată a fi necesară în vederea stabilirii îndeplinirii uneia sau mai multora dintre condițiile pentru acordarea cetățeniei, prevăzute de lege, dispune citarea acestuia și stabilește un nou termen. Citarea persoanei are loc cu cel puțin 90 de zile înainte de termenul fixat pentru audiere.(5) Dacă, în mod nejustificat, solicitantul nu se prezintă în fața Comisiei la termenul stabilit potrivit alin. (4), aceasta, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii.(6) În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informații utile în vederea soluționării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.(7) În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).(8) Dacă persoana care susține interviul este mută, surdă sau surdomută ori, din orice altă cauză, nu se poate exprima, comunicarea cu aceasta și susținerea interviului se vor face în scris. Persoanele cu cecitate parțială sau completă susțin oral interviul, iar în cazul persoanelor cu surdocecitate interviul se va desfășura cu participarea unui interpret autorizat al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.(9) Interviul se înregistrează prin mijloace audio-video. Înregistrările audio-video ale interviului se păstrează pe o perioadă de un an de la data susținerii acestuia, cu excepția situațiilor în care servesc ca mijloc de probă într-un proces. La împlinirea termenului de un an sau, după caz, după soluționarea definitivă a cauzei, înregistrările audio-video se distrug în mod ireversibil.(10) Comisia întocmește raportul privind verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei.(11) Termenul prevăzut la alin. (10) va fi prelungit cu timpul necesar în mod rezonabil pentru efectuarea de către Comisie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant, fără ca durata prelungirii să depășească 6 luni.(12) Procedura organizării și desfășurării interviului pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g) se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 15-03-2025, Articolul 15 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 15^1(1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, formulată potrivit art. 10 sau 11, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.(2) Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române.(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii sau apreciază ca fiind necesară prezentarea în original a certificatelor de stare civilă sau a altor înscrisuri depuse de către petent, Comisia solicită acestuia completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la comunicarea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută. Respingerea cererii ca nesusținută se dispune prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei.(4) Acordarea cetățeniei române în temeiul art. 10 și 11 este condiționată de cunoașterea de către solicitant a limbii române. Dovada cunoașterii limbii române se face de către solicitant prin:a) certificat de competență lingvistică eliberat de instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul de studii «An pregătitor de limba română», de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic decât nivelul B1 al Cadrului european comun de referință pentru limbi - CECRL;b) copia legalizată a foii matricole emise de unități de învățământ de nivel liceal sau de instituții de învățământ superior din statul de cetățenie sau de reședință, în care se atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română. Notă
    Potrivit alin. (1) al art. XXI din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025, astfel cum a fost modificat prin articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 16 din 12 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2026, prin derogare de la dispozițiile art. 13 alin. (1) și (3) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, persoanele care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, formulează cereri de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, potrivit art. 10 și 11 din lege, vor putea depune certificatul de competență lingvistică prevăzut la art. 15^1 alin. (4) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat și completat prin prezenta lege, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.    (5) Nu au obligația de a face dovada cunoașterii limbii române:a) persoanele care au fost cetățeni români și care solicită redobândirea cetățeniei potrivit art. 10 sau 11;b) persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii și care solicită acordarea cetățeniei române potrivit art. 10 sau 11.(6) Dispozițiile art. 15 alin. (4)-(6), (10) și (11) sunt aplicabile în mod corespunzător. (la 15-03-2025, Articolul 15^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )      +  Articolul 16