ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018



    Având în vedere obiectivul asumat prin Programul de guvernare de realizare a unei creșteri economice inteligente, sustenabile și inclusive bazată pe o forță de muncă calificată și retribuită conform calificării,ținând cont că dezvoltarea economică nu este la același nivel în toate județele, decalajele între județe fiind în continuare semnificative, ceea ce necesită o realocare a fondurilor publice disponibile către județe și localități cu potențial financiar mai redus, având în vedere potențialul turistic semnificativ al României, atât în scop recreativ, cât și balnear, luând în considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activității și capacității unităților turistice cu scopul creșterii eficienței utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate,ținând cont că se urmărește sporirea valorificării potențialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizați inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în stațiunile balneare, având în vedere:– prevederile Programului de Guvernare referitoare la construirea unui număr de 2.500 de creșe și/sau grădinițe;– necesitatea încurajării natalității, prin asigurarea de condiții normale de îngrijire pentru copii;– necesitatea de a introduce un program prelungit și pe tot parcursul anului calendaristic în cadrul creșelor și/sau grădinițelor;– îndeplinirea rolului social al statului, prin asigurarea condițiilor normale de dezvoltare armonioasă a copiilor;– insuficiența de spații și dotare pentru desfășurarea învățământului preșcolar, serviciul public de interes general și domeniul prioritar pentru dezvoltarea economico-socială,luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizației sociale pentru pensionari,având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative,luând în considerare că măsurile de protecție socială propuse au consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România și sunt menite să vină în sprijinul populației, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât și prin menținerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora,având în vedere:– imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008;– obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019;– necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și perspectiva 2020-2021, măsurile propuse stau la baza fundamentării veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat;– prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2019 și perspectiva 2020-2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate. Având în vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială,luând în considerare că pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar,ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse:– ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice;– deficitul bugetar în anul 2019 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României;– în vederea sprijinirii finanțării în anul 2019 a programelor guvernamentale asumate prin Programul de guvernare, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației și pentru întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene,în vederea implementării programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova,luând în considerare necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2019, s-a reglementat tratamentul fiscal aplicabil biletelor de valoare care se acordă și sub forma tichetelor culturale.Având în vedere necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil indemnizației de hrană și indemnizației de vacanță, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,ținând cont de necesitatea introducerii unor clarificări tehnice în legătură cu indicatorul salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale acestuia,având în vedere că la 1 ianuarie 2019 încetează aplicabilitatea taxării inverse în domeniul TVA pentru anumite categorii de livrări de bunuri și prestări de servicii, iar la nivel comunitar posibilitatea aplicării de către statele membre a taxării inverse pentru aceste operațiuni a fost prelungită până la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1.695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește perioada de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA,având în vedere că actualul nivel al accizei pentru țigarete nu asigură respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, luând în considerare solicitarea Comisiei Europene de reglementare urgentă a acestei situații prin adoptarea măsurilor necesare pentru a corecta neconcordanța cu Directiva 2011/64/UE,ținând cont că neadoptarea măsurilor în regim de urgență ar conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre și la sancțiuni financiare,luând în considerare faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative, în sensul că:– începând cu 1 ianuarie 2019 nu s-ar mai aplica taxarea inversă în domeniul TVA pentru anumite operațiuni pentru care legislația comunitară, respectiv recenta Directivă a Consiliului 2018/1.695/UE, prevede în continuare posibilitatea statelor membre de a aplica această măsură, iar taxarea inversă este recunoscută ca reprezentând un instrument eficient în combaterea evaziunii fiscale;– nerespectarea cerinței prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat ar conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre și la sancțiuni financiare,având în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost declarate neconstituționale,ținând cont de stadiul procesului legislativ al proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind evaluarea funcționarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstituționale ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Constituției României, republicată, precum și de necesitatea promovării ulterioare a cadrului normativ secundar în temeiul acestui act normativ,prin raportare la perioada limitată în timp pentru realizarea evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici,luând în considerare faptul că neadoptarea acestei măsuri legislative ar fi de natură să afecteze drepturile la carieră ale funcționarilor publici a căror activitate nu ar putea fi evaluată, în lipsa instrumentelor procedurale necesare,având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate politic față de statul francez în ceea ce privește Sezonul România-Franța, precum și a respectării angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare 2018-2020 pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Franța și continuarea implementării Foii de parcurs a Parteneriatului strategic,ținând cont de funcțiile de reprezentare și coordonare asumate de Ministerul Afacerilor Externe în pregătirea și organizarea Sezonului România-Franța, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României,luând act de necesitatea de operare a unor modificări, în sensul îndreptării unei erori materiale la nivelul cadrului legal primar pentru organizarea, desfășurarea și finanțarea Sezonului România-Franța, lansat la Paris la data de 27 noiembrie 2018,având în vedere că, în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgență, impuse de o situație extraordinară, există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalitățile de organizare și finanțare a Sezonului România-Franța,întrucât la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani,prin acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții se declară sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019,apreciind că sectorul construcțiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare,ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială,pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții pentru sectorul construcții se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate,în condițiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru,ținând cont că neadoptarea în regim de urgență afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții și va perpetua dificultățile legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor,având în vedere necesitatea stringentă de a pune în executare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pentru a evita posibile riscuri de natură a conduce la imposibilitatea respectării angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene,luând în considerare obligativitatea dovedirii în fața Comisiei Europene a punerii în aplicare efectivă a condiționalității exante cu privire la deșeuri,ținând cont că în situația neadoptării în regim de urgență a modificării Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, există riscul aplicării procedurii de presuspendare a plăților intermediare din Fondul de coeziune din cadrul axei nr. 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor,în vederea evitării sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza 2018/0040 - acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor având ca obiect necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor și a evitării stabilirii de sancțiuni pecuniare într-un cuantum considerabil, în condițiile în care propunerea de sesizare a CJUE este prevăzută pentru ciclul decizional din ianuarie 2019,luând în considerare că în situația neadoptării în regim de urgență a măsurii există riscul creării unui prejudiciu statului român prin obligarea acestuia la plata unei sume forfetare minime de 1.887.000 euro și a unor penalități cominatorii între 2.289 euro și 137.340 euro/zi de întârziere,în scopul sprijinirii contribuabililor de bună-credință și a evitării încetării activității acestora este necesară flexibilizarea regulilor în materia eșalonărilor la plată,luând în considerare că în situația neadoptării în regim de urgență a măsurii există riscul concedierii angajaților societăților care nu își pot menține eșalonările la plată,având în vedere:– întârzierile la validarea documentațiilor de atribuire pentru lucrări de până la 25 de zile lucrătoare, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru perfecționarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecința cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local;– importanța deosebită a fondurilor structurale în ansamblul economiei naționale, precum și efectele negative asupra potențialului de dezvoltare a economiei naționale generate de un nivel redus al absorbției fondurilor structurale;– faptul că în prezent constatăm triplarea numărului de documentații de atribuire publicate în SICAP corelat cu numărul foarte mare de elemente de noutate introduse în aria de competență a verificatorilor ex ante și gradul redus de acceptanță din partea autorităților contractante a noilor elemente componente ale controlului, este necesară luarea unor măsuri de natură să eficientizeze fluxul operațional în procesul de achiziții publice;– faptul că autoritățile contractante răspund exclusiv asupra deciziilor de oportunitate, iar în sistemul achizițiilor publice au fost introduse o serie de elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi cu situațiile constatate din aplicarea practică a acestora;– faptul că Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014, stabilește condiționalitățile orizontale ex ante care trebuie îndeplinite de Guvernul României în legătură cu utilizarea, în special prin efectuarea de achiziții publice, a fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiară 2014-2020, fonduri structurale în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro;– prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;– faptul că absorbția fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat reprezintă un interes public prioritar, dată fiind importanța acestora în ansamblul economiei naționale și efectele absorbției fondurilor structurale asupra potențialului de dezvoltare a economiei naționale;– faptul că nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat, prin neîndeplinirea condiționalităților ex ante prevăzute în cuprinsul său, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea Strategiei naționale de achiziții publice, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, poate conduce la afectarea finanțării din fonduri structurale în cadrul programelor europene finanțate din fonduri europene alocate în exercițiul financiar 2014-2020 a unor proiecte de interes public și la corecții financiare, fiind astfel afectată în mod semnificativ îndeplinirea obiectivelor de absorbție a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naționale;– faptul că toate aceste cerințe necesită întărirea capacității instituționale a organismelor menționate,având în vedere că urmare a intrării în vigoare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, prețul de vânzare a gazelor naturale, atât pentru piața concurențială, cât și pentru piața reglementată se bazează pe cererea și oferta pieței și au fost instituite obligații pentru producătorii și furnizorii de gaze naturale de a tranzacționa în cadrul piețelor centralizate din România a unui anumit procent din cantitatea de gaze naturale comercializate,luând în considerare evoluția prețului mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piața centralizată în perioada aprilie 2017-august 2018,având în vedere situația de fapt și de drept se impune instituirea unor forme corespunzătoare de control al prețurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, pentru perioada 1.04.2018-28.02.2022,ținând cont că în situația neadoptării acestor măsuri există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera creșteri deosebit de importante ale prețului la consumatorii finali și, pe de altă parte, vor afecta puternic situația financiară a furnizorilor și capabilitatea lor de a asigura cantitățile de gaz necesare clienților lor, punând astfel în pericol continuitatea alimentării cu gaze naturale,că în prezent o mare parte din recolta foarte bună, în special la cereale și fructe a anului 2018 se găsește fie în depozite, în cantități mici și eterogenă calitativ, fie încă neculeasă; în această situație valorificarea fiind aproape imposibilă pentru că producătorilor individuali le este dificil să formeze oferte competitive, să contacteze spații de depozitare corespunzătoare și să asigure o livrare ritmică rețelelor de comerț,având în vedere evoluția îngrijorătoare a unor fenomene negative pentru producția agricolă, în special pesta porcină africană, dar și seceta preconizată au produs sau sunt pe cale să producă grave efecte economice negative,ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri energice și urgente prin organizarea și susținerea, în special, economică a repopulării fermelor zootehnice afectate, precum și de înființarea de culturi de primăvară cu soiuri specifice, rezistente la secetă și dăunători pentru a asigura o recoltă bună în anul agricol viitor, măsuri la care Societatea Națională „Casa de Comerț Agroalimentar UNIREA“ poate contribui decisiv, evitând astfel riscul apariției de probleme imprevizibile asupra economiei în general și a securității alimentare în special,având în vedere că, pe parcursul procedurii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, au intervenit modificări ale termenelor în vederea reglementării unor situații, precum cea în care contribuabilul nu anexează documentul doveditor al plății ori cea în care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa nu a fost înmatriculat, pentru a se asigura depunerea facilă a cererilor de restituire de către persoanele interesate,luând în considerare că termenele-limită instituite pentru restituirea de către organele competente a sumelor cuvenite contribuabililor/plătitorilor nu pot fi respectate datorită volumului mare de cereri înregistrate,ținând cont că, prin neadoptarea unor măsuri urgente pentru deblocarea situației, există riscul de creștere incontrolabilă a nemulțumirilor cetățenilor care au înregistrat la organele competente cereri de restituire, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017,având în vedere riscul afectării bugetelor organele fiscale competente care realizează operațiunile de restituire prin creșterea cuantumului dobânzilor calculate și, implicit, afectarea colectării veniturilor bugetare, respectiv a execuției bugetare,având în vedere prevederile din Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, precum și cu multiplele situații în care excesul de activități în care se poate utiliza munca zilieră a condus la utilizarea de forță de muncă care nu beneficiază de asigurări sociale, fără a fi vorba de muncă necalificată cu caracter ocazional,ținând cont că este necesară limitarea imediată a posibilităților de utilizare abuzivă a muncii ziliere pentru evitarea consecințelor sociale grave generate de lipsirea cetățenilor de prestații de asigurări sociale;luând în considerare precaritatea sau lipsa unor sisteme informatice la nivelul polițiilor locale care să permită emiterea și transmiterea titlurilor de creanță electronice pentru amenzile contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice către Sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanță electronice,ținând cont că neadoptarea măsurii în regim de urgență conduce la imposibilitatea aplicării prevederilor art. 1-17 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale,având în vedere că, potrivit Acordului între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ, până la data de 31 decembrie 2018 va fi adoptat un act normativ care să reglementeze aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământ,luând în considerare necesitatea respectării acestor angajamente asumate de Guvernul României,ținând cont de necesitatea asigurării unei climat educațional corect și sustenabil,având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populație care a utilizat această formă de finanțare, se impune instituirea unei taxe pe active financiare datorată de instituțiile bancare, diferențiată în funcție de depășirea unei anumite valori procentuale.Având în vedere majorarea în anul 2018 a veniturilor populației, în special cele destinate persoanelor vârstnice, cum ar fi valoarea punctului de pensie de la 1.000 lei la 1.100 lei și nivelul indemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, o parte dintre aceste persoane nu mai beneficiază de dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficii sociale pentru care plafonul maxim al veniturilor până la care se acordă fiind de 615 lei/membru de familie. În această situație, prin suportarea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței veniturile familiilor, în special ale persoanelor vârstnice, nu ar mai putea asigura necesarul de trai.Față de numărul de familii beneficiare ale ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri în luna decembrie 2017, pentru sezonul rece 2017-2018, de 236.355 familii și persoane singure, în luna decembrie 2018, numărul beneficiarilor de ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri a scăzut la 129.104 familii și persoane singure. Majoritatea celor care nu mai beneficiază de acest drept au venituri care depășesc cu puțin plafonul maxim de venituri de 615 lei.Pentru a asigura o protecție socială adecvată pentru aceste familii, în special pentru persoanele vârstnice, este necesară modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, cu modificările și completările ulterioare, prin majorarea nivelului de venituri până la care se acordă acest drept, în cazul încălzirii cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri. Această majorare nu se impune în cazul încălzirii cu energie termică în sistem centralizat, pentru acest sistem de încălzire, nivelul maxim de venituri fiind stabilit la 786 lei/persoană în cazul familiei și la 1.082 lei în cazul persoanei singure.Majorarea nivelului maxim al veniturilor nu va conduce la impact bugetar, cheltuielile menținându-se la același nivel ca în sezonul rece anterior.În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  +  Capitolul I Instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice  +  Secţiunea 1 Înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții  +  Articolul 1(1) Fondul de Dezvoltare și Investiții, mecanism specific de finanțare în domeniul investițiilor publice, denumit în continuare Fond, fără personalitate juridică, este gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, printr-un cont de disponibil. (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) Notă
    Conform alin. (1) al articolului XX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020 în aplicarea pct. 1 de la art. I, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu se mai alocă imprumuturi prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare.    (2) Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare, care cuprind investiții sau lucrări de întreținere și reparații curente, ale unitățiilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, în domenii prioritare, după cum urmează:1. Domeniul prioritar principal:1. Domeniul prioritar principal: 2. Domeniul prioritar secundar: (la 29-03-2019, Alineatul (2) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 ) (3) Fondul se utilizează și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităților, în domenii prioritare, după cum urmează:a) construcția/modernizarea infrastructurii didactice, respectiv amfiteatre, laboratoare, săli de cursuri și săli de sport;b) construcția/modernizarea infrastructurii de cercetare;c) construcția/modernizarea infrastructurii unor spații de cazare și masă pentru studenți;d) construcția/modernizarea infrastructurii unor centre de conferință, pentru diseminarea informațiilor științifice.(4) Finanțarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond. (la 29-03-2019, Alineatul (4) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 ) (5) Plafoanele de contractare și tragerile anuale aferente granturilor acordate din Fond se aprobă anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar, potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată.      +  Articolul 2(1) Sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului în limita și intervalul prevăzute la alin. (2).(2) Valoarea împrumuturilor acordate pentru Fond se stabilește la valoarea granturilor contractate, care se diminuează la valoarea cheltuielilor aferente lucrărilor efectuate și recepționate în condițiile legii. (la 09-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (3) Dobânda aferentă împrumuturilor acordate se calculează pe fiecare an calendaristic, la soldul împrumutului, începând cu data tragerii, cu convenția număr de zile calendaristice/360. Dobânda astfel calculată se comunică Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, care are obligația de a o plăti în 30 de zile calendaristice de la data comunicării. (la 09-01-2020, Alineatul (3) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (4) Dobânda se asigură din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului. (la 09-01-2020, Alineatul (4) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (5) Rambursarea împrumuturilor se efectuează integral de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației începând cu luna ianuarie 2020 din sumele prevăzute cu această destinație în buget, într-un interval de 20 de ani. Convenția de împrumut încheiată cu Ministerul Finanțelor Publice, respectiv scadențarul aferent împrumutului se modifică corespunzător prevederilor prezentului alineat. (la 09-01-2020, Alineatul (5) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (6) Abrogat. (la 09-01-2020, Alineatul (6) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (7) Pentru neplata la termen a împrumutului se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, până la data stingerii obligației. Dobânda astfel calculată reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.  +  Articolul 3(1) Fondul poate angaja sume pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare ale beneficiarilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale beneficiarilor prevăzuți la art. 1 alin. (3), în limita plafoanelor de trageri, prevăzute la art. 1 alin. (5), disponibile la data solicitării finanțării. (la 29-03-2019, Alineatul (1) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 ) (2) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de dezvoltare ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarele condiții:a) beneficiarii pot să dețină concomitent cel mult două proiecte finanțate din Fond, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2);b) să solicite finanțare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal;c) suma solicitată la finanțare să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul bugetului local/bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, neutilizat și neangajat la data solicitării finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetului local/bugetelor locale ale unităților administrative-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative, inclusiv prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale, sau prin acorduri/contracte de finanțare;d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză;e) să nu existe finanțare dublă concomitentă pentru aceleași lucrări aferente proiectelor de dezvoltare solicitate a fi finanțate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituții de credit sau instituții financiare interne sau internaționale. (la 21-06-2019, Alineatul (2) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 ) (3) Universitățile pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de investiții ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (3), în următoarele condiții:a) să dețină autorizația de construire necesară demarării execuției proiectului;b) beneficiarii să dețină concomitent cel mult două proiecte finanțate din Fond în același timp, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai cu respectarea domeniilor prioritare stabilite conform art. 1 alin. (3);c) valoarea solicitată la finanțare să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul neutilizat la data solicitării finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetar nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanțare;d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat sau alte bugete, aprobată sau în curs de analiză.(4) Abrogat. (la 21-06-2019, Alineatul (4) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 ) (5) Abrogat. (la 09-01-2020, Alineatul (5) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (6) Abrogat. (la 09-01-2020, Alineatul (6) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 4Categoriile de investiții eligibile a fi finanțate din Fond sunt investițiile noi și extinderea/finalizarea investițiilor existente, constând în construcții, modernizări și dotări, precum și lucrări de întreținere și reparații curente pentru unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară. (la 29-03-2019, Articolul 4 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )  +  Articolul 4^1Categoriile de cheltuieli care se pot finanța din Fond sunt:a) cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiții;b) cheltuieli pentru elaborarea fazelor de proiectare documentație tehnică pentru obținerea autorizației de construire, proiect tehnic și detalii de execuție, verificarea tehnică a proiectării;c) cheltuieli pentru realizarea investiției de bază, respectiv: construcții și instalații, montaj utilaje tehnologice, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu/fără montaj și/sau dotare;d) cheltuieli pentru lucrările de construcții și instalații aferente organizării de șantier;e) cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului, studiile de fezabilitate/documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, studiile de teren, studiile de specialitate, expertizele tehnice și/sau audit energetic, asistența tehnică, consultanța, taxe pentru obținerea de avize/acorduri/autorizații, organizarea procedurilor de achiziții, active necorporale, cheltuieli conexe organizării de șantier, comisioane, cote, taxe, costuri credite, cheltuieli pentru probe tehnologice, teste și predare la beneficiar. (la 21-06-2019, Sectiunea 1 din Capitolul I a fost completată de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )  +  Articolul 5(1) Abrogat. (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 5 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (2) Beneficiarii răspund pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate.(3) În cazul în care proiectele finanțate din Fond vizează activități economice, implementarea acestora se va face cu respectarea prevederilor naționale și europene în domeniul ajutorului de stat. (la 21-06-2019, Articolul 5 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )  +  Articolul 5^1Pentru obiectivele de dezvoltare și investiții, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt obligate să transmită următoarele documente sau acte justificative, după caz:a) pentru obiective de investiții noi: autorizații de construire sau, după caz, documentațiile tehnico-economice, întocmite la faza de proiectare, studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții, aprobate în condițiile legii prin hotărâri ale consiliului local/județean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărâri ale consiliului local/județean de asigurare a finanțării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanțează din Fond, însoțite de devizul general actualizat, defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli, certificatul de urbanism însoțit de avizele și acordurile stabilite prin acesta;b) pentru obiectivele de investiții, finanțate din alte surse de finanțare și pentru care se solicită finanțare din Fond pentru componente nefinanțate și nerealizate până la momentul depunerii cererii: autorizația de construire valabilă și documente care să prezinte stadiul fizic realizat și/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli, precum și valoarea actualizată a restului cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiții.c) pentru proiectele de dezvoltare referitoare la lucrări de întreținere și reparații curente: devizele de lucrări și memoriile tehnice necesare demarării execuției lucrărilor. (la 21-06-2019, Sectiunea 1 din Capitolul I a fost completată de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )  +  Articolul 5^2Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 5^2 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 6Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 6 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 7(1) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin unitățile administrativ-teritoriale componente au obligația de a restitui anual, pe o perioadă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuția proprie la proiect/proiecte. Suma se stabilește la momentul depunerii solicitării, prin eșalonarea valorii finanțate pentru fiecare proiect în sume egale anuale, pe o perioadă de 20 de ani. Suma anuală ce urmează a fi restituită, aferentă proiectelor finanțate nu va depăși diferența între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și serviciul datoriei publice locale anuale înregistrat în următorii 20 de ani. În cazul în care pe parcursul celor 20 de ani sunt contractate noi împrumuturi în condițiile art. 10, se impune recalcularea sumei anuale ce urmează a se restitui, conform noului nivel al serviciului datoriei publice locale înregistrat de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale. Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale au posibilitatea achitării anticipate a contribuțiilor proprii la proiecte. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice. (la 21-06-2019, Alineatul (1) din Articolul 7 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 ) (2) Universitățile au obligația de a restitui anual 2,5% din valoarea finanțării, pe o perioadă fixă de 20 de ani, reprezentând contribuția proprie la proiect. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.(3) Pentru neachitarea la termen a sumelor prevăzute la alin. (1) și (2), beneficiarii datorează dobânzi și penalități de întârziere la nivelul celor stabilite de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Executarea silită a sumelor neachitate se efectuează de către organele fiscale centrale.(4) Diferența rezultată dintre valoarea grantului și sumele achitate conform alin. (1), la finalul perioadei de 20 de ani, reprezintă cheltuiala definitivă a bugetului de stat și nu se mai datorează de către beneficiar.  +  Articolul 8Beneficiarii vor folosi obligatoriu codul de program/proiect furnizat de fond pentru partea finanțată de către acesta.  +  Articolul 9Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 10Beneficiarii nu pot contracta împrumuturi pe o perioadă fixă de 20 de ani sau până când valoarea contribuției virate în condițiile art. 7 este egală cu valoarea grantului primit, cu excepția împrumuturilor aferente implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene și refinanțarea împrumuturilor contractate anterior datei la care se semnează contractul de finanțare din Fond. Notă
    Articolele 1-3 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 83 din 28 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 752 din 2 august 2021 prevăd:Articolul 1(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanțelor, în cursul anului 2021, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 630.000,00 mii lei, pentru:a) asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiții:(i) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor; rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel:– 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv;– 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv;(ii) perioadă de rambursare: 3-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parțial sau integral;(iii) limita de îndatorare: exceptat de la prevederile art. 63 alin. (4) și (4^1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare;(iv) plafoane de contractare/tragere: exceptat;(v) valoarea maximă ce poate fi autorizată: exceptat;b) asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din programele naționale, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiții:(i) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor; rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel:– 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv;– 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv;(ii) perioadă de rambursare: 3-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parțial sau integral;(iii) limita de îndatorare: 30%;(iv) plafoane de contractare/tragere: în limita prevăzută la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 14/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021;(v) valoarea maximă ce poate fi autorizată: cu încadrarea în valoarea prevăzută la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 14/2021;c) asigurarea finanțării investițiilor publice locale, în următoarele condiții:(i) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor; rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel:– 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv;– 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv;(ii) perioadă de rambursare: 3-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parțial sau integral;(iii) limita de îndatorare: 30%;(vi) plafoane de contractare/tragere: în limita prevăzută la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 14/2021;(v) valoarea maximă ce poate fi autorizată: cu încadrarea în valoarea prevăzută la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 14/2021.(2) Termenul-limită de depunere la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice a documentelor care vor fi stabilite prin ordinul prevăzut la alin. (15) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 1 noiembrie 2021.(3) Sumele acordate cu titlu de împrumut din veniturile din privatizare, contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pot fi utilizate cu respectarea destinațiilor prevăzute la alin. (1) pentru cheltuielile aflate în sarcina:a) unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale și instituțiilor publice finanțate integral din bugetul local;b) instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local;c) spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale;d) asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.(4) Sumele din împrumuturile contractate pentru instituțiile publice prevăzute la alin. (3) lit. b)-d) se transferă de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale din bugetul împrumuturilor interne în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice respective sau în conturile distincte deschise la Trezoreria Statului pe seama asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, nepurtătoare de dobândă, care efectuează plăți pe destinațiile pentru care a fost contractat împrumutul.(5) Rambursarea împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se efectuează în tranșe trimestriale egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora, iar cu sumele rambursate se reîntregesc veniturile din privatizare. Dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, și se plătește trimestrial, în suma cumulată până la zi.(6) Drepturile și obligațiile părților, termenii și condițiile de derulare a împrumuturilor contractate conform prevederilor alin. (1) se stabilesc prin convenție de împrumut.(7) Pentru neplata la termen a ratelor scadente și a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, până la data stingerii obligației. Dobânda reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.(8) Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială restituie împrumutul și dobânzile aferente într-un cont distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificate cu codul de identificare fiscală al acesteia, nepurtătoare de dobândă. Obligațiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzi calculate pentru fiecare zi de întârziere, dobânzile și ratele de capital. Eventualele sume virate în plus de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale față de suma scadentă se păstrează în conturi până la scadența următoare. Pentru împrumuturile rambursate integral, sumele rămase în conturi se restituie de Ministerul Finanțelor în conturile indicate de titulari.(9) În cazul nerespectării prevederilor alin. (5), directorii direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/șefii administrațiilor județene ale finanțelor publice sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav și a plăților privind finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii, în baza listei transmise lunar de direcția de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor.(10) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la alin. (1) numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, și numai dacă la data depunerii documentației nu prezintă restanțe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.(11) Documentele în baza cărora se acordă împrumutul, precum și cele care stau la baza obținerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanțelor prevăzut la alin. (15).(12) Responsabilitatea cu privire la documentele care vor fi stabilite prin ordinul prevăzut la alin. (15), precum și încadrarea în scopul pentru care se contractează împrumutul revin în totalitate autorităților administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale și ordonatorilor de credite ai instituțiilor prevăzute la alin. (3) lit. b) și c).(13) Documentele care vor fi stabilite prin ordinul prevăzut la alin. (15) se depun, până cel târziu la termenul prevăzut la alin. (2), la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice.(14) Ordonatorii principali de credite și autoritățile deliberative au obligația ca la elaborarea și aprobarea bugetelor locale să prevadă plata serviciului datoriei publice locale aferent împrumuturilor acordate de Ministerul Finanțelor.(15) Mecanismul de acordare și derulare a împrumuturilor acordate unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale conform prevederilor prezentului articol, precum și modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituțiilor publice prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(16) Responsabilitatea cu privire la oportunitatea contractării de împrumuturi conform alin. (1) revine în totalitate autorităților administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Astfel, în prealabil solicitării de acordare a unui împrumut potrivit alin. (1), unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale fac demersurile necesare în vederea identificării posibilității și a condițiilor și termenilor aferenți contractării de împrumuturi din piața financiară, urmând să decidă asupra oportunității contractării de împrumuturi conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.Articolul 2Eventualele sume virate în plus de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în contul „Decontări în contul Trezoreriei Centrale - operațiuni proprii“ deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al unității administrativ-teritoriale, față de valoarea împrumuturilor rămasă de rambursat, se restituie unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în conturile indicate de titulari.Articolul 3Împrumuturile contractate din venituri din privatizare de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale se pot refinanța prin împrumuturi contractate de la bănci comerciale sau alte instituții de credit, în condițiile art. 61-63 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.      +  Articolul 11Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 11 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )      +  Secţiunea a 2-aAbrogată. (la 09-01-2020, Secțiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogată implicit de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 12Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 12 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 13Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 13 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 14Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 14 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 15Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 15 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 16Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 16 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Articolul 17Abrogat. (la 09-01-2020, Articolul 17 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )  +  Secţiunea a 3-a Aprobarea programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“  +  Articolul 18(1) Se aprobă programul „gROwth - investim în copii, investim în viitor“, denumit în continuare Programul, ca program guvernamental având ca obiect susținerea financiară a investițiilor private în construcția și/sau înființarea, amenajarea și dotarea de grădinițe cu profil sportiv.(2) Susținerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât și în garantarea de către stat a unei părți din creditul utilizat de către investitor pentru construcția și/sau înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv și se repartizează astfel:a) ajutor nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru construcția și/sau înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv, plătit investitorului după terminarea lucrărilor și obținerea autorizației de funcționare provizorie de la Ministerul Educației Naționale;b) garanție în nume și cont stat de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile și comisioanele aferente, cu condiția ca aceste credite să finanțeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanțarea integrală sau parțială a acestor cheltuieli prin creditare. Garanția se acordă prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sau Fondului Român de Contragarantare. În această categorie intră atât creditul-punte acordat pentru finanțarea ajutorului nerambursabil, cât și creditul de co-finanțare, acordat pentru finanțarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul nerambursabil. Valoarea garanției se diminuează corespunzător cu diminuarea creditului rezultat după plata ajutorului nerambursabil, care se va efectua în contul investitorului deschis la finanțator;c) o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finanțarea cheltuielilor eligibile defalcată în tranșe egale pe o perioadă de 7 ani de la încheierea acordului de finanțare;d) pentru același beneficiar nu pot fi cumulate alocările prevăzute la litera a) cu cele prevăzute la litera c).  +  Articolul 19(1) Beneficiarii Programului sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizații neguvernamentale, asociații, fundații și/sau grupuri fiscale, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(2) De asemenea, beneficiari ai Programului pot fi și Comitetul Olimpic și Sportiv Român, asociațiile și fundațiile, federațiile sau cluburile sportive care iau inițiativa construirii de grădinițe cu profil sportiv.(3) Dacă beneficiarii sunt societăți, acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să fie constituite în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, cu modificările ulterioare, republicată;b) să fi desfășurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puțin unui an fiscal integral, să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior și să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare;c) să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior;d) să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.(4) Beneficiarul trebuie să facă dovada deținerii unui drept care conferă dreptul de constituire potrivit legii asupra terenului pe care urmează să fie amplasată grădinița cu profil sportiv.  +  Articolul 20(1) Pentru construcția clădirii, înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv, plafonul maxim al sprijinului din surse publice ce poate fi acordat unui beneficiar este de maximum 500.000 euro.(2) Schema de ajutor de stat pentru beneficiarii acestui program se va constitui și operaționaliza prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 21