LEGEA nr. 372 din 13 decembrie 2005 (*republicată*)privind performanța energetică a clădirilor
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr 868 din 23 septembrie 2020



     *) Republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 101/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 1 iulie 2020, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 30 septembrie 2016. Notă
    Articolul II din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 prevede:
    Articolul II(1) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, coordonatorii locali finalizează identificarea, inventarierea și estimarea nivelului de performanță energetică, conform metodologiei de calcul în vigoare, a blocurilor de locuințe, precum și a locuințelor unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor fizice care vor face obiectul lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea termică.(2) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.(3) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) se fac de către personalul cu atribuții de control și inspecție din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.(4) Contravenției prevăzute la alin. (2) îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.      +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, luând în considerare condițiile climatice exterioare și de amplasament, cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor și al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.(2) Creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei și al decarbonării în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului. (la 25-07-2024, Alineatul (2) , Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Articolul 2Prezenta lege stabilește condiții cu privire la:a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanța energetică a clădirilor și a unităților acestora;b) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile noi și la unitățile acestora;c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente, unitățile de clădire și elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum și în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor;d) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a acesteia, în cazul în care sunt modernizate sau înlocuite;e) certificarea energetică a clădirilor și a unităților acestora;f) inspecția periodică a sistemelor de încălzire, a sistemelor combinate de încălzire și ventilare, a sistemelor de climatizare și a sistemelor combinate de climatizare și ventilare din clădiri;g) sistemul de control al certificatelor de performanță energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum și al rapoartelor de inspecție a sistemelor tehnice ale clădirilor;h) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la sistemele tehnice ale clădirii, atunci când acestea sunt instalate ori înlocuite parțial sau total;i) planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum aproape zero de energie;j) sistemele tehnice ale clădirilor și electromobilitatea.  +  Capitolul II Definiții  +  Articolul 3Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înțeles:1. clădire - ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitate de elementele de clădire care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente, în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior, respectiv asigurarea confortului interior pentru ocupare umană; (la 25-07-2024, Punctul 1. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 2. performanța energetică a clădirii - energia calculată conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor pentru a răspunde necesităților legate de utilizarea în condiții normate, necesități care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde menajere, răcirea, ventilarea și iluminatul; (la 25-07-2024, Punctul 2. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 3. certificat de performanță energetică a clădirii - document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile calculate de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile, precum și cantitatea de emisii echivalent CO_2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor de energie, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în consumul total; (la 25-07-2024, Punctul 3. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 4. cogenerare - producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice sau a energiei mecanice;5. sistem de climatizare - combinație a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza și controlul umidității și purității aerului;6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;7. putere nominală utilă - puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată și garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător;8. pompă de căldură - mecanism, dispozitiv sau instalație care transferă căldura din mediul natural - aer, apă sau sol - către clădire sau către instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;9. renovare majoră - lucrările proiectate și efectuate la anvelopa clădirii și/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depășesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Valoarea de impozitare a clădirii se determină potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;10. trigenerare - producere simultană, în același proces, a energiei pentru încălzire, a energiei pentru răcire și a energiei electrice;11. unitate a clădirii - o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat;12. sistem tehnic al clădirii - totalitatea echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire destinate pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat integrat, automatizare și control, generare de energie electrică in situ sau pentru o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile și care pot fi prevăzute cu soluții de stocare;13. anvelopa termică a clădirii - totalitatea elementelor de clădire care delimitează spațiul interior încălzit/răcit/climatizat al unei clădiri de mediul exterior și, dacă este cazul, de spațiile neîncălzite/nerăcite/neclimatizate sau mai puțin încălzite/răcite/ climatizate; (la 25-07-2024, Punctul 13. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 14. element al clădirii - element al anvelopei clădirii sau un sistem/subsistem tehnic al acesteia; (la 25-07-2024, Punctul 14. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:a) în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile după cum urmează:(i) în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile amplasate la fața locului;(ii) în proporție de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanții de origine în conformitate cu prevederile legale în vigoare;b) într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața locului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026; (la 25-07-2024, Punctul 15. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 16. încălzire centralizată sau răcire centralizată - distribuție a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată - centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic - prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri sau locații, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri;17. energie primară - energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare; (la 25-07-2024, Punctul 17. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 18. energie din surse regenerabile - energie obținută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, și gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;19. clădire existentă - clădire la care s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare;20. nivel optim din punctul de vedere al costurilor - nivel de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă a clădirii, unde costul cel mai redus este determinat ținându-se seama de costurile de investiție legate de creșterea performanței energetice a clădirii, de costurile de întreținere și exploatare, de categoria clădirii, după caz; durata normată de funcționare a clădirii/unității de clădire noi sau existente se referă la durata de viață estimată a acesteia și pentru care cerințele de performanță energetică sunt stabilite pentru clădirea/unitatea de clădire nouă sau existentă. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanță în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcționare este pozitivă; (la 25-07-2024, Punctul 20. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 21. audit energetic al clădirii - totalitatea activităților specifice prin care se obțin date și elemente tehnice despre profilul consumului energetic al unei clădiri/unități de clădire existente, urmate de identificarea soluțiilor de creștere a performanței energetice, de cuantificarea modificărilor consumurilor energetice rezultate din soluțiile propuse, de evaluarea eficienței economice a implementării acestora prin indicatori economici și finalizate cu raportul de audit, potrivit metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor; (la 25-07-2024, Punctul 21. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 22. raport de audit energetic - document elaborat în urma desfășurării activității de audit energetic al clădirii, care conține descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice și energetice ale clădirii/unității de clădire și, acolo unde este cazul, a măsurilor propuse pentru creșterea performanței energetice a clădirii/unității de clădire și instalațiilor interioare aferente acesteia, precum și a principalelor concluzii referitoare la eficiența economică a aplicării măsurilor propuse și durata de recuperare a investiției;22^1. raport privind cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, denumit în continuare raport de conformare nZEB - document elaborat de un auditor energetic pentru clădiri gradul I, potrivit metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care se analizează dacă o clădire aflată în fază de proiectare îndeplinește condițiile de încadrare în categoria clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Conținutul-cadru al acestui raport este prezentat în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor. Acest raport cuprinde și studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficiență; (la 25-07-2024, Articolul 3 , Capitolul II a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 22^2. studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficiență - document elaborat de un proiectant, pentru clădirile noi sau pentru clădirile care se renovează, prin care se analizează oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie și se stabilește mixul de tehnologii adecvate pentru reducerea consumului de energie primară neregenerabilă și a nivelului de poluare a clădirii și, în cazul clădirilor existente, prin care se analizează oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie. Conținutul-cadru al acestui studiu este prezentat în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor. În cazul clădirilor noi, acest studiu se poate integra în raportul de conformare nZEB; (la 25-07-2024, Articolul 3 , Capitolul II a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 23. auditor energetic pentru clădiri - persoană fizică atestată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să elaboreze rapoarte de audit energetic și/sau certificate de performanță energetică pentru clădiri/unități de clădire, în conformitate cu metodologia specifică adoptată la nivel național aprobată prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care își desfășoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;24. expert tehnic atestat - specialist, persoană fizică, atestat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru specialitățile instalații de încălzire, instalații de ventilare, instalații de climatizare și condiționare a aerului. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecții, din punctul de vedere al eficienței energetice, ale sistemelor de încălzire, de climatizare și de ventilare și să întocmească rapoarte de inspecție pentru acestea;25. clădire de interes și utilitate publică - clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp frecvent vizitată de public, ocupată sau care urmează a fi ocupată de autorități ale administrației publice sau de structuri/instituții publice aflate în coordonarea/sub autoritatea/subordonarea autorităților publice centrale sau locale, în care se desfășoară sau urmează să se desfășoare activități de interes public național, județean sau local sau în care se desfășoară activități comerciale, respectiv se desfășoară sau urmează să se desfășoare activități social-culturale, de învățământ, educație, asistență medicală, inclusiv prin structuri sau instituții publice aflate în coordonarea/sub autoritatea/subordonarea autorităților publice centrale sau locale, respectiv se desfășoară activități sportive, financiar-bancare, de cazare și alimentație publică, prestări de servicii și altele asemenea; (la 30-03-2023, Punctul 25. din Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 30 martie 2023 ) 26. clădire frecvent vizitată de public - clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp în care se desfășoară activități cotidiene sau periodice de interes general și/sau comunitar, social, cultural, comercial și altele asemenea, și care are spațiu/spații cu funcțiunea/funcțiuni destinată/destinate accesului și prezenței publicului temporar sau permanent în acesta/acestea;27. sistem de automatizare și de control al clădirii - sistemul tehnic al unei clădiri care cuprinde totalitatea echipamentelor, produselor, programelor tip software, aplicațiilor integrate de acces și vizualizare date și serviciilor de inginerie care pot asigura funcționarea eficientă din punct de vedere energetic, economică și sigură a sistemelor tehnice ale clădirii prin control automat și prin facilitarea gestionării manuale și/sau de la distanță a acestora;28. sistem de încălzire - combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care este asigurată creșterea temperaturii;29. generator de căldură - partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:a) arderea de combustibili;b) efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistență electrică;c) captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalațiile de ventilare sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură;30. microsistem izolat - orice sistem cu un consum anual mai mic de 500 GWh, fără a fi interconectat cu alte sisteme;31. infrastructura încastrată - tubulatura pentru cabluri electrice, inclusiv tubulatura pentru cabluri electrice fixată pe pereți, necesară pentru permiterea instalării ulterioare a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice;32. parcare adiacentă clădirii - parcarea auto alăturată clădirii sau situată în apropierea acesteia, care poate avea aceeași infrastructură electrică precum clădirea sau infrastructură electrică proprie;33. infrastructura electrică - instalația electrică, în totalitate sau parte a acesteia, aferentă clădirii și/sau parcării adiacente fizic clădirii, inclusiv cablurile electrice, aparatele și echipamentele asociate, utilizată pentru încărcarea vehiculelor electrice;34. dispozitive de autoreglare - dispozitive care permit reglarea separată a temperaturii în fiecare încăpere sau, acolo unde este justificat, într-o zonă desemnată a clădirii; (la 25-07-2024, Punctul 34. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 35. foaie de parcurs - document prezentat în format electronic și/sau fizic, care atestă planul personalizat de renovare energetică în etape a clădirii, cu un obiectiv de economii de emisii de carbon stabilit împreună cu proprietarul/administratorul clădirii, luându-se în considerare nevoile utilizatorilor. Foaia de parcurs se obține prin activitatea de audit energetic al clădirii și oferă o strategie de renovare a clădirii, în ansamblul său, prin măsuri rezonabile și coordonate pentru îmbunătățirea performanței energetice pe termen lung, pentru eșalonarea finanțării necesare renovării clădirii utilizând surse proprii sau ale unor instituții de finanțare care pun la dispoziție proprietarilor/administratorilor fonduri pentru renovarea energetică majoră a clădirii; (la 25-07-2024, Punctul 35. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 36. praguri de declanșare - momentele oportune, în ciclul de viață al unei clădiri, pentru realizarea unor renovări privind eficiența energetică;37. renovare aprofundată - renovare care conduce la îmbunătățirea cu peste 60% a performanței energetice a unei clădiri, estimată prin calcul potrivit metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor în raport cu starea actuală și utilizarea în condiții normate a clădirii; (la 25-07-2024, Punctul 37. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 38. pașaport pentru renovarea energetică a clădirilor - document sau set de documente, structurat în format electronic și fizic, care conține informații relevante pentru renovarea energetică a clădirii și care permite menținerea imaginii de ansamblu asupra istoricului acesteia, precum și planificarea etapelor de renovare în vederea obținerii unor niveluri de renovare majoră cu un orizont de timp lung. Pașaportul pentru renovarea energetică a clădirii include foaia de parcurs elaborată pentru clădire și un registru în care pot fi stocate toate informațiile disponibile referitoare la clădire din punctul de vedere al eficienței energetice. Pașaportul pentru renovare energetică se integrează în cartea tehnică a construcției astfel cum este prevăzut în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare;39. parc imobiliar decarbonat - parc imobiliar ale cărui emisii nete de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea consumului de energie neregenerabilă, asigurat, în măsura posibilităților, din surse cu emisii de carbon egale cu zero; (la 25-07-2024, Punctul 39. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 40. contract de performanță energetică - acordul contractual între beneficiarul și furnizorul unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, astfel cum este definit în Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;41. zonă încălzită/răcită/climatizată - zonă a unei clădiri sau a unei unități de clădire cu parametri termici omogeni și necesități corespunzătoare de reglare a temperaturii; (la 25-07-2024, Punctul 41. , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) 42. sisteme de generare de energie electrică in situ - sisteme concepute pentru a produce energie electrică, instalate în spațiul unde se află clădirea sau într-un spațiu delimitat aferent acesteia și care sunt integrate funcțional și/sau adiacente clădirii și cu instalația sa electrică, incluzând, în special, sisteme de generare din surse regenerabile de energie;43. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului.44. standard european PEC - standard din seria 52000 adoptat de CEN - Comitetul European de Standardizare, ISO - Organizația Internațională de Standardizare și de IEC - Comitetul European de Standardizare Electrotehnică, fiind pus la dispoziția publicului în format electronic și/sau fizic de către Asociația de Standardizare din România - ASRO. (la 25-07-2024, Articolul 3 , Capitolul II a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Capitolul III Strategia de renovare pe termen lung  +  Articolul 4(1) Pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în anul 2050, facilitând transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează o strategie de renovare pe termen lung care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde:a) analiza parcului imobiliar național, bazată, după caz, pe eșantioane statistice și pe procentul clădirilor renovate finalizate în anul 2020; aceasta va cuprinde și procentul preconizat al clădirilor renovate finalizate pentru anii 2030, 2040 și 2050, care va avea caracter orientativ;b) identificarea unor soluții eficace din punctul de vedere al costurilor renovărilor relevante pentru tipul de clădire și zona climatică, prin procese eficiente din punctul de vedere al costurilor, ținând cont, după caz, de potențialele praguri de declanșare relevante din ciclul de viață al clădirii;c) politici și acțiuni pentru stimularea renovărilor aprofundate și/sau a renovărilor majore, eficace din punctul de vedere al costurilor, ale clădirilor, inclusiv a renovărilor aprofundate și/sau a renovărilor majore efectuate în etape, și pentru sprijinirea măsurilor și a renovărilor specifice și eficace din punctul de vedere al costurilor, prin introducerea foilor de parcurs și a sistemului opțional de pașapoarte pentru renovarea clădirilor;d) analiza de ansamblu a politicilor și a acțiunilor vizând segmentele din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe, dilemele motivațiilor divergente și deficiențele pieței și o prezentare a acțiunilor naționale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice; strategia de renovare pe termen lung trebuie să includă, cel puțin, o scurtă descriere a fiecărei politici și acțiuni, domeniul de aplicare, durata acesteia, bugetul alocat, precum și impactul preconizat;e) politici și acțiuni care vizează toate clădirile publice, deținute și ocupate sau nu, după caz, de către autoritățile publice, inclusiv cele închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing;f) date și informații cu privire la inițiativele naționale pentru promovarea tehnologiilor inteligente și a clădirilor și comunităților, precum și cu privire la competențele și educația în sectoarele construcțiilor și eficienței energetice, care să cuprindă o descriere a fiecărei inițiative, domeniul de aplicare și durata acesteia, bugetul alocat, precum și impactul preconizat;g) o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului;h) soluții privind stimularea renovării parcului național de clădiri prin utilizarea unor mecanisme de finanțare dedicate în egală măsură tuturor tipurilor de clădiri aflate în proprietate publică sau privată;i) programe de finanțare pentru îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri prin care se vor monitoriza într-un interval de timp economiile de energie realizate și se vor evidenția beneficiile extinse și impactul asupra sănătății, confortului și siguranței utilizatorilor clădirilor.(2) Strategia de renovare pe termen lung prevăzută la alin. (1) reprezintă documentul de bază pentru realizarea renovării clădirilor pentru obținerea eficienței energetice a acestora în raport cu celelalte strategii aflate la nivel național.(3) Pentru a garanta un parc imobiliar național cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat și pentru a facilita transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, strategia de renovare pe termen lung prevăzută la alin. (1) stabilește o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili la nivel național, având în vedere obiectivul pe termen lung pentru anul 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană cu 80-95% prin raportare la nivelul acestora din anul 1990. Foaia de parcurs include etape orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind eficiența energetică.(4) Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor în renovările necesare atingerii obiectivelor prevăzute la alin. (1) se va facilita accesul la mecanisme adecvate pentru:a) gruparea proiectelor inclusiv prin platforme, grupuri de investiții, prin consorții de întreprinderi mici și mijlocii, pentru a permite accesul investitorilor, precum și pachete de soluții pentru potențialii clienți;b) reducerea riscurilor percepute ale operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat;c) utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiții suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficiențe specifice ale pieței;d) direcționarea investițiilor către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în concordanță cu orientările emise de Eurostat;e) instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice pentru consumatori și serviciile de consultanță în domeniul energetic, în ceea ce privește renovările vizând eficiența energetică și instrumentele financiare relevante.(5) Strategia de renovare pe termen lung va parcurge procedura de consultare publică conform legislației în vigoare, iar ulterior se transmite către Comisia Europeană un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate, anexat la strategia de renovare. Pe parcursul punerii în aplicare a strategiei de renovare pe termen lung, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației stabilește modalitățile de consultare într-un mod cuprinzător.(6) Strategia de renovare pe termen lung va conține informații privind aplicarea celei mai recente strategii de renovare pe termen lung, inclusiv cu privire la politicile și acțiunile planificate.(7) Strategia de renovare pe termen lung cuprinde, combinat, în cazul renovărilor, alături de eficiența energetică în clădiri, atât riscurile legate de activitatea seismică, cât și cele privind protecția împotriva incendiilor, care pot afecta renovarea energetică și durata de viață a unei clădiri.(8) O primă versiune a strategiei prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, până la data de 15 august 2020, se actualizează o dată la 10 ani și se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.  +  Capitolul IV Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor  +  Articolul 5(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi*), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea**) tehnică privind metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.*) Legea nr. 372/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005.**) În anul 2007 a fost emis Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 și 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolația termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire și punți termice, compartimentarea interioară și etanșeitatea la aer;b) instalațiile de încălzire a spațiului și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea termică a acestora, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru aceste instalații;c) instalația de climatizare/condiționare a aerului, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru această instalație;d) instalația de ventilare mecanică și/sau ventilare naturală, după caz, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru această instalație;e) instalația de iluminat integrată clădirii, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru această instalație;f) impactul amplasării clădirii, inclusiv al orientării, parametrii climatici exteriori și influența contextului peisagistic;g) sistemele solare pasive și de protecție solară;h) condițiile normate de climat interior;i) cerințele minime de performanță tehnică și energetică a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero. (la 25-07-2024, Alineatul (2) , Articolul 5 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (3) Metodologia cuprinde, după caz, și alte informații a căror legătură cu performanța energetică a clădirilor este relevantă, precum: (la 25-07-2024, Partea introductivă a alineatului (3) , Articolul 5 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 6. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) a) sisteme solare active și alte sisteme de încălzire și/sau răcire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;b) energie electrică produsă prin cogenerare sau trigenerare;c) centrale de încălzire și/sau de răcire de cartier sau de bloc;d) utilizarea luminii naturale;e) condițiile locale de expunere la radiația solară.(4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condițiile generale, exprimate în parametrii naționali.(5) Datele și ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, precum și rezultatele acestora se includ în planurile naționale de eficiență energetică și se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, la intervale care nu depășesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.  +  Articolul 6(1) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire, calculată în conformitate cu metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanță:a) consumul total specific de energie primară;b) clasa energetică;c) indicele, respectiv clasa de emisii, echivalent CO_2;d) consum total specific de energie din surse regenerabile.(2) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire se determină în baza consumului calculat în conformitate cu metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor și reflectă consumul de energie pentru:a) încălzirea/răcirea/climatizarea spațiului;b) apă caldă menajeră;c) ventilare;d) iluminat interior;e) alte sisteme tehnice ale clădirii.(3) Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor este elaborată pe baza setului de standarde europene PEC din seria 52000. (la 25-07-2024, Articolul 6 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Capitolul V Cerințele de performanță energetică a clădirilor  +  Articolul 7(1) Prin metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor se stabilesc cerințele minime de performanță energetică a clădirilor sau unităților de clădire, atât noi, cât și existente, denumite în continuare cerințe, și se aplică diferențiat pe tipuri de funcțiuni, după cum urmează:a) rezidențial - colectiv sau individual;b) birouri;c) învățământ;d) sănătate;e) hoteluri și restaurante;f) sport;g) comerț;h) alte funcțiuni ale clădirilor cu ocupare umană. (la 25-07-2024, Alineatul (1) , Articolul 7 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (2) Cerințele stabilite în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor țin seama de asigurarea condițiilor normate de climat interior confortabil și sănătos, inclusiv a calității corespunzătoare a aerului interior, pentru a preveni eventualele efecte negative cauzate de condițiile climatice locale, vechimea și amplasarea clădirii sau de ventilarea necorespunzătoare a acesteia. (la 25-07-2024, Alineatul (2) , Articolul 7 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (3) Cerințele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, și se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcțiilor.(4) Valoarea energiei primare depinde de factorii de energie primară sau factorii de ponderare pentru fiecare agent energetic, obținuți pe baza mediilor ponderate anuale, sezoniere sau lunare, la nivel național, regional sau local, sau pe baza informațiilor specifice puse la dispoziție pentru fiecare sistem centralizat. (la 25-07-2024, Alineatul (4) , Articolul 7 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (5) Pentru a calcula performanța energetică a clădirii, metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor folosește factorii de energie sau de ponderare stabiliți de către autoritatea competentă. (la 25-07-2024, Alineatul (5) , Articolul 7 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (6) La calcularea factorilor de energie primară utilizați în scopul determinării performanței energetice a clădirilor poate fi luată în considerare atât energia din surse regenerabile furnizată prin intermediul agentului energetic, cât și energia din surse regenerabile generată la fața locului sau în apropiere și utilizată, în condiții nediscriminatorii.  +  Articolul 8(1) Cerințele minime de performanță stabilite în Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, nu sunt obligatorii pentru următoarele categorii de clădiri:a) clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios și care nu asigură, conform destinației declarate, condiții de confort interior;c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani;d) clădiri care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an, precum și alte clădiri care necesită un consum redus de energie sau la care trebuie asigurate condiții de confort interior pentru o perioadă mai mică de 4 luni pe an;e) clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 mp.(2) Cerințele minime de performanță energetică stabilite în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor nu se aplică pentru clădiri cu destinație industrială și agricolă, garaje exterioare, spații deschise pe una sau mai multe laturi conform planurilor inițiale de proiectare. (la 25-07-2024, Articolul 8 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Capitolul VI Clădiri noi  +  Articolul 9La clădirile noi se respectă cerințele stabilite în metodologie.  +  Articolul 10(1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi având funcțiunile prevăzute la art. 7 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritățile administrației publice competente, în vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, pe lângă obligativitatea respectării cerințelor minime de performanță energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență, dacă acestea există.(2) Ca sisteme alternative pot fi propuse:a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;b) de cogenerare/trigenerare;c) de racordare la rețelele urbane de încălzire sau de răcire;d) pompe de căldură, panouri termice și/sau electrice solare, centrale eoliene, precum și sisteme combinate;e) schimbătoare de căldură sol-aer;f) recuperatoare de căldură;g) orice combinație a celor de la lit. a)-f). (la 25-07-2024, Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant și este parte componentă a studiului de fezabilitate.(3^1) Soluțiile din studiul prevăzut la alin. (3) justificate ca fiind posibile din punct de vedere tehnic, funcțional și economic sunt adoptate de proiectant și fac parte din documentația pentru autorizarea lucrărilor de construire. (la 25-07-2024, Articolul 10 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 11. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeași localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire și răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la același sistem.(5) În vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, pentru verificarea respectării cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire trebuie să conțină și raportul de conformare nZEB. (la 25-07-2024, Articolul 10 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Capitolul VII Clădiri existente  +  Articolul 11(1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanța energetică a acestora sau a unităților de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătățită, pentru a satisface cerințele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.(2) Documentația tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenție pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.(3) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora pot monta sisteme alternative de înaltă eficiență de producere a energiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.(4) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora trebuie să abordeze și aspectele legate de condițiile care caracterizează un climat interior sănătos, protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică, precum și cele privind eliminarea barierelor existente în materie de accesibilitate.(5) La stabilirea eficienței măsurii privind montarea sistemelor alternative de producere a energiei, prevăzute la art. 10 alin. (2), se vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnic și funcțional, a cerințelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și încadrarea în nivelul optim, din punctul de vedere al costurilor, a cerințelor minime de performanță energetică.  +  Articolul 12(1) Cerințele se aplică clădirii sau unității de clădire renovate, în scopul creșterii performanței energetice globale a clădirii.(2) Cerințele se pot aplica și elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din clădire și are/au un impact semnificativ asupra performanței energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite. (la 25-07-2024, Alineatul (2) , Articolul 12 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Capitolul VIIISistemele tehnice ale clădirilor și electromobilitate (la 25-07-2024, Titlul Capitolului VIII a fost modificat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 )  +  Articolul 13(1) În cazul clădirilor noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerințele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la performanța energetică globală, instalarea corectă, dimensionarea, reglarea și controlul sistemelor tehnice și vizează cel puțin următoarele:a) sistemele de încălzire a spațiilor;b) sistemele de răcire a spațiilor;c) sistemele de preparare a apei calde menajere;d) sistemele de ventilare;e) sistemele de iluminat interior;f) sistemele de automatizare și control;g) sistemele de generare de energie electrică in situ;h) orice combinație fezabilă tehnic și economic a acestor sisteme. (la 25-07-2024, Alineatul (1) , Articolul 13 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (2) Cerințele se aplică pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, precum și pentru înlocuirea și pentru îmbunătățirea sistemelor existente, în măsura în care prin proiectul tehnic de execuție se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.  +  Articolul 14(1) Pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligați să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii și calității aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită direct sau întro zonă încălzită/răcită din clădire și/sau unitatea de clădire, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.(2) Dispozitivele de autoreglare a temperaturii sunt dispozitive care permit reglarea distinctă a temperaturii în fiecare încăpere încălzită/răcită/climatizată direct a clădirii sau într-o zonă încălzită/răcită/climatizată din clădire și/sau unitatea de clădire. Acestea permit reglarea automată a puterii de încălzire/răcire în funcție de temperatura interioară setată de utilizator. (la 25-07-2024, Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (3) Nu reprezintă dispozitive de autoreglare a temperaturii, așa cum sunt ele definite la alin. (2), următoarele:a) orice soluție bazată pe reglarea manuală a puterii de încălzire/răcire/climatizare, chiar dacă ajustarea se poate efectua la nivelul încăperii/zonei;b) orice soluție care permite reglarea automată a temperaturii, dar nu la nivelul încăperii/zonei. (la 25-07-2024, Alineatul (3) , Articolul 14 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (4) Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii acestora sunt obligați să instaleze, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii, la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.(5) În cazul clădirilor existente, dotate cu generatoare de căldură/frig independente și care deservesc spații diferite, echiparea cu dispozitive de autoreglare a temperaturii se face numai pentru spațiul deservit de generatorul/generatoarele de căldură/frig înlocuit/înlocuite.(6) În situația în care într-o clădire sau unitate de clădire existentă sistemul de încălzire/răcire/climatizare existent se înlocuiește cu un sistem de încălzire/răcire/climatizare nou, proprietarul/administratorul acesteia, după caz, este obligat să instaleze dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic. (la 25-07-2024, Alineatul (6) , Articolul 14 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) (7) Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare, în cazul în care echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii acestora sunt obligați să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.(8) În cazul construcțiilor care nu reprezintă clădiri în sensul prezentei legi și care în urma lucrărilor de intervenție efectuate asupra lor devin clădiri așa cum sunt definite de prezenta lege, la instalarea sistemului de încălzire, proprietarii au obligația instalării de dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, în conformitate cu prevederile prezentului articol.  +  Articolul 15(1) În cazul clădirilor nerezidențiale noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor nerezidențiale, altele decât cele deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii și care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să instaleze cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum și tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puțin 20% din locurile de parcare prevăzute, pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice, atunci când: (la 25-07-2024, Partea introductivă a alineatului (1) , Articolul 15 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 17. , Articolul I din LEGEA nr. 238 din 19 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024 ) a) parcarea se situează în interiorul clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;b) parcarea este adiacentă clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.(2) În cazul clădirilor nerezidențiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii acestora au obligația de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice minimum egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepție fac clădirile nerezidențiale existente, deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii.(3) În cazul clădirilor rezidențiale noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor rezidențiale existente