REGULAMENT din 10 martie 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 11 aprilie 2016



     Notă
    Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 157 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 271 din 11 aprilie 2016.      +  Titlul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Scopul reglementăriiPrezentul regulament stabilește modul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, denumită în continuare Lege.  +  Articolul 2Definirea unor expresiiÎn înțelesul prezentului regulament următorii termeni se definesc astfel:a) loc de deținere - penitenciarele cu regim de maximă siguranță, închis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele educative, centrele de detenție, centrele de arestare preventivă și secțiile speciale de arestare preventivă din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;b) pedepse privative de libertate - detențiunea pe viață și închisoarea;c) măsuri preventive privative de libertate - reținere, arestul la domiciliu și arestarea preventivă;d) persoane private de libertate - sunt, după caz, persoanele reținute, arestate la domiciliu, arestate preventiv, internate, condamnate;e) deținut - persoană condamnată aflată în executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață;f) punct de documentare și informare electronică - ansamblu de documente și informații de interes pentru persoana privată de libertate, care pot fi accesate pe bază de suport electronic;g) activități de reintegrare socială - activități și programe educative, de asistență psihologică și asistență socială;h) penitenciar - penitenciar, penitenciar spital, penitenciar pentru tineri, penitenciar pentru femei;i) spații de deținere - locurile în care se află un număr determinat de camere de deținere;j) centre - centre educative și centre de detenție din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, specializate în recuperarea socială a persoanelor internate și responsabilizarea acestora, în vederea asumării propriilor acțiuni și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni;k) persoane internate - minorii, tinerii și persoanele de peste 21 de ani care execută o măsură educativă privativă de libertate cu internarea într-un centru educativ sau centru de detenție;l) activități lucrative - munca prestată de persoanele condamnate, arestate preventiv sau internate conform art. 83 alin. (1) din Lege;m) membrii de familie, aparținători sau alte persoane - soț, soție, rude până la gradul IV, persoane care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, reprezentanți legali când sunt desemnați, precum și, în cazuri excepționale, persoane față de care s-au stabilit puternice relații afective și care mențin legătura cu deținutul prin vizite, telefon, corespondență și comunicări on-line;n) unități sanitare - unitățile care asigură asistența medicală curativă și profilactică prin: penitenciare-spital, cabinete medicale și infirmerii din cadrul locurilor de deținere, spitale, dispensare medicale, policlinici, centre de diagnostic și tratament, ambulatorii integrate spitalelor și de specialitate, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, laboratoare medicale.  +  Titlul II Judecătorul de supraveghere a privării de libertate  +  Articolul 3Activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate(1) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate are atribuțiile stabilite de Lege și de regulamentul prevăzut la art. 187 alin. (3) din Lege.(2) Personalul administrației penitenciarului acordă sprijinul necesar judecătorului de supraveghere a privării de libertate și îndeplinește atribuțiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (1) privind transmiterea sesizărilor și a contestațiilor formulate de persoanele private de libertate, comunicarea încheierilor, înaintarea dosarelor la instanța de judecată, înștiințarea despre primirea în audiență și celelalte activități care implică prezența acestora în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate în vederea soluționării plângerilor formulate.  +  Titlul III Executarea pedepselor privative de libertate  +  Capitolul I Organizarea executării pedepselor privative de libertate  +  Articolul 4Scopul executării pedepselor privative de libertate(1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop prevenirea săvârșirii altor infracțiuni și asistarea deținuților, în vederea reintegrării lor sociale.(2) Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiții care să asigure respectul demnității umane, în conformitate cu prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare (Codul penal), ale Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură penală), ale Legii și ale prezentului regulament.(3) Executarea pedepselor privative de libertate se organizează în funcție de profilul unității, regimul de executare, vârstă, sex și nevoile deținuților, astfel încât condițiile de detenție să fie cât mai apropiate de aspectele pozitive ale vieții din exteriorul penitenciarului.(4) În vederea atingerii scopului executării pedepselor privative de libertate, administrația locului de deținere cooperează cu instituțiile publice și organizațiile nonguvernamentale care au ca obiect de activitate prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în societate a deținuților.(5) Formalitățile prevăzute de prezentul regulament ce urmează a fi îndeplinite înainte de exercitarea de către un deținut a unui drept sau a unei facilități se supun acelor măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială ori siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației ori a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.  +  Articolul 5Locul de executare a pedepselor privative de libertate(1) Pedepsele privative de libertate se execută în penitenciare.(2) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilește, în raport cu regimul de executare aplicabil, profilul penitenciarului. Într-un penitenciar pot funcționa secții distincte pentru aplicarea diferențiată a mai multor regimuri de executare.(3) În condițiile art. 12 alin. (1) și (2) din Lege, prin hotărâre a Guvernului, se pot înființa penitenciare speciale pentru anumite categorii de deținuți.(4) În condițiile art. 11 alin. (4) din Lege, în cadrul penitenciarului se pot înființa secții pentru tineri, femei ori alte categorii de persoane, care necesită regim de detenție specializat.(5) În condițiile art. 13 și 14 din Lege, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se pot înființa, în cadrul penitenciarelor, secții speciale de arestare preventivă și secții speciale de executare a măsurilor educative privative de libertate.(6) În cadrul penitenciarelor pot fi delimitate spații funcționale în scopul protecției martorilor amenințați și a deținuților vulnerabili.  +  Articolul 6Organizarea și funcționarea penitenciarelor(1) Penitenciarele sunt conduse de către un director.(2) Finanțarea penitenciarelor, inclusiv a celor speciale, se asigură din subvenții acordate de la bugetul de stat și din venituri proprii.(3) Donațiile și sponsorizările din partea persoanelor private de libertate, a membrilor de familie sau aparținătorilor acestora nu sunt acceptate, cu excepția situațiilor prevăzute de art. 196, art. 199 alin. (4), art. 200 alin. (2) și art. 265.(4) Penitenciarele se organizează și se amenajează astfel încât să asigure condițiile necesare aplicării regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfășurării activităților de reintegrare socială și a celor lucrative, cazării, hrănirii, echipării, asigurării asistenței medicale, igienei individuale și colective, precum și realizării tuturor măsurilor de siguranță în raport cu prevederile legale aplicabile fiecărei categorii de deținuți.(5) Activitățile de reintegrare socială, activitățile lucrative, hrănirea, echiparea, asigurarea asistenței medicale, a igienei individuale și colective, funcționare utilităților, precum și transportul deținuților se pot externaliza de către Administrația Națională a Penitenciarelor, conform prevederilor legale.(6) În cadrul penitenciarelor sunt organizate și clar delimitate: sectorul de deținere, sectorul administrativ, sectorul de producție și alte spații auxiliare. Toate aceste sectoare vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități.  +  Articolul 7Organizarea sectorului de deținere(1) Sectorul de deținere, în funcție de profilul penitenciarului, are un punct de primire a deținuților, o secție de carantină și observare, clădiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal și judecătorul de supraveghere a privării de libertate, spații destinate sectorului medical, bloc alimentar, săli de mese, baie, spălătorie, frizerie, magazii pentru păstrarea bunurilor personale ale deținuților, puncte comerciale și puncte de documentare și informare electronică, posturi telefonice, cutii poștale și spații corespunzătoare pentru efectuarea comunicărilor on-line, precum și un sector de acordare a drepturilor la pachet și vizită, inclusiv vizită intimă.(2) În sectorul de deținere pot fi amenajate, în funcție de regimul de executare, spații pentru desfășurarea audierii prin videoconferință, spații pentru activitățile de reintegrare socială, săli de clasă, ateliere pentru formare profesională, bibliotecă, cluburi, cabinete de psihologie, cabinete de asistență socială, săli de terapie ocupațională, spații pentru practicarea sportului, curți de plimbare și terenuri pentru desfășurarea activităților în aer liber și locuri de practicare a religiei.(3) Sectorul de deținere este compartimentat astfel încât să asigure condițiile necesare separării diferitelor categorii de deținuți și aplicării regimurilor de executare.  +  Articolul 8Organizarea sectorului administrativSectorul administrativ este situat în afara sectorului de deținere și cuprinde birouri de lucru pentru personal și judecătorul de supraveghere a privării de libertate, spații destinate personalului care asigură paza și intervenția, reintegrarea socială, spații destinate acordării asistenței medicale a personalului, magazia pentru armament și muniția de serviciu, magazii pentru echipamentul personalului, depozit pentru mijloacele tehnice, armament și muniție, club, săli de pregătire și instruire, bucătărie și sală de mese pentru personalul locului de deținere, spații pentru depozitare, precum și utilitățile necesare unei bune funcționări a administrației.  +  Articolul 9Organizarea sectorului de producțieSectorul de producție este situat, de regulă, în afara celui de deținere și cuprinde ateliere de producție, întreținere și reparații, depozite, garaj auto, alte clădiri și terenuri necesare formării profesionale a deținuților, precum și desfășurării activităților administrative.  +  Articolul 10Organizarea spațiilor auxiliareSpațiile auxiliare sunt situate în afara locului de deținere și cuprind, după caz, locuințe de serviciu, locuințe de intervenție și spații pentru activități de pregătire, instruire și recreere a personalului, precum și gospodăria agrozootehnică. Spațiile auxiliare pot include și spații pentru activitățile de reintegrare socială.  +  Articolul 11Secțiile interioare și exterioare din cadrul penitenciarelor(1) Secțiile interioare cuprind cel puțin camere de cazare, birouri de lucru pentru personal, sală de mese, baie și posturi telefonice, puncte de documentare și informare electronică, precum și cutii poștale.(2) În cazul secțiilor exterioare se aplică în mod corespunzător prevederile privind organizarea penitenciarelor.(3) În vederea folosirii deținuților cărora li se aplică regimul semideschis sau deschis la activități lucrative se pot înființa puncte de lucru permanente în exteriorul penitenciarului, unde sunt cazați, în spații special amenajate de operatorul economic sau de administrația penitenciarului. În punctele de lucru permanente se aplică regimul de executare corespunzător deținuților care își desfășoară activitatea în cadrul acestora. Înființarea punctelor de lucru permanente se face cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în condițiile regulamentului prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.  +  Articolul 12Penitenciarele cu rol de coordonare a locurilor de deținere dintr-o zonă geografică(1) Pentru eficientizarea misiunilor și activităților desfășurate în comun și pentru descentralizarea unor activități și responsabilități din sarcina Administrației Naționale a Penitenciarelor se pot stabili penitenciare cu rol de coordonare a penitenciarelor, centrelor de arestare preventivă, precum și a centrelor educative și de detenție dintr-o zonă geografică, în condițiile art. 11 alin. (2) și (3) din Lege.(2) Penitenciarele prevăzute la alin. (1) au următoare atribuții:a) analizează, organizează, coordonează și sprijină efectuarea unor misiuni vizând siguranța deținerii, în locurile de deținere aflate în coordonare, prin valorificarea resurselor umane și materiale disponibile la nivel zonal;b) organizează, coordonează și monitorizează implementarea unor noi prevederi legislative și normative, în baza planurilor stabilite, potrivit domeniului de competență, de către componentele structurale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor;c) avizează planurile de pază și apărare ale locurilor de deținere aflate în coordonare, precum și ale secțiilor exterioare ale acestora;d) întocmesc planuri de cooperare zonală, pentru realizarea în comun a misiunilor prevăzute la lit. a);e) se îngrijesc de folosirea judicioasă și eficientă a unităților canine în locurile de deținere aflate în coordonare;f) de regulă, asigură comanda intervenției în cazul producerii unui incident critic, în unitățile aflate în coordonare;g) facilitează desfășurarea vizitelor, inclusiv a vizitelor intime și a încheierii căsătoriei între deținuții din locuri de deținere diferite aflate în coordonare, în condițiile Legii și ale prezentului regulament;h) avizează planurile de prevenire și reacție la situații de urgență ale locurilor de deținere aflate în coordonare;i) coordonează organizarea unor activități specifice domeniului reintegrare socială, cu implicarea deținuților selecționați și prin valorificarea resurselor disponibile la nivelul locurilor de deținere aflate în coordonare;j) organizează, la nivel zonal, stagii de formare profesională, instruire și schimb de bune practici pe domeniile specifice;k) iau măsuri de transferare a deținuților în penitenciarele din zona de coordonare pentru executarea pedepsei într-un anumit regim, ca urmare a stabilirii/schimbării regimului de executare sau pentru respectarea standardelor minime de cazare, în conformitate cu decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzută la art. 108 alin. (6);l) asigură sprijinul în vederea folosirii judicioase și eficiente la muncă a deținuților, pentru unitățile aflate în coordonare;m) dispun măsuri cu privire la situațiile în care măsurile de siguranță, de asigurare a ordinii și disciplinei la nivelul unui loc de deținere aflat în coordonare sunt neîndestulătoare, precum și cu privire la situația deținuților aflați la dispoziția unui organ de cercetare penală sau a unei instanțe de judecată din zonă;n) fundamentează și solicită necesarul de resurse financiare și materiale pentru desfășurarea activităților de la lit. a)-m).(3) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (2), directorul penitenciarului cu rol de coordonare zonală și directorii locurilor de deținere aflate în coordonare sunt obligați să acorde sprijinul reciproc. Neacordarea sprijinului în forma solicitată se motivează.(4) Directorii penitenciarelor prevăzute la alin. (1) realizează planuri de măsuri în comun cu locurile de deținere aflate în coordonare, în vederea punerii în aplicare a prevederilor alin. (2).  +  Capitolul II Siguranța penitenciarelor  +  Articolul 13Scopul asigurării siguranței penitenciarelor(1) Activitățile desfășurate de administrația penitenciară pentru realizarea siguranței deținerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoțire și supraveghere, precum și de menținere a ordinii și disciplinei în rândul deținuților și urmăresc ca:a) toate penitenciarele să fie conforme în ceea ce privește sistemele de siguranță a perimetrului, a secțiilor de deținere și a locurilor în care au acces deținuții;b) accesul și circulația deținuților în interiorul și în afara penitenciarului să se efectueze în conformitate cu dispozițiile legii;c) accesul și circulația altor persoane și a autovehiculelor în interiorul penitenciarului să fie limitate la strictul necesar;d) locurile și momentele vulnerabile din penitenciar să fie gestionate în mod eficient;e) amenințările la adresa securității penitenciarului să fie descurajate prin luarea unor măsuri specifice, inclusiv prin efectuarea de percheziții;f) controlul antiterorist și de specialitate să se efectueze asupra tuturor persoanelor și autovehiculelor care intră în penitenciar;g) folosirea mijloacelor de constrângere și imobilizare să fie autorizată numai în cazurile strict prevăzute de lege;h) bunurile și valorile aflate în administrare să fie păzite și apărate.(2) Măsurile necesare pentru siguranța locurilor de deținere, precum și amenajările, dispozitivele, personalul și dotarea acestuia, mijloacele tehnice pentru supravegherea și controlul perimetrelor, a spațiilor interioare și a căilor de acces sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(3) Pentru realizarea activităților necesare asigurării siguranței deținerii, penitenciarele trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecționat, pregătit și instruit pentru executarea atribuțiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proporții de minimum un lucrător din domeniul siguranței la 3 deținuți.(4) Sprijinul necesar acordat penitenciarelor de către structurile Ministerului Afacerilor Interne, în cazul manifestărilor prin care se tulbură ordinea și disciplina din cadrul penitenciarelor ori se pun în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor și care depășesc posibilitățile de intervenție ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, se realizează potrivit procedurilor comune de intervenție aprobate de ministrul afacerilor interne și ministrul justiției.(5) Activitatea de colaborare între penitenciare și structurile Ministerului Afacerilor Interne, în cazul evadărilor din cadrul penitenciarelor, se realizează în condițiile prevăzute la alin. (4).  +  Articolul 14Dotare și amenajări(1) Locurile de deținere sunt dotate cu împrejmuiri de siguranță, clădiri adecvate, armament, muniție, mijloace de intervenție, de imobilizare, de transport, de comunicare, de întreținere, de supraveghere și control, de stingere a incendiilor și alte dotări specifice îndeplinirii atribuțiilor legale în condiții de siguranță.(2) În exercitarea atribuțiilor de pază, escortare, însoțire și supraveghere a deținuților, precum și în alte situații temeinic justificate prevăzute în planurile de pază și apărare ale locurilor de deținere, personalul folosește tehnica, mijloacele și armamentul din dotare, inclusiv telefoane mobile de serviciu.(3) Mijloacele de transport destinate deținuților pot fi dotate cu sisteme de localizare spațio-temporală.(4) În funcție de situație, personalul se dotează cu veste antiglonț, veste antiînjunghiere, scuturi de protecție și imobilizare, căști cu vizor și poate folosi pentru intervenție și restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tomphe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, jeturi de apă, arme cu gloanțe de cauciuc, cătușe, câini de serviciu, alte mijloace de protecție și imobilizare aflate în dotare, precum și dispozitive sonore și luminoase. Câinii de serviciu se folosesc în activități de pază și escortare la punctele de lucru și la organele judiciare, la activitățile de transfer al deținuților, pentru paza perimetrelor și pentru descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor, substanțelor toxice sau stupefiante, precum și pentru urmărirea evadaților.  +  Articolul 15Utilizarea mijloacelor de imobilizare(1) Folosirea mijloacelor de imobilizare se face gradual, fără a depăși nevoile reale de imobilizare a deținuților, și încetează de îndată ce scopul intervenției a fost realizat, cu respectarea dispozițiilor art. 16 din Lege.(2) Procedurile standard de intervenție și imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(3) În cazul deținuților imobilizați la pat, internați într-o unitate sanitară, nu se pot utiliza cătușe metalice. Modelul mijloacelor de imobilizare la pat folosite în unități sanitare și modul de utilizare a acestora se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(4) Forța fizică poate fi folosită, potrivit prevederilor legale, în cazurile de autoapărare, de evadare sau rezistență fizică activă ori pasivă la o dispoziție prevăzută în Lege, prezentul regulament și actele normative subsecvente acestora.(5) Orice intervenție se desfășoară cu respectarea principiului proporționalității între modalitatea de intervenție și cauza care a generat-o, fără a se face uz nejustificat de violență.(6) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilește modul de completare a registrului prevăzut de art. 106 alin. (1) lit. c) din Lege.  +  Articolul 16Măsuri în caz de evadare(1) În caz de evadare, administrația locului de deținere anunță de îndată organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne pentru luarea măsurilor în vederea urmăririi și prinderii persoanei evadate, furnizând acestora datele și informațiile necesare.(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul neprezentării nejustificate a deținuților care au avut permisiunea de ieșire din locul de deținere ori al părăsirii fără autorizare a locului de muncă aflat în exteriorul locului de deținere.(3) Pentru prinderea deținutului aflat într-una din situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), penitenciarul mobilizează resursele umane și materiale avute la dispoziție pe perioada prevăzută de art. 17 alin. (2) din Lege.(4) Modul de acțiune și atribuțiile personalului locului de deținere în cazul producerii unei evadări se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.  +  Articolul 17Controlul antiterorist și de specialitate la intrarea în penitenciar(1) Accesul în locurile de deținere este strict limitat, în condițiile stabilite de regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.(2) Accesul persoanelor și al mijloacelor de transport în locurile de deținere se face după efectuarea controlului antiterorist și de specialitate, inclusiv asupra personalului locului de deținere. Bagajele și obiectele care nu au legătură, după caz, cu vizita sau cu serviciul se depozitează în condițiile stabilite de regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege. Este interzisă păstrarea în locul de deținere a telefoanelor mobile aparținând persoanelor vizitatoare, definite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.(3) Accesul în locurile de deținere cu armament și muniție este interzis, cu excepțiile prevăzute de regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.  +  Articolul 18Percheziționarea deținuților(1) Deținuții sunt obligați să se supună percheziției pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar.(2) Percheziția constituie o măsură necesară luată pentru siguranța locurilor de deținere, menținerea și restabilirea ordinii și disciplinei în rândul deținuților și se execută în conformitate cu art. 19 din Lege.(3) Percheziția se efectuează în intervalul cuprins între ora deșteptării și ora stingerii, cu excepția situațiilor în care acțiunea a început înainte de ora stingerii sau în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare grave și foarte grave ori a infracțiunilor.(4) În baza planurilor de măsuri în comun, la percheziție poate participa personal aparținând Ministerului Afacerilor Interne.(5) Pentru prevenirea introducerii și descoperirea drogurilor, a armelor, munițiilor, explozivilor, a dispozitivelor improvizate, a telefoanelor mobile, precum și a celorlalte bunuri și obiecte interzise prevăzute la art. 185 și 186 din Lege, cu ocazia efectuării perchezițiilor pot fi folosite unități canine sau dispozitive speciale.  +  Articolul 19Confiscarea bunurilor și sumelor de bani(1) Bunurile a căror deținere este interzisă potrivit prevederilor prezentului regulament și cele permise a fi primite, folosite și păstrate, dar care depășesc numărul, cantitatea, greutatea, baremele sau alte caracteristici prevăzute în anexa nr. 1, sau a căror proveniență nu poate fi justificată, precum și sumele de bani, în lei sau valută, identificate asupra deținuților, dobândite și aflate în posesia acestora pe timpul detenției, se confiscă, fiind înscrise într-un proces-verbal de confiscare.(2) În procesul-verbal de confiscare a bunurilor sau sumelor de bani prevăzute la alin. (1) se menționează caracteristicile ori datele tehnice ale acestora, după caz, culoare, mărime, stare, serie, număr, precum și datele de identificare ale deținutului asupra căruia au fost descoperite, data și locul efectuării percheziției și a spațiului de unde au fost ridicate.(3) În situația în care bunurile au fost descoperite în urma percheziției efectuate în baza unui plan de acțiune, procesul-verbal de confiscare primește același număr de înregistrare ca și planul de acțiune al percheziției, este semnat de către conducătorul echipei de percheziție, avizat de către directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar și aprobat de directorul locului de deținere.(4) Percheziționarea bagajelor și a bunurilor personale se face în prezența persoanei în cauză sau a altui deținut, în situația în care aceasta nu este prezentă.(5) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică și pentru bunurile și sumele de bani cu privire la care nu a putut fi stabilită persoana căreia îi aparțin.  +  Articolul 20Procedura de valorificare și de distrugere a bunurilor confiscate(1) Bunurile confiscate sunt înregistrate într-o evidență extracontabilă a unității, în termen de 7 zile de la confiscare, la valoarea unitară de 1 leu.(2) Bunurile confiscate se valorifică sau se distrug, după caz. Până la momentul distrugerii sau predării în vederea valorificării la direcțiile generale ale finanțelor publice județene în a căror raza teritorială sunt situate locurile de deținere, bunurile confiscate se păstrează în magazia unității.(3) Bunurile confiscate care nu îndeplinesc condițiile legale de comercializare, precum și alimentele perisabile se distrug. Hotărârea privind predarea în vederea valorificării sau distrugerea bunurilor se ia de către o comisie formată din 3 membri, desemnată prin decizie de directorul locului de deținere. Comisia nu dispune cu privire la bunurile care se predau, potrivit legii, organelor judiciare sau altor organe competente.(4) Distrugerea bunurilor se realizează sub supravegherea comisiei prevăzute la alin. (3).(5) Medicamentele se predau organelor de specialitate ale statului care au competența de a gestiona astfel de bunuri, conform prevederilor legale, iar mijloacele de plată în valută neconvertibilă se depun la Banca Națională a României, în condițiile legii.(6) Comisia prevăzută la alin. (3) predă lunar direcțiilor generale ale finanțelor publice județene în a căror raza teritorială sunt situate locurile de deținere bunurile confiscate care nu se distrug. Sumele de bani obținute de direcțiile generale ale finanțelor publice județene ca urmare a valorificării bunurilor confiscate se fac venit la bugetul de stat.(7) Bunurile a căror deținere este interzisă prin lege oricărui cetățean, prevăzute de art. 185 din Lege, precum și cele față de care există suspiciunea că au legătură cu săvârșirea unor infracțiuni se ridică și se conservă într-un spațiu anume destinat, până la predarea acestora organelor de urmărire penală sau, după caz, altor organe prevăzute de lege, întocmindu-se evidențele necesare.(8) Procedura prevăzută la alin. (1)-(6) nu se aplică până la expirarea termenului în care poate fi formulată plângere împotriva dispoziției de confiscare din cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii sau până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de judecată.(9) Bunurile confiscate care nu au fost distruse sau predate în vederea valorificării sunt inventariate semestrial.  +  Articolul 21Portul armelor de foc(1) În exercitarea atribuțiilor de pază și escortare a deținuților, precum și în alte situații temeinic justificate prevăzute în planurile de pază și apărare ale penitenciarelor personalul folosește tehnica, mijloacele și armamentul din dotare, potrivit legii.(2) În aplicarea prevederilor art. 21 alin. (2) din Lege, prin dispoziția directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, se pot constitui zone speciale de siguranță, delimitate vizibil în interiorul sectorului de deținere, în care se instituie dispozitive suplimentare de menținere și restabilire a ordinii și disciplinei, folosindu-se inclusiv formațiuni aparținând Ministerului Afacerilor Interne.(3) Constituirea zonei speciale de siguranță se face în situația în care prin acțiunile violente de protest ale deținuților se pune în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor.(4) În momentul în care cauzele ce au determinat constituirea zonei speciale de siguranță au fost înlăturate, măsurile speciale luate încetează.  +  Articolul 22Recoltarea de probe biologice(1) În cazul în care există indicii că un deținut a consumat substanțe stupefiante, alcool ori substanțe toxice sau a ingerat, fără prescripție medicală, medicamente de natură a crea tulburări de comportament, persoana care a observat starea deținutului informează de îndată șeful ierarhic și personalul medical aflat în serviciu.(2) Șeful ierarhic informează de îndată directorul unității în legătură cu suspiciunea ingestiei unor substanțe prevăzute la alin. (1).(3) Directorul unității, cu avizul favorabil al judecătorului de supraveghere a privării de libertate, dispune prezentarea deținutului la cabinetul medical, în vederea recoltării de probe biologice prin mijloace noninvazive. În cazul în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate nu este prezent la locul de deținere, avizul favorabil sau nefavorabil se poate comunica verbal, administrația locului de deținere întocmind o notă telefonică. Încheierea va fi redactată în cel mult 3 zile, în baza documentelor și informațiilor existente la momentul emiterii avizului, puse la dispoziție de administrația penitenciarului.(4) Refuzul deținutului de a se supune recoltării probelor biologice se consemnează în fișa medicală și constituie abatere disciplinară foarte gravă. (la 20-09-2023, Alineatul (4), Articolul 22, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 1., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (5) Recoltarea de probe biologice se realizează, după caz, prin prelevarea de probe de urină și/sau de salivă.(6) Probele biologice se recoltează potrivit procedurilor medicale.(7) Directorul unității, cu consultarea medicului, stabilește ce tip de probă se prelevă. Probele prelevate se folosesc numai în scopul prevăzut la alin. (1).(8) Deținutul poate solicita, pe cheltuiala sa, efectuarea altor examene medicale.  +  Articolul 23Testarea cu mijloace tehnice certificate(1) În vederea stabilirii consumului de substanțe stupefiante, alcool ori substanțe toxice sau ingerării de medicamente fără prescripție medicală, de natură a crea tulburări de comportament, deținutul poate fi testat cu mijloace tehnice certificate de tip aparat etilotest, dispozitive care dovedesc consumul de substanțe psihoactive sau alte mijloace tehnice omologate care nu presupun recoltare de probe biologice.(2) Refuzul deținutului de a se supune testării cu mijloacele tehnice prevăzute la alin. (1) constituie abatere disciplinară foarte gravă.(3) În situația în care rezultatul testării prin mijloace tehnice certificate confirmă consumul de alcool, de droguri sau alte substanțe interzise, deținutului i se recoltează și probe biologice, în condițiile art. 22.(4) În situația în care deținutul refuză recoltarea probelor biologice în condițiile alin. (3), se aplică prevederile art. 22 alin. (4). (la 20-09-2023, Articolul 23, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 2., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )  +  Articolul 24Cazarea temporară în camera de protecție(1) Directorul locului de deținere poate dispune, în baza informării personalului direct implicat în activități cu deținutul, cazarea acestuia în camera de protecție dacă există un pericol iminent de producere a unuia din următoarele evenimente:a) autovătămare corporală sau suicid;b) rănirea altei persoane, dacă nu există posibilitatea separării acestora;c) distrugerea de bunuri ori tulburarea în mod grav a ordinii.(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi luată până la încetarea stării care a generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore. Pe perioada cazării în camera de protecție, deținutul este consiliat psihologic. Înainte de expirarea celor 24 de ore, medicul și psihologul întocmesc un raport referitor la starea medicală, conduita și concluziile privind starea psihocomportamentală a respectivei persoane, pe care îl înaintează directorului penitenciarului.(3) În situații excepționale, după o reevaluare medicală și psihologică, poate fi aplicată o nouă măsură de cazare temporară în camera de protecție pentru cel mult 24 de ore, în condițiile legii. Pot fi situații excepționale:a) deținutul are un comportament agresiv sau amenință că va recurge la aceleași acte care au determinat cazarea sa în camera de protecție;b) deținutul are un comportament oscilant care menține ridicat riscul producerii unuia din incidentele care au determinat cazarea sa în camera de protecție.(4) Introducerea deținutului în camera de protecție se realizează în prezența personalului medical, după executarea percheziției corporale amănunțite și înlocuirea hainelor personale cu o ținută adecvată anotimpului asigurată de administrația locului de deținere în condițiile art. 112.(5) În perioada cazării în camera de protecție, deținutul este monitorizat de personalul medical care are obligația de a evalua starea acestuia, ori de câte ori este necesar, dar nu mai puțin de o dată la 4 ore.(6) Personalul de supraveghere va monitoriza deținuții cazați temporar în camera de protecție prin observarea stării fizico-psihice și informarea factorilor de răspundere cu privire la posibila deteriorare a stării de sănătate ori iminența producerii de evenimente negative.  +  Articolul 25Măsuri de siguranță în cazul deținuților cu tulburări psihice grave(1) Deținuții cu tulburări psihice grave decompensate, de natură a pune în pericol siguranța proprie sau a altor deținuți, sunt internați în secțiile de profil din unitățile spitalicești, inclusiv cele din sistemul penitenciar pentru tratament medical și asistență psihosocială specifice.(2) În momentele de criză pot fi utilizate mijloacele de imobilizare, în condițiile prevăzute la art. 16 din Lege, cu avizul medicului, sau poate fi dispusă cazarea temporară în camera de protecție, pentru a evita autovătămarea corporală, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Deținutul care face obiectul imobilizării este pus sub observație continuă. Mijloacele de imobilizare sunt îndepărtate la încetarea stării care a impus această măsură.(3) Riscul de suicid al deținuților cu afecțiuni psihice se evaluează periodic de personalul medical și de psiholog.  +  Articolul 26Informarea judecătorului de supraveghere a privării de libertateFolosirea mijloacelor de imobilizare și a armamentului, cazarea temporară a deținutului în camera de protecție și supravegherea prin intermediul camerelor de luat vederi sunt aduse la cunoștința judecătorului de supraveghere a privării de libertate, cu celeritate, prin adresă scrisă.  +  Articolul 27Criterii de stabilire și procedura de evaluare a risculuiLa stabilirea riscului pe care îl prezintă deținutul pentru siguranța penitenciarului sunt luate în considerare următoarele criterii:a) săvârșirea infracțiunii prin folosirea armelor de foc ori prin cruzime;b) evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedepsele anterioare;c) tentativa de evadare, forțarea dispozitivelor de siguranță ori distrugerea sistemelor de siguranță;d) neprezentarea nejustificată a deținutului la data și ora stabilite din permisiunea de ieșire din penitenciar;e) introducerea, deținerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanțe toxice ori alte obiecte și substanțe care pun în pericol siguranța penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;f) instigarea, influențarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;g) apartenența la grupări de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist;h) acte de violență soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane;i) informațiile privind profilul psihosocial rezultate în urma evaluărilor stabilite de reglementările în vigoare.  +  Articolul 28Procedura de evaluare a riscului(1) Evaluarea inițială a riscului deținuților pentru siguranța penitenciarului se realizează de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege cu ocazia individualizării și stabilirii regimului de executare, în condițiile art. 39 din Lege.(2) După stabilirea riscului pentru siguranța penitenciarului, comisia prevăzută la art. 32 din Lege, până la executarea fracțiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege, se reunește o dată la 6 luni și reevaluează situația persoanelor din această categorie pe baza criteriilor prevăzute la art. 27 în vederea menținerii ori încetării măsurilor specifice riscului pentru siguranța penitenciarului. În cazul pedepselor mai mici de 2 ani și 6 luni, termenul de reevaluare a riscului pentru siguranța penitenciarului este cel determinat potrivit art. 40 alin. (2) din Lege. (la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 28, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2^1) După executarea fracțiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege, situația persoanelor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului este reanalizată de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege, concomitent cu analizarea schimbării regimului de executare, în condițiile art. 91. Ulterior, reanalizarea regimului de executare și a riscului pentru siguranța penitenciarului se realizează la intervale care nu pot depăși 6 luni. (la 20-09-2023, Articolul 28, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) La reevaluarea deținuților care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului se au în vedere și dispozițiile art. 39 alin. (2) din Lege, recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, precum și raportul personalului special desemnat pentru cunoaștere și influențare pozitivă.(4) În cazul încetării măsurilor specifice riscului pentru siguranța penitenciarului, deținutul rămâne în regimul de maximă siguranță, schimbarea acestuia făcându-se conform art. 40 alin. (7) și (10) din Lege.(5) Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situațiile prevăzute de art. 27, comisia prevăzută la art. 32 din Lege se întrunește și analizează situația deținutului în vederea evaluării și stabilirii riscului pe care îl prezintă pentru siguranța penitenciarului.(6) Deținuții se includ în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului numai după ce hotărârea de stabilire sau schimbare a regimului de executare a devenit executorie în condițiile art. 90 și art. 91 alin. (4). Dispozițiile art. 39 alin. (3) și art. 40 alin. (11) din Lege se aplică în mod corespunzător.(7) În procesul de evaluare și reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 32 din Lege audiază deținutul și analizează situația acestuia în baza dosarului individual și a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.(8) Hotărârea comisiei prevăzută la art. 32 din Lege cu privire la evaluarea și reevaluarea riscului se comunică deținutului.(9) Admiterea plângerii sau a contestației împotriva deciziei de stabilire sau a hotărârii de schimbare a regimului în cel de maximă siguranță atrage declasificarea deținutului din categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului. (la 20-09-2023, Articolul 28, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 5., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )  +  Articolul 29Măsuri luate de administrația locului de deținere(1) Deținuții care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului sunt cazați separat, în camere special amenajate în cadrul secțiilor de maximă siguranță.(2) Activitățile desfășurate cu deținuții prevăzuți la alin. (1) se realizează separat de ceilalți deținuți.(3) Deținuților prevăzuți la alin. (1) li se aplică măsurile specifice de siguranță stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(4) Deținuții care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului sunt monitorizați de către personal special desemnat.  +  Articolul 30Cazarea pe durata cercetării disciplinare(1) Pe durata cercetării disciplinare, la propunerea șefului de secție, directorul penitenciarului poate dispune, din motive de siguranță sau în scopul prevenirii actelor de împiedicare a aflării adevărului ori influențare a rezultatului cercetării disciplinare, cazarea într-un alt spațiu de deținere a deținutului cercetat pentru comiterea unei abateri disciplinare, cu respectarea criteriilor de separațiune legate de sex, vârstă și regim de executare și fără afectarea drepturilor prevăzute de Lege. Cercetarea disciplinară durează, după caz, până la clasarea dosarului de cercetare disciplinară sau până la rămânerea definitivă a hotărârii comisiei de disciplină.(2) Motivele de siguranță care determină cazarea în condițiile alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.  +  Articolul 31Supravegherea electronică la distanță(1) Sistemele electronice de supraveghere la distanță sunt dispozitive tehnice care permit monitorizarea locației și mișcării în timp real a deținuților.(2) Sistemele electronice de supraveghere la distanță sunt utilizate pentru:a) creșterea numărului de deținuți la activități lucrative, educative, de asistență psihologică și asistență socială, în condițiile posibilității diversificării acestora;b) creșterea numărului de persoane care pot fi recompensate cu permisiunea de ieșire din penitenciar, în vederea pregătirii reintegrării sociale a acestora;c) folosirea eficientă a personalului;d) cunoașterea locului în care se află deținutul la un moment dat;e) depistarea cu ușurință și în timp real a situațiilor de nerespectare a traseelor de deplasare stabilite;f) creșterea capacității de reacție la acțiunile deținuților de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate.(3) Compunerea escortei în cazul deținuților pentru care sunt utilizate sisteme electronice de supraveghere la distanță este stabilită prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.  +  Articolul 32Situații în care pot fi utilizate sistemele electronice de supraveghere la distanță(1) Sistemele electronice de supraveghere la distanță se folosesc în cazul deținuților care:a) participă la activitățile lucrative, educative, de asistență psihologică, de asistență socială, în exteriorul locului de deținere;b) se deplasează pentru acordarea asistenței medicale la spitale/cabinete medicale situate în afara locului de deținere;c) sunt internați în spitale din rețeaua publică de sănătate;d) beneficiază de permisiunea de ieșire din penitenciar;e) se deplasează în exteriorul locului de deținere în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-d), în cazul prevăzut la art. 31 alin. (2).(2) Sistemele electronice de supraveghere la distanță se pot folosi și în cazul deținuților care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, în situația în care sunt escortați în afara penitenciarului.(3) Refuzul deținutului de a i se aplica sistemele electronice de supraveghere la distanță atrage neparticiparea acestuia la activități în exteriorul penitenciarului sau neacordarea permisiunii de ieșire din penitenciar.  +  Articolul 33Procedura de utilizare a sistemelor electronice de supraveghere la distanță(1) Sistemele electronice de supraveghere la distanță se folosesc numai dacă îndeplinesc cerințele privind securitatea în utilizare, respectarea demnității umane și nepunerea în pericol a sănătății ori integrității fizice a deținuților.(2) Sistemele de supraveghere electronică la distanță se aplică, cu aprobarea directorului penitenciarului și consimțământul deținutului, la propunerea:a) comisiei de recompensare, în cazul deținuților care urmează să beneficieze de permisiunea de ieșire din penitenciar;b) comisiei de selecționare la muncă, în cazul deținuților care urmează să fie folosiți la activități lucrative în exteriorul locului de deținere;c) comisiei prevăzute la art. 32 din Lege, în cazul în care prin Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică întocmit de către sectorul educație și asistență psihosocială se prevăd programe care pot fi desfășurate în comunitate, fără supraveghere;d) directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-c).(3) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilește procedura operațională de aplicare a sistemelor de supraveghere electronică la distanță.(4) Deținutul este instruit cu privire la modul de folosire a mijloacelor electronice, sens în care acesta semnează un angajament.(5) Nerespectarea condițiilor și obligațiilor stabilite în angajament poate atrage retragerea de la activități în exteriorul penitenciarului sau întreruperea permisiunii de ieșire din penitenciar.(6) Constituie abatere disciplinară foarte gravă aducerea în stare de nefuncționare, distrugerea și înlăturarea, în mod ilicit, de către deținut a mijloacelor electronice, precum și prezența în alte zone decât cele stabilite.  +  Articolul 34Criterii privind vulnerabilitatea deținuților(1) Criteriile privind vulnerabilitatea deținuților sunt:a) orientarea sexuală și identitatea de gen; (la 20-09-2023, Litera a), Alineatul (1), Articolul 34, Capitolul II, Titlul III a fost modificată de Punctul 6., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) b) dizabilitățile;c) tulburările psihice;d) etnia;e) infectarea cu HIV/SIDA;f) săvârșirea de infracțiuni asupra minorilor sau asupra integrității și libertății sexuale;g) situația sociofamilială deosebită, lipsa sprijinului din partea mediului de suport, statutul socioeconomic diminuat sau situația socioeconomică mult peste medie;h) profesia sau funcția deținută anterior arestării;i) oferirea de informații instituțiilor cu atribuții de ordine publică și siguranță națională cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau abateri disciplinare;j) orice alte asemenea situații, stări sau împrejurări care pot vulnerabiliza deținutul.(2) Criteriile de la alin. (1) nu determină prin ele însele clasificarea deținutului ca fiind vulnerabil, ci numai dacă există un pericol pentru sine, față de ceilalți sau pentru siguranța locului de deținere.  +  Articolul 35Procedura de evaluare a vulnerabilității(1) Evaluarea inițială a vulnerabilității se realizează de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege cu ocazia individualizării și stabilirii regimului de executare, în baza criteriilor stabilite la art. 34.(2) Comisia prevăzută la art. 32 din Lege reevaluează situația deținutului, din oficiu sau la cererea motivată a acestuia, în vederea menținerii ori încetării măsurilor de protecție.(3) Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situațiile prevăzute de art. 34, comisia prevăzută la art. 32 din Lege se întrunește și analizează situația deținutului în vederea evaluării vulnerabilității. Sesizarea comisiei se poate face, prin raport scris, de către orice persoană care constată vulnerabilitatea sau la cererea deținuților.(4) La reevaluarea deținuților vulnerabili, comisia are în vedere documentele cuprinse în dosarul individual, precum și orice altă informație considerată relevantă.  +  Articolul 36Măsuri de protecție pentru deținuții vulnerabili și martorii vulnerabili și amenințați(1) În cazul deținuților vulnerabili, al martorilor vulnerabili și amenințați se pot lua următoarele măsuri de protecție:a) cazarea într-o cameră de deținere pentru eliminarea factorilor de risc. Cazarea în aceste spații se poate dispune de către directorul penitenciarului, pe motive de siguranță sau la cererea deținuților în cauză, pe durata pentru care este necesară luarea acestei măsuri;b) stabilirea locurilor și a intervalului orar de desfășurare a activităților, a itinerarelor de deplasare și a persoanelor cu care intră în contact;c) desemnarea de personal cu experiență pentru pază, escortare, însoțire, supraveghere, monitorizare și intervenție operațională;d) crearea unui sistem care să asigure informarea în timp util a factorilor decizionali în vederea înlăturării potențialului pericol;e) verificarea operativă a tuturor sesizărilor deținuților, ale membrilor familiilor acestora, precum și a unor terțe persoane cu privire la actele de violență exercitate asupra lor, în vederea luării măsurilor legale;f) derularea de programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială adecvate.(2) În cazul în care măsurile prevăzute de alin. (1) nu sunt îndestulătoare se poate dispune transferarea în alt penitenciar sau penitenciar-spital.  +  Articolul 37