ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 2 octombrie 2013privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 620 din 4 octombrie 2013



    Având în vedere că actualul context economic impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești, în condițiile în care situația economică dificilă și legislația actuală privind insolvența, concepută pro-debitor, au condus la deturnarea scopului procedurilor de insolvență, care au devenit un mod de protejare a debitorului și nu o procedură de maximizare a gradului de valorificare a activelor și a recuperării creanțelor de către creditori,constatându-se că actuala abordare legislativă nu a fost totuși de natură a dezvolta planuri de reorganizare reală, ci, dimpotrivă, a furnizat mijloace de tergiversare a momentului intrării în faliment pentru afaceri cu șanse minimale de redresare,dată fiind lipsa mecanismelor adecvate care să impună disciplina participanților la procedura insolvenței, precum și durata lungă a procedurii care atrage costuri asociate foarte ridicate,țînând cont de inexistența unor pârghii de accesare a finanțării în procedura insolvenței,date fiind lacunele de reglementare și divergențele de interpretare, care au condus în timp la dezvoltarea unei conduite a debitorilor în frauda creditorilor și la o reducere substanțială a interesului creditorilor de a susține reorganizarea unor operatori economici viabili,având în vedere că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor pot contribui în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând, astfel, premisele pentru redresarea afacerilor viabile și recuperarea mai rapidă a creanțelor,țînând seama de faptul că neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență ar conduce la perpetuarea lipsei de sistematizare a cadrului normativ în vigoare și la conservarea unei proceduri a insolvenței percepute ca îndelungată, costisitoare și cu efect de depreciere a valorii activelor debitorului,având în vedere că menținerea dezechilibrului între interesele creditorilor și debitorului în procedură este de natură să perpetueze lipsa de eficiență a procedurii, în planul duratei și al gradului de recuperare a creanțelor,dat fiind că acest context impune, în regim de urgență, luarea măsurilor necesare pentru reducerea duratei procedurii insolvenței, prin eliminarea principalelor cauze care generează prelungiri nejustificate,luând în considerare faptul că aspectele prezentate vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  +  Titlul PRELIMINAR  +  Capitolul I Domeniul de reglementare  +  Articolul 1Prezenta ordonanță de urgență stabilește regulile în domeniul prevenirii insolvenței și al insolvenței.  +  Articolul 2Scopul prezentei ordonanțe de urgență este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia.  +  Articolul 3(1) Procedurile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se aplică profesioniștilor, astfel cum sunt definiți de art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu excepția celor care exercită profesii liberale, precum și a celor cu privire la care se prevăd dispoziții speciale în ceea privește regimul insolvenței lor.(2) Procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență se aplică și regiilor autonome.(3) Procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență nu este aplicabilă unităților și instituțiilor de învățământ preuniversitar, universitar și entităților prevăzute de art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.  +  Capitolul II Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenței și insolvenței. Definiții  +  Secţiunea 1 Principii  +  Articolul 4Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se bazează pe următoarele principii:1. acordarea unei șanse debitorilor onești de redresare eficientă și efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenței, fie prin procedura de reorganizare judiciară;2. maximizarea gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor de către creditori;3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare, derularea procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu un minim de costuri;4. asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de același rang;5. asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură;6. recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile;7. limitarea riscului de credit și a riscului sistemic asociat tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoașterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenței și preinsolvenței unui cocontractant, având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părți sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanții financiare;8. asigurarea accesului la surse de finanțare în perioada de preinsolvență, observație și reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creanțe;9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament echitabil între creditorii de același rang, a recunoașterii priorităților comparative și a acceptării unei decizii a majorității, urmând să se ofere celorlalți creditori plăți egale sau mai mari decât ar primi în faliment;10. favorizarea, în procedurile de preinsolvență, a negocierii/renegocierii amiabile a creanțelor și a încheierii unui concordat preventiv;11. valorificarea în timp util și într-o manieră cât mai eficientă a activelor în procedura de faliment;12. în cazul grupului de societăți, coordonarea procedurilor de insolvență, în scopul abordării integrate a acestora;13. administrarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență de practicieni în insolvență și desfășurarea acestora sub controlul instanței de judecată.  +  Secţiunea a 2-a Definiții  +  Articolul 5În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:1. acord de compensare bilaterală (netting) reprezintă:a) orice acord master de netting - orice înțelegere sau clauză în cadrul unui contract financiar calificat dintre două părți, prin care se prevede un netting al unor plăți ori o îndeplinire a unor obligații sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legătură cu unul ori mai multe contracte financiare calificate;b) orice acord master-master de netting - orice acord master de netting între două părți, prin care se prevede nettingul între două sau mai multe acorduri master de netting;c) orice înțelegere de garantare subsecventă ori în legătură cu unul sau mai multe acorduri master de netting;2. activități curente reprezintă acele activități de producție, comerț sau prestări de servicii și operațiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observație, în cursul normal al activității sale, cum ar fi:a) continuarea activităților contractate, conform obiectului de activitate;b) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora;c) asigurarea finanțării capitalului de lucru în limite curente;3. administrator interimar este persoana fizică sau juridică desemnată de Banca Națională a României, iar, în cazul cooperativelor de credit, și comitetul de administrare specială desemnat de casa centrală a cooperativelor de credit, abilitată să ia măsuri conservatorii, în scopul prevenirii diminuării activului și a creșterii pasivului instituției de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului și până la data numirii lichidatorului judiciar, în procedura falimentului instituțiilor de credit;4. administrator special este persoana fizică sau juridică, reprezentantul desemnat de adunarea generală a acționarilor/asociaților/membrilor debitorului, împuternicit să efectueze, în numele și pe contul acestuia, actele de administrare necesare în perioadele de procedură când debitorului i se permite să își administreze activitatea sau să le reprezinte interesele în procedură în perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare;5. averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor și drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenței -, care pot face obiectul executării silite potrivit Codului de procedură civilă;6. Buletinul procedurilor de insolvență, denumit în continuare BPI, este publicația editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator judiciar după deschiderea procedurii de insolvență prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;7. centrul principalelor interese ale debitorului, în situația procedurii de insolvență cu element de extraneitate, este, până la proba contrarie, după caz:a) sediul social al persoanei juridice;b) sediul profesional al persoanei fizice care exercită o activitate economică sau o profesiune independentă;c) domiciliul persoanei fizice care nu exercită o activitate economică sau o profesiune independentă;8. cererea comună de deschidere a procedurii insolvenței este cererea formulată de debitor sau creditor, având drept scop deschiderea procedurii insolvenței în mod concomitent împotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societăți, în cadrul unor dosare separate, repartizate spre soluționare aceluiași judecător-sindic;9. controlul este capacitatea de a determina sau influența în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară și operațională a unei societăți sau deciziile la nivelul organelor societare. O societate va fi considerată ca dețînând controlul atunci când:a) deține în mod direct sau indirect o participație calificată de cel puțîn 40% din drepturile de vot ale respectivei societăți și niciun alt asociat sau acționar nu deține în mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;b) deține în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societății respective;c) în calitate de asociat sau acționar al respectivei societăți dispune de puterea de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrație, conducere sau supraveghere;10. consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;11. contract financiar calificat este: (i) orice contract având ca obiect operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe piețele reglementate, piețele asimilate sau piețele la buna înțelegere, astfel cum sunt acestea reglementate; (îi) orice acord repo și acord reverse repo; precum și (iii) orice contract având ca obiect operațiuni de împrumut de valori mobiliare, realizate pe piețele reglementate, piețele asimilate sau piețele la buna înțelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;12. contract de compensare bilaterală reprezintă oricare dintre următoarele:1. orice contract sau clauză cuprinsă într-un contract încheiat între instituția de credit debitoare și orice altă entitate, inclusiv persoane fizice, având ca obiect operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe piețele reglementate, piețele asimilate ori pe piețele la buna înțelegere, prin care se stipulează compensarea unor obligații de plată sau obligații de a face, prezente ori viitoare, decurgând din sau având legătură cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garanție accesorie ori având legătură cu acestea; sau2. orice contract sau clauză, de natura celor prevăzute la pct. 1, prin care se stipulează compensarea unor obligații de plată sau obligații de a face, prezente ori viitoare, decurgând din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterală, inclusiv orice garanție accesorie ori având legătură cu acestea, în temeiul cărora compensarea bilaterală contractuală se poate realiza prin una sau mai multe dintre următoarele modalități:a) stingerea și/sau devansarea scadenței oricărei obligații de plată ori obligații de a face decurgând din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevăzute mai sus;b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piață, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricărei obligații care a fost stinsă sau a cărei scadență a fost devansată potrivit prevederilor lit. a);c) conversia într-o singură monedă a oricărei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);d) compensarea, până la obținerea unei sume nete, a oricăror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), așa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);e) lichidarea bunurilor și drepturilor din averea instituției de credit debitoare;13. coordonarea procedurală reprezintă setul de măsuri menite să coreleze procedurile de insolvență deschise împotriva membrilor unui grup de societăți, cu scopul de a asigura celeritatea și armonizarea procedurilor, precum și minimizarea costurilor;14. creanțe bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită;15. creanțe care beneficiază de o cauză de preferință sunt acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință. În cazul în care debitorul este terț garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferință va exercita drepturile corelative numai în ceea ce privește bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel;16. categoria de creanțe defavorizate este considerată a fi categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțîn una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective:a) o reducere a cuantumului creanței și/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este îndreptățit potrivit prezentei ordonanțe de urgență;b) o reducere a garanțiilor ori reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului;17. concordat preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, și creditorii care dețîn cel puțîn două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare și de realizare a creanțelor acestor creditori asupra sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultății în care se află;18. creanțe salariale sunt creanțele ce izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia. Aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar/lichidator judiciar;19. creditor este acel creditor îndreptățit să participe la procedură, adică titularul unui drept de creanță care a înregistrat o cerere de admitere a creanței, acesta dobândind drepturile și obligațiile reglementate de prezenta ordonanță de urgență pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum și prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului;20. creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul a cărui creanță asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile. Prin creanță certă, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege acea creanță a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăși suma prevăzută la pct. 70;21. creditor cu creanțe curente sau creditorul curent este acel creditor ce deține creanțe certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență și care are dreptul de a i se achită cu prioritate creanța, conform documentelor din care rezultă;22. creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscriși în tabelele de creanțe care nu beneficiază de o cauză de preferință. Sunt creditori chirografari și creditorii care beneficiază de cauze de preferință, ale căror creanțe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită. Simpla înscriere în arhiva electronică de garanții reale a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanță care beneficiază de o cauză de preferință;23. creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizează servicii, materii prime, materiale sau utilități fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți de niciun alt furnizor care oferă servicii, materii prime, materiale sau utilități de același fel, în aceleași condiții financiare;24. creditor străîn este creditorul al cărui domiciliu sau, după caz, sediu este stabilit într-un stat străîn;25. data deschiderii procedurii reprezintă:a) în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronunțării încheierii prevăzute la art. 71;b) în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronunțării sentinței judecătorului-sindic, prevăzută la art. 72;c) în cazul insolvenței transfrontaliere, momentul la care hotărârea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar dacă aceasta nu are caracter definitiv;26. debitor este persoana fizică sau juridică care poate fi subiect al unei proceduri prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;27. debitor în dificultate financiară este debitorul care, deși execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus și/sau un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce poate afecta îndeplinirea obligațiilor contractuale prin resursele generate din activitatea operațională sau din resurse atrase prin activitatea financiară;28. extras al raportului de activitate cuprinde măsurile luate de administratorul judiciar sau lichidator judiciar. Menționarea următoarelor elemente este obligatorie:a) desemnarea persoanelor de specialitate potrivit prevederilor art. 61, precum și onorariul acestora;b) actele de dispoziție asupra averii debitorului;c) încheierea, modificarea sau încetarea unor contracte la care debitorul este parte;d) situația încasărilor și plăților, în sinteză;e) promovarea unor acțiuni prevăzute la art. 117-122 sau la art. 169;f) măsuri privind acordarea unei protecții corespunzătoare creditorului care beneficiază de o cauză de preferință;g) stadiul efectuării inventarierii, dacă este cazul.29. insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, astfel:a) insolvența debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă;b) insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței;30. insolvența instituției de credit este acea stare a instituției de credit aflate în una dintre următoarele situații:a) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești;b) scăderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instituției de credit;c) retragerea autorizației de funcționare a instituției de credit, potrivit prevederilor legale, ca urmare a imposibilității de redresare financiară a unei instituții de credit;31. insolvența societății de asigurare/reasigurare - acea stare a societății de asigurare/reasigurare caracterizată prin una dintre următoarele situații:a) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești;b) scăderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranță;c) imposibilitatea restabilirii situației financiare a societății de asigurare/reasigurare în cadrul procedurii de redresare financiară;32. instanța străînă este autoritatea judecătorească sau orice altă autoritate competentă potrivit legii statului de origine, abilitată să deschidă și să controleze sau să supravegheze o procedură străînă ori să adopte hotărâri în cursul derulării unei asemenea proceduri;33. instrumente financiare sunt valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pieței monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implică plata unor diferențe în numerar, contracte forward pe rata dobânzii, swap-uri pe rata dobânzii, cursul de schimb și acțiuni, opțiuni pe orice instrument financiar prevăzut în aceste categorii, inclusiv contracte care implică plata unor diferențe în numerar, precum și opțiuni pe cursul de schimb, rata dobânzii și instrumente financiare derivate pe mărfuri și orice alt instrument admis la tranzacționare pe o piață reglementată într-un stat membru sau pentru care s-a făcut o cerere de admitere la tranzacționare pe o astfel de piață;34. înțelegere de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fără limitare: gajuri, scrisori de garanție, garanții personale și altele asemenea;35. grup de societăți înseamnă două sau mai multe societăți interconectate prin control și/sau deținerea participațiilor calificate;36. mandat ad-hoc este o procedură confidențială, declanșată la cererea debitorului în dificultate financiară, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanță, negociază cu creditorii în scopul realizării unei înțelegeri între unul sau mai mulți dintre aceștia și debitor, în vederea depășirii stării de dificultate în care se află;37. membru al grupului poate fi oricare din societățile grupului, indiferent dacă este societatea-mamă sau un membru controlat al grupului;38. membru controlat al grupului este acea societate controlată de societatea-mamă;39. obligația de cooperare reprezintă obligația instanțelor și practicienilor în insolvență de a asigura coordonarea procedurală prin următoarele mijloace:a) schimbul de informații cu privire la procedură, în special în privința creanțelor, activelor și măsurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;b) deschiderea concomitentă a procedurilor de insolvență a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau creditorilor;c) fixarea corelată a termenelor procedurale, precum și a ședințelor adunării creditorilor;d) în cazul în care nu a fost desemnat același practician în insolvență pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicării între practicienii în insolvență de către practicianul desemnat în dosarul privind societatea-mamă sau, după caz, societatea cu cea mai mare cifră de afaceri conform ultimei situații financiare anuale publicate;40. operațiunea de compensare bilaterală (netting) presupune realizarea, în legătură cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre următoarele operațiuni:a) încetarea unui contract financiar calificat și/sau accelerarea oricărei plăți sau îndepliniri a unei obligații ori realizări a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterală (netting);b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piață, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricăreia dintre obligațiile sau drepturile la care se referă lit. a);c) conversia într-o singură monedă a oricărei valori, calculată potrivit lit. b);d) compensarea, până la obținerea unei sume nete (off-set), a oricăror valori calculate potrivit lit. b) și convertite potrivit prevederilor lit. c);41. participație calificată înseamnă fracțiunea de capital cuprinsă între 20% și 50% deținută de către o societate în altă societate;42. perioada de observație este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenței și data confirmării planului sau, după caz, a intrării în faliment;43. piețe reglementate sunt piețele instrumentelor financiare reglementate și supravegheate și care funcționează regulat, care sunt caracterizate de faptul că reglementările emise sau supuse aprobării definesc condițiile de funcționare, de acces pe piață, condițiile ce guvernează listarea instrumentelor financiare și condițiile ce trebuie îndeplinite de un instrument financiar înainte de a fi tranzacționat pe piață și care respectă cerințele de raportare și transparență stabilite de reglementările speciale în vederea asigurării protecției investitorilor;44. procedura colectivă este procedura în care creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;45. procedura falimentului este procedura de insolvență, concursuală, colectivă și egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;46. procedura generală reprezintă procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, prin care un debitor care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 alin. (1), fără a le îndeplini simultan și pe cele de la art. 38 alin. (2), intră, după perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului;47. procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 20 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d);48. procedura română de insolvență este orice procedură reglementată de prezenta ordonanță de urgență, cu excepția procedurilor preinsolvență;49. procedura străînă este procedura colectivă, publică, judiciară sau administrativă, care se desfășoară în conformitate cu legislația în materie de insolvență a unui stat străîn, inclusiv procedura provizorie, în care bunurile și activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instanțe străine, în scopul reorganizării sau lichidării activității acelui debitor;50. procedura străînă principală este procedura străînă de insolvență care se desfășoară în statul în care se situează centrul principalelor interese ale debitorului;51. procedura străînă secundară este procedura străînă de insolvență, alta decât cea principală, care se desfășoară în statul în care debitorul își are stabilit un sediu;52. profesiile liberale cuprind membri ce prestează cu titlu personal, pe propria răspundere și în mod independent, din punct de vedere profesional, servicii intelectuale în interesul clientului și publicului, în baza unei calificări profesionale speciale. Exercitarea profesiei acestora face obiectul unor obligații legale specifice în conformitate cu legislația națională și reglementările stabilite autonom de organismul profesional reprezentativ competent;53. programul de plată a creanțelor este graficul de achitare a acestora menționat în planul de reorganizare care include:a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, dar nu mai mult decât sumele datorate conform tabelului definitiv de creanțe; în cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință sumele vor putea include și dobânzile;b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume.Sumele provenite din activitatea curentă a debitorului sau din valorificarea activelor negrevate de cauze de preferință vor fi prevăzute a se distribui pro rata în cadrul fiecărei categorii de creanțe;54. reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanțelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, nelimitativ, împreună sau separat:a) restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului;b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;c) restrângerea activității prin lichidarea parțială sau totală a activului din averea debitorului;55. reprezentant român este practicianul în insolvență desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar, în cadrul unei proceduri române de insolvență sau preinsolvență, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;56. reprezentant străîn este persoana fizică sau juridică, incluzând persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, în cadrul unei proceduri străine, să administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor și a activității debitorului sau să acționeze ca reprezentant al unei proceduri străine;57. sediul este orice punct de lucru în care debitorul exercită, cu mijloace umane și materiale și cu caracter netranzitoriu, o activitate economică sau o profesie independentă;58. sediul principal este, în situația procedurii de insolvență cu element de extraneitate, locul în care se află, într-un mod verificabil de către terți, centrul principal de conducere, supraveghere și de gestiune a activității statutare a persoanei juridice, chiar dacă hotărârile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, acționari sau asociați din alte state;59. sediul profesional este locul în care funcționează, într-un mod verificabil de către terți, conducerea activității economice ori a exercitării profesiei independente a persoanei fizice;60. societate înseamnă orice entitate de drept privat constituită în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;61. societatea-mamă este societatea care exercită controlul sau influența dominantă asupra celorlalte societăți din grup;62. societate de asigurare/reasigurare - asigurătorul și/sau reasigurătorul, astfel cum sunt definiți la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare;63. statul în care se găsește un bun este:a) pentru bunurile corporale - statul pe teritoriul căruia este situat bunul;b) pentru bunurile și drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie să le înscrie într-un registru public - statul sub a cărui autoritate este păstrat registrul;c) pentru creanțe - statul pe teritoriul căruia se află centrul principalelor interese ale debitorului creanței, astfel cum este determinat la pct. 7;64. subansamblul funcțional reprezintă un grup de bunuri ale debitorului care asigură realizarea unui produs finit, de sine stătător, sau permite desfășurarea unei afaceri independente;65. supravegherea, în condițiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activității acestuia și avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât și a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia. Supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat, cel puțîn asupra următoarelor operațiuni:a) avizarea plăților, atât prin contul bancar, cât și prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăți, fie prin instrucțiuni generale cu privire la efectuarea plăților;b) avizarea contractelor încheiate în perioada de observație;c) avizarea tuturor operațiunilor juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanțelor;d) avizarea operațiunilor contabile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc;e) avizarea tranzacțiilor propuse de către debitor;f) avizarea situațiilor financiare și raportului de activitate atașat acestora;g) avizarea măsurilor de restructurare propuse de către debitor prin administrator special, precum și a eventualelor decizii de concediere, modificări propuse în cadrul contractului colectiv de muncă;h) avizarea mandatelor pentru adunările și comitetele creditorilor ale societăților aflate în insolvență la care societatea debitoare deține calitatea de creditor, precum și în adunările generale ale acționarilor la societățile la care debitorul deține participații;i) în cazul în care se propune înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societății la care debitorul deține participații sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, și parcurgerea procedurii prevăzute de art. 87 alin. (2) și (3);66. tabel definitiv de creanțe este tabelul care cuprinde toate creanțele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar și împotriva cărora nu s-au formulat contestații, precum și creanțele admise în urma soluționării contestațiilor sau cele admise provizoriu de către judecătorul-sindic. În cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creanțe cuprinde, pe lângă creanțele născute anterior deschiderii procedurii, și creanțele născute în perioada de observație, ce au fost admise la masa pasivă. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă și clasificarea creanței potrivit prevederilor art. 159 și 161;67. tabelul definitiv consolidat de creanțe cuprinde totalitatea creanțelor care figurează ca admise în tabelul definitiv de creanțe și cele din tabelul suplimentar necontestate, precum și cele rezultate în urma soluționării contestațiilor la tabelul suplimentar. În situația în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creanțelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanțe, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate în urma soluționării contestațiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derulării planului de reorganizare;68. tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creanțele scadente sau nescadente, sub condiție sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menționate atât suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de prioritate. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra și creanțele născute după deschiderea procedurii și până la momentul intrării în faliment;69. tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale și până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidatorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menționate atât suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de preferință;70. testul creditorului privat reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanței bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, în cadrul unei proceduri de preinsolvență sau reorganizare, comparativ cu o procedură de faliment. Analiza are la bază un raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat membru ANEVAR și se raportează inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plăți propus. Nu constituie ajutor de stat situația în care testul creditorului privat atestă faptul că distribuțiile pe care le-ar primi creditorul bugetar în cazul unei proceduri de preinsolvență sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi într-o procedură de faliment;71. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.  +  Titlul I Proceduri de prevenire a insolvenței  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 6Prezentul titlu se aplică debitorilor aflați în dificultate financiară.  +  Articolul 7(1) Organele care aplică procedurile prevăzute de prezentul titlu sunt: instanțele judecătorești, prin judecătorul-sindic sau, după caz, președintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar.(2) Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanței lor, precum și în mod colectiv, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, prin adunarea creditorilor și reprezentantul creditorilor.(3) Debitorul participă la procedură prin reprezentanții săi legali sau convenționali.  +  Articolul 8(1) Tribunalul în jurisdicția căruia se află sediul principal sau sediul profesional al debitorului este competent să soluționeze cererile și pricinile la care se referă prezentul titlu.(2) Cererile și pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competența judecătorului-sindic, desemnat potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 9Curtea de apel este instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de președintele tribunalului sau de judecătorul-sindic, după caz. Hotărârile curții de apel sunt definitive.  +  Capitolul II Mandatul ad-hoc  +  Articolul 10(1) Un debitor poate adresa președintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvență, autorizați potrivit legii.(2) Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a motivelor care fac necesară numirea unui mandatar ad-hoc.  +  Articolul 11Cererea este depusă la cabinetul președintelui tribunalului și se înregistrează într-un registru special.  +  Articolul 12(1) După primirea cererii, președintele tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului și a mandatarului ad-hoc propus.(2) Procedura se desfășoară în camera de consiliu și se menține confidențială pe toată durata sa.(3) Confidențialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele și instituțiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.  +  Articolul 13(1) După ascultarea debitorului, dacă se constată că dificultățile financiare ale acestuia sunt reale, iar persoana propusă ca mandatar ad-hoc întrunește condițiile legii pentru exercitarea acestei calități, președintele tribunalului desemnează, prin încheiere executorie, mandatarul ad-hoc propus.(2) Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi acela de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înțelegere între debitor și unul sau mai mulți creditori ai săi, în vederea depășirii stării de dificultate financiară în care se află debitorul, a salvgardării acestuia, păstrării locurilor de muncă și acoperirii creanțelor asupra debitorului.(3) În scopul realizării obiectivului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune remiteri, reeșalonări sau reduceri parțiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum și orice alte măsuri considerate a fi necesare.  +  Articolul 14Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de către președintele tribunalului, la propunerea debitorului și cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.  +  Articolul 15(1) Mandatul ad-hoc încetează:a) prin denunțarea unilaterală a mandatului de către debitor sau de către mandatarul ad-hoc;b) prin încheierea înțelegerii prevăzute la art. 13 alin. (2);c) dacă, în termenul prevăzut de art. 13 alin. (2), mandatarul nu a reușit să intermedieze încheierea unei înțelegeri între debitor și creditorii săi.(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, președintele tribunalului va constata încetarea mandatului adhoc, prin încheiere definitivă.  +  Capitolul III Concordatul preventiv  +  Secţiunea 1 Beneficiarii procedurii. Organele care aplică procedura  +  Articolul 16Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor în dificultate financiară, cu următoarele excepții:a) dacă în 3 ani anterior ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv care a eșuat;b) dacă debitorul și/sau acționarii/asociații/asociații comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție și de serviciu, de fals, precum și pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publice, cu modificările ulterioare, Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, și infracțiunile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;c) dacă s-a dispus suportarea unei părți a pasivului debitorului de către membrii organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorului, potrivit prevederilor art. 169 și următoarele sau prevederilor unor legi speciale, pentru ajungerea acestuia în stare de insolvență; prevederile lit. b) rămân aplicabile.  +  Articolul 17Judecătorul-sindic are următoarele atribuții în procedura concordatului preventiv:a) să numească administratorul concordatar provizoriu;b) să constate și, dacă este cazul, să omologheze, la cererea administratorului concordatar, concordatul preventiv;c) să constate, la cererea oricărui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea condițiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;d) să dispună prin încheiere, potrivit prevederilor art. 18, suspendarea provizorie a executărilor silite contra debitorului, în baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor și transmis creditorilor;e) să judece acțiunile în nulitate a concordatului preventiv;f) să judece acțiunile în rezoluțiune a concordatului preventiv.  +  Articolul 18(1) Cererile formulate în temeiul prezentului titlu se judecă în camera de consiliu, de urgență și cu precădere, părțile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.(2) Părțile cu sediul în străînătate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, după caz, la domiciliul ori reședința cunoscute ale acestora; în lipsă, citarea se face prin afișare la ușa instanței.(3) Hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în aplicarea prezentului titlu sunt executorii.(4) Hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate de părți numai cu apel, în termen de 7 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenți, și de la pronunțare, pentru cei prezenți.(5) Apelul nu este suspensiv de executare.  +  Articolul 19Atribuțiile administratorului concordatar sunt următoarele:a) întocmește tabelul creditorilor, care include și creditorii contestații sau ale căror creanțe sunt în litigiu, și tabelul creditorilor concordatari; o creanță a unui creditor cu mai mulți debitori solidari aflați în procedură de concordat va fi înscrisă în toate tablourile creditorilor cu valoarea nominală a creanței deținute până ce aceasta va fi complet acoperită;b) elaborează, împreună cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv proiectul de concordat și planul de redresare;c) face demersuri pentru soluționarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor și creditori ori între creditori;d) solicită judecătorului-sindic constatarea și/sau, după caz, omologarea concordatului preventiv;e) supraveghează îndeplinirea obligațiilor asumate de către debitor prin concordatul preventiv;f) informează, de urgență, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către debitor a obligațiilor sale;g) întocmește și transmite adunării creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activității sale și a debitorului; raportul administratorului concordatar va conține și opinia acestuia privind existența sau, după caz, inexistența unor motive de rezoluțiune a concordatului preventiv;h) convoacă adunarea creditorilor concordatari;i) cere instanței închiderea procedurii concordatului preventiv;j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul capitol, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecătorul-sindic.  +  Articolul 20(1) Onorariul administratorului concordatar se propune prin proiectul de concordat și se stabilește prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.(2) Onorariul administratorului concordatar va consta, în funcție de natura obligațiilor acestuia, într-o sumă fixă, un onorariu lunar și/sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se vor avea în vedere natura activității desfășurate de către debitor, precum și complexitatea planului de redresare.  +  Articolul 21(1) Adunarea creditorilor concordatari are următoarele atribuții:a) aprobă rapoartele administratorului concordatar privitoare la activitatea debitorului și la îndeplinirea obligațiilor asumate prin concordat;b) desemnează reprezentantul creditorilor;c) este titularul acțiunii în rezoluțiune a concordatului preventiv, pe care o exercită prin reprezentantul creditorilor.(2) În cursul derulării procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocată de administratorul concordatar, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând 10% din valoarea totală a creanțelor concordatare.(3) Adunarea creditorilor concordatari adoptă hotărâri cu majoritatea de voturi stabilită prin raportare la valoarea creanțelor creditorilor concordatari prezenți.  +  Articolul 22(1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat și prin corespondență.(2) Ședința adunării creditorilor concordatari va fi organizată și prezidată de administratorul concordatar.(3) La adunările creditorilor concordatari va fi invitat și debitorul.  +  Articolul 23(1) Orice debitor aflat în dificultate financiară, mai puțîn cei excluși conform prevederilor art. 16 lit. a)-c), poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu dintre practicienii în insolvență autorizați potrivit legii.(2) Judecătorul-sindic numește administratorul concordatar provizoriu prin încheiere executorie.(3) În termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor și oferta de concordat preventiv.(4) Oferta de concordat preventiv se notifică de către administratorul concordatar provizoriu creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă și care asigură posibilitatea confirmării primirii acesteia.(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusă în dosarul deschis potrivit alin. (1) și, pentru opozabilitate față de terți, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special. Despre depunerea și notificarea acesteia se face mențiune în registrul în care este înregistrat debitorul.(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declarația debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum și lista creditorilor cunoscuți, inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial, cu precizarea cuantumului și a cauzelor de preferință acceptate de debitor.  +  Articolul 24(1) Proiectul de concordat preventiv trebuie să prezinte, în mod detaliat:a) situația analitică a activului și a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii;b) cauzele stării de dificultate financiară și, dacă este cazul, măsurile luate de debitor pentru depășirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv;c) proiecția evoluției financiar-contabile pe următoarele 24 de luni.(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel puțîn următoarele măsuri:a) reorganizarea activității debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcționale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare;b) modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligațional sau de altă natură, înființarea ori desființarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de cauze de preferință; în cazul acordării de noi finanțări în perioada de concordat, se va prevedea prioritatea la distribuire a acestor sume;c) în cazul contractelor a căror scadență depășește termenul de 24 de luni prevăzut pentru realizarea concordatului sau al celor pentru care se propun eșalonări de plată în afara acestei perioade, după închiderea procedurii de concordat, aceste plăți vor continua conform contractelor din care rezultă;d) termenul-limită pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat nu poate depăși 24 de luni de la data constatării sau omologării acestuia prin hotărâre executorie;e) în cazul în care prin proiectul de concordat se propun reduceri ale creanțelor bugetare, este obligatorie prezentarea rezultatelor testului creditorului privat.(3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea a