STATUTUL din 30 martie 2012 (*actualizat*)Colegiului Medicilor din România*)(actualizat până la data de 6 ianuarie 2017*)
EMITENT
  • COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA




    • ---------- Notă
    ──────────
    *) Aprobat de Hotărârea nr. 2/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 7 mai 2012.
    ──────────      +  Capitolul IDispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează, în baza legii şi a prezentului statut, ca organizaţie profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de drept public, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial. (2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.  +  Articolul 2 (1) Ca organizaţie profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin fată de pacient şi de sănătatea publică. (2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România colaborează, în condiţiile legii, cu toate instituţiile competente.  +  Articolul 3 (1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, interne şi internaţionale. (2) Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor conferite de lege şi de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relaţii cu diferite organisme similare din alte state.  +  Capitolul IIObiectul de activitate  +  Articolul 4 (1) Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor şi a regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale. (2) Colegiul Medicilor din România reprezintă organismul de autoreglementare a profesiei de medic prin adoptarea Statutului şi Codului de deontologie medicală.  +  Articolul 5Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut în următoarele domenii principale de activitate: a) profesional-ştiinţific şi învăţământ; b) etic şi deontologic; c) jurisdicţie profesională; d) litigii; e) avizări; f) economico-social; g) administrativ şi organizatoric.  +  Capitolul IIIMembrii Colegiului Medicilor din România  +  Secţiunea 1 Dobândirea calităţii de membru  +  Articolul 6 (1) Medicii care întrunesc condiţiile prevăzute de lege exercită profesia pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv. (2) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândeşte şi se păstrează în condiţiile legii. (3) Medicii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România. (4) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi în Registrul unic al medicilor din România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului.  +  Secţiunea a 2-a Drepturi şi obligaţii  +  Articolul 7Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 8 (1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi a asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor medicale, medicii sunt obligaţi să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Cursurile, programele, precum şi celelalte forme de educaţie medicală continuă sunt creditate de către Colegiul Medicilor din România. (2) Perioada pentru care medicii cu drept de liberă practică sunt obligaţi să facă dovada efectuării numărului de credite se stabileşte de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 9 (1) Medicul este obligat să anunţe colegiul teritorial în care este înscris în termen de 10 zile de la apariţia unei situaţii de incompatibilitate prevăzute de lege. (2) Situaţia de incompatibilitate se confirmă sau se infirmă de o comisie numită de preşedintele colegiului teritorial, alcătuită din 3 medici primari. (3) Existenţa situaţiei de incompatibilitate atrage suspendarea dreptului de a exercita profesia de medic.  +  Secţiunea a 3-a Transferul în alt colegiu teritorial  +  Articolul 10 (1) Medicul care solicită transferul într-un alt colegiu teritorial se va adresa în scris preşedintelui colegiului de la care doreşte să se transfere. (2) Procedura de transfer este reglementată prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Secţiunea a 4-a Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România  +  Articolul 11Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă: a) la cererea scrisă a medicului; b) în caz de neplată totală sau parţială a cotizaţiei profesionale timp de 6 luni de la scadenţă, până la achitarea integrală a datoriilor; c) dacă medicul nu realizează numărul minim de credite de educaţie medicală continuă stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 12 (1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care doresc să întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate. (2) Cererea de suspendare a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se depune la colegiul teritorial în a cărui evidenţă se află medicul şi se soluţionează de către biroul colegiului teritorial. (3) Decizia emisă de biroul colegiului teritorial se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.  +  Articolul 13 (1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a medicului de către consiliul colegiului teritorial atrage suspendarea calităţii de membru al colegiului până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente. (2) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia administrativ financiar-contabilă, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului restanţier. (3) Decizia de suspendare pronunţată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare. (4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada achitării cotizaţiei restante şi a penalităţilor datorate, decizie care se comunică persoanelor menţionate la alin. (3).  +  Articolul 14 (1) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie medicală continuă, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite necesar. (2) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia de avizări, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului. (3) Decizia de suspendare pronunţată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare. (4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada realizării numărului minim de credite de educaţie medicală continuă, decizie care se comunică persoanelor menţionate la alin. (3).  +  Articolul 15Pe durata suspendării calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezentul statut.  +  Secţiunea a 5-a Încetarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România  +  Articolul 16 (1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România încetează în următoarele cazuri: a) la cererea titularului, prin renunţarea scrisă la calitatea de membru; b) prin deces; c) în cazul întreruperii activităţii pe o durată mai mare de 5 ani; d) prin retragerea calităţii de membru, cu titlu de sancţiune disciplinară, pronunţată prin decizia comisiei de disciplină şi rămasă definitivă. (2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţele judecătoreşti prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei. (3) Încetarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se constată prin decizie a biroului consiliului colegiului teritorial. Decizia este executorie şi va fi înscrisă, în mod corespunzător, în Registrul unic al medicilor.  +  Articolul 17 (1) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România se face în condiţiile legii. (2) Reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei pe o perioadă mai mare de 5 ani se face numai după reatestarea competenţei profesionale a medicului, în condiţiile şi după metodologia stabilită prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Secţiunea a 6-a Registrul unic al medicilor  +  Articolul 18Registrul unic al medicilor va cuprinde: a) numele şi prenumele medicilor cu drept de exercitare a profesiei; b) titlul de calificare sau stadiul pregătirii profesionale (medic cu competenţe limitate, medic rezident, medic specialist etc.); c) competenţe şi supraspecializări; d) locuri de muncă; e) restrângeri ale dreptului de a profesa, inclusiv cele dispuse de instanţele de judecată sau organele de urmărire penală; f) situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale; g) alte menţiuni relevante, stabilite prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 19Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii datelor în Registrul unic al medicilor se contestă de către medic la consiliul colegiului teritorial al cărui membru este. Decizia consiliului colegiului teritorial poate fi contestată la Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.  +  Capitolul IVExercitarea profesiei de către medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene (UE), ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European (SEE), ai Confederaţiei Elveţiene şi de către medicii cetăţeni ai unui stat terţ pe teritoriul României  +  Articolul 20 (1) Medicii cetăţeni străini care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în vederea exercitării profesiei cu caracter permanent se înscriu în colegiul teritorial în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, dobândind calitatea de membri ai Colegiului Medicilor din România. (2) Aceştia vor fi înscrişi în Registrul unic al medicilor.  +  Articolul 21 (1) În cazul exercitării profesiei de medic cu caracter ocazional sau temporar, medicii cetăţeni străini sunt exceptaţi de la obligaţia de a se înscrie în colegiul teritorial, exercitând profesia pe baza avizului de practică temporară sau ocazională eliberat de Colegiul Medicilor din România. (2) Acordarea avizului în vederea exercitării profesiei cu caracter temporar sau ocazional se face potrivit unei metodologii stabilite de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România. (3) Medicii cetăţeni străini care îşi desfăşoară activitatea în România în baza unui aviz de practică temporară sau ocazională a profesiei vor fi menţionaţi într-un registru special.  +  Articolul 22Pe durata exercitării profesiei pe teritoriul României, medicii cetăţeni străini se supun dispoziţiilor cu caracter profesional, regulamentar ori administrativ ale calificărilor profesionale care definesc profesia şi utilizarea titlurilor, dispoziţiilor cu privire la faptele profesionale grave care afectează direct şi specific protecţia şi securitatea consumatorilor, prezentului statut, Codului de deontologie medicală, regulamentelor profesiei şi deciziilor organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor şi răspund disciplinar în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru medicii cetăţeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.  +  Capitolul VMecanismul de alertă  +  Articolul 23Colegiul Medicilor din România informează autorităţile competente din toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale unui stat aparţinând SEE şi ale Confederaţiei Elveţiene cu privire la medicii cărora li s-a restrâns sau interzis de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare pe teritoriul României, în întregime sau în parte, chiar şi cu caracter temporar, activităţile profesionale.  +  Articolul 24Colegiul Medicilor din România transmite informaţiile menţionate prin alertă în cadrul IMI, cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activităţi profesionale de către profesionistul în cauză. Aceste informaţii se limitează la: a) identitatea medicului în cauză, numele, prenumele şi data naşterii; b) calificarea cu care acesta exercită profesia de medic; c) informaţii cu privire la autoritatea sau instanţa naţională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicţia; d) sfera de aplicare a restricţiei sau interdicţiei; e) perioada în cursul căreia se aplică restricţia sau interdicţia.  +  Articolul 25Cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării hotărârii instanţei, Colegiul Medicilor din România, în calitate de autoritate competentă a statului membru interesat, informează autorităţile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea profesioniştilor care au solicitat recunoaşterea calificărilor de medic şi, respectiv, de medic specialist şi în cazul cărora instanţele române au constatat că au făcut uz, în acest scop, de titluri falsificate de calificare profesională.  +  Articolul 26Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul schimbului de informaţii se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 506/2004privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Legii nr. 677/2001pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 27Atunci când expiră o interdicţie sau o restricţie menţionată la art. 23, Colegiul Medicilor din România informează fără întârziere autorităţile competente din celelalte state membre, menţionând data expirării şi orice altă schimbare ulterioară a respectivei date.  +  Articolul 28Medicii pentru care Colegiul Medicilor din România transmite alerte celorlalte state membre sunt informaţi în scris cu privire la deciziile de alertă, concomitent cu declanşarea şi derularea procedurii de alertă.  +  Articolul 29 (1) Medicii prevăzuţi la art. 28 au posibilitatea de a contesta decizia privind aplicarea mecanismului de alertă la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii, sau pot solicita Colegiului Medicilor din România rectificarea unei astfel de decizii. (2) În cazul în care alerta transmisă celorlalte state membre se dovedeşte a fi neîntemeiată, medicul în cauză poate obţine despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat de aceasta, în condiţiile legii. În aceste cazuri, decizia privind alerta poate conţine precizarea că face obiectul unor proceduri iniţiate de către profesionist.  +  Articolul 30Datele privind alertele pot fi prelucrate în IMI atât timp cât sunt valabile. Alertele se radiază în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicţiei ori restricţiei menţionate la art. 23.  +  Articolul 31În vederea realizării atribuţiilor Colegiului Medicilor din România prevăzute de lege, colegiile teritoriale au obligaţia de a comunica acestuia, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele şi informaţiile deţinute, necesare pentru realizarea schimbului de informaţii prin mecanismul de alertă.  +  Capitolul VIStructura organizatorică  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 32 (1) Corpul profesional al medicilor este organizat la nivel naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează câte un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă. (2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu de la data constituirii şi înregistrării la administraţia financiară.  +  Articolul 33 (1) Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară care se stabilesc conform dispoziţiilor legii şi prezentului statut. (2) Ele vor avea la bază, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor şi în îndeplinirea atribuţiilor stabilite de lege şi de prezentul statut. (3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Medicilor din România.  +  Secţiunea a 2-a Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România  +  Articolul 34 (1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti. (2) Denumirea, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul şi codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele şi înscrisurile care emană de la acesta. (3) Emblema conţinând sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.  +  Articolul 35La nivel naţional, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt: a) Adunarea generală naţională; b) Consiliul naţional; c) Biroul executiv; d) preşedintele.  +  Articolul 36 (1) Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală naţională, este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi din reprezentanţi ai fiecărui colegiu teritorial, aleşi potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România. (2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională este de 1/200 de membri. (3) Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani. (4) Proporţional cu numărul de medici înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanţi.  +  Articolul 37Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii: a) adoptă Statutul şi Codul de deontologie medicală; b) aprobă modificarea acestora; c) aprobă proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi descarcă de gestiune Consiliul naţional pentru anul fiscal încheiat; d) alege dintre membrii săi comisia de cenzori; e) adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de medic ori statutul medicului în societate.  +  Articolul 38 (1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi. (2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după 10 zile se va organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 37 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută de lege. (3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.  +  Articolul 39Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 40 (1) Adunarea generală naţională este convocată de către: a) preşedintele Colegiului Medicilor din România; b) 3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România; c) o treime din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România. (2) Convocarea Adunării generale naţionale în şedinţă ordinară se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data şedinţei, iar în cazul şedinţelor extraordinare, cu cel puţin 7 zile înainte. Odată cu convocarea se transmite şi ordinea de zi a şedinţei aprobată de Consiliul naţional. (3) Membrii Adunării generale naţionale vor comunica înainte cu 15 zile şi, respectiv, 3 zile înscrierea la cuvânt, pentru subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei sau pentru alte subiecte ce urmează a fi înscrise la capitolul diverse, fără a fi îngrădit dreptul de a se înscrie la cuvânt şi în timpul şedinţei.  +  Articolul 41 (1) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul naţional, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Justiţiei. (2) Reprezentanţii în Consiliul naţional sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale şi reprezentanţii acestora în Adunarea generală naţională, întruniţi într-o şedinţă comună. (3) Cheltuielile cu deplasarea, indemnizaţia de şedinţă şi diurna reprezentanţilor pentru şedinţele Consiliului naţional vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt. (4) Reprezentanţii în Consiliul naţional vor fi remuneraţi pentru activitatea efectivă desfăşurată în cadrul comisiilor de lucru ale Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România prevăzute de prezentul statut. Cheltuielile de deplasare, indemnizaţia de şedinţă şi diurna reprezentanţilor, aferente acestor activităţi, vor fi suportate din bugetul Colegiului Medicilor din România. Şedinţele comisiilor de lucru ale Consiliului naţional vor fi convocate de Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 42 (1) Consiliul naţional se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. (2) Deciziile Consiliului naţional sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi medicii care practică profesia de medic în România.  +  Articolul 43Reprezentanţii în Consiliul naţional care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor participa cu rol consultativ la şedinţele acestor organisme de la nivel judeţean, respectiv din municipiul Bucureşti, fiind anunţaţi din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora şi locul unde se vor desfăşura respectivele şedinţe.  +  Articolul 44 (1) Consiliul naţional se întâlneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună sau în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie. (2) Şedinţele sunt convocate de către preşedintele Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 45Convocarea membrilor Consiliului naţional se va face, după caz, prin: a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire; b) fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituţia la care reprezentantul îşi desfăşoară activitatea; c) e-mail.  +  Articolul 46 (1) Convocarea se va face cu cel puţin 7 zile înaintea datei şedinţei Consiliului naţional. (2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise prin intermediul poştei electronice şi pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 47Consiliul naţional realizează atribuţiile prevăzute de lege, de prezentul statut şi de hotărârile Adunării generale naţionale.  +  Articolul 48Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic.  +  Articolul 49Consiliul naţional defineşte caracterul temporar sau ocazional al activităţii şi aprobă metodologia de avizare a exercitării temporare, ocazionale, în scop didactic şi ocazional, de instruire, informare şi schimb de experienţă, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România, în aplicarea prevederilor legale.  +  Articolul 50În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de lucru: a) Comisia de studii şi strategii de dezvoltare; b) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ; c) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate; d) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe; e) Comisia de avizări; f) Comisia de etică şi deontologie profesională; g) Comisia de jurisdicţie profesională; h) Comisia administrativă şi financiar-contabilă.  +  Articolul 51 (1) În funcţie de necesităţile concrete, Consiliul naţional poate aproba înfiinţarea unor comisii de specialitate ori consultative. (2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.  +  Articolul 52Materialele supuse spre aprobare Consiliului naţional vor fi avizate şi fundamentate de către comisia de lucru competentă.  +  Articolul 53 (1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România funcţionează departamente ca structuri tehnice şi administrative. Un departament poate funcţiona pentru una sau mai multe comisii. (2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi, în funcţie de numărul de posturi şi schema de personal aprobată de către Consiliul naţional, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ. (3) Consiliul naţional va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare a comisiilor, la propunerea acestora.  +  Articolul 54Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Biroul executiv, este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.  +  Articolul 55 (1) Biroul executiv se întruneşte legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul a cel puţin 3 membri. (2) Biroul executiv se întruneşte o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui ori a cel puţin 2 dintre membrii săi.  +  Articolul 56 (1) Membrii Biroului executiv îşi pot exprima votul asupra unei decizii şi prin corespondenţă, inclusiv în format video sau electronic, în situaţii excepţionale. (2) Votul exprimat în condiţiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al şedinţei, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea şedinţă, modalitatea de exprimare a votului şi natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.  +  Articolul 57Atribuţiile Biroului executiv sunt următoarele: a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România; b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Medicilor din România; c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului naţional; d) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România; e) execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional; f) decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare împotriva membrilor organelor de conducere de la nivelul colegiilor teritoriale, cu excepţia membrilor în adunarea generală a colegiului teritorial; g) stabileşte şi menţine relaţiile internaţionale ale Colegiului Medicilor din România cu organisme similare şi cu foruri decizionale în ceea ce priveşte jurisdicţia profesională, etica şi deontologia medicală; h) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale; i) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional; j) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele consiliului.  +  Articolul 58Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional şi a departamentelor care funcţionează în structura acestora, după cum urmează: a) preşedintele coordonează Comisia de studii şi strategii de dezvoltare şi Comisia de imagine, relaţii interne şi externe; b) vicepreşedinţii coordonează comisiile profesional-ştiinţifică şi de învăţământ, economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate, de etică şi deontologie profesională şi de jurisdicţie profesională; c) secretarul general coordonează Comisia de avizări şi Comisia administrativă şi financiar-contabilă.  +  Articolul 59În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv vor primi o indemnizaţie lunară al cărei cuantum va fi aprobat de Consiliul naţional.  +  Articolul 60Preşedintele Biroului executiv este preşedintele Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 61Preşedintele coordonează întreaga activitate a Colegiului Medicilor din România şi are următoarele atribuţii principale: a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului executiv; c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale naţionale, Consiliului naţional şi ale Biroului executiv; d) duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, Consiliului naţional, precum şi hotărârile Adunării generale naţionale date în sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente; e) este îndreptăţit să primească, în formă scrisă, şi să conteste toate deciziile adoptate de comisiile de disciplină împotriva membrilor Colegiului Medicilor din România; f) propune domeniile de interes pentru înfiinţarea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional; g) angajează personalul de specialitate şi administrativ, cu aprobarea Biroului executiv; h) îndeplineşte orice altă sarcină stabilită de către Consiliul naţional ori de către Biroul executiv.  +  Articolul 62 (1) Preşedintele Biroului executiv semnează pentru conformitate deciziile Biroului executiv, Consiliului naţional, precum şi hotărârile Adunării generale naţionale şi are drept de semnătură în bancă. (2) În lipsa sa, preşedintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte din acestea.  +  Articolul 63Comisiile de lucru ale Consiliului naţional îndeplinesc atribuţiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului naţional.  +  Articolul 64Comisia de studii şi strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuţii principale: a) analizează situaţia personalului şi a serviciilor medicale, precum şi evoluţia profesiei medicale în România; b) propune strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic; c) propune obiective strategice, programe şi proiecte de dezvoltare şi restructurare a activităţii Colegiului Medicilor din România; d) monitorizează şi realizează proiecte în domeniul de competenţă al Colegiului Medicilor din România; e) elaborează informări pentru Biroul executiv şi Consiliul naţional; f) realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională şi propune Consiliului naţional şi Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea şi adoptarea actelor normative în beneficiul societăţii româneşti şi al corpului medical din România.  +  Articolul 65 (1) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ urmăreşte şi controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educaţie medicală continuă, specializare, stabilirea şi creşterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii actului medical în unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare a profesiei. (2) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe următoarele direcţii: a) educaţie profesională continuă; b) examene şi concursuri; c) învăţământ profesional şi alte forme de pregătire profesională; d) ştiinţe profesionale. (3) În realizarea competenţelor sale, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ are următoarele atribuţii: a) acordă aviz consultativ ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii; b) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea tematicilor şi a metodologiilor concursurilor şi examenelor pentru medici; c) promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la programe de perfecţionare profesională din ţară sau din străinătate; d) sprijină organizarea de manifestări profesionale şi ştiinţifice prin stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităţilor de educaţie medicală continuă a medicilor, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor şi formelor de educaţie medicală continuă; e) elaborează programe şi standarde de evaluare profesională periodică; f) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu Ministerul Sănătăţii, la stabilirea numărului anual de locuri în unităţile de învăţământ superior de profil medical acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidenţiat; g) colaborează cu structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii în procesul de recunoaştere profesională a titlurilor de calificare; h) verifică certificatele de competenţă lingvistică pentru absolvenţii facultăţii de medicină care au absolvit în altă limbă şi acreditează instituţiile care eliberează certificatele de competenţă lingvistică.  +  Articolul 66 (1) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate susţine interesele economice şi sociale ale corpului profesional din România în procesul de negociere a condiţiilor privind furnizarea serviciilor medicale în relaţie cu casele de asigurări de sănătate. (2) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiei de medic, precum şi eliminarea oricărui fel de ingerinţe în exercitarea actului profesional. (3) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate sau în sistem privat, pe de-o parte, şi angajatori sau parteneri contractuali, pe de altă parte, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile medicului. (4) Preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate împreună cu Biroul executiv reprezintă membrii săi la elaborarea şi negocierea contractului-cadru, precum şi a normelor de acordare a asistenţei medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate. (5) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcţionale şi financiare. (6) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate are următoarele atribuţii: a) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea reglementărilor din domeniul asigurărilor sociale de sănătate; b) participă la negocierile privind normele de acordare a asistenţei medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate; c) îi asistă pe membrii colegiului la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale; d) reprezintă şi apără interesele medicilor care desfăşoară activităţi medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; e) oferă consultaţii de specialitate cu privire la încheierea, executarea şi încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate; f) intervine prompt şi acţionează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile membrilor colegiului, ce decurg din încheierea şi executarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale; g) promovează interesele membrilor colegiului în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională; h) sprijină instituţiile şi acţiunile de prevedere şi asistenţă medico-socială pentru medici şi familiile lor; i) asigură îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, în vederea vânzării spaţiilor cu destinaţie de cabinete medicale şi/sau preluării activităţii praxisurilor. (7) Prin intermediul Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, Colegiul Medicilor din România contribuie la protejarea membrilor şi a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităţilor, de ajutoare materiale.  +  Articolul 67 (1) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Medicilor din România şi structurile guvernamentale, neguvernamentale, judeţene, naţionale sau internaţionale. Relaţia cu publicul şi mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al preşedintelui acestei comisii. (2) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are următoarele atribuţii: a) promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare; b) menţine relaţia cu organismele similare internaţionale, precum şi cu organismele interne sau externe la care Colegiul Medicilor din România este afiliat; c) menţine relaţia cu mass-media şi adoptă poziţii faţă de diferite evenimente; d) monitorizează ştirile apărute în mass-media şi semnalează Biroului executiv situaţiile de natură a încălca prestigiul profesiei de medic, al corpului profesional şi, respectiv, al membrilor săi.  +  Articolul 68Comisia de etică şi deontologie profesională are următoarele atribuţii: a) urmăreşte evoluţia practicii medicale şi a modului de aplicare a principiilor etice şi normelor deontologice; b) analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională; c) face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală; d) stabileşte şi reglementează regimul de publicitate a activităţilor medicale;e)propune modalităţi de diseminare, însuşire şi control al respectării normelor deontologice de către membrii Colegiului Medicilor din România, în special de către cei sancţionaţi disciplinar.  +  Articolul 69 (1) Comisia de jurisdicţie profesională participă la judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de cercetare disciplinară.