ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010



    Având în vedere necesitatea modificării și completării Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare, într-un termen cât mai scurt, astfel încât România să se conformeze scrisorii Comisiei Comunităților Europene (denumită în continuare Comisia) referitoare la punerea în întârziere pentru neîndeplinirea obligației de transpunere corectă și completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei,luând în considerare faptul că, datorită neadoptării modificărilor legislației, Comisia a transmis și un aviz motivat adresat României privind neîndeplinirea obligației de transpunere corectă și completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului,având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii obligației de transpunere corectă și completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului va aduce prejudicii importante României, deoarece următoarea etapă a procedurii de infringement este declanșarea de către Comisie a fazei contencioase a acțiunii împotriva României, ținând cont de faptul că România trebuia să transpună în legislația românească Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații până la data de 26 noiembrie 2009, iar nerespectarea acestui termen duce la începerea unei alte proceduri de infringement,luând în considerare că necesitatea transpunerii corecte și complete a celor două directive europene vizează interesul public și constituie o situație de urgență extraordinară,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  +  Articolul ILegea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane;2. La articolul 2, după litera g) se introduce o nouă literă, litera g^1), cu următorul cuprins:g^1) managementul riscului la inundații, cu scopul de a reduce consecințele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică;3. La articolul 2^1 alineatul (1), partea introductivă și literele a), b), e) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 2^1(1) Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt:a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafață;b) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;.........................................................e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane;f) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;4. La articolul 2^2, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în planurile de management ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare de amenajare și management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare, și ulterior revizuite la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art. 43.5. La articolul 2^3, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) măsurile identificate pentru îmbunătățirea stării corpurilor de apă nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum și din considerente economice, până la termenul-limită stabilit la art. 2^1, din cel puțin unul dintre următoarele motive:(i) nivelul îmbunătățirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, numai în etape care depășesc termenul-limită;(ii) finalizarea implementării măsurilor până la termenul-limită este extrem de costisitoare, ducând la costuri disproporționate;(iii) condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul-limită;6. Articolul 2^4 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 2^4În situația în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condițiile naturale identificate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective mai puțin severe numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile următoare:a) necesitățile socioeconomice și de protecție a mediului determinate de astfel de activități umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului și care nu implică cheltuieli disproporționate;b) se asigură atingerea stării ecologice bune sau a potențialului ecologic bun pentru corpurile de apă de suprafață, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;c) se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;e) obiectivele mai puțin severe stabilite, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menționate în mod specific în planurile de management prevăzute la art. 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.7. Articolul 2^5 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 2^5Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanțe cu cauze naturale sau de forță majoră, care apar în mod excepțional ori care nu pot fi anticipate în mod rezonabil, cum ar fi inundațiile excepționale și seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanțelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate în mod rezonabil și numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) sunt luate toate măsurile pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă și pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri de apă de suprafață și subterane care nu au fost afectate de aceste circumstanțe;b) sunt stabilite în planurile de management al bazinului hidrografic condițiile în care pot fi declarate circumstanțele excepționale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați;c) sunt incluse în programul de măsuri din schema directoare măsurile ce trebuie luate în astfel de circumstanțe excepționale, care nu trebuie să compromită refacerea calității corpului de apă odată ce circumstanțele încetează;d) sunt reanalizate anual efectele circumstanțelor care sunt excepționale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute anual în conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) și sunt luate toate măsurile fezabile în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanțe, de îndată ce este posibil ca acestea să fie implementate;e) este cuprins un rezumat al efectelor circumstanțelor și al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) și d) în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia.8. La articolul 2^7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;b) motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite și explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori societății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătății umane, menținerii siguranței populației ori dezvoltării durabile;d) deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului.9. Articolul 2^8 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 2^8(1) În vederea protecției și conservării resurselor de apă de suprafață, evacuările în aceste ape sunt reglementate până la data de 22 decembrie 2012, prin utilizarea unei abordări combinate, prin stabilirea și implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor-limită ale emisiilor ori, în cazul presiunilor difuze, a controlului și a celor mai bune practici din punctul de vedere al mediului, stabilite în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și cu orice altă reglementare națională relevantă conformă cu legislația comunitară.(2) În cazul în care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, sau ale oricărei alte reglementări naționale relevante conforme cu legislația comunitară, necesită condiții mai stricte decât cele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), se stabilesc controale mai stricte ale emisiilor.10. După articolul 2^9 se introduc cinci noi articole, articolele 2^10-2^14, cu următorul cuprins:  +  Articolul 2^10Pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață, în condițiile aplicării prevederilor art. 2^5 și 2^7, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management, ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare, măsurile necesare, fără a aduce atingere prevederilor art. 2^9.Art. 2^11. - (1) Pentru prevenirea și controlul poluării apelor subterane, autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, care se adoptă prin hotărâre a Guvernului.(2) Planul prevăzut la alin. (1) va include criteriile pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane și criteriile pentru identificarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile în concentrațiile poluanților și pentru definirea punctelor de pornire pentru inversarea acestor tendințe.(3) Măsurile rezultate din aplicarea planului prevăzut la alin. (1) vor fi incluse în programele de măsuri asociate planurilor de management al bazinelor hidrografice.Art. 2^12. - Pentru reducerea treptată a poluării cu substanțe prioritare și eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, precum și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să introducă măsurile necesare pentru:a) evitarea poluării apelor cu una sau mai multe substanțe prioritar periculoase, prevăzute în anexa nr. 5, care prezintă un risc semnificativ pentru apă sau mediul acvatic, inclusiv pentru apa captată în scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate în domeniul apelor, pentru apele de suprafață afectate de evacuările ce conțin aceste substanțe, și a unor măsuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuări, bazate, printre altele, pe luarea în considerare a tuturor măsurilor tehnice de reducere a evacuărilor;b) preluarea în legislația națională, în conformitate cu termenele stabilite la nivel comunitar, a noilor norme de calitate în domeniul apelor pentru apele de suprafață, în situația în care la nivel comunitar se adoptă astfel de norme;c) identificarea de noi substanțe prioritar periculoase și elaborarea, în cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de calitate adecvate în domeniul apelor de suprafață și a măsurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme.Art. 2^13. - Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane, în condițiile aplicării prevederilor art. 2^5 și 2^7, fără a aduce atingere prevederilor art. 2^9, inclusiv prin interzicerea evacuărilor directe de poluanți în apele subterane, cu excepțiile prevăzute la art. 20 și în anexa nr. 3, lit. C «Conținutul programelor de măsuri».Art. 2^14. - Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru inversarea tendinței semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul activității umane în conformitate cu prevederile art. 2^5 și 2^7, fără a aduce atingere prevederilor art. 2^9, în scopul reducerii în mod treptat a poluării apei subterane.11. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 km², pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.12. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului și se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noțiunea de albie minoră.13. La articolul 5, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 5(1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scopul potabilizării, identificate conform art. 2^6, se protejează pentru evitarea alterării calității acestora, pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în vederea menținerii parametrilor de calitate prevăzuți în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite la art. 2^1. În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.14. Articolul 5^1 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 5^1(1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scopul potabilizării, precum și celelalte zone protejate cuprinse în anexa nr. 1^2.(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat și reactualizat prin grija Administrației Naționale «Apele Române».(3) La nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se realizează evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard și risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, în conformitate cu prevederile art. 76^2-76^4.(4) Evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard și de risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații se întocmesc conform unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală în domeniul apelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului.(5) Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la elaborarea planurilor de amenajare și de urbanism, au caracter public și se pun la dispoziția celor interesați, la cerere, potrivit prevederilor prezentei legi.15. La articolul 6, alineatele (1), (3), (4), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 6(1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect calitativ și cantitativ, cât și al riscului la inundații, în scopul dezvoltării durabile...............................................................(3) România face parte din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Pentru porțiunea din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul de management aferent acestui bazin hidrografic internațional, componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare.(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porțiunii de plan prevăzute la alin. (3) și pentru managementul riscului la inundații este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.(5) Administrarea bazinelor hidrografice naționale prevăzute în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către administrațiile bazinale de apă ale Administrației Naționale «Apele Române».(6) La nivel național sunt stabilite următoarele districte de bazine hidrografice: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 1^4.16. La articolul 6^1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Administrația Națională «Apele Române» are în subordine administrații bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituții publice cu personalitate juridică.17. La articolul 7, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională «Apele Române», prin administrațiile bazinale de apă din subordinea acesteia...........................................................(4) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului interministerial al apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar cel al Comitetului ministerial pentru situații de urgență, al Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice, al Centrului român de reconstrucție a râurilor și al Comitetului național pentru Programul hidrologic internațional se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Nominalizarea specialiștilor cu funcții de sprijin ai Comitetului ministerial pentru situații de urgență se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.18. La articolul 16, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor și deșeurilor de orice fel, precum și depozitarea sau folosirea de îngrășăminte, pesticide ori alte substanțe periculoase.19. La articolul 20, alineatele (2), (3), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Injectarea apelor cu conținut de substanțe care rezultă în urma operațiilor de explorare și extracție a hidrocarburilor sau în urma activităților miniere, precum și injectarea apelor din considerente tehnice poate fi realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formațiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substanțe sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii și măsuri speciale și a avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conțin decât acele substanțe care rezultă din operațiile menționate anterior.(3) Lucrările de construcții, inginerie civilă și clădiri, precum și alte activități similare pe teren sau în teren care intră în contact cu corpurile de apă subterană pot fi autorizate specificând condițiile particulare ale acestora. În acest scop, aceste activități trebuie să se desfășoare în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentru activitățile respective................................................................(5) În cazul în care există o cerință majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol lichefiat în scopul depozitării și în alte formațiuni geologice decât cele prevăzute la alin. (4), cu condiția prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane.(6) Se autorizează injectarea de cantități mici de substanțe pentru caracterizarea, protecția sau remedierea corpurilor de apă subterană în scopuri strict științifice, în limita cantităților strict necesare pentru realizarea acestora.20. La articolul 20, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:(7) Autorizarea activităților prevăzute la alin. (2)-(6) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apă subterană respectiv.21. La articolul 29, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 29(1) Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și a altor lucrări hidrotehnice de interes național, cum ar fi: baraje și lacuri de acumulare cu anexele acestora, consolidări de maluri, faleze, centrale hidroelectrice, derivații de debite între cursuri de apă, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, sisteme de alimentări cu apă și canalizări, inclusiv instalațiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de râuri, stații și platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătățiri funciare, corectarea torenților, sunt de utilitate publică, iar terenurile pe care urmează să fie amplasate pot fi expropriate, cu justă și prealabilă despăgubire, în condițiile legii, sau ocupate temporar, conform prevederilor legale în vigoare.22. La articolul 33, alineatele (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălților, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului și a autorizației de gospodărire a apelor, cu avizul deținătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influența exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor activități, pe apele naționale navigabile, precum și pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km și în aval cu 2 km față de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructură aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este obligatorie și obținerea avizului acestora...............................................................(7) Este interzisă exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, precum și în zonele de protecție sanitară cu regim sever a captărilor de apă din surse de suprafață sau subterane.23. La articolul 33, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:(9) Persoanele juridice care efectuează extracții de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române» au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale.24. La articolul 34, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea și întreținerea acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru întreținerea și repararea acestora. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale, la propunerea Administrației Naționale «Apele Române»...............................................................(4) Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administrației Naționale «Apele Române» și, în conformitate cu prevederile art. 7 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 515/2002, unității administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autoritățile administrației publice locale.25. La articolul 35, alineatele (1^2), (1^4), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(1^2) Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde:a) monitorizarea volumului și nivelului sau a debitului pentru definirea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic;b) monitorizarea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic.................................................................(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislației care a condus la stabilirea acestora.................................................................(5) Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public, parte a sistemului informațional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Cadastrului apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administrația Națională «Apele Române».(6) Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.26. La articolul 35, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) și (5^2), cu următorul cuprins:(5^1) Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3.(5^2) Costurile pentru întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale, precum și a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (5^1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor.27. La articolul 40 alineatul (1), partea introductivă și literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 40(1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:..........................................................b) suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apă și de vegetație acvatică, precum și a plajei și falezei mării;c) suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;28. La articolul 42, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Cadastrul apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale «Apele Române».29. La articolul 43, alineatele (1), (1^1), (1^4) - (1^9) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 43(1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic - componenta de gospodărire cantitativă și planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă, conform Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.258/2006 privind aprobarea Metodologiei și a Instrucțiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.(1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, urmărind să se asigure:a) o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potențial ecologic și o stare chimică bună a apelor de suprafață;b) o stare chimică bună și un echilibru între cantitatea prelevată și reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerințelor prevăzute în Legea nr. 458/2002, cu modificările și completările ulterioare;d) protecția și apărarea împotriva acțiunii distructive a apelor...............................................................(1^4) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 1^2 și 4.(1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite și, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.(1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.(1^7) Prin intermediul paginii de internet proprii, administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale "Apele Române" și Comitetul de bazin pun la dispoziția publicului, pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni:a) un calendar și un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puțin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;c) proiectul schemei directoare, cu cel puțin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.(1^8) În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să țină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1^4) și (1^5), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.(1^9) Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaționale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.(2) Componentele schemelor directoare și programele de măsuri prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al schemelor directoare și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.30. La articolul 43 alineatul (1^7), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:d) la cerere, documentele de referință și informațiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.31. La articolul 44^2 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:f) relațiile internaționale - în cazul districtului de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care acoperă mai mult decât teritoriul național și include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizează o listă a relațiilor instituționale stabilite în vederea asigurării coordonării.32. La articolul 45, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 45(1) Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.33. La articolul 47 alineatul (2), partea introductivă și literele a)-g) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Comitetul de bazin este format din maximum 21 de membri, după cum urmează:a) 2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul este numit din cadrul agențiilor de protecția mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv;b) un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică;c) 2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din districtul bazinului hidrografic respectiv;d) un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv;e) un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor;f) președinții consiliilor județene din districtul bazinului hidrografic respectiv;g) 3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv.34. La articolul 47, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Prefectul și primarii aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.35. La articolul 47 alineatul (7), literele a), b), f), g) și j) se modifică și vor avea următorul cuprins:a) să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;b) să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile districtului bazinului hidrografic respectiv;................................................................f) să propună, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;.............................................................j) să avizeze lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;36. La articolul 47 alineatul (7), după litera j) se introduc două noi litere, literele k) și l), cu următorul cuprins:k) să avizeze hărțile de vulnerabilitate și hărțile de risc la inundații;l) să avizeze planurile de management al riscului la inundații.37. La articolul 47 alineatul (8), literele a), b) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv;b) pot constitui și împuternici subcomitete și grupe de lucru, a căror funcție va fi de informare, consultare și participare la luarea deciziilor;.................................................................e) pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.38. La articolul 47, alineatul (9) a se modifică și va avea următorul cuprins:(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administrația bazinală de apă a Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia.39. La articolul 48 alineatul (1), literele f), g), i) și l) se modifică și vor avea următorul cuprins:f) amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și din terase: balastiere, cariere etc.;g) depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea;................................................................i) lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor;...............................................................l) lucrări de închidere a minelor și carierelor, a depozitelor menajere și industriale și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate;40. La articolul 49, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Obținerea avizului de amplasament și a avizului de gospodărire a apelor condiționează eliberarea de către autoritățile administrației publice emitente a autorizației de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1).41. La articolul 53, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.41^1. La articolul 53, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:(6) Pentru investițiile de tip microhidrocentrale beneficiarul este obligat să constituie o garanție financiară pentru blocarea amplasamentului, garanție care poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară irevocabilă sau alte modalități prevăzute de lege. Garanția financiară se stabilește în conformitate cu instrucțiunile tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 22-07-2010, Articolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul UNIC din LEGEA nr. 146 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 19 iulie 2010 ) 42. La articolul 54 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:g) lucrări de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă;43. La articolul 58 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:e) dacă titularul nu și-a respectat obligațiile legale, stabilite între el și administratorul resursei de apă.44. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 60Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.45. La articolul 62, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) La proiectarea barajelor și îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea și se vor prevedea, în funcție de condițiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări și consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.46. La articolul 62, alineatul (4) se abrogă.47. La articolul 63, alineatele (1), (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 63(1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și planuri de avertizare și alarmare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale...........................................................(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române», în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.48. La articolul 68, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.49. La articolul 71, alineatul (4) se abrogă.50. La articolul 74, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 74(1) Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de intervenție operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul administrației și internelor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.51. La articolul 75, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 75(1) Pentru a evita producerea unor calamități în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul președintelui comitetului județean pentru situații de urgență și se aprobă de Comitetul ministerial................................................................(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți conform legii.52. La capitolul III, după secțiunea a 5-a se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 5^1-a "Managementul riscului la inundații", cuprinzând articolele 76^1-76^11, cu următorul cuprins:SECȚIUNEA a 5^1-aManagementul riscului la inundațiiArt. 76^1. - (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundații, în conformitate cu alin. (2).(2) O evaluare preliminară a riscului la inundații are ca scop evaluarea riscurilor potențiale. Pe baza informațiilor și în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundațiilor, evaluarea riscurilor potențiale va include cel puțin următoarele elemente:a) hărți ale bazinului hidrografic, la scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere și informații asupra topografiei și utilizării terenului;b) descrierea inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și asupra activității economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce privește amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum și în ceea ce privește evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce;c) descrierea inundațiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecințe viitoare negative similare;d) evaluarea consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurii de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziționarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.(3) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informații cu autoritățile competente ale statelor membre în cauză.(4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011.Art. 76^2. - (1) Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, prevăzută la art. 76^1, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potențial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.(2) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor și evaluarea preliminară a riscului la inundații se coordonează între autoritățile competente ale statelor respective.Art. 76^3. - (1) Pentru zonele identificate în temeiul art. 76^2 alin. (1) se realizează hărți de hazard și, respectiv, de risc la inundații, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2) În temeiul art. 76^2 alin. (2), în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărților zonelor inundabile și a hărților de risc la inundații se realizează în baza schimburilor de informații dintre statele riverane.(3) Hărțile de hazard la inundații cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1);a) inundații cu probabilitate mică sau scenarii ale unor evenimente extreme;b) inundații cu probabilitate medie pentru care perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani;c) inundații cu probabilitate mare, după caz.(4) Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundații, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1):a) suprafața zonei inundate;b) adâncimea sau nivelul apei;c) viteza de curgere sau debitul inundației corespunzătoare.(5) Hărțile de risc la inundații ce indică potențialele efecte negative asociate cazurilor de inundații prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri:a) numărul aproximativ de locuitori potențial afectați;b) tipul de activitate economică din zona potențial afectată;c) tipul de aprovizionare cu apă potabilă a populației din zona potențial afectată și numărul populației deservite;d) instalațiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundațiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, precum și zonele protejate din arealele potențial afectate prevăzute în anexa nr. 1^2;e) indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundații cu sedimente grosiere, precum și informații privind alte surse semnificative de poluare.(6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărților de hazard și a hărților de risc la inundații până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiții:a) elaborarea hărților de hazard este asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor;b) elaborarea hărților de risc la inundații este asigurată de consiliile județene, cu sprijinul și coordonarea autorităților publice centrale cu competențe în domeniul elaborării hărților de risc natural;c) toate autoritățile publice centrale care desfășoară activități în zone cu risc semnificativ la inundații pun la dispoziție, cu titlu gratuit, toate informațiile și datele necesare pentru realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații;d) realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților publice centrale prevăzute la lit. b).Art. 76^4. - (1) Pe baza hărților prevăzute la art. 76^3 alin. (3) și (5), autoritățile publice centrale prevăzute la art. 76^3 alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundații, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1), și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3).(2) Pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1) și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundații se axează pe reducerea efectelor negative potențiale ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât și măsuri structurale pentru reducerea probabilității de inundare.(3) Planurile de management al riscului la inundații includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum și componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi:a) costurile și beneficiile, dimensiunea inundațiilor și traseul acestora și zonele care au potențialul de a reține apa din inundații, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite potrivit prevederilor art. 2^1 și 2^2, planurile privind gestionarea solului și a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum și infrastructura de navigație și portuară;b) aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenirea, protecția, pregătirea, incluzând prognoza inundațiilor, avertizarea și alarmarea în condițiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;c) promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătățirea capacității de retenție a apei în bazinul hidrografic, precum și inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore.(4) Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundații elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile și impactul lor, vor conduce la creșterea semnificativă a riscului de inundații în amonte sau în aval pentru țările vecine, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 76^5.(5) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea și publicarea planurilor de management al riscului la inundații până la data de 22 decembrie 2015.Art. 76^5. - (1) Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.(2) Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internațional de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Pentru planurile de management al riscului la inundații nerealizate la nivel internațional trebuie realizate cel puțin planuri pentru partea districtului hid