REGLEMENTĂRI CONTABILE din 29 octombrie 2009 (*actualizate*)conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene**)(aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2014*)
EMITENT
  • MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE




    • --------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 1 ianuarie 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010; ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011; ORDINUL nr. 2.382 din 3 august 2011; ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012; ORDINUL nr. 1.690 din 12 decembrie 2012; ORDINUL nr. 1.898 din 22 noiembrie 2013.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor  +  Capitolul I ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE1. - (1) Prezentele reglementări prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de gestiune, Planul de conturi general, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile.Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind organizarea şi conducerea contabilităţii şi raportările efectuate în conformitate cu cerinţele instituţiilor statului, pentru uzul tuturor categoriilor de utilizatori. (2) Prezentele reglementări transpun: a) Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 78/660/CEE din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 222 din data de 14 august 1978, cu modificările şi completările ulterioare*1);----------*1) Directiva a IV-a a fost modificată şi completată prin următoarele directive:- Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/CEE din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193 din 18 iulie 1983;- Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/CEE din 21 decembrie 1989 privind cerinţele de prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru de către anumite tipuri de societăţi comerciale care intră sub incidenţa legislaţiei unui alt stat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 395 din 30 decembrie 1989;- Directiva Consiliului 90/604/CEE din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate în ceea ce priveşte excepţiile pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi publicarea conturilor în ecu, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;- Directiva Consiliului 90/605/CEE din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate în ceea ce priveşte aria de aplicabilitate a acestor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;- Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE , Directivei 83/349/CEE şi a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 283 din 27 octombrie 2001;- Directiva Consiliului 2003/38/CE din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale în ceea ce priveşte sumele exprimate în euro, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 120 din 15 mai 2003;- Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE , 83/349/CEE , 86/635/CEE şi 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 178 din 17 iulie 2003. b) art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de achiziţie, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 142 din 30 aprilie 2004; c) prevederile Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE ; d) prevederile Directivei 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 224 din 16 august 2006, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE ; e) prevederile Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie 2009, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE . (3) Prezentele reglementări se aplică de către următoarele categorii de persoane (denumite în continuare entităţi): a) societăţile comerciale:- societăţile în nume colectiv;- societăţile în comandită simplă;- societăţile pe acţiuni;- societăţile în comandită pe acţiuni; şi- societăţile cu răspundere limitată. b) societăţile/companiile naţionale; c) regiile autonome; d) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale; f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări; g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la lit. a) - e), cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări; h) subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări. i) grupurile de interes economic, înfiinţate potrivit legii.--------Lit. i) a alin. (3) al pct. 1, Cap. I a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.382 din 3 august 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 8 august 2011. (4) Societăţile comerciale care au subunităţi organizează şi conduc contabilitatea astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste subunităţi. (5) În înţelesul prezentelor reglementări, prin subunităţi fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se înţelege sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii.2. - (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. (2) Prin valută se înţelege altă monedă decât leul.  +  Capitolul II FORMATUL ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE  +  Secţiunea 1 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE3. - (1) Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime):- total active: 3.650.000 euro,- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:- bilanţ,- cont de profit şi pierdere,- situaţia modificărilor capitalului propriu,- situaţia fluxurilor de numerar,- notele explicative la situaţiile financiare anuale. (2) Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situaţii financiare anuale prescurtate care cuprind:- bilanţ prescurtat,- cont de profit şi pierdere,- note explicative la situaţiile financiare anuale prescurtate.Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar.----------Alin. (2) al pct. 3, Secţiunea 1, Cap. II a fost modificat de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "situaţii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate". (3) Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale prescurtate constituie un tot unitar.----------Alin. (3) al pct. 3, Secţiunea 1, Cap. II a fost modificat de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "situaţii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate". (4) Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii entităţii pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. Informaţiile cuprinse în această declaraţie sunt cele prevăzute de legea contabilităţii.4. - Prevederile pct. 3 referitoare la componentele situaţiilor financiare anuale, se aplică şi de entităţile prevăzute la pct. 1 alin. (3) lit. h) din prezentele reglementări.5. - (1) Situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice prevăzute la pct. 3 alin. (1) sunt auditate potrivit legii. Sunt auditate, de asemenea, situaţiile financiare anuale întocmite de entităţile prevăzute la pct. 1 alin. (3) lit. h), în cazul depăşirii limitelor criteriilor de mărime prevăzute la pct. 3 alin. (1). (2) Fac obiectul auditului statutar şi situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice de interes public, aşa cum sunt definite potrivit legii. (3) Situaţiile financiare anuale prescurtate sunt verificate, potrivit legii.----------Alin. (3) al pct. 5, Secţiunea 1, Cap. II a fost modificat de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "situaţii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate".6. - Pct. 3 alin. (2) din prezentele reglementări nu se aplică de către entităţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, aşa cum aceasta este definită de legislaţia în vigoare privind piaţa de capital.7. - (1) Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 3 alin. (1), acest fapt afectează aplicarea derogării prevăzute la acel punct, numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive. În acest scop se reanalizează numărul de componente ale situaţiilor financiare anuale, astfel: a) o entitate care a întocmit situaţii financiare anuale prescurtate va întocmi situaţiile financiare anuale prevăzute la pct. 3 alin. (1) numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 3 alin. (1);----------Lit. a) a alin. (1) al pct. 7, Secţiunea 1, Cap. II a fost modificată de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "situaţii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate". b) o entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale prevăzute la pct. 3 alin. (1) va întocmi situaţii financiare anuale prescurtate, numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, nu depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 3 alin. (1).----------Lit. b) a alin. (1) al pct. 7, Secţiunea 1, Cap. II a fost modificată de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "situaţii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate". (2) Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent, pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale.Ca urmare, pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. (3) Totalul activelor prevăzut la pct. 3 alin. (1) cuprinde activele de la lit. A - C înscrise la "Active" din formatul bilanţului prevăzut la pct. 24 alin. (1) sau din formatul prevăzut la pct. 24 alin. (2).8. - Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.9. - Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii.10. - Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înţelesul pct. 9, entitatea trebuie să prezinte informaţii suplimentare în notele explicative.11. - Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 9, entitatea trebuie să facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul pct. 9. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o prezentare a efectelor abaterii asupra valorii activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.12. - (1) Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, organizează şi conduc evidenţă contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale. (2) Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor pct. 2 şi pct. 185 din prezentele reglementări. (3) Persoanele desemnate ca reprezentant/împuternicit fiscal, potrivit Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, ţin contabilitatea proprie în funcţie de statutul lor de persoane fizice sau juridice, după caz. În cazul în care sunt persoane juridice, acestea întocmesc situaţii financiare anuale şi raportări contabile, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată. (4) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunităţi fără personalitate juridică ce aparţin acestor persoane juridice şi au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile cerute de Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care persoana juridică cu sediul în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situaţiile financiare anuale şi raportările contabile cerute de legea contabilităţii se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.-------------Alin. (4) al pct. 12, Secţiunea 1, Cap. II a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.898 din 22 noiembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 26 noiembrie 2013.13. - (1) În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se ţine de către persoana desemnată de asociaţi, care răspunde potrivit legii. (2) La organizarea şi conducerea contabilităţii asocierii în participaţie trebuie avute în vedere atât prezentele reglementări, cât şi cerinţele care rezultă din alte prevederi legale. (3) Prezentele reglementări se aplică, de asemenea, asocierilor în participaţie între persoane juridice străine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere să îndeplinească obligaţiile fiscale organizează şi conduce evidenţa contabilă a asocierii, astfel încât să se poată determina informaţiile şi obligaţiile prevăzute de lege, fără a întocmi situaţii financiare anuale.14. - Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.15. - Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care au determinat-o.16. - În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 24 alin. (1), 24 alin. (2) şi 32 alin. (1) trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în notele explicative.17. - Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt cerute prin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare.18. - (1) Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. (2) Dacă valorile prevăzute la alin. (1) nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante.19. Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, în înţelesul pct. 18 alin. (1).20. - (1) Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. (2) În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate. (3) În înţelesul prezentelor reglementări: a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil; b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezultă din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil; c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. (4) Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie.Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.  +  Secţiunea 2 UTILIZATORII ŞI CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE2.1. UTILIZATORII SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE21. - Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite potrivit prezentelor reglementări includ investitorii actuali şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi, precum şi publicul. Aceştia utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din necesităţile lor de informaţii. În funcţie de părţile interesate, necesităţile de informaţii pot include următoarele: a) Investitorii. Ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente de capital. Acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a plăti dividende. b) Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte beneficii de pensionare, precum şi oportunităţi profesionale. c) Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă. d) Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Furnizorii şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de entitate pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii entităţii, atunci când aceasta este un client major. e) Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei entităţi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau sunt dependenţi de ea. f) Instituţiile statului şi alte autorităţi. Instituţiile statului şi alte autorităţi sunt interesate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea entităţilor. Acestea solicită informaţii pentru a reglementa activitatea entităţilor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari. g) Publicul. Entităţile pot afecta publicul în diferite moduri. De exemplu, entităţile pot avea o contribuţie substanţială la economia locală în multe moduri, mai ales prin numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând informaţii referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate de prosperitatea entităţii şi a sferei de activitate a acesteia.22. - Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare cu scop general, există informaţii care pot interesa toţi utilizatorii.2.2. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE23. - (1) Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informaţiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea. (2) Inteligibilitatea. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele trebuie să fie uşor înţelese de utilizatori. În acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate, cu atenţia cuvenită. Totuşi, informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. (3) Relevanţa. Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie relevante pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze evaluările lor anterioare.Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri, natura informaţiei este suficientă, prin ea însăşi, pentru a determina relevanţa sa. În alte cazuri, atât natura, cât şi pragul de semnificaţie sunt importante.În înţelesul prezentelor reglementări, se consideră că o informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau prezentarea sa eronată poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. În analiza semnificaţiei unui element sunt luate în considerare mărimea şi/sau natura omisiunii sau a declaraţiei eronate judecate în contextul dat. (4) Credibilitatea. Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie şi credibilă. Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.Pentru a fi credibilă, informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie este de aşteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte.Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care îşi propune să le reprezinte, este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul şi realitatea lor economică, şi nu doar cu forma lor juridică, potrivit pct. 46 din prezentele reglementări.De asemenea, pentru a fi credibilă, informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră, adică lipsită de influenţe. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă, prin selectarea şi prezentarea informaţiei, influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.În exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine, este necesară includerea unui grad de precauţie, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate.Pentru a fi credibilă, informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă caracter credibil şi să devină defectuoasă din punct de vedere al relevanţei. (5) Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei entităţi în timp, pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale diverselor entităţi, pentru a le evalua poziţia financiară şi performanţa. Astfel, măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei entităţi şi de-a lungul timpului pentru acea entitate şi într-o manieră consecventă pentru diferite entităţi.O consecinţă importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice modificare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de modificări. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi entitate de la o perioadă la alta, cât şi de diferite entităţi. Conformitatea cu prezentele reglementări, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de entitate, ajută la obţinerea comparabilităţii.Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundată cu simpla uniformitate şi nu trebuie să devină un impediment în introducerea de politici contabile îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o entitate să continue să evidenţieze în contabilitate, în aceeaşi manieră, o tranzacţie sau un alt eveniment dacă politica adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. Nu este indicat pentru o entitate să-şi lase politicile contabile nemodificate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile.Este, de asemenea, important ca situaţiile financiare să prezinte informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente. (6) Pentru ca informaţia să fie relevantă şi credibilă, sunt necesare următoarele:- informaţia să fie oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;- beneficiile de pe urma informaţiei să depăşească costul acesteia;- să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei financiare.  +  Secţiunea 3 FORMATUL BILANŢULUI24. - (1) Formatul bilanţului este următorul:A. Active imobilizateI. Imobilizări necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţieII. Imobilizări corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţieIII. Imobilizări financiare1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate3. Interese de participare4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare5. Investiţii deţinute ca imobilizări6. Alte împrumuturiB. Active circulanteI. Stocuri1. Materii prime şi materiale consumabile2. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la entităţile afiliate3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare4. Alte creanţe5. Capital subscris şi nevărsatIII. Investiţii pe termen scurt1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate2. Alte investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entităţilor afiliate7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entităţilor afiliate7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeH. Provizioane1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare2. Provizioane pentru impozite3. Alte provizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris1. Capital subscris vărsat2. Capital subscris nevărsatII. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau contractuale3. Alte rezerveV. Profitul sau pierderea reportat(ă)VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar (2) Formatul bilanţului prescurtat este următorul:A. Active imobilizateI. Imobilizări necorporaleII. Imobilizări corporaleIII. Imobilizări financiareB. Active circulanteI. StocuriII. Creanţe(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)III. Investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un anE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un anH. ProvizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi capitalul nevărsat)II. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. RezerveV. Profitul sau pierderea reportat(ă)VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar25. - Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale. De exemplu: o imobilizare corporală finanţată parţial din subvenţii, parţial din surse proprii; o imobilizare corporală reevaluată, pentru care transferul la rezerve al surplusului din reevaluare se face pe măsura amortizării imobilizării; un împrumut obligatar pentru care s-a prevăzut o primă de rambursare a obligaţiunilor; o majorare de capital subscrisă de acţionari la o valoare mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor corespunzătoare (subscriere cu primă de capital) etc.26. - (1) Acţiunile deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop. (2) Entităţile afiliate au semnificaţia prevăzută la pct. 6 din Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene.27. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel acordate trebuie, în cazul în care nu există obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, şi trebuie făcută distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost acordată. Angajamentele acordate, care există în relaţia cu entităţile afiliate, trebuie prezentate distinct în notele explicative.  +  Secţiunea 4 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANŢ28. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii.29. - (1) Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans". (2) Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, nu sunt exigibile decât după închiderea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate în notele explicative.30. - (1) Veniturile încasate înainte de data bilanţului aferent exerciţiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans". (2) Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, se vor plăti numai în cursul unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate în notele explicative. (3) În cadrul veniturilor în avans reflectate în bilanţ, sumele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă de până la un an se prezintă distinct de cele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă mai mare de un an.31. - (1) Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. (2) Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.  +  Secţiunea 5 FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE32. - (1) Formatul contului de profit şi pierdere este următorul:1. Cifra de afaceri netă2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată4. Alte venituri din exploatare5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe6. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii şi indemnizaţii b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depăşesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză8. Alte cheltuieli de exploatare9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind entităţile afiliate14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară18. Impozitul pe profit19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar. (2) Elementul "Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată" evidenţiază veniturile din producţia de imobilizări.  +  Secţiunea 6 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE33. - (1) Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. (2) În cazul entităţilor care au realizat operaţiuni de leasing financiar, radiate din Registrul general şi care, la data intrării în vigoare a prezentelor reglementări, mai au în derulare contracte de leasing, în cifra de afaceri netă se include şi dobânda cuvenită acestor contracte, aferentă perioadei de raportare.34. - (1) În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.(1^1) Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii). Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).-------------Alin. (1^1) al pct. 34, Secţiunea 6, Cap. II a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.898 din 22 noiembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 26 noiembrie 2013. (2) Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare". (3) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. (4) Activităţile curente reprezintă orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. (5) Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de entitate, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu şi pentru o alta, datorită diferenţelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi.De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur sau unui alt dezastru natural pot fi calificate de către majoritatea entităţilor ca elemente extraordinare. De asemenea, exproprierea activelor este un eveniment extraordinar. (6) Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile prevăzute la alin. (2) sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar.35. - Entităţile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curentă" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".  +  Secţiunea 7 PRINCIPII CONTABILE GENERALE36. - (1) Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. (2) Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli. (3) Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.37. - Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere.38. - (1) Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. (2) O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza continuităţii activităţii dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora.Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată. (3) Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condiţiile ce necesită prezentări de informaţii pot apărea şi ulterior datei bilanţului.39. - Principiul permanenţei metodelor. Metodele de evaluare şi politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.40. - (1) Modificările de politici contabile pot fi determinate de: a) iniţiativa entităţii, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale; b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune entităţii (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în acestea. (2) Modificarea de politică contabilă la iniţiativa entităţii poate fi determinată de:- o modificare excepţională intervenită în situaţia entităţii sau în contextul economico-financiar în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;- obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.Exemple de situaţii care justifică modificarea de politici contabile pot fi:- admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entităţii sau retragerea lor de la tranzacţionare;- schimbarea acţionariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor informaţii mai fidele;- fuziuni şi operaţiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societăţii absorbite cu cele ale societăţii absorbante etc. (3) Schimbarea conducătorilor entităţii nu justifică modificarea politicilor contabile. (4) Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, unele elemente ale situaţiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimări ale: clienţilor incerţi; uzurii morale a stocurilor; duratei de viaţă utile, precum şi a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc. (5) Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente informaţii credibile avute la dispoziţie. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanţele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informaţii sau a unei mai bune experienţe. (6) O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă şi nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăţi în a face distincţie între o modificare de politică contabilă şi o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o modificare a estimării. (7) Efectul modificării unei estimări contabile se va recunoaşte prospectiv prin includerea sa în rezultatul:- perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de exemplu, ajustarea pentru clienţi incerţi); sau- perioadei în care are loc modificarea şi al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora (de exemplu, durata de viaţă utilă a imobilizărilor corporale).41. - Principiul prudenţei. La întocmirea situaţiilor financiare anuale, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi, în special: a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale; d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.42. - Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor.Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.)43. - Principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.44. - (1) Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. (2) Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar. (3) În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. (4) Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.45. - (1) Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. (2) Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare. (3) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.46. - (1) Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora. (2) Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte cadrul legal existent.În condiţii obişnuite, forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică. În cazuri rare, atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora. (3) Exemple de situaţii când se aplică principiul prevalenţei economicului asupra juridicului pot fi considerate: încadrarea, de către utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operaţional sau financiar; încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaţie; recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; încadrarea participaţiilor ca fiind deţinute pe termen lung sau pe termen scurt; recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute la entităţi afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare. (4) Entităţile au obligaţia ca la contabilizarea operaţiunilor economico-financiare să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situaţiile în care natura operaţiunii, determinată pe baza principiului prevalenţei economicului asupra juridicului, să difere de cea care ar fi stabilită în lipsa aplicării acestui principiu.47. - Principiul pragului de semnificaţie. Valoarea elementelor de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă:(a) acestea reprezintă o sumă nesemnificativă, în înţelesul pct. 9; sau(b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.48. - În cazuri excepţionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.  +  Secţiunea 8 REGULI DE EVALUARE8.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE49. - (1) Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele prevăzute de prezentele reglementări. (2) În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile subsecţiunii 8.2.5. "Reguli de evaluare alternative" din prezentele reglementări.8.1.1. Evaluarea la data intrării în entitate50. - (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel: a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social; d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie. (2) Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.51. - (1) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. (2) Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată. (3) Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. (4) Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 «Reduceri comerciale primite», respectiv contul 709 «Reduceri comerciale acordate»), pe seama conturilor de terţi. Acelaşi tratament contabil se aplică şi în cazul reducerilor comerciale legate de prestările de servicii. În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 «Furnizori - facturi nesosite», respectiv contul 418 «Clienţi - facturi de întocmit» şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanţului.------------Alin. (4) al pct. 51, Secţiunea 8, Cap. II a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010. (5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare; b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şi c) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate. (6) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obţinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"). (7) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare. (8) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie include şi costurile direct atribuibile achiziţiei lor.-------------Alin. (8) al pct. 51, Secţiunea 8, Cap. II a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.898 din 22 noiembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 26 noiembrie 2013.52. - (1) Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. (2) Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.În cazul producţiei de imobilizări, exemple de cheltuieli încadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt următoarele: a) costurile de amenajare a amplasamentului; b) costurile iniţiale de livrare şi manipulare; c) costurile de instalare şi asamblare; d) costurile de testare a funcţionării corecte a activului; e) onorarii profesionale şi comisioane achitate în legătură cu activul etc. (3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare. (4) În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite. (5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de